CONVENȚIE nr. 0/1964

Anexa 1 - ----- la Convenţia privind elaborarea proiectelor Sistemului Porţile de Fier TEMA DE PROIECTARE 1. Dispoziţii introductive

Anexa ----- la Convenţia privind elaborarea proiectelor Sistemului Porţile de Fier TEMA DE PROIECTARE 1. Dispoziţii introductive 1.1. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice se vor elabora, respectînd prevederile Acordului, Convenţiilor şi celorlalte documente încheiate între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.2. Sistemul Porţile de Fier va fi proiectat ca un întreg hidroenergetic şi de navigaţie. 1.3. Soluţiile tehnice ce se vor stabili prin proiecte vor trebui sa ţină seama de condiţiile de execuţie a lucrărilor şi de regimul de exploatare care rezultă din prevederile Acordului şi Convenţiilor în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.4. În Sarcina de proiectare se va da justificarea tuturor parametrilor şi indicatorilor orientativi din Acord, precum şi documentaţia tehnico-economică pe baza căreia se vor stabili definitiv parametrii şi indicatorii Sistemului. 1.5. În Sarcina de proiectare se vor arata influentele realizării hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra adincimilor navigabile în aval de obiectul principal, asupra parametrilor energetici şi regimului de funcţionare a Sistemului Porţile de Fier şi alte influente. 1.6. Proiectantii generali vor stabili în comun, cu acordul Beneficiarilor, conţinutul documentaţiei de proiectare pentru fiecare faza de proiectare. 2. Dispoziţia şi amplasamentul obiectului principal 2.1. La obiectul principal se vor prevedea o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul sting, o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul drept şi un baraj deversor între cele doua centrale. 2.2. Prin Sarcina de proiectare se va stabili amplasamentul definitiv al obiectului principal pe baza comparatiei mai multor variante de amplasament în zona dintre localitatea Gura Vaii de pe teritoriul român (km D. 940 + 800) şi localitatea Sip de pe teritoriul iugoslav (km D. 943 + 800). 2.3. Obiectul principal va fi proiectat pentru cota de retenţie maxima 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 2.4. Peste obiectul principal se va prevedea o legătură rutiera şi o legătură feroviara între cele doua maluri. 3. Barajul deversor 3.1. Pentru alegerea tipului şi dimensiunilor barajului deversor se vor studia mai multe variante: baraj de beton, baraj de beton armat cu goluri, baraj de beton armat cu pile şi cu plăci între pile şi alte variante. Se vor lua în considerare soluţii cu şi fără goliri de fund. 3.2. Evacuatoarele trebuie să asigure atît evacuarea apelor catastrofale, cît şi evacuarea gheturilor în condiţiile specifice în acest sector al Dunării. 3.3. Pentru evacuatoare se vor studia mai multe variante privind numărul şi dimensiunile cimpurilor deversoare şi tipurile de stavile şi vane. 3.4. Evacuarea apelor mari urmează să fie asigurată la cota biefului amonte la baraj 63,00 metri deasupra Marii Adriatice. 4. Centralele electrice 4.1. Puterea instalata în cele doua centrale electrice şi producţia anuală de energie se vor determina pe baza: - nivelului de retenţie la baraj variabil între cotele 63,00 şi 69,50 metri deasupra Marii Adriatice; - nivelului biefului aval coborît prin adincirea albiei Dunării în aval de baraj; - debitului instalat care corespunde folosirii centralelor electrice pentru acoperirea virfurilor graficelor zilnice de sarcina; - datelor asupra echipamentului centralelor electrice; şi pornind de la următorii parametri şi indicatori orientativi: - debitul instalat aproximativ 8.500 mc/s; - puterea instalata aproximativ 2.000.000 Kw; - producţia medie anuală de energie aproximativ 10 miliarde kWh. 4.2. Regimul de funcţionare al centralelor electrice se va stabili astfel încît nivelul Dunării la gura Nerei sa nu depăşească cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice, în perioadele în care aceasta ar putea provoca pagube terenurilor riverane lacului de acumulare. Cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei va putea fi depăşită la debitele pentru care şi în regim natural aceasta cota ar fi depăşită. În perioadele în care menţinerea nivelului de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei nu ar provoca pagube terenurilor riverane, cota de retenţie la baraj va fi aceea care, pentru diferite debite afluente ale Dunării corespunde nivelului Dunării la gura Nerei de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 4.3. Gradul de acoperire a virfurilor graficelor zilnice de sarcina la diferite debite afluente ale Dunării va fi stabilit pe baza unei analize tehnico-economice, ţinînd seama de debitele pentru asigurarea navigaţiei în aval de baraj. 4.4. Regimul de exploatare al centralelor electrice va fi stabilit ţinînd seama de regimul de navigaţie în aval şi în amonte de baraj. 4.5. În cele doua centrale electrice se va prevedea un număr egal de agregate pentru producerea de energie electrica. Se vor compara variantele cu cîte cinci, şase şi şapte agregate în fiecare centrala electrica. 4.6. Punerea în funcţiune şi oprirea agregatelor se va face automatizat din sălile de comanda ale fiecărei centrale electrice. Prin proiect se va prevedea gradul de automatizare a diferitelor operaţii. Pe linia aceasta se va prevedea posibilitatea punerii în funcţiune şi opririi manuale a agregatelor. 4.7. La cele doua centrale electrice se vor prevedea instalaţii de dispecer, de telecomanda, de protecţie, de telecomunicaţii, de semnalizare, de măsura şi control şi alte instalaţii necesare. 5. Ecluzele şi avanporturile 5.1. Dimensiunile camerelor ecluzelor vor fi prevăzute în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării: - lungimea utila . . . . . . . . . . 310 metri; - lăţimea utila . . . . . . . . . . . 34 metri; - adîncimea la prag . . . . . . . . . 4,5 metri. 5.2. Prin proiect se vor prevedea ecluze în doua trepte. Proiectul trebuie să conţină şi analiza tehnico-economică comparativa a ecluzelor în doua trepte şi cu o singura treapta. 5.3. Soluţiile constructive pentru camerele ecluzelor, sistemul de alimentare cu apa al ecluzelor şi soluţia pentru porţile ecluzelor se vor stabili pe baza comparării mai multor variante. 5.4. Funcţionarea ecluzelor se va dirija din Sali de comanda separate, amplasate lîngă fiecare ecluza. 5.5. În amonte şi în aval de ecluze se vor prevedea avanporturi de următoarele dimensiuni: - lăţimea minima 100 metri - lungimea cca. 600 metri - adîncimea 2,5 metri; cu posibilitatea adincirii ulterioare pînă la 3,5 metri. 6. Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier Prin proiect se vor prevedea lucrările şi instalaţiile pentru staţionarea navelor, precum şi instalaţiile de semnalizare necesare senalului navigabil în sectorul Porţile de Fier. 7. Scarile de peste Prin proiect se vor prevedea scări de peste sau alte instalaţii, care fac posibila trecerea pestilor din bieful aval în bieful amonte şi invers. 8. Amenajarea albiei în aval de baraj 8.1. Prin proiect se va stabili volumul şi felul lucrărilor necesare pentru amenajarea senalelor navigabile în aval de ecluze. 8.2. Prin proiect se va stabili şi volumul lucrărilor pentru adincirea albiei Dunării în aval de baraj în scopul maririi puterii instalate şi garantate şi a producţiei de energie electrica. Se va tine seama şi de influenţa construirii hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra rezolvarii acestei probleme. 8.3. Volumul lucrărilor de adîncire a albiei Dunării se va stabili pe baza comparării mai multor variante de coborîre a nivelului biefului aval şi de depozitare a materialului excavat. 8.4. În proiect se va studia influenţa construcţiei şi exploatării Sistemului Porţile de Fier asupra albiei şi malurilor Dunării în aval de baraj şi se vor prevedea toate măsurile necesare şi suficiente pentru a se inlatura influenţa negativa a regimului schimbat al Dunării în aval de baraj. 9. Obiecte auxiliare, instalaţii şi utilaje necesare pentru exploatarea Sistemului Porţile de Fier În cadrul Sistemului Porţile de Fier se vor prevedea toate obiectele auxiliare, instalaţiile şi utilajele necesare pentru exploatarea Sistemului: staţiile de conexiune ale centralelor electrice, legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice, clădiri administrative şi de locuit, ateliere, magazii, depozite şi alte obiecte auxiliare. 10. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane 10.1. Prin proiect se vor prevedea toate lucrările necesare şi suficiente pentru ca pe terenurile riverane să se menţină situaţia actuala în ceea ce priveşte inundarea terenurilor care nu sînt cuprinse în despăgubiri pentru pagube şi regimul apelor subterane şi de suprafaţa, în cazul cînd nivelul Dunării la gura Nerei se menţine la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice pentru debite mai mici de 8.500 mc/s. 10.2. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele care apar ca urmare a acţiunii retentiei şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale acestei acţiuni şi anume: - influenţa retentiei variabile la diferite debite şi condiţii de exploatare, asupra regimului apelor subterane de pe terenurile riverane, asupra proprietăţii pedologice şi hidropedologice ale terenurilor şi asupra producţiei agricole: - influenţa retentiei variabile asupra stabilitatii malurilor Dunării şi ale afluentilor; - influenţa retentiei variabile asupra obiectelor pentru apărarea împotriva inundaţiilor de pe Dunăre şi afluenti; - influenţa retentiei variabile asupra localităţilor, obiectelor industriale şi altor obiecte. 10.3. Prin proiect se vor studia diferite variante atît în ceea ce priveşte soluţiile constructive, cît şi în ceea ce priveşte modul de execuţie al lucrărilor. 10.4. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apărarea terenurilor riverane se vor întocmi pe bază de teme de proiectare pentru fiecare obiect şi instalatie, stabilite în comun de către Proiectantii generali, cu acordul Beneficiarilor. Proiectantii generali sînt obligaţi sa ţină seama de prevederile punctelor 10.1., 10.2., 10.3. ale prezentei teme de proiectare. 11. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor 11.1. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele apărării împotriva aluviunilor, aduse în lacul de acumulare de Dunăre, afluenti şi torenţi şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale depunerii aluviunilor în zona de acţiune a retentiei şi anume: - influenţa retentiei variabile asupra regimului aluviunilor şi repercusiunile asupra albiei şi asupra nivelelor Dunării şi ale afluentilor în zona remuului; - influenţa depunerii aluviunilor asupra regimului de navigaţie în zona de retenţie şi măsurile pentru întreţinerea senalului navigabil în aceasta zona; - influenţa transportării aluviunilor din torenţi în lacul de acumulare şi măsurile pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi, care ar stinjeni funcţionarea Sistemului Porţile de Fier. 11.2. Prin proiect se vor stabili: - zona de influenţa a remuului asupra regimului aluviunilor; - cazurile în care depunerea aluviunilor în aceasta zona ar stinjeni funcţionarea normală a Sistemului; - volumul lucrărilor de amenajare a torenţilor care aduc aluviuni în lacul de acumulare; - cantităţi orientative medii anuale de aluviuni care vor trebui dragate în faza de exploatare şi zonele de dragare; - locurile de depunere a materialului dragat. 12. Nave pentru spargerea gheturilor şi întreţinerea obiectelor Proiectul trebuie să conţină şi documentaţia tehnico-economică pentru alegerea tipurilor şi numărului de nave pentru spargerea gheturilor şi pentru întreţinerea senalului navigabil şi a obiectului principal. 13. Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare Prin proiect se vor stabili toate măsurile de amenajare şi curăţirea fundului lacului de acumulare necesare pentru funcţionarea sigura a Sistemului şi pentru protecţia sanitară. 14. Despăgubiri pentru pagubele pricinuite de crearea lacului de acumulare Proiectele obiectelor care se stramuta din cauza creării lacului de acumulare şi documentaţiile tehnico-economice privind despăgubirile pentru pagube se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube. 15. Termenele de realizare Prin proiect se va prevedea începerea lucrărilor la jumătatea anului 1964 şi o astfel de organizare a execuţiei care să asigure punerea în funcţiune la cota de retenţie aproximativ 52,00 metri deasupra Marii Adriatice, a cîte doua agregate pe fiecare parte, la jumătatea anului 1970 şi punerea în funcţiune a întregului Sistem, la cota normală de retenţie, în anul 1971. 16. Proiectul de organizare a execuţiei obiectului principal 16.1. Prin proiectul de organizare a execuţiei se vor stabili: - procesul tehnologic de execuţie a lucrărilor de construcţie şi montaj, care asigura calitatea lucrărilor şi executarea lor în termenele prevăzute; - specificaţia utilajului de execuţie; - volumul lucrărilor pregătitoare, pe baza calculului capacităţilor de lucru necesare; - Planul general de execuţie, prin care se determina pentru toată perioada de execuţie, dinamica lucrărilor de construcţie montaj, dinamica asigurării forţei de muncă, materialelor şi utilajelor de construcţie, precum şi dinamica finanţării lucrărilor. 16.2. Proiectul de organizare a execuţiei va trebui sa conţină proiectele tuturor lucrărilor pregătitoare pentru devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei. 17. Valoarea de deviz a investiţiilor 17.1. Devizele prin care se stabileşte valoarea investiţiilor se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă. 17.2. Preţurile unitare pentru lucrările de construcţie la obiectul principal se vor calcula pe baza procesului tehnologic prevăzut în proiectul comun de organizare a execuţiei. 17.3. Preţurile unitare pentru toate celelalte lucrări de construcţie se vor calcula pe baza procesului tehnologic pe care stabilesc în comun Proiectantii generali. 18. Indicatorii tehnico-economici principali Sarcina de proiectare trebuie să conţină indicatorii tehnico-economici principali ai Sistemului: investiţiile specifice pe Kw instalat, investiţiile specifice pe kWh produsă anual, preţul de cost al kWh la bornele generatoarelor, cheltuielile specifice de navigaţie prin sectorul Porţile de Fier pe tona capacitate şi altele. 19. Termenele pentru elaborarea proiectelor şi a documentaţiilor tehnico-economice 19.1. Sarcina de proiectare a Sistemului, care conţine sarcinile de proiectare ale tuturor obiectelor şi lucrărilor Sistemului, proiectul organizării execuţiei obiectului principal şi documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc valorile de deviz ale investiţiilor pentru fiecare poziţie din Structura investiţiilor, se vor preda de către Proiectantii generali spre avizare în cursul trimestrului I 1964. 19.2. Pentru toate obiectele şi lucrările, pentru care în conformitate cu art. 14 al Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă, se precizează valorile de deviz ale investiţiilor prin proiecte tehnice, în Sarcina de proiectare se va da gradul de exactitate cu care s-au calculat valorile de deviz. 19.3. Cel mai tirziu pînă la 1 martie 1964 Proiectantii generali vor completa şi preciza următoarele documentaţii date în cadrul Sarcinii de proiectare: a) documentaţia prin care se stabilesc preţurile unitare de deviz pentru lucrările din beton; b) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru lucrările pregătitoare; c) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru amenajarea albiei Dunării în aval de baraj; d) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubiri pentru pagube la terenuri; e) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubirea pagubelor pentru comunicaţii. 19.4. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele tehnice la termenele care sînt în conformitate cu Planul general de execuţie şi cel mai tirziu în trimestrul I 1965. Aceste termene se vor stabili de comun acord între Proiectantii generali cu aprobarea Beneficiarilor. 19.5. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele de execuţie în termenele ce se vor stabili prin planurile anuale de execuţie. -----