Legea nr. 0/1929

Articole

LEGE din 31 iulie 1929*) pentru reorganizarea Înaltei Curți de Conturi EMITENT PARLAMENTUL Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 167 din 31 iulie 1929 Notă ... *) Aceasta Lege s-a votat de Adunarea deputaților și Senat în ședințele de la 26 și 27 Iulie 1929. Promulgată cu decret Nr. 2674/1929 și publicat în Monitorul Oficial Nr. 167 din 31 Iulie 1929. Ea abroga Legea din 29 Ianuarie 1895. + Capitolul 1 Instituirea și compunerea Curții 1. Pentru toată România este o singura Înaltă Curte de conturi. Curtea de conturi este o institutiune de sine stătătoare, are același rang cu Înaltă Curte de casație și se bucura de aceleași drepturi. ... 2. Sediul Curții este în Capitala tarii. ... 3. Curtea de conturi este compusa din membrii Curții, ministerul public, personalul de control și verificare, secretariatul general cu personalul de cancelarie, arhiva și de serviciu. Membrii Curții sînt: un prim-președinte, 4 presedinti de secțiuni și 8 consilieri. Ministerul public este reprezentat printr-un procuror general și 3 procurori de secție. Personalul de control și verificare se compune din: Consilieri-controlori, care pot fi câte unul de fiecare minister și administrație publică autonomă, 4 referendari șefi, 24 referendari și 30 referendari stagiari. Numărul acestora poate fi sporit prin lege, după trebuinta. Referendarii sînt impartiti în trei clase. Secretariatul general al Curții e compus din un secretar general asimilat cu referendarii șefi, secretari, subsecretari, șefi de birou, subsefi de birou, impiegati și conservatori de acte și personalul de serviciu necesar prevăzut după trebuinta în buget. ... 4. Membrii Curții, ai ministerului public, consilierii-controlori și referendarii sînt inamovibili. Referendarii-stagiari au numai stabilitate. ... 5. Membrii Curții și ai ministerului public sînt numiți prin decret regal la propunerea ministrului de finanțe. Primul-președinte, procurorul general și procurorii de secții se numesc fără recomandarea Curții, iar președinții de secții vor fi numiți dintre consilieri după recomandarea Curții. Pentru fi numit consilier și consilier-controlor se cer următoarele condițiuni: a) Sa aibă un titlu academic de doctor sau licențiat în drept, matematici, științele comerciale, sau un titlu echivalent în științele financiare, politice și administrative, recunoscut conform regulilor instrucțiunii; ... b) Sa aibă un stagiu de cel puțin 15 ani în administrația Curții, în administrația finanțelor Statului, în administrațiile centrale ale celorlalte ministere sau în magistratura și sa fi ocupat în acest timp cel puțin de 3 ani funcțiunile de referendar clasa I, de secretar general al Ministerului de Finanțe, director ori inspector financiar în Ministerul de Finanțe, director de contabilitate în administrația centrala a celorlalte ministere, membru la o Curte de apel. ... Se pot numi, cu dispensa condițiunilor de la litera a, intendantii generali care au ocupat cel puțin 5 ani funcțiunea de șefi al serviciului contabilității în Ministerul de Război. ... 6. La fiecare vacanta de consilier sau consilier-controlor, numirea se va face prin decret regal, la propunerea ministrului de finanțe, luînd și avizul Curții. Consilierii controlori avînd o vechime în grad de 6 ani împliniți, vor putea fi inaintati pe loc în gradul de consilier. ... 7. Referendarii șefi și secretarul general se numesc dintre referendarii de clasa I cu o vechime de 3 ani în clasa, iar referendarii dintre stagiari. ... 8. Stagiarii se vor recruta prin concurs. Spre a fi primit la concurs se cer următoarele condițiuni: a) Sa fie cetățeni români; ... b) Sa fi satisfăcut legea recrutarii; ... c) Sa posede un titlu academic din cele prevăzute la art. 5. ... d) Sa aibă 24 ani. ... Concursul se va tine la Curtea de conturi, juriul se va compune din doi membri ai Curții, delegați de secțiunile unite, și de un delegat al Ministerului de Finanțe. Condițiunile concursului se vor stabili printr-un regulament elaborat de Curte, aprobat de ministrul de finanțe*). *) A se vedea Regulamentul pentru concurs de referendar la Curtea de Conturi, din 9 Martie 1895. Se pot numi stagiari și fără concurs funcționari din administrația generală a finanțelor și din serviciile centrale de contabilitate ale celorlalte administrații, care întrunesc condițiunile de mai sus și au gradul de cel puțin de șef de birou. ... 9. Numirea referendarilor-șefi, secretarului general, referendarilor și referendarilor stagiari se face prin decret regal la propunerea ministrului de finanțe după recomandatia Curții. Personalul de cancelarie și arhiva, prevăzut la art. 3 alin. 1, se numește de către ministrul de finanțe conform statutului funcționarilor publici cu avizul Curții, iar personalul de serviciu se numește de către primul-președinte al Curții. ... 10. Condițiunile generale pentru admisibilitatea în funcțiune, incompatibilități, numiri, înaintări, ordine și disciplina pentru personalul de cancelarie și arhiva sînt cele din statutul funcționarilor publici, cu deosebirile anume prevăzute în legea de fața*). *) A se vedea Statutul funcționarilor publici, din 19 Iunie 1923. Comisiunea de disciplina și aceea de numiri și înaintări pentru Curtea de conturi o formează secțiunile unite ale Curții. ... 11. Primul-președinte al Curții depune jurământul înaintea M. S. Regelui. Ceilalți magistrați ai Curții, precum și ai parchetului, prestează jurământul de intrare în funcțiune înaintea secțiunilor-unite ale Curții, iar consilierii, controlorii-referendari și ceilalți funcționari ai ei, înaintea primului-președinte asistat de procurorul general. ... 12. Membrii Curții de conturi și ai ministerului public nu pot fi rude sau afini între dânșii pînă la a patra spita inclusiv. De asemenea nu pot fi interesați nici direct, nici indirect, nici figura ca mandatari în vreo afacere supusă controlului Curții, nici lua parte la cercetarea vreunei asemenea afaceri în care vor fi fost interesați o ruda a sa sau un afin pînă la a patra spita inclusiv. Recuzarea unui membru al Curții se poate invoca de el însuși sau cere de parte ori de ministerul public și se decide de secțiunea respectiva a Curții completată cu un membru de la alta secție, delegat de primul-președinte. În caz de admiterea recuzării, secțiunea astfel constituită procedează la judecarea chestiunii. ... 13. Funcțiunile de prim-președinte, președinte, consilier, procuror-general, procuror de secție, consilier-controlor, referendar-șef, referendar și referendar-stagiar sînt incompatibile cu: a) Mandatul legislativ și funcțiunile publice de orice natura, ocupate prin alegere sau prin numire; ... b) Profesiunile libere; ... c) Calitatea de director, administrator-delegat, membru în consiliul de administrație sau cenzor în societățile particulare sau la vreo institutiune pusă sub controlul Curții. ... ... 14. Se vor pune în retragere din oficiu, prin decret regal, membrii Curții și ai ministerului public, care au împlinit etatea de 65 ani. Asemenea se pune în retragere din oficiu, după avizul conform al Curții în secțiuni-unite, acela care din cauza unei infirmități valabil constatată nu va mai fi în stare să-și îndeplinească atribuțiunile funcțiunii. Cei puși în retragere își vor exercita imediat drepturile lor la pensiune. ... 15. Curtea este împărțită în 4 secțiuni, compusa fiecare dintr-un președinte și 2 consilieri. Repartizarea președinților și consilierilor pe secțiuni se va face la începutul fiecărui an, de către secțiunile-unite ale Curții. În caz de neînțelegere se va proceda prin tragere la sorți. La aceeași dată secțiunile-unite vor repartiza la secțiuni referendari șefi, referendari și referendari stagiari. Atribuțiunile secțiunilor sînt identice. Ele se vor repartiza la începutul fiecărui an, de către secțiunile-unite, repartiția lor putându-se modifica în caz de necesitate, chiar în cursul anului. ... 16. Secțiunile-unite ale Curții se întrunesc ori de câte ori este necesar, convocate de primul-președinte din propria inițiativa sau după cererea procurorului-general. Primul-președinte prezidează Curtea în secțiuni-unite și poate prezida, cînd crede de cuviință sau serviciul cere, oricare dintre secțiuni. Dacă în acest din urmă caz se face paritate de voturi, se va chema prin tragere la sorți un consilier de la o alta secțiune și chestiunea se va dezbate din nou. ... 17. Pentru a se lua o deciziune de către Curte este necesar să fie prezenți pentru o secțiune trei membri, iar pentru secțiunile-unite cel puțin șapte membri. În caz de paritate de voturi, la secțiunile-unite, votul celui ce prezidează decide. Toate deciziunile și încheierile Curții se pronunța cu majoritatea absolută a membrilor prezenți. Minoritatea este datoare a-și formula părerea sa motivată. În lipsa primului-președinte, cel mai vechi după ordinea numirii dintre președinții de secții îl înlocuiește. În lipsa președintelui de secție membrul cel mai vechi îi tine locul. Lipsind un consilier, secțiunea se completează printr-un consilier de la o alta secțiune, delegat de primul-președinte. ... + Capitolul 2 Atributiuni și competința 18. Curtea de conturi exercita controlul preventiv și cel de gestiune asupra tuturor veniturilor și cheltuielilor Statului, conform art. 115 din Constitutiune*). *) A se vedea Constitutiunea, din 29 Martie 1923. Ea are atributiuni de control și atributiuni judecătorești. ... 19. Ca organ suprem de control, Curtea: a) Controlează preventiv angajarile de cheltuieli și venituri, cum și ordonantarile de cheltuieli, prin consilieri-controlori, în conformitate cu dispozițiunile legii asupra contabilității publice*); *) A se vedea Legea asupra contabilității publice, din 31 Iulie 1929. ... b) Controlează actele justificative ale ordonantarilor primite de la contabilitatile ordonatorilor primari și secundari, pe măsura primirii lor; ... c) Examinează situațiunile lunare de ordonantari și plati primite de la contabilitatile centrale ale ministerelor și ale diferitelor administratiuni publice, precum și conturile generale lunare și anuale de execuțiunea bugetului; ... d) Controlează încasările și plățile efectuate prin casieriile Statului, după borderourile lunare și după conturile și actele ce i se trimit de contabilitatea generală a Statului. ... ... 20) Tot ca organ suprem de control, Curtea cercetează, constata și certifica exactitatea conturilor administratorilor însărcinați cu stabilirea și centralizarea veniturilor publice, cum și a tuturor administrațiilor și așezămintelor publice care au în atributia lor administrarea banilor publici. Pe baza statuarilor sale date asupra a actelor trimise de administratori și ordonatori și asupra conturilor individuale ale administratorilor de venituri și ale mânuitorilor de bani, ea cercetează, constata și certifica exactitatea conturilor ministerelor și a conturilor generale ale administrațiunii finanțelor Statului. Ea controlează inventarul general al Statului, iar prin cercetări în localitate controlează ținerea în regula a inventariilor patrimoniului Statului. Ea controlează emisiunile de titluri și bonuri de tezaur ale Datoriei Publice spre a fi făcute în conformitate cu legile și convențiunile respective. ... 21. Ca organ judecătoresc judeca gestiunile mânuitorilor de bani, valori și materiale publice. Ea judeca în prima și ultima instanța: a) Conturile mânuitorilor de bani publici care au în atribuțiunile lor atît încasarea veniturilor cat și plata cheltuielilor; ... b) Conturile de materiale și bani ale corpurilor, diviziilor, arsenalelor, manutantelor și tuturor stabilimentelor centrale ale armatei, jandarmeriei și granicerilor; conturile fabricilor, uzinelor, manufacturilor, santierelor, atelierelor centrale, salinelor și ale tuturor stabilimentelor centrale în care se produc și se transforma materiale publice; ... c) Conturile depozitelor centrale în care se aprovizioneaza și se conserva materialele publice destinate pentru vânzare, consumație, ori transformări; ... d) Și în genere toate conturile mânuitorilor de bani, valori și materiale publice, care nu sînt date prin legi speciale în competința altor instanțe sau pentru care Curtea de conturi este competența ca instanța de apel. ... ... 22. Curtea mai judeca, în prima și ultima instanța, pe orice funcționar public, precum și pe orice mandatar al administrațiunii, întrucât n-a justificat sumele ce i s-au încredințat pentru îndeplinirea unui serviciu, furnituri sau efectuarea unei lucrări. Pentru sumele de bani rămase neintrebuintate, care nu se vor fi restituit în termenele prevăzute ale legea contabilității publice, Curtea, ascultând pe cei în cauza, îi va putea obliga la restituirea banilor cu dobînda legală, iar în cazul cînd sînt funcționari publici, pot fi condamnați la o amenda pînă la retribuțiunea lor pe trei luni. Contabilii administratiunilor care n-au urmărit la timp justificarea avansurilor, pot fi și ei condamnați de Curte, solidari cu titularii, la restituirea sumelor, precum și la aceeași amenda. ... 23. Mai sînt justițiabili, în prima și ultima instanța, directorul contabilității generale a Statului, directorii serviciilor de contabilitate ale tuturor departamentelor, șefii de contabilitate ai tuturor administratiunilor publice, precum și toți ceilalți administratori, contabili și manuitori de bani, valori și materiale publice, pentru întîrziere în depunerea conturilor și în prezentarea scriptelor și actelor justificative, pentru defecte și omisiuni în conturi, pentru ordonantari, neregulate, pentru ingaduinte acordate ilegal debitorilor Statului, care ingaduinte au provocat pagube administratiunilor, pentru necomunicarea la termenul fixat a documentelor și lamuririlor cerute de Curte, pentru necercetarea conturilor de gestiune ale perceptorilor de venituri dependințe de ei, precum și pentru orice alte calcari de legi sau neregularități constatate în gestiunile lor. Pentru neîndeplinirea acestor obligațiuni ei vor putea fi condamnați la o amenda egala cu retribuțiunea lor de la 15 zile pînă la 4 luni. Dacă nici după aceasta amendare nu se vor conformă dispozițiunilor luate de Curte, ori repeta aceleași fapte, Curtea va comunică faptul ministrului respectiv spre a li se aplică sancțiunile prevăzute de legea contabilității publice. ... 24. Curtea judeca în prima și ultima instanța pe orice funcționar public care contravine la dispozițiunile legii și regulamentului contabilității publice și a controlului bugetului și patrimoniului public. ... 25. Ca instanța de apel Curtea judeca: a) Apelurile făcute de gestionării însărcinați numai cu perceperile de venituri, pe care le vărsa la oficiile de casierii publice în contra încheierilor serviciilor însărcinate cu administrarea și centralizarea acelor venituri; ... b) Apelurile gestionarilor diverselor unități ale armatei, jandarmeriei și granicerilor, ale serviciilor de navigațiune fluviala și maritima, ale atelierelor, pepinierelor, fermelor, hergheliilor, tamazlacurilor, inchisorilor centrale, depozitelor filiale de materiale, administratiunilor regionale de moșii, păduri, balti și alte domenii ale intendentilor și economilor de spitale, în contra încheierilor administratiunilor respective; ... c) Apelurile contra deciziilor ministrilor sau sefilor administrațiilor publice date conform art. 226, alin. 3 și 4 din legea contabilității publice, asupra controlului bugetului și patrimoniului public; ... d) Apelurile contra deciziunilor Ministerului de Război prin care se ordonă rețineri din solda pentru pierderi de materiale, sume nejustificate și diferite alte pagube aduse fondurilor și materialelor Statului, în conformitate cu legea soldelor în armata; ... e) Apelurile funcționarilor însărcinați direct și special cu supravegherea contabililor și controlul contabilității lor, contra deciziunilor administrațiilor respective prin care sînt făcuți răspunzători de deficitele acelor contabili; ... f) Apelurile comitetelor școlare și epitropiilor bisericesti în contra deciziunilor date de autoritățile însărcinate cu verificarea conturilor lor; ... g) Apelurile prevăzute de art. 37 din legea pensiunilor în contra hotărîrilor comisiunilor regionale de pensiuni*), care pînă la punerea în aplicare a acestei legi erau în competința comisiunii centrale de pensiuni; deciziunile Curții asupra acestor apeluri se vor pronunța cu majoritate de trei voturi; *) A se vedea Legea pentru modificarea unor dispozițiuni din Legea generală de pensiuni, din 20 August 1929. ... h) Apelurile în contra deciziunilor comitetelor locale de revizuire, potrivit dispozițiunilor legii pentru organizația administrațiunii locale*); *) A se vedea Legea organizării administrațiunii locale, din 3 August 1929. ... i) Orice alte apeluri ce i s-ar mai da prin legi speciale; ... ... 26. Termenul de apel la Curte este de 30 zile de la comunicarea hotărîrii. ... 27. Curtea mai are în atribuțiunile sale judecarea: a) Cererilor de degajare de garanții totale sau parțiale ale mânuitorilor de bani publici, justițiabili în prima instanța; ... b) Cererilor de prescripții ale debitorilor, potrivit legilor de contabilitate publică de percepere și urmăriri. ... ... 28. Curtea își va da avizul în secțiuni unite asupra tuturor proiectelor de legi și regulamente privitoare la contabilitatea publică, chiar atunci cînd numai parțial ar fi referitoare la contabilitatea unei administrații publice. ... + Capitolul 3 Procedura înaintea Curții 29. Toți gestionării justițiabili de Curte în prima instanța, precum și toate administrațiile publice, îndatorate prin legea contabilității publice ca sa trimită Curții conturile lor sînt obligați a le depune la grefa acesteia în termenele prevăzute de acea lege. Contul general al administrației finanțelor va fi prezentat Curții, însoțit de rezumate generale, indicând pe casieri, încasările și plățile cuprinse în el. ... 1. Prezentarea conturilor 30. În caz de neprezentare la termen a conturilor de gestiune și administrațiune Curtea, după cererea procurorului sau din proprie inițiativă, prin însăși faptul netrimiterii la termen, va judeca și condamna pe cei vinovați la o amenda egala cu retribuțiunea lor, de la 15 zile la patru luni, fixându-le și un ultim termen pentru prezentare. Dacă nici la termenul fixat de Curte nu vor inainta conturile și nu vor justifica întârzierea, ei vor putea fi condamnați la dublul amenzii de mai sus, comunicându-se faptul și autorității respective spre a i se aplică sancțiunile prevăzute de legea contabilității publice și insarcina pe înlocuitor cu îndeplinirea acestor îndatoriri. Dacă contabilul nu mai este în funcțiune și n-a prezentat la timp conturile, succesorul este obligat a-i încheia și prezenta conturile la termenul ce i se va fixa de Curte. Aceleași sancțiuni se vor aplica și contabililor, ordonatorilor primari și secundari care nu vor prezenta la termen avizele cu actele justificative ale ordonanțelor și mandatelor de plată emise, precum și situațiile lunare de ordonantari. ... ... 2. Procedura verificării 31. Primul-președinte al Curții, primind actele, conturile, cererile, apelurile și toate celelalte lucrări date în competința Curții, le distribuie secțiilor respective. Borderourile cu avizele și acte justificative ale ordonantarilor se vor primi direct de către referendarii însărcinați cu verificarea lor. ... 32. Președinții de secții distribuie împreună cu referendarul-șef, între referendarii secțiunii, lucrările repartizate ce sînt date în atribuțiunile secțiunii. Distribuirea se va face pe ministere și administrațiunii astfel ca actele din cursul unui an și privitoare la același buget să fie examinate de același birou. ... 33. Referendarii, sub supravegherea referendarilor șefi, studiază, controlează și verifica prin ei însăși și cu ajutorul referendarilor stagiari ce le sînt atasati, lucrările repartizate lor. Ei adresează secțiunii respective a Curții, raport motivat privitor la aceste lucrări, conținînd observațiunile lor asupra legalității operațiunilor, validității actelor prezentate defectelor de contabilitate și ori și ce alte observatiuni ar crede necesar sa aducă la cunoștința Curții. În ce privește controlul actelor justificative ale ordonantarilor, referendarul va face raport numai în cazul cînd constata lipsuri, greșeli sau alte nereguli. În toate celelalte cazuri vizează borderoul respectiv pentru constatarea verificării. De asemenea asupra borderourilor lunare de încasări și plati, Curtea va fi sesizată prin rapoarte numai în cazul cînd se constata nepotriviri, omisiuni sau alte nereguli. Borderourile găsite în regula se vor certifica pentru verificare de referendarul respectiv. Referendarii ingrijesc de ținerea în regula, de clasarea și predarea actelor. Pentru ordonanțele de plată, emise fără acte justificative, ei vor lua nota și vor urmări prezentarea actelor la termenele prevăzute de legea contabilității publice, referind Curții îndată după închiderea anului, spre a se aplică sancțiunile prevăzute de lege. ... 34. Referendarii stagiari executa toate lucrările cu care vor fi însărcinați de referendarii pe lîngă care sînt atasati. Ei pot adresa rapoarte Curții, însă numai prin intermediul referendarilor respectivi. ... 35. Rapoartele referendarilor prezentate secțiunii vor fi examinate de către președintele secțiunii sau un consilier desemnat de acesta, care sînt ținuți a constata dacă lucrarea e facuta în mod constiincios și dacă defectuozitatile semnalate sînt întemeiate. Pentru lucrările asupra cărora nu se fac rapoarte, borderourile și situațiunile verificate vor fi cercetate și vizate și de membrul secției însărcinat cu supravegherea acestei lucrări. ... ... 3. Procedura judecării 36. Președintele secțiunii, primind raportul consilierului raportor, fixează ziua judecării și trimite lucrarea parchetului spre a lua cunoștința de ea. La ziua fixată, referendarul raportor prezintă lucrarea, se asculta părțile, care se vor cita prin agenții administrativi, precum și concluziunile parchetului, se ia avizul referendarului raportor, care nu-i decât consultativ și apoi votul fiecărui consilier, începînd cu cel mai nou numit, după care președintele pronunța deciziunea. Procesul-verbal al ședinței și deciziunea se redactează și contrasemnează de referendarul raportor și se semnează de judecătorii care au luat parte la ședința. Curtea va putea judeca și în lipsa părților, legalmente citate. ... 37. Dacă în cursul judecării, Curtea găsește ca e nevoie de alte deslușiri, de prezentare de noi acte sau de înfățișarea gestionarului, încheie un proces-verbal, arătând cerințele sale și fixând termenul pentru satisfacerea lor. Ea va aplica sancțiunile prevăzute de art. 30 dacă la termenul fixat gestionarul lipsește sau nu prezintă deslusirile ori actele cerute. Curtea va putea de asemenea sa trimită un delegat al ei care să cerceteze la localitate, cînd ar găsi necesar. ... 38. Asupra lucrărilor date în atribuțiunile sale judecătorești, Curtea pronunța deciziuni, iar asupra celora date în atribuțiunile ei de control, în afară de vizele prevăzute pentru controlul preventiv, pronunța declarațiuni. Deciziunile trebuie să constate dacă justițiabilii sînt lichidati sau datoresc vreo suma; în primul caz Curtea pronunța descărcarea definitivă, iar în al doilea caz îi condamna la plata sumei cu dobînda legală de la data cînd o datoresc. Declarațiunile trebuie să stabilească dacă conturile sînt exacte, dacă conțin defecte, nereguli sau calcari de legi, care sînt administratorii vinovații și măsurile ce s-au luat sau trebuie să se ia în contra lor. ... 39. În toate cazurile cînd Curtea semnaleaza autorităților superioare abateri de natura a prejudicia oficiile de casierii publice, autoritățile sînt datoare sa ia măsuri de asigurarea asupra averii vinovatilor pentru despăgubirea fiscului sau administratiunilor respective, iar dacă s-au făcut vinovați și de fapte penale, să-i trimită în judecata instanțelor ordinare competente. ... 40. Cînd în cercetarea unei chestiuni se va ridica o banuiala de fals în scripte, sau delapidare, în contra unui gestionar, Curtea, după ce va fi ascultat mai întîi concluziunile parchetului, va suspenda cercetarea și va înștiința îndată autoritatea de care depinde acel gestionar și pe ministrul de justiție care vor lua măsuri sa urmărească pe culpabili înaintea instanțelor ordinare competinte. ... 41. Descărcarea valabilă și definitivă a gestionarilor care manuiesc sau administrează bani ori materiale publice și ale căror conturi sînt supuse jurisdicțiunii de prima și ultima instanța a Curții, nu se poate da decât de către Curtea de Conturi. Orice verificări și descărcări date de către comisiuni administrative instituite în orice mod, nu sînt decât provizorii și nu dispenseaza pe acei gestionari de a prezenta Curții conturile lor de gestiune. ... ... 4. Declarațiunile Curții asupra conturilor generale 42. După judecarea conturilor de gestiune ale tuturor casieriilor Statului pe întreg anul financiar, Curtea procedează la confruntarea rezultatelor constatate prin deciziunile sale cu cele cuprinse în contul general de gestiune al administrațiunii finanțelor publice. Președinții celor patru secțiuni, intruniti în comisiune, întocmesc raportul general privitor la aceste confruntari, pe care îl supune primului-președinte, spre a fi pus în dezbaterea secțiunilor unite care vor pronunța o declarație generală de conformitate asupra contului general de gestiune al administrațiunii finanțelor publice. ... 43. De asemenea după cercetarea tuturor conturilor serviciilor însărcinate cu administrarea veniturilor și a tuturor actelor relative la angajarea ori ordonanțarea și plata cheltuielilor Statului, pe întregul exercițiu de execuțiune al bugetului și a creditelor extraordinare speciale, Curtea procedează la adunarea rezultatelor constatate și le confrunta cu conturile ministerelor, pronunțând declarațiuni speciale de conformitate asupra contului bugetului de venituri, cum și asupra contului bugetului de cheltuieli al fiecărui minister în parte. Contul anual al Datoriei Publice de provizioanele făcute la diferite bănci pentru achitarea anuităților Datoriei Publice va face obiectul unei declarațiuni speciale. ... 44. După ce Curtea a pronunțat declarațiunile prevăzute la articolele de mai sus președinții celor patru secțiuni, intruniti în comisiune, procedează la confruntarea tuturor rezultatelor constatate de Curte, cu cele cuprinse în contul general de execuție a bugetului Statului la strângerea tuturor observatiunilor făcute de toate secțiunile în cursul cercetărilor și a vizelor date conform deciziunilor Consiliului de Miniștri. Referatul privitor la aceste confruntari va fi înaintat primului-președinte pentru a fi pus în dezbaterea secțiunilor unite, care vor pronunța o declarațiunile generală, de conformitate asupra contului general de execuțiune a bugetului. ... 45. Declarațiunile generale prevăzute la art. 42 și 44 se vor inainta de Curte Adunării deputaților și se vor trimite spre publicare în Monitorul Oficial, conform legii asupra contabilității publice și asupra controlului bugetului și patrimoniului public*). Un exemplar se va trimite ministerului de finanțe spre a servi la întocmirea proiectului de lege pentru regularea definitivă a bugetului. *) A se vedea Legea asupra contabilității publice, din 31 Iulie 1929. ... 46. Odată cu declarațiunile generale Curtea va mai alcătui un memoriu cuprinzînd observațiunile sale asupra defectelor de orice natura ale conturilor ministeriale, calcarile de legi ce ar fi constatat, precum și vederile sale asupra reformelor și imbunatatirilor pe care le-ar crede necesare în contabilitatea publică. Acest memoriu se va comunică ministerelor prin mijlocirea Ministerului de Finanțe, pentru ca diferitele departamente să-și formuleze răspunsurile lor la observațiile Curții. Memoriul Curții, însoțit de aceste raspunsuri și de lista tuturor vizelor, date conform deciziilor Consiliului de Miniștri, se va supune Adunării deputaților și se va publică în Monitorul Oficial. ... ... 5. Deciziunile Curții și căile de atac împotriva lor 47. Deciziunile Curții de conturi sînt executorii, ele au autoritatea deciziunilor judecătorești și se aduc la îndeplinire prin agenții fiscului, cu aplicarea legii de urmărire. Curtea în memoriul sau anual va face mențiunile despre rezultatele executării deciziunilor sale. ... 48. Deciziunile Curții se vor redacta în cel mult 8 zile libere de la pronunțarea lor. Curtea este datoare a libera, la cerere, părților interesate, copii legalizate de pe toate deciziunile și încheierile ei. ... 49. Deciziunile Curții, date în prima și ultima instanța sînt supuse revizuirii precum și recursului în Casație. Deciziunile date în apel sînt supuse numai recursului în Casație. ... 50. Revizuirea se poate cere de părțile interesate, gestionari, garanții sau moștenitorii lor, pentru erori de fapt sau acte ce nu s-au avut în vedere la judecare; de procurorul general pentru erori de fapt, omisiuni duble sau false înscrieri, ori acte ce nu s-au avut în vedere la judecare. Curtea poate revizui și din oficiu deciziunile sale pentru motivele de mai sus. ... 51. Termenul de revizuire pentru părțile interesate și procurorul general este de șase luni de la comunicarea deciziunii. Cererea de revizuire nu se poate face de aceeași parte interesată decât singura data. Deciziunile asupra cererilor de revizuire sînt supuse numai recursului în Casație. Judecarea cererii de recurs se suspenda pînă la judecarea revizuirii în caz cînd partea a făcut și recurs și revizuirea se suspenda de Curte pînă la judecarea recursului, în cazul cînd partea a făcut și recurs în Casație. ... 52. Erorile materiale de redactiune asupra numelui ori calității gestionarului, erorile de scris, ori de calcul, care nu schimba dispozitivul deciziunii, nu pot da loc la revizuire. Ele se indrepteaza de Curte pe marginea sau în josul deciziunii. ... 53. Deciziunile Curții de Conturi sînt supuse recursului în casație în termen de trei zeci zile de la comunicarea lor. Recursul nu împiedica executarea deciziunii. ... 54. În caz de casare a deciziuni, Curtea de casație trimite afacerea să se judece din nou de către Curtea de conturi, care o va judeca în secțiuni unite. Dacă secțiunile-unite ale Curții de conturi persista în deciziunea de mai înainte, partea interesanta în același termen, poate face din nou recurs. Acest recurs se va judeca de Curtea de casație în secțiuni unite, care se va pronunța definitiv și trimite înapoi afacerea la Curtea de conturi spre a se conformă întocmai. ... ... + Capitolul 4 Atribuțiunile primului-președinte și ale secretariatului 55. Primul-președinte are conducerea și supravegherea întregii Curți, el controlează mersul regulat al tuturor serviciilor; are poliția Curții, ia măsuri de ordine și pronunța pedepsele disciplinare date în competința sa. Primul-președinte reprezintă Curtea, lui se adresează toată corespondenta. Citatiunile, copiile de pe deciziunile, declarațiunile și toate încheierile Curții, precum și întreaga corespondenta a Curții se semnează de primul-președinte sau de inlocuitorul sau. ... 56. Secretariatul Curții se conduce de un secretar general, ajutat de secretarii și personalul necesar pentru serviciul corespondentei și a arhivei documentelor. ... 57. Secretariatul primește, claseaza și conserva conturile, apelurile, cererile, actele justificative și toate lucrările Curții; tine registre de partida justițiabililor pentru notarea conturilor primite și a deciziunilor pronunțate asupra lor; tine registre pentru înscrierea încheierilor, deciziunilor și declarațiunilor pronunțate de toate secțiunile Curții, cum și orice alte registre necesare și îngrijește de expedierea copiilor de trimis părților și administratiunilor respective. ... 58. La cererea părților, secretariatul liberează certificate, copii sau extracte de pe actele emanate de la Curte sau aflate în arhivele ei. Deciziunile definitive ce se trimit în copie părților și administratiunilor respective vor purta formula executorie prevăzută de legea organizării judecătorești*). *) A se vedea Legea organizării judecătorești, din 14 Aprilie 1925. ... 59. Secretarul general are conducerea directa a secretariatului și supravegherea mersului regulat al serviciului arhivei documentelor. El contrasemnează întreaga corespondenta a Curții. El asista la secțiuni unite și redactează deciziunile respective. În lipsa secretarului general unul din secretari îl înlocuiește. ... 60. Secretarul general are sub supravegherea sa serviciul de intendenta al Curții. ... + Capitolul 5 Atribuțiunile ministerului public 61. Ministerul public de pe lîngă Curtea de conturi se conduce de procurorul general, ajutat de procurorii de secție. În lipsa procurorului general, procurorul cel mai vechi îl înlocuiește în toate atribuțiunile sale. Secretariatul ministerului public se compune dintr-un secretar și impiegatii necesari pentru registratura, arhiva și celelalte lucrări de cancelarie, puși sub directa supraveghere a procurorului general. ... 62. Procurorul general tine un registru de toți gestionării obligați a prezenta Curții conturile lor de gestiune și administrațiune, urmărește depunerea regulată la termenele fixate de lege a acestor conturi și propune Curții aplicarea sancțiunilor prevăzute contra acelora care sînt în întîrziere. Primirea conturilor la Curte va fi adusă imediat la cunoștința ministerului public. ... 63. Toți gestionării justițiabili de Curte sînt datori ca, în termen de 30 de zile de la numirea lor în funcțiune, sa înainteze procurorului general: copie de pe ordinul de numire și de pe procesul-verbal dc instalare și luare în primire a serviciului. Cei ce nu se vor conformă acestei obligațiuni vor fi condamnați de Curte, după cererea procurorului, la amenda egala cu leafa pe o luna. De asemenea toate administrațiunile publice sînt datoare sa comunice imediat procurorului general numirile și orice mutatiune ar face în personalul gestionarilor puși sub jurisdicțiunea Curții, precum și măsurile luate privitoare la garanția lor. ... 64. Funcționarii care vor inspecta sau ancheta pe gestionării justițiabili în prima instanța a Curții, sînt obligați sa trimită direct procurorului general copie de pe procesele-verbale prin care ar constata lipsuri de bani sau de materiale publice, în termen de 3 zile de la dresarea acelor procese-verbale. Neîndeplinirea acestor obligațiuni atrage pentru cel în cauza penalitățile prevăzute în articolul precedent. Procurorul general, pe baza acestor procese-verbale, va cere Curții judecarea cu preferinta a gestiunilor respective. Procurorul general sau procurorul de secție asista la ședințe și pune concluziuni în toate chestiunile ce se dezbat înaintea Curții. Lucrările secțiunilor se vor comunică ministerului public cu cel puțin o zi înainte de ziua fixată pentru judecare. Procurorii nu sînt special atasati la o secțiune. Procurorul general va desemna pe procurorul care va lua parte la ședințele la care nu va participa el însuși. ... 66. Deciziunile Curții se comunică ministerelor și administratiunilor respective, prin intermediul procurorului general. Toate deciziunile de condamnare se vor pune în executare direct de către procurorul general, care va ordonă înscrierea în debitele agenților incasatori, a sumelor datorate, instiintand și pe administrațiunile respective. El tine un registru de toate deciziunile condamnatorii ale Curții, urmărește aducerea lor la îndeplinire și comunică Curții rezultatele la finele fiecărui an, arătând motivele pentru care nu s-au executat. ... 67. Procurorul general, pentru îndeplinirea îndatoririlor sale, corespunde direct cu miniștrii și cu toate celelalte autorități. Toate cererile administratiunilor pentru darea în judecata Curții a funcționarilor care s-au făcut vinovați de abateri la îndatoririle prevăzute de legea contabilității publice, se adresează Curții prin rechizitoriul ministerului public. ... 68. Procurorul general supraveghează exactă îndeplinire a serviciilor Curții și dacă întreg personalul de control, verificare și al secretariatului, îndeplinește cu exactitate serviciul. În caz de va constata neglijente și pentru orice îmbunătățiri ar crede ca sînt necesare să se aducă în serviciul Curții, adresează cererea în scris primului-președinte. ... + Capitolul 6 Retributiuni, vacante, concedii, măsuri de ordine și disciplina 69. Președinții Curții de conturi vor avea același grad și retribuții inclusiv toate accesoriile de orice fel ca și președinții Curții de casație și justiție, iar consilierii pe acelea ale consilierilor de la aceeași Curte. Procurorul general va avea gradul și retribuțiunea, inclusiv toate accesoriile procurorului general al Curții de casație și justiție, iar procurorii de secție pe acelea ale procurorilor de secție de la aceeași Curte. Consilierii controlori, referendarii șefi și secretarul general vor avea același grad și retributiuni ca și consilierii Curților de apel. Referendarii și stagiarii vor avea grad și retribuțiunea după cum urmează: Referendarii clasa I sînt asimilați primului-președinte de tribunal. Referendarii clasa II sînt asimilați președinților de tribunale. Referendarii clasa III sînt asimilați cu judecătorii de tribunale. Referendarii stagiarii sînt asimilați cu supleanților de tribunale. Ceilalți funcționarii, precum și personalul de serviciu, vor avea retribuțiunile funcțiunilor corespunzătoare din administrația centrala a Ministerului de Finanțe, secretarii fiind asimilați sefilor de serviciu și subsecretarii sefilor de birou. ... 70. Vacantele și sărbătorile legale pentru Curtea de conturi sînt cele prevăzute în legea de organizare judecătorească pentru Curți și tribunale. ... 71. Pentru vacantele mari, Curtea, după o comuna înțelegere luată în secțiuni-unite sau prin tragere la sorți, va delega câte un consilier de fiecare secțiune, care împreună cu jumătate din personalul respectiv sa cerceteze și sa rezolve lucrările urgente ale secțiunilor. Cei patru consilieri se vor întruni în secțiune spre a judeca procesele în curs. Lucrările ministerului public vor fi conduse în acest timp de unul din procurori. Personalul Curții va beneficia în timpul vacantelor, pe rând de concedii de odihnă, în conformitate cu prevederile Statutului funcționarilor publici*). *) A se vedea Statutul funcționarilor publici, din 19 Iunie 1923. ... 72. Concediile cerute în cursul anului pînă la cel mult o luna, pentru întreg personalul Curții, se acordă de primul-președinte, care va lua avizul președintelui de secție asupra cererilor consilierilor și personalului secțiunii respective. Concediile mai mari de o luna și cele cerute de primul-președinte se acordă numai de Curte, în secțiuni-unite. Nu se va putea acorda concedii de odată la mai mult de trei consilieri, afară de cazurile de boala bine constatată. Concediile pînă la cel mult o luna cerute în cursul anului de procurorii de secție și funcționarii parchetului, se acordă de procurorul general. Concediile mai mari de o luna ale acestora se acordă numai de ministrul finanțelor cu avizul procurorului general. Concediul cerut de procurorul general se aproba de ministrul finanțelor. ... 73. Nimeni nu poate lipsi de la serviciu fără o învoire. Se pot acorda învoiri de o zi de președinții de secții și pînă la 5 zile de primul-președinte. Lipsa fără concediu sau învoire atrage pierderea salariului pe timpul absentei. Iar dacă lipsa se prelungește peste o luna, magistratul sau funcționarul absent se va socoti demisionat. ... 74. Orele de serviciu ale Curții vor fi cel puțin șase. Pînă la elaborarea unui regulament, orariul se va stabili de Curte, în secțiuni unite. Registrele de prezenta pentru membrii Curții și personalul secțiilor se țin de primul-președinte, pentru procurori și personalul ministerului public de procurorul general, iar pentru secretariat, de secretarul general. ... 75. Pedepsele disciplinare ce se pot aplica personalului sînt: 1. Prevenirea. ... 2. Mustrarea în scris cu pierderea salariului pînă la 15 zile. ... 3. Suspendarea cu pierderea salariului de la 15 zile pînă la 2 luni. ... 4. Punerea în disponibilitate. ... 5. Destituirea. ... Cazurile în care se aplică aceste pedepse sînt cele prevăzute în legea de organizare judecătorească pentru Curți și tribunale. ... 75. Prevenirea și mustrarea se aplică de primul-președinte pentru personalul Curții și de procurorul general pentru personalul ministerului public. Prevenirea și mustrarea în scris cu pierderea salariului pe 15 zile se poate aplica membrilor Curții și ministerului public de către Curte în secțiuni-unite. Suspendarea, punerea în disponibilitate și destituirea se aplică de Curte în secțiuni-unite. ... 77. Membrii Curții și procurorii sînt justițiabili de către înaltă Curte de casație, în aceleași condițiuni ca și membrii Curții de casație. În comisiunea disciplinară pentru judecarea magistraților Curții de conturi însă, cei trei membri trași la sorți vor fi înlocuiți prin trei membri ai Curții de conturi, desemnați în aceleași condițiuni. Trimiterea înaintea comisiunii disciplinare se va face de către ministrul finanțelor, în urma avizului conform al Curții, secțiuni-unite. ... + Capitolul 7 Desființarea actelor din arhiva documentelor 78. Actele depuse în arhiva Curții vor putea fi desființate după împlinirea termenului de șase ani de la finele anului financiar la care se referă, dacă se va socoti că nu mai sînt de nici o utilitate istorica sau de orice alta natură. ... 79. Nu se vor desfiinta și se vor trimite spre păstrare în arhiva Statului: a) Conturile de gestiune și bugetare ale administrațiunii generale a finanțelor; ... b) Conturile de gestiune ale oficiilor de casierii publice; ... c) Actele atingătoare de bunuri sechestrate, de consemnațiuni și de depozite de tot felul; ... d) Procurile, actele de vânzare, cesiuni, delegatiuni și tranzactiuni; ... e) Contractele în genere: ... f) Deciziunile și declarațiunile Curții de Conturi. ... ... 80. Actele ce vor trebui desființate se vor constata și deosebi după natura lor, într-un inventar ce se va forma sub privegherea secretarului general al Curții. Acest inventar se va supune Curții, care în secțiuni-unite va decide care anume acte vor fi desființate. Un exemplar de pe acest inventar se va păstra la Curtea de conturi, iar un alt exemplar la Ministerul de Finanțe. Nici conturi, nici acte atingătoare de ele nu se vor putea desfiinta decât după ce se va constata ca au trecut doi ani de la predarea copiei de pe deciziunea sau declarațiunea pronunțată asupra contului și numai după ce se va fi pronunțat Curtea asupra contului respectiv pe anul următor. ... 81. Actele de desființat se vor vinde conform legii contabilității. ... + Capitolul 8 Dispozițiuni finale și transitorii 82. Pentru cercetarea conturilor rămase neverificate pînă la punerea în aplicare a prezentei legi, Curtea, de acord cu ministrul finanțelor, va lua măsurile necesare cu lucrările pe trecut să fie complet terminate în maximum cinci ani. Conturile referitoare la operațiunile anilor pînă la 1923 inclusiv se vor putea verifica după o procedură sumară stabilită de Curte, de acord cu Ministerul de Finanțe. ... 83. Personalul definitiv în fiinta la punerea în aplicare a acestei legi va fi confirmat în funcțiunile nou corespunzătoare. În mod excepțional într-un interval de 6 luni de la punerea în aplicare a prezentei legi pentru completarea locurilor de presedinti de secție, consilieri și referendari, numirile se pot face și cu dispensa condițiunilor cerute de art. 4, art. 5 alin. b și art. 7. Pentru consilierilor controlori, numirile se pot face cu dispensa condițiunilor de la art. 5, alin. b, de acord cu Curtea de conturi. ... 84. Această lege se pune în aplicare de la data promulgării ei. Curtea în secțiuni unite va elabora pentru aplicarea dispozițiunilor ei un regulament care va fi supus sancțiunii regale prin în termen Ministerului de Finanțe. ... 85. Toate dispozițiile contrarii legii de fața sînt și rămîn abrogate*). *) Curtea de Conturi s-a înființat prin Legea din 24 Ianuarie 1864, și după 10 ani de funcționare, s-a modificat în forma de azi prin Legea din 14 Martie 1874; iar după alți 21 ani Curtea de conturi este reorganizată prin Legea din 29 Ianuarie 1895, funcționînd astfel 34 ani, pînă la noua lege din 31 Iulie 1929. ... Notă ... *) Curtea de Conturi s-a înființat prin Legea din 24 Ianuarie 1864, și după 10 ani de funcționare, s-a modificat în forma de azi prin Legea din 14 Martie 1874; iar după alți 21 ani Curtea de conturi este reorganizata prin Legea din 29 Ianuarie 1895, funcționînd astfel 34 ani, pînă la noua lege din 31 Iulie 1929. ----------------------- ------