PROCLAMAȚIE nr. 1015/1864

PROCLAMATIA nr. 1015 din 14 august 1864 EMITENT ALECSANDRU IOAN CUZA Publicat în MONITORUL OFICIAL din 14 august 1864 Sateniloru! Îndelungată vostra asteptare, mare fagaduintie data voua de inaltile Puteri ale Europei prin art. 46 alu Conventiunei, interessulu Patriei, assigurarea proprietăţii fonciare şi dorintia Mea cea mai viue s'a indeplinitu. Claca (boierescu) este desfiintiata pentru de a pururea şi de asta-di voi sunteţi proprietari liberi pe locurile supusse stepanirei vostre, în întinderea hotărâtă prin legile în fiintia. Mergeti dar mai înainte de tote la polile Altarului, şi cu genunchiele plecate, multiumiti A-totu-puternicului Dumnedeu, pentru ca prin ajutorulu seu, în sfersitu aţi ajunsu a vedea acesta di frumosa pentru voi, scumpa inimei Mele şi mare pentru viitorulu României. De asta-di voi sunteţi stepani pe bratiele vostre; voi aveti o particica de pamentu, proprietate şi moşie a vostra; de asta-di voi aveti o Patrie de iubitu şi de aperatu. Şi acumu, după ce cu bratiulu Celui de susu, amu pututu seversi o asseminea mare fapta, Me intorcu catra voi, spre a ve da unu sfatu de Domnu şi de Părinte, spre a ve arata calea pe care trebuie se o urmati, de voiti se ajungeti adeveratu imbunetatire a sortei vostre şi a copiiloru vostrii. Claca şi tote cele-l-alte legeturi silite intra voi şi intra stepanii vostrii de moşii, sînt desfiintiate, prin plata unei drepte despăgubiri. De acumu înainte, voi nu veţi mai fi cu densii în alte legeturi de catu acele ce voru isvori din interessulu şi buna primire a unora şi a altora. Aceste legeturi inse, voru fi pururea neaperate pentru ambile părţi. Faceti dar ca ele se fie întemeiate pe iubire şi incredire. Mulţi şi forte mulţi din proprietari au doritu inbunetatirea sortei vostre. Mulţi din ei au lucratu cu tota inima ca sa ajungeti la acesta frumosa di, pe care voi asta-di o serbati. Părinţii vostrii şi voi aţi vediutu de la mulţi stepani de moşii ajutoru la nevoiele şi trebuintiele vostre. Uitati dar dilile grele prin care aţi trecutu; uitati tota ura şi tota vrajba; fiti surdi la glassulu acelora carii ve voru interata în contra stapaniloru de moşii, şi în legeturile de buna voie ce veţi mai avea de aci în colo cu proprietarii, nu vedeti în ei de catu pe vechii vostrii sprijinitori şi pe viitorii vostrii amici şi buni vecini. Au nu sunteţi toţi fii ai aceleiaşi teri? Au pamentulu României nu este muma care ve hranesce pe toţi? Stepani liberi pe bratiele şi pe ogorele vostre nu uitati mai înainte de tote ca sunteţi plugari, ca sunteţi muncitori de pamentu. Nu perasiti acesta frumosa messerie, care face bogatia terei, şi dovediţi şi în România, ca pretutindenea, ca munca libera produce induoitu de catu munca silită. Departe de a ve deda trendaviei, sporiti încă harnicia vostre şi ogorele vostre indoitu se fie mai bine lucrate, căci de acumu aceste ogore sînt averea vostra şi moşia copiiloru vostrii. Ingrijiti-ve assemenea de vetrile sateloru vostre, care de asta-di devinu commune neaternate şi locasuri statornicite ale vostre, din care nimeni nu ve mai poate isgoni. Siliti-ne dar a le inbunetati şi a le infrumusetia; faceti-ve case bune şi indestulatore incunjuratile cu grădini şi cu pami roditori. Inzestrati-ve satile cu asedieminte folositore voue şi urmasiloru vostrii. Statorniciti mai alesu şi pretutindenea scole, unde copii vostrii se dobendesca cunostintiele trebuitore, pentru a fi buni plugari şi buni cetatieni. Actulu din 2 Maiu v'a datu la toţi drepturi; invetiati dar pe copii vostrii a le pretiui şi a le bine intrebuintia. Şi mai pre susu de tote, fiti şi în viitoriu ceia ce aţi fostu şi pînă acumu, şi chiaru în tempurile cele mai rele, fiti bărbaţi de pace şi de buna rinduiala; aveti incredire în Domnulu vostru, care ve doresce totu binele; dati, ca şi pînă acumu, pilda supunerei catra legile terei vostre, la a cărora facire aveti şi voi de acumu a lua parte; şi în tota intemplarea, iubiti România care, de asta-di, este dreapta pentru toţi fii sei. Şi acumu, iubitiloru mei sateni, bucurati-ve şi pasiti la munca de buna voie, care inaltie şi inbogatiesce; şi Dumnedeulu parintiloru nostrii se binecuvintedie semintia ce veţi arunca pe cea anteia brasda libera a ogoreloru vostre. ALECSANDRU IOAN M. Cogalniceanu, N. Cretulescu, N. Balanescu, Generalu Manu. -----------