CONVENȚIE nr. 0/1967

Articolul 1

Pentru a putea fi autorizate în vederea exportului, abatoarele vor trebui sa îndeplinească condiţiile generale stabilite în prezentul regulament, pentru instalaţiile, echipamentul, modul de funcţionare, regulile de igiena şi organizarea serviciului inspecţiei veterinare.

Capitolul 1 - Condiţii de instalatie şi echipament

Articolul 2

Întreprinderile vizate la articolul 1 al prezentei anexe trebuie să comporte o separare corespunzătoare între sectorul salubru şi sectorul insalubru şi să fie amenajate în asa fel încît să asigure, de la introducerea în abator a animalului viu şi pînă la ieşirea carnii şi organelor considerate proprii pentru consumul uman, un mers continuu, fără posibilitatea returnarii şi fără incrucisarea sau suprapunerea între animalele vii şi carne, ori între carne şi subproduse sau resturi.

Capitolul 1 - Condiţii de instalatie şi echipament

Articolul 3

Locurile de stabulatie trebuie să fie prevăzute în asa fel încît să permită: - şederea unui număr maxim de animale pentru tăiere în cursul unei zile-munca; - un repaus satisfăcător al animalelor, înainte de tăiere.

Capitolul 1 - Condiţii de instalatie şi echipament

Articolul 4

Sălile de tăiere şi de jupuire trebuie să fie de dimensiuni suficiente şi sa îndeplinească condiţiile de mai jos: 1. - să se rezerve un loc special pentru taierea porcilor; 2. - locurile de tăiere şi de scurgere a sângelui trebuie să fie separate de locurile de jupuire. Pentru vitele mari, dacă diferitele operaţiuni care se succed, începînd de la scurgerea sângelui şi pînă la terminarea jupuirii nu se efectuează pe animalul suspendat, operaţiunea în vederea jupuirii trebui să se facă pe scripete metalic.

Capitolul 1 - Condiţii de instalatie şi echipament

Articolul 5

Locurile de golire şi de prima spalare a organelor abdominale (stomacuri şi intestine) şi locurile de folosire a maruntaielor şi a intestinelor trebuie să fie izolate de sala de jupuire, însă în apropierea acesteia. Sectorul de prelucrare a maruntaielor şi intestinelor poate fi instalat în vecinătatea salilor de tăiere şi de jupuire, dar între aceste doua grupuri de localuri trebuie să existe o separare corespunzătoare.

Capitolul 1 - Condiţii de instalatie şi echipament

Articolul 6

Instalaţiile frigorifice trebuie, în mod obligatoriu, sa cuprindă: 1. - una sau mai multe camere de răcire care să permită efectuarea acestei operaţii pe carcase şi pe organele tuturor animalelor sacrificate într-o zi de muncă; 2. - eventual una sau mai multe sali de capacitate suficienta, destinate depozitarii carnii şi organelor, sub regim de frig, dacă aceste produse vor trebui sa rămînă în întreprindere pentru ziua următoare celei în care s-a efectuat taierea.

Capitolul 1 - Condiţii de instalatie şi echipament

Articolul 7

Fiecare întreprindere trebuie să aibă, între altele: 1. - un local de izolare a animalelor vii, bolnave sau suspecte; 2. - un local amenajat pentru taierea acestor animale; 3. - un local de păstrare la rece a carcaselor şi organelor; - un local destinat reţinerii carnii, organelor şi maruntaielor confiscate, pînă la predarea lor la ecarisaj (fiecare din localurile arătate mai sus va fi prevăzut cu un sistem de incuietoare cu cheie); 4. - localuri pentru antrepozitarea seului, pieilor, coarnelor şi copitelor; 5. - un loc amenajat şi echipat pentru spalarea şi dezinfectarea vehiculelor; 6. - vestiare, toalete şi lavabouri instalate în număr suficient la ieşirea din WC-uri.

Capitolul 1 - Condiţii de instalatie şi echipament

Articolul 8

Un local prevăzut cu inchuietoare cu cheie, amenajat în mod corespuzator şi destul de mare ca suprafaţa, va trebui să fie rezervat agenţilor serviciului de inspecţie.

Capitolul 1 - Condiţii de instalatie şi echipament

Articolul 9

Clădirile trebuie astfel amenajate încît să permită cu usurinta aplicarea regulilor de igiena. Localurile specificate în articolele 4, 5, 6 şi 7 (paragrafele 2, 3 şi 4) din prezenta anexa vor trebui sa satisfacă, în special, condiţiile de mai jos: 1. - podelele vor trebui să fie în mod riguros etanse şi nealunecoase; ele vor trebui să fie suficient de înclinate şi cu o reţea de evacuarea adecvată pentru scurgerea lichidelor; 2. - pereţii interiori şi tavanele trebuie să fie tencuite cu un material lavabil; pereţii trebuie să aibă, pînă la înălţimea de cel puţin doi metri de la sol, o tencuiala rezistenta la lovituri, impermeabila, neteda şi rezistenta la putrezire. Localurile trebuie să fie, de asemenea, prevăzute cu un dispozitiv de protecţie împotriva insectelor şi rozatoarelor.

Capitolul 1 - Condiţii de instalatie şi echipament

Articolul 10

Toate localurile în care carcasele circula sau stau trebuie să fie dotate cu o reţea aeriană de transport de natura să permită reducerea la minimum a manipulării carnii.

Capitolul 1 - Condiţii de instalatie şi echipament

Articolul 11

În fiecare întreprindere va trebui sa existe o reţea de apa potabilă sub presiune, excluzandu-se orice reţea de apa nepotabila. Aceasta poate fi permisă totuşi pentru funcţionarea aparatelor de producere a frigului, cu condiţia sa nu aibă nici o comunicare cu reţeaua de apa potabilă. Posturile de apa sub presiune trebuie să fie instalate în locuri corespunzătoare, în vederea curatirii localurilor, precum şi a spalarii carcaselor după jupuire şi inspecţie. În sălile de tăiere şi de jupuire, ca şi în locurile de curăţire a maruntaielor, trebuie să fie instalate posturi de apa calda. Iluminatul trebuie să se asigure în mod satisfăcător în toate localurile. Sălile în care animalele sînt tăiate şi jupuite, carnurile şi organele antrepozitate, stocate, prelucrate sau condiţionate, trebuie să fie prevăzute cu lumina artificiala avînd aceleaşi caracteristici ca şi lumina zilei. Va trebui să se asigure o aerisire suficienta în toate localurile. Evacuarea aburilor, gazului şi fumului trebuie să fie realizată prin dispozitive special amenajate în acest scop.

Capitolul 1 - Condiţii de instalatie şi echipament

Articolul 12

Dispozitivele folosite vor trebui să fie făcute din materiale inalterabile şi sa cuprindă cel puţin: 1. - recipiente pentru singe; 2. - bacuri cu burduf sau alte dispozitive adecvate primirii directe a organelor abdominale ale vitelor mari în momentul evisceratiei; 3. - cirlige, platouri şi mese care să poată permite efectuarea controlului sanitar al organelor şi capatinilor; 4. - recipiente etanse prevăzute cu capace cu balamale cu închidere imbucata, pentru colectarea resturilor; 5. - bacuri cu dispozitive de zavorire, pentru confiscari; 6. - un dispozitiv pentru curăţirea cu apa fierbinte a materialului folosit la receptionarea şi transportarea viscerelor; 7. - lavabouri şi posturi de spalare şi de dezinfecţie, instrumente şi unelte de lucru şi de control (cutite, fierastraie etc.).

Capitolul 2 - Reguli de funcţionare şi igiena

Articolul 13

Animalele care, în momentul efectuării examenului clinic de către veterinarul abatorului, nu sînt considerate sanatoase vor trebui să fie marcate în mod deosebit şi aşezate în grajdul-lazaret. Animalele specificate în prezentul articol nu pot fi sacrificate decît în localul de tăiere prevăzut în acest scop în secţia sanitară.

Capitolul 2 - Reguli de funcţionare şi igiena

Articolul 14

Nu vor putea fi conduse spre locurile de tăiere decît animalele destinate a fi sacrificate imediat; toate celelalte vor trebui sa ramina în grajdurile lor. Animalele vor trebui să fie sacrificate şi prelucrate în locurile care le sînt rezervate în sălile de tăiere, potrivit speciei sau categoriei din care fac parte.

Capitolul 2 - Reguli de funcţionare şi igiena

Articolul 15

Single va trebui să fie adunat în recipientele prevăzute pentru control. Practica de suflare a carcaselor în scopul de a usura jupuirea pielii, precum şi suflarea plaminilor, este interzisă; în momentul evisceratiei, masa gastro-intestinala va trebui să fie recepţionată direct în bacuri cu burduf sau pe o tabla de evisceratie, sau pe platouri, după specia animalului şi modul de lucru. Curatarea carcaselor cu ajutorul cirpelor este interzisă. Este interzisă deschiderea şi golirea viscerelor (stomacuri sau intestine) în altă parte decît în locurile rezervate special pentru acest scop. Pieile vor trebui să fie transportate în depozite speciale cît se poate de repede după jupuire. Resturile trebuie să se depună în recipientele amenajate în acest scop.

Capitolul 2 - Reguli de funcţionare şi igiena

Articolul 16

Carnea şi organele reţinute sau confiscate trebuie să fie transportate, cît mai repede, în localul destinat sechestrării sau distrugerii lor. Organele de mic volum confiscate şi resturile vor trebui să fie aşezate în locurile de confiscare.

Capitolul 2 - Reguli de funcţionare şi igiena

Articolul 17

Carcasele considerate bune pentru export vor trebui să fie aşezate în sali frigorifice pînă ce temperatura lor mijlocie nu va depăşi +80 centrigrade. Organele consumabile ca atare vor trebui să fie transportate cît mai repede posibil din sala de jupuire în camera racitor pentru refrigerare.

Capitolul 2 - Reguli de funcţionare şi igiena

Articolul 18

Personalul abatorului trebuie să poarte echipament de lucru adecvat, inclusiv o pieptanatura adecvată. Persoanele care au manipulat carnea sau organele insalubre trebuie imediat să-şi spele mâinile şi bratele şi apoi sa şi le dezinfecteze.

Capitolul 2 - Reguli de funcţionare şi igiena

Articolul 19

Este interzis să se introducă şi să se lase sa umble, în curţile şi sălile abatoarelor, cîini, pisici şi păsări de curte. Distrugerea insectelor şi a rozatoarelor trebuie să se facă sistematic, în asa fel ca salubritatea carnii şi organelor să fie afectată.

Capitolul 2 - Reguli de funcţionare şi igiena

Articolul 20

Localurile vor trebui să fie curatate cît de des posibil şi spalate cu apa multă, cel puţin la sfîrşitul zilei de muncă. Dezinfectarea grajdurilor, curţilor şi salilor de muncă va trebui să se facă de fiecare data cînd se constata o boala contagioasa. Materialul şi instrumentele folosite de funcţionarii serviciului de inspecţie şi de cei angajaţi pentru taierea şi jupuirea animalelor, precum şi pentru pregatirile ulterioare, trebuie să fie bine întreţinute şi curatate cu grija ori de cîte ori este necesar. În afară de aceasta, ele trebuie să fie dezinfectate de fiecare data cînd s-au murdarit.

Capitolul 3 - Personalul de inspecţie

Articolul 21

Numărul de inspectori veterinari şi de supraveghetori trebuie să se stabilească ţinînd seama de orele de muncă, în asa fel încît controlul veterinar să se poată exercita asupra tuturor animalelor, în condiţiile fixate în regulamentul care stabileşte condiţiile de inspecţie sanitară a animalelor, înainte şi după tăiere în abatoarele de stat agreate pentru export (anexa 7).

Articolul 1

Animalele pentru macelarie şi pentru mezeluri, a căror carne, organe şi măruntaie comestibile sînt destinate exportului, nu pot fi sacrificate decît în abatoare autorizate pentru acest scop. Ele sînt supuse unui control sanitar, înainte şi după sacrificare, în condiţiile fixate prin prezentul regulament.

Capitolul 1 - Prezentarea la control sanitar înainte de sacrificare

Articolul 2

Orice animal, înainte de a fi sacrificat, trebuie să fie prezentat la control sanitar de către proprietarul sau deţinătorul sau. Sacrificarea trebuie să se efectueze chiar în ziua controlului sau a doua zi. În caz contrar, ea trebuie să fie amînată pînă la efectuarea unui nou control. Animalele care prezintă semne de oboseala nu pot fi sacrificate decît după un repaus de cel puţin douasprezece ore.

Capitolul 1 - Prezentarea la control sanitar înainte de sacrificare

Articolul 3

Proprietarul sau deţinătorul animalului este obligat sa acorde tot sprijinul şi toate înlesnirile necesare efectuării controlului în bune condiţii. În caz de refuz din partea sa, controlul nu va fi făcut sau va fi întrerupt şi sacrificarea va fi amînată.

Capitolul 2 - Prezentarea la control sanitar după sacrificare

Articolul 4

Pentru toate speciile de animale, eviscerarea trebuie să se facă, fără întîrziere, imediat după sacrificare. Cu excepţia porcului, jupuirea animalelor sacrificate este obligatorie. Porcii jupuiti trebuie să fie epilati fie prin oparire, fie prin pirlire, fie prin amindoua aceste operaţiuni, fie prin orice alt procedeu, aprobat de organul competent. Carcasele ecvideelor, bovinelor adulte şi porcilor trebuie să fie tăiate în jumătăţi prin despicarea longitudinala a coloanei vertebrale.

Capitolul 2 - Prezentarea la control sanitar după sacrificare

Articolul 5

Viscerele, precum şi capul şi limba, cînd sînt desprinse de carcasa, trebuie să fie aşezate în apropierea acesteia şi prevăzute, ca şi carcasa respectiva, cu o marca sau un semn distinctiv care să permită recunoaşterea apartenentei lor comune la acelaşi animal. Rinichii, pentru toate speciile, trebuie să ramina aderenti la carcasa şi să fie scoşi din invelisul lor.

Capitolul 2 - Prezentarea la control sanitar după sacrificare

Articolul 6

Leziunile care pot exista pe carcasa, organe sau măruntaie, nu pot fi nici scoase, nici mascate, nici tăiate înainte de prezentarea la control. În afară de cazul în care este vorba de operaţii cerute de serviciul veterinar de control, este interzis, înainte de a se aplică ştampila de salubritate: 1. - să se scoată orice parte din animalul tăiat sau să se supună la orice fel de tratament, cu excepţia tăierii pentru stringerea singelui pentru intrebuintari alimentare; 2. - să se procedeze la fragmentarea carcasei sau să se scoată organe, mai ales din cele destinate opoteramiei.

Capitolul 3 - Controlul sanitar înainte de sacrificare

Articolul 7

Controlul sanitar înainte de sacrificare nu trebuie să se efectueze decît la lumina zilei sau la o lumina artificiala avînd aceleaşi caracteristici; el trebuie să se efectueze după metodele examenului clinic şi sa comporte, dacă este cazul, observatia termometrica. Controlul veterinar trebuie să se execute asupra: 1. - stării generale a sănătăţii şi de întreţinere şi mai ales asupra simptomelor de agitatie, de febra sau de oboseala, consecutive transportului; 2. - aparatului locomotor; 3. - stării suprafeţei corpului şi orificiilor naturale; 4. - aparatului digestiv şi mai ales asupra cavitatii bucale şi aspectului materiilor fecale; 5. - aparatului respirator şi mai ales asupra caracterelor miscarii respiratorii şi stării primelor cai de respiratie; 6. - aparatului cardio-vascular; 7. - aparatului genito-urinar, asupra caracterelor urinei şi în special asupra stării mamelei şi a uterului la femele.

Capitolul 4 - Controlul sanitar după sacrificare

Articolul 8

Controlul sanitar al animalelor după sacrificare trebuie să se efectueze după condiţiile fixate de prezentul capitol. Operaţiile de sacrificare şi de jupuire a animalelor trebuie să facă obiectul unei permanente supravegheri a serviciului de control veterinar.

Capitolul 4 - Controlul sanitar după sacrificare

Articolul 9

Serviciul veterinar de control poate face incizii exploratoare în carcasa, organe şi măruntaie; el poate cere taierea anumitor piese sau regiuni, dacă aceste operaţiuni sînt indispensabile efectuării controlului. Viscerele se supun unui examen vizual, completat prin palpare şi, dacă este nevoie, de incizie. Cercetarea ganglionilor trebuie să comporte totdeauna incizii multiple, făcute după axul cel mare al fiecărui ganglion, în asa fel încît să se poată obţine o tăiere în felii cat se poate de subtiri.

Capitolul 4 - Controlul sanitar după sacrificare

Articolul 10

Controlul post-mortem va comporta examenul: a) sângelui, în ce priveşte atît culoarea cat şi capacitatea de coagulare, urmărindu-se depistarea prezentei unor elemente străine; b) capului, gatului, ganglionilor limfatici-retrofaringieni şi sub-maxilari şi amigdalelor, limba fiind scoasa cat mai mult posibil pentru a permite o cercetare amănunţită a gurii şi gatlejului; c) plamanilor, traheei, artere, ganglionilor bronhici şi mediastinali, traheei şi principalelor ramificatii bronhice, care trebuie să fie desfăcute longitudinal, iar plamanul larg incizat în treimea sa posterioară; d) pericardului şi inimii; e) diafragmei; f) ficatului, vezicei, canalelor biliare şi ganglionilor retrohepatici şi pancreatici; g) tubului digestiv, ganglionilor limfatici stomacali şi mezenterici; h) splinei; i) rinichilor, ganglionilor lor limfatici şi ai vezicii; j) organelor genitale; k) mamelei şi ganglionilor săi limfatici; l) diferitelor părţi ale carcasei şi mai ales tesutul conjunctiv.

Capitolul 4 - Controlul sanitar după sacrificare

Articolul 11

La bovine se va proceda la incizia sistematica a ganglionilor limfatici menţionaţi în articolul precedent. În caz de indoiala, vor fi incizati, de asemenea, ganglionii cervicali superficiali, axilari, suprasternali, cervicali profunzi costo-cervicali, poplitari, precrurali, ischiatici, iliaci şi lomboaortici. La bovinele în vîrsta de peste şase săptămâni trebuie să se procedeze la: a) depistarea cystircecozei la nivelul limbii şi esofagului, după ce acesta a fost degajat de trahee, inima, maseterii externi şi interni, a diafragmei, a carei parte musculara va fi separată de seroasa şi a suprafeţelor musculare făcute direct vizibile prin taierile sau inciziile aplicate cu prilejul sacrificarii; limba trebuie să fie supusă, pe faţa sa interioară, unei incizii longitudinale; o incizie longitudinala se aplică, de asemenea, pe inima, în asa fel încît să se deschidă ventriculele traversand despartitura interventriculara; aceasta incizie se completează prin doua taieturi efectuate în doua puncte opuse ale auriculelor la vîrf; cel puţin două incizii sînt făcute paralel cu fetele plane ale maxilarului inferior pe muschii maseteri şi pterygoidieni interni, în asa fel încît să se desfaca pe o latime de o palma doua fasii de muschii suprapusi; b) depistarea distomatozei prin incizii practicate pe faţa posterioară a ficatului la nivelul marilor canale biliare şi printr-o incizie adanca la baza lobului lui Sipiegel. La vaci uterul trebuie să fie incizat longitudinal şi mamelele deschise printr-o incizie lungă şi adanca pînă la sinusurile galactofore. La viţei inspectorul trebuie să examineze în special regiunea ombilicala şi articulatiile care vor fi incizate în caz de suspiciune de artrita indicată de hipertrofia ganglionului corespunzător sau de deformarea regiunii articulare.

Capitolul 4 - Controlul sanitar după sacrificare

Articolul 12

La ecvidee trebuie să se procedeze, în special, la depistarea morvei, prin examenul mucoaselor, traheei, larigelui, sinusului nazal şi ramificatiilor sale, după despicarea capului în planul median şi scoaterea despartiturii nazale.

Capitolul 4 - Controlul sanitar după sacrificare

Articolul 13

La porci tuberculoza trebuie să fie depistata asa cum s-a arătat pentru bovine la articolul 11 de mai sus. Suprafeţele taieturilor făcute pe coloana vertebrala, pe stern şi în partea de jos a bazinului vor fi examinate întotdeauna. Trebuie să se procedeze, de asemenea, la depistarea cysticercozei prin explorarea suprafeţelor musculare dezgolite, în special la nivelul muschilor de pe latul pulpei şi al peretelui abdominal, al muschilor soldurilor desfăcute din tesutul adipos, al stalpilor diafragmei, al muschilor intercostali, al limbii, laringelui şi inimii.

Capitolul 4 - Controlul sanitar după sacrificare

Articolul 14

La ovine şi caprine ficatul trebuie să se examineze la fel ca la bovine. Deschiderea inimii şi incizarea ganglionilor limfatici nu trebuie să se facă decât în caz de suspiciune a unei stări patologice.

Capitolul 4 - Controlul sanitar după sacrificare

Articolul 15

Cînd controlul sanitar nu permite concluzii imediate asupra salubritatii carcasei şi organelor şi, mai ales, atunci cînd trebuie luate anumite probe în vederea efectuării unui examen de laborator, animalul sacrificat trebuie să fie reţinut timp de cel puţin douăzeci şi patru ore. În acest caz, după ce fost prevăzută cu un sigiliu de plumb pentru identificare, viscerele şi maruntaiele se aseaza într-o încăpere specială care permite asigurarea unei bune conservari. Pentru porc, în cazul cercetării pentru depistarea trichinozei, durata reţinerii se reduce la timpul strict necesar pentru examinarea probelor.

Capitolul 4 - Controlul sanitar după sacrificare

Articolul 16

În timpul reţinerii se interzice oricui, în afară de inspectorul veterinar, sa ia vreo proba oarecare din diferitele părţi ale animalelor care au fost reţinute.

Capitolul 5 - Concluzii la inspecţie

Articolul 17

Nu vor putea fi livrate la export decât carnurile, organele şi maruntaiele comestibile, care provin de la animale declarate sanatoase la examenul ante-mortem şi constatate la controlul post-mortem indemne de alterare sau leziune. Totuşi pot fi admise la export carnurile de animale care prezintă leziuni ale organelor, precis localizate, fără sa fi provocat o reactie organică generală. Aceste organe nu vor putea fi însă exportate.

Articolul 1

Carnea şi organele destinate exportului, care satisfac dispoziţiile regulamentului privitor la condiţiile controlului sanitar al animalelor, înainte şi după sacrificare în abatoarele agreate pentru export, vor fi marcate cu ştampila indicată la articolul 2 de mai jos. Întrebuinţarea oricărei alte mărci de salubritate este interzisă.

Articolul 2

Ştampila folosită în abatoarele române este un sigiliu cu cerneala, de forma ovala, avînd 6,5 centimetri în largime şi 4,5 centimetri în înălţime. Pe sigiliu trebuie să figureze următoarele indicaţii, cu caractere perfect lizibile: - în partea superioară cuvântul "ROUMANIE"; - în centru, numărul care permite identificarea abatorului agreat; - în partea inferioară, indicaţia "Serviciul veterinar de stat". Ştampila folosite în abatoarele franceze este un sigiliu cu cerneala, de forma ovala, care are 6,5 centimetri în largime şi 4,5 centrimetri în înălţime. Pe sigiliu trebuie să figureze următoarele indicaţii, cu caractere perfect lizibile: - în partea superioară cuvântul "FRANCE"; - în centru, numărul care permite identificarea abatorului agreat; - în partea inferioară, semnul CEE. Caracterele au o înălţime de 8 milimetri, pentru litere şi de un centimetru, pentru cifre.

Articolul 3

Carcasele care cantaresc mai mult de 60 kg trebuie să poarte marca ştampilei pe fiecare jumătate de carcasa, în următoarele puncte: faţa exterioară a pulpei, solduri, dos, spate, piept şi pleura în regiunea sa dorsala. Celelalte carcase trebuie să poarte cel puţin patru mărci, aplicate şi pe spete şi pe fetele exterioare ale membrelor posterioare.

Articolul 4

În cazul exportului carcaselor tăiate în bucăţi, fiecare bucata trebuie să fie stampilata.

Articolul 5

Organele, precum şi bucăţile de slanina jupuite sau nejupuite de sorici, se stampileaza cu cerneala sau cu foc; pentru organe, ştampila trebuie să fie aplicată cu cerneala pe doua etichete, una fiind fixată pe ambalaj, iar cealaltă fiind pusă pe interiorul acestuia. Aceasta eticheta poarta, între altele, următoarele menţiuni: - numărul de serie; - denumirea anatomica a organelor; - indicarea speciei animale căreia îi aparţin organele; - greutatea neta a unităţii de ambalaj.

Capitolul 1 - Dispoziţii generale

Articolul 1

Dispoziţiile prezentului regulament se aplică numai la carnea de bovine, ovine şi porcine, prezentată în bucăţi mari dezosate, în vederea vânzării en-gros şi demi-gros.

Capitolul 2 - Condiţii de instalare a intrepriderilor

Articolul 2

Întreprinderile, utilizate pentru prepararea şi depozitarea carnii indicate în articolul 1 de mai sus, cuprind: - cel puţin o camera de refrigerare; - o încăpere rezervată pentru prelucrarea carnii; - eventual o încăpere pentru ambalare, comunicând direct cu prima; - o încăpere pentru carnea sechestrata care se închide cu cheie, sau recipiente pentru carnea sechestrata care se inchid cu cheie; - eventual o camera de congelare; - vestiare, spalatoare şi closete. Camera de refrigerare este construită potrivit regulilor de specialitate. Temperatura menţinută acolo va fi între 0 şi +2 centigrade. Dimensiunile camerei trebuie să fie suficiente pentru a depozita carnea necesară pentru doua zile de muncă şi carnurile prelucrate în întreprindere, în afară de cazul în care ele nu sînt congelate sau conservate.

Capitolul 2 - Condiţii de instalare a intrepriderilor

Articolul 3

Va fi prevăzută o linie aeriană sau orice alt dispozitiv de transport mecanic al carnii, de natura să facă posibila evitarea oricărui contact al acesteia cu solul sau cu pereţii. Încăperea în care se prelucreaza şi cea în care se ambaleaza vor avea dimensiuni în raport cu importanţa operaţiunilor care trebuie să se efectueze acolo. Ele vor fi în asa fel amenajate încît aceste operaţii să poată fi realizate cu usurinta, fără întoarcerea carnii înapoi şi în cele mai bune condiţii de igiena alimentara şi de securitate pentru muncitori. Aerisirea, ventilarea şi iluminarea lor în timpul zilei şi al nopţii vor fi asigurate din plin. În aceste doua încăperi temperatura nu trebuie să depăşească +10 centigrade. Pereţii şi despartiturile, pînă la o înălţime minima de doi metri de la pardoseala, vor fi imbracate cu materiale rezistente la lovituri, impermeabile, care nu putrzesc, cu o suprafaţa neteda. Pereţii şi despartiturile dincolo de înălţimea de doi metri, precum şi tavanele, vor fi acoperite cu o tencuiala neteda, de culoare deschisă şi care se poate spala. Podeaua va fi impermeabila, rezistenta la putrezire şi la lovituri, uşor de spălat şi cu panta corespuzatoare care să permită scurgerea apelor de spălat spre orificiile prevăzute cu un cos, cu câte un gratar, un sifon şi puse în legătură cu reţeaua generală de evacuare a apelor folosite de întreprindere. Unghiurile de racordare a pereţilor, între ei şi cu pardoseala, vor fi aranjate în ciubucuri rotunjite. Întreprinderea va avea numai o instalatie de alimentare cu apa potabilă, în afară de cazul cînd este vorba despre apa necesară funcţionarii aparatelor pentru producerea frigului. Reţeaua de apa potabilă nu trebuie să comunice cu aceasta instalatie specială, ale carei ţevi trebuie să fie vopsite în roşu şi care nu trebuie să aprovizioneze încăperile rezervate pentru depozitarea sau prelucrarea carnii. Robinetele de apa trebuie să fie în număr suficient şi astfel filetate încît să permită spalarea cu furtunul a pardoselei, a pereţilor şi despartiturilor. În încăperea de prelucrare vor fi instalate aparate sau dispozitive destinate spalarii şi dezinfectarii materialului folosit la prelucrarea carnii. Mesele şi suprafeţele pe care se lucrează vor fi acoperite, pe toată suprafaţa lor, cu un material rezistent, care nu putrezeste, uşor de spălat şi de dezinfectat. În încăperea de prelucrare a carnii vor fi aşezate, în număr suficient, recipiente etanse, sterilizabile, cu unghiurile interioare rotunjite, prevăzute cu capace cu inchizatori care se imbuca între ele şi inconjurate în exterior cu o bandă vopsita în galben de cel puţin 5 cm latime, pentru a colecta oasele şi resturile care provin de la prelucrarea carnii. Ele vor fi rezervate numai acestui scop. După importanţa intrepriderii, trebuie să fie instalate unul sau mai multe posturi curente de apa calda, curgătoare şi aparatele corespunzătoare pentru spalatul cu apa calda şi dezinfectarea materialului marunt şi în special a cutitelor.

Capitolul 2 - Condiţii de instalare a intrepriderilor

Articolul 4

În fiecare încăpere vor fi aşezate, în mod corespuzator, termometre inregistratoare sau termometre cu mercur, verificate, în scopul de a permite controlarea cu usurinta a temperaturii în orice moment.

Capitolul 2 - Condiţii de instalare a intrepriderilor

Articolul 5

În întreprinderi vor fi instalate dispozitive în vederea asigurării unor protecţii eficace contra rozatoarelor şi insectelor. Accesul cîinilor şi al pisicilor va fi interzis în încăperi. Se vor pune la dispoziţia personalului vestiare, spalatoare şi WC-uri. WC-urile vor fi înzestrate în permanenta cu hirtie igienica. Ele nu trebuie să aibă în nici un caz o comunicare directa cu sălile de prelucrare sau de depozitare a carnii. Spalatoarele vor fi prevăzute cu sapun şi cu prosoape care nu pot fi folosite decît o singură dată.

Capitolul 3 - Igiena încăperilor, materialului şi personalului

Articolul 6

Toate încăperile, precum şi materialul, instrumentele şi diferitele scule, folosite în întreprindere, vor fi menţinute în perfecta stare de curăţenie şi folosinţă. Încăperea rezervată prelucrării carnii va fi spalata cel puţin o dată pe zi, după terminarea lucrului, cu una din soluţiile dezinfectante prevăzute de regulamentul în vigoare. Acelaşi lucru trebuie făcut şi mai des, dacă este necesar, pentru mesele, recipientele, uneltele şi cirligele care vin în contact cu carnea. Maşinile sau părţile de maşini şi în general materialele, după demontare, dacă aceasta are loc, vor fi curatate şi apoi sterilizate, fie cu apa fiarta curgătoare, fie cu vapori sub presiune, fie cu una din soluţiile dezinfectante prevăzute de regulamentul în vigoare şi care nu sînt susceptibile sa altereze carnea.

Capitolul 3 - Igiena încăperilor, materialului şi personalului

Articolul 7

Personalul însărcinat cu manipularea carnii este obligat sa păstreze cea mai mare curăţenie. Vor fi aşezate, la locuri potrivite, anunţuri amintind ca, după folosirea WC-urilor, personalul trebuie să se spele bine pe mâini. În încăperile de prelucrare sau de depozitare a carnii se interzice scuipatul, fumatul şi consumarea alimentelor.

Capitolul 3 - Igiena încăperilor, materialului şi personalului

Articolul 8

Conducerea întreprinderii va trebui sa pună la dispoziţia personalului sau îmbrăcăminte de protecţie, inclusiv toci, lavabile, care vor trebui să fie purtate în permanenta în timpul lucrului şi schimbate ori de cîte ori este nevoie. Va trebui să fie asigurată o supraveghere medicală regulată a personalului, în special pentru a se evita orice pericol de contaminare a carnii.

Capitolul 4 - Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii

Articolul 9

Pentru prepararea carnii specificate în articolul 1 al prezentei anexe se poate folosi numai carnea provenită de la animalele sacrificate într-un abator agreat pentru export şi care poarta ştampila rezervată carnii considerată corespunzătoare pentru export. Ea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie prezentată în carcase, în jumătăţi sau în sferturi; b) sa fi fost supusă la sfîrşitul operaţiunii de sacrificare şi menţinută, pe toată durata depozitarii şi transportului, la o temperatura mai mica sau egala cu +40 centigrade, temperatura din interior a carnii netrebuind să depăşească +70 centigrade.

Capitolul 4 - Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii

Articolul 10

Pentru prepararea carnii menţionate la articolul 1, se interzice carnea provenită de la animalele sacrificate de urgenta pentru caz de boala sau de accident.

Capitolul 4 - Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii

Articolul 11

Din momentul introducerii în întreprinderea destinatara, carnea menţionată la articolul 9 al prezentei anexe va fi depozitata în încăperea de refrigerare. Ea nu poate fi în nici un caz introdusă în încăperea de prelucrare fără sa fi fost supusă controlului veterinar. Transportul carnii din încăperea de refrigerare în cea de prelucrare trebuie să se facă întotdeauna cu ajutorul unuia din dispozitivele prevăzute în articolul 3 al prezentei anexe. Nici un fel de carne nu va putea fi introdusă în încăperea de prelucrare dacă temperatura sa interioară atinge sau depăşeşte +70 centigrade.

Capitolul 4 - Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii

Articolul 12

Operaţiile de dezosare şi de transare, efectuate în vederea pregătirii carnii în piese mari, vor fi astfel efectuate încît să se obţină bucăţi tăiate pentru comerţul en-gros şi demi-gros.

Capitolul 4 - Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii

Articolul 13

Transarea şi dezosarea se vor executa în asa fel încît să se evite orice murdarire a carnii. Sparturile de oase şi cheagurile de singe vor fi inlaturate. Tesutul conjunctiv intramuscular, vasele sanguine, seroasele şi toţi ganglionii limfatici ai cacasei trebuie să fie mentinuti aderenti la grupurile musculare prin legăturile lor naturale. Depozitele de grasime enumerate mai jos vor putea face obiectul unei eliminari parţiale: grasimea bazinului şi a rinichiului, osînza, grasimea de pe coaste, grasimea inguinala sau perimamară şi grasimea de acoperire.

Capitolul 4 - Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii

Articolul 14

Oasele, resturile şi diferitele deşeuri prin natura lor, sau rezultate de la tăiere, vor fi strinse, pe măsura ce apar, în recipiente adecvate.

Capitolul 4 - Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii

Articolul 15

După transare şi dezosare, piesele mari de carne vor fi transportate în încăperea de condiţionare sau într-o parte a incaperii de prelucrare rezervată pentru condiţionare, cu ajutorul recipientelor sau a unui material automat, uşor de curatat şi de dezinfectat, menţinut în permanenta în buna stare de întreţinere şi curăţenie. Fiecare piesa mare de carne va fi infasurata într-o piesa de material transparent, incolor, inodor şi rezistent la putrezire. Încheierea carnii dezosate şi tăiate în piese mari va urma imediat după operaţiile prevăzute în alineatele precedente.

Capitolul 4 - Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii

Articolul 16

Fiecare ambalaj va fi format din cel puţin o foaie de material transparent, incolor, inodor şi rezistent la putrezire şi suficient de mare pentru a asigura o protecţie eficace a conţinutului sau contra oricărei murdarii din cursul manipularilor, la care se supune în mod normal. Oricare ar fi ambalajul folosit, acesta trebuie să fie suficient de solid. Refolosirea ambalajelor va fi permisă numai dacă acestea sînt în perfecta stare de întreţinere şi curăţenie. Stampilarea pieselor nu se impune decît dacă acestea au o greutate mai mare de 3 kg. Cînd întreprinderea de transare şi dezosare este inclusă într-un abator, ştampila folosită este la fel cu aceea a abatorului; cînd întreprinderea de transare şi dezosare este separată de abator, ştampila folosită este aceea a întreprinderii de transare. Cînd piesele mici (cu o greutate mai mica de 3 kg) se condiţioneaza individual, foaia de condiţionare trebuie să poarte în exterior, cu caractere aparente şi uşor lizibile, următoarele menţiuni: 1. firma (denumirea întreprinderii exportatoare); sediul şi numărul de înmatriculare a întreprinderii de prelucrare; 2. specia animalului şi denumirea bucatilor după nomenclatorul în vigoare; 3. greutatea neta; 4. data condiţionarii, respectiv ziua şi luna. Piesele mici sau mari vor trebui să fie aşezate în ambalaje care să poarte vizibil, cu caractere uşor lizibile, următoarele menţiuni: 1. firma, sediul şi numărul de înmatriculare a întreprinderii de prelucrare; 2. specia animalului şi denumirea bucatilor după nomenclatorul în vigoare; 3. greutatea neta; 4. data ambalarii, pentru carnea în piese mici, sau data dezosarii, pentru carnea în piese mari. În plus, ştampila inspecţiei veterinare a abatorului (dacă întreprinderea de transare şi dezosare face parte din abator) sau a întreprinderii de transare şi dezosare (dacă aceasta nu face parte din abator) trebuie să se aplice cu cerneala pe o eticheta fixată pe ambalaj într-o formă vizibila şi pe un duplicat aşezat în interiorul ambalajului.

Capitolul 4 - Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii

Articolul 17

Imediat după ambalare carnea va fi refrigerata, congelata sau conservată prin frig. Tratamentul prin refrigerare este socotit suficient atunci cînd temperatura în centrul ambalajului nu este superioară: - pentru carnea refrigerata la +20 centigrade; - pentru carnea congelata la -100 centigrade; - pentru carnea conservată prin frig la -180 centigrade; Aceste temperaturi vor trebui să fie constant menţinute pe toată durata depozitarii sau stocării carnii înainte de expediere.

Capitolul 4 - Originea, prelucrarea, condiţionarea şi ambalarea carnii

Articolul 18

Certificatul de salubritate va trebui să fie conform modelului prevăzut în anexa 10. Numele, adresa şi numărul aprobării întreprinderii de transare şi dezosare vor trebui să fie menţionate la capitolul II: Provenienţă produselor. Abatoarele de origine nu vor trebui să fie indicate. Anexa 10 CERTIFICAT SANITAR (carne, organe şi măruntaie,proaspete, refrigerate, congelate sau conservate, de solipede domestice şi animale domestice din speciile: bovina, caprina, ovina şi porcina) Ţara exportatoare.................................................... Consiliul Superior al Agriculturii- Ministerul Agriculturii (1) Serviciul veterinar. I. Identificarea produselor Specia animalului de provenienţă..................................... Felul pieselor....................................................... Natura ambalajului, dacă exista...................................... Numărul de colete.................................................... Greutatea neta....................................................... II. Provenienţă produselor Adresa (adresele) abatorului (abatoarelor) agreat(e)................. Numărul (numerele) aprobării veterinare a abatorului (abatoarelor)............................ III. Destinaţia produselor De la (locul de expediţie)........................................... Produsele se expediază la (locul de destinaţie)...................... Cu (vagon, camion, avion, vapor) (1-2)............................... Numele şi adresa expeditorului....................................... Numele şi adresa destinatarului...................................... IV. Informaţii sanitare Subsemnatul (numele)............................., medic veterinar împuternicit oficial de guvern, certific ca produsele indicate mai sus şi examinate astăzi: a) poarta ştampila care dovedeşte ca provin în întregime de la animale sacrificate în abatoarele agreate pentru export; b) au fost recunoscute corespunzătoare pentru consumul uman ca urmare a unui control veterinar efectuat potrivit modalităţilor prevăzute de Convenţia veterinara româno-franceza; c) au fost pregătite, manipulate şi expediate potrivit exigenţelor igienei alimentare; d) au fost pregătite din animale care nu provin dintr-o zona pusă sub interdicţie din cauza febrei aftoase (3) şi a pestei porcine (4); e) au fost supuse examenului de trichinoscopie cu rezultat negativ (5). Făcut la...................... la.................. Sigiliul oficial Semnatura medicului veterinar (1) A se şterge menţiunea inutila. (2) A se indica: pentru vagoane şi camioane, numărul; pentru avioane, numărul zborului; pentru vapoare, numele şi întreprinderea maritima. (3) Aceasta menţiune se referă la carne, organe, grăsimi şi măruntaie de bovine, ovine, caprine şi porcine. (4) Aceasta menţiune se referă la carne, organe, grăsimi şi măruntaie de porcine. (5) Aceasta menţiune nu se referă decît la carnea de porc, precum şi la limbi, capete şi picioare de porc; ea poate fi înlocuită prin atestarea serviciului veterinar care certifica absenta trichinozei în ţara de origine, de mai mult de trei ani. -----------