PROCLAMAȚIE nr. 2/1864

Articole

PROCLAMATIA nr. 2 din 2 iulie 1864 EMITENT ALECSANDRU IOAN CUZA Publicat în MONITORUL OFICIAL din 2 iulie 1864 Romaniloru! Prin proclamatiunea Mea din 2/14 Maiu trecutu, Eu vamu espusu motivele de înaltă necesitate care m'au nevoitu a disolva Adunarea electiva, intemeiata pe basele anecsei a 2 a Conventiunei din 7/19 Augustu 1858, şi a face unu apelu la Natiune, pentru ca ea sa judece între Alesulu vostru şi între desfiintata Adunare. Totu atuncea v'amu espusu şi causele care, aprobe de sese ani, au tinutu România pe locu. Aceste cause erau, pe de o parte spiritulu de patritu ce domina lucrările majoritatei Adunarei, şi pe de altă parte defectousitatea Legei electorale. În dilele de 10/22, 14/26 Maiu, Naţiunea, prin 682, 621 voturi, a respunsu la apelulu Domnului vostru, şi a aprobatu principiile Statului şi ale Legei electorale, supuse sufragiului seu. Însă, aceste noue instituţiuni, votate de Natiune, schimbau mai multe articole din Convenţiunea Europeană şi oborau anecsa a 2 a acestei Convenţiuni, adică legea Electorale. O asemenea mare reforma avea dar trebuinta de recunoscerea Curţii Suzerane şi a Puteriloru garante esistintei politice a României, şi care au sub-scrisu acea Convenţiune. Eu, acesta v'amu aretat'o din inceputu. În dina de 21 Maiu, 2 Iunie, cînd înaltă Comisiune ad-hoc a depusu în manile Mele rostirea voinţei naţionale, Eu v'amu disu aceste cuvinte: "Dupe ce inaltele Puteri au garanatu prin tratate solanele esistenta nostra politica, ele au aceiaşi buna-voinţa voru reconosce institutiunile ce Aleslu terei şi voinţa naţionala le-au judecatu ca neaparate pentru fericirea din launtru a României." Dupe câte-va dile în urma, v'amu anuntiatu ca Me duceamu la Constantinopole, spre a întări autonomia terei prin o noua înţelegere internationala. Sperantele Mele, sperantele vostre s'au realisatu. Majestatea Sa Sultanulu, augustulu nostru Suzeranu, şi Puterile garante, au resunoscutu nouele instituţiuni ale României, create prin plebiscitulu din 10/22, 14/26 Maiu 1864. Din actele ce totu astadi le promulgu şi le aducu la cunoscinta vostra, ve veţi convinge ca modificatiunile ce Am adoptatu, în împreună înţelegere cu Înaltă Porta şi cu adesiunea tutuloru Puteriloru garante, nu schimbma şi nu lovescu în nimicu esistenta şi basele fundamentale ale institutiuneloru aprobate de Natiune. Şi încă, aceste modificatiuni nu suntu de catu provisorii; ele voru putea a se preface şi a se îndeplini de Corpurile legiuitore în viitorea loru sesiune. Căci, Romaniloru, trebuie se v'o spuiu, şi singuri voi o puteti constata, România numai de astadi reintra în autonomia se din launtru, cuprinsă în vechile nostre capitulatiuni încheiate cu Înaltă Porta şi garantate prin tratatulu da la Paris. Pînă acumu, acesta autonomie în faptu era lovită în mai multe privinte. Ce era, de esemplu, anecsa a II-a a conventiunei, adică Legea electorală, care nu se putea schimba, de catu consimtimentulu din afară? Asta data, Inaltele puteri tiindu sema de vechile nostre drepturi şi de tratatulu de Paris, prin care Europa a luatu sub garanta sa esistinta nostra politica, au consfintitu în tota întinderea autonomia nostra din launtru. În capulu actului prin care s'au recunoscutu nouiele instituţiuni ale României, Înaltă Porta, cu împreună înţelegere a Puteriloru garante, a inscrisu aceste cuvinte: "Principatele-Unite pota în viitoru a modifica şi a schimba legile care privescu administraţiunea lora din launtra, cu concursulu legalu alu tutuloru Puteiloru stabilite, şi fără nici o interventiune." De astadi dar, şi nu numai de astadi, Naţiunea Română reintra în autonomia se; de acumu ea va putea modifica şi îmbunătăţi institutiunele sale din launtru, fără nici o interventiune din afară. Romaniloru! viitorulu este alu nostru. Tari prin solanelulu votu data de Natiune în dilele memorabile de 10/22, 14/26 Maiu, sa ne aretamu pururea demni şi recunoscatori de buna-voinţa a Curtei Suzerane şi a Puteriloru plebiscitului şi prin patriotismulu şi intelepciunea ce aţi desvelitu în mijloculu greleloru împrejurări prin care amu trecutu. Încrederea între Natiune şi Alesulu ei sa devie încă şi mai mare, ca ast-feliu sa cascigamu timpulu perdutu ca ast-feliu iubita nostra Patrie să se bucure în curindu de rodulu suferinteloru şi alu sacrificiiloru sale; ca ast-feliu Naţiunea Română se dobindesca loculu ce i se cuvine a ocupa în marea familie Europeană. Sa salutamu dar cu căldură fiitorele Adunări legiuitore, căci respectându secularele nostre legături cu Înaltă Porta, mentinendu principiile fundamentale ale Conventiunei din 7/19 Augustu 1858, şi ale noueloru instituţiuni, - ele sînt chiemate a desvolta legile şi libertăţile nostre publice, şi asa a completa şi a aseda pe base solide Constitutiunea din launtru a României. Sa traiasca România! ALECSANDRU IOAN Cogalnicenu, Balanescu, D. Bolintinenu, P. Orbescu, Generalu Manu. --------------