Regulamentul nr. 0

Sînt alegatori de membri Sinodului general:

1. a) Preotii de miru români, hirotonisiti în tera şi bucurandu-se de esercitiul sacerdotiei lor.
2. b) Profesorii de materii religiose la Seminarii şi
3. c) Superiorii de monastiri.

Sînt eligibili membri ai Sinodului general:

1. a) Preotii de miru, în esercitiul dreptului de alegatori cu studii de cel puţin patru clase într'unu Seminariu.
2. b) Laicii intrunind urmatorele însuşiri: 1. Versta de 40 ani. 2. Cunoscinte teologice, dovedite seu prin atestate seu prin o funcţiune de minimum 3 ani ca Profesori în Seminariu, ori facultatea teologica din tera. 3. Sa nu fie falit nereabilitat; 4. Sa nu fi fost osîndit la pedeapsa criminală. 5. Sa nu fi fost osîndit la o pedeapsă corecţională pentru delictele urmatore: 1) Falsificare, spargere de peceţi şi luare (sustragere) de acte depuse în locuri publice. 2) Furtisagu, 3) Incelaciune. 4) Abus de încredere. 5) Mărturii mincinose. 6) Calomnie. 7) Atentat la bunele moravuri. 8) Abusu de putere. 9) Mituire.

Se alegu pentru Sinodul Generale câte trei membri de fie-care Eparhie.

Fie care alegator alege numai în Eparhia şi pentru Eparhia unde este cu serviciul bisericescu. Alegatorii sînt datori a înscrie pe buletinul alegerei câte trei nume.

Cu doue luni înainte de diua alegerilor, se alcatuescu de protopopi listele preoţilor şi a superiorilor de Monastiri alegatori. Listele întocmite de protopopi se trimit Ministerului Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice, carele da publicitate prin Monitor.

Reclamările contra inscrierilor şi a omiterilor din lista, le făcut alegatorii sau Episcopul eparhiot, către Ministerul Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publise, pînă în o luna de dile de la publicarea listelor în Monitor. Reclamările trebuie să fie însoţite de dovedile sprijinitore. Ministrul Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice va fi dator ca sa publice prin Monitor, pînă în dece dile de la prlmirea reclamarei, decisiunea sa împreună cu tote piesele afacerii.

La diua defipta şi publicată prin Monitor, alegatorii sa intrunescu la protopopatele de judeţe respective, spre alegerea membrilor din partea Eparhiei.

La orele dece de dimineta, alegatorii, ori câţi ar fi presenti, proced la alegere. Biuroul alegătorilor sta sub preşedinţia protopopului judeţului, Secretarul biuroului va fi unul dintre preotii cei mai tineri, designatu de Preşedinte şi Secretarul protopopatului.

Poliţia în sala alegerilor este lăsată Preşedintelui. Acesta poate cere intervenirea Prefectului de judeţu. Discutiunile şi discursurile nu sînt permise în sala alegerilor după constituirea biuroului de alegere.

Votarea se face prin apel nominale. Votul se face prin bilete care se vor depune în urna închisă, sigilată de Preşedinte, Secretar şi alegatorii carii vor voi.

Scrutinul remane deschis pînă a doua di la orele trei dupe amiadi. La acesta ora, în prsenta alegătorilor ce se vor afla, şi după încheierea unni prescriptu verbale, constatator stării în care s'a aflatu urna, sa procede la despoiarea scrutinului.

Biuroul singur decide asupra priinirei sau respingerei biletelor cu nume gresitu, nediscifrabile sau cu vre unu semnu ori cheia ce ar lasă loc de prepusu la o înţelegere prealabilă.

Resultatul scrutinului constatat fiind prin prescriptul verbale subscris de biurou şi de alegatorii presinti, biletele votării se ardu.

Tote actele relative la alegere, biuroul le comunică îndată Prefectului judeţului, care le espeduesce imediatu Prefectului unde este reşedinţa Eparhiei.

Trei dile după ultima di a alegerilor esclusivu şi în a treia di inclusivu, la orele 11 de dimineta, se va face la Prefectura unde este reşedinţa Eparhiei, numerarea şi adunatrea definitivă a voturilor de la tote protopopiatele Eparhiei. Acei carii vor fi întrunit mai multe voturi vor fi proclamati de aleşi.

Lucrarea arătată la Art. XV se face în presenta Episcopului seu Mitropolitului eparhiotu, a protopopului de judeţu, a Rectorului de seminar, şi în Bucuresci şi Iaşi, şi a decanului facultăţii Teologice.

Prescriptul verbal definitivu, sub-scrisu de Prefectu şi de persoanele aretate la Art. 16 se trimite pînă în trei dile Ministeriului Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice, care le va depune cu tote actele relative pe biuroul Sinodului generale la deschiderea lui.

Sinodul generale decide asupra validităţii seu nevaliditatii alegerilor membriloru sei. Decisiunile în acesta privinta le comunică Preşedintele Sinodului generale, Ministrului Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice, care inainteza după trebuinta lucrările de noua alegere.

În casu de vacanta, prin demisiunea seu morte unuia din membri aleşi ai Sinodului generale, Ministrul Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice inainteza însuşi lucrările de noua alegere.

Demisiunile membrilor, în timpul cat Sinodul generale nu este în sesiune, le primesce Ministrul Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice. Mesuri transitorie

Pentru acesta inteia data Sinodul generale va putea fi convocat şi mai înainte de 1 Iuliu, pastrandu-se însă între dioa de convocare şi timpul pentru înscriere în liste, reclamari, s c

1. l) cuvenită proportiune. Facemu cunoscut şi ordonamu ca cele de faţa, investite cu sigiliul Statului şi trecute în Monitorul Oficial să fie adresate Curţilor, Tribunalelor şi autorităţilor administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le obaerve şi să facă a le observa, şi Ministrul Nostru Secretaru de Statu la Departamentul Justiţiei Cultelor şi Instructiunei Publice, este însărcinat a priveghea publicarea lor. Datu în Bucuresci, la 3 Decemvrie 1864. ALESCANDRU IOAN
2. s) Ministru Secretaru de Statu la Departamentul Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice,
3. n) Cretulescu. ──────────────────