CONVENȚIE Necunoscut

CONVENȚIE nr. 0

Istoric versiuni

Ultima verificare hash: 27 mai 2026, 15:01

  1. 27 mai 2026, 15:01 ab5eb96c62e36f43509eca8e169445acc82023328daf4c6654bd193302cfe666

Alerte modificări

Primește email când detectăm o schimbare pentru acest act

Cuprins

7 articole importate

Textul legii

Text consolidat, structurat pe alineate

Articolul 1

Totu omulu facendu parte din forta armata din ambele State contractante, coprindindu-se şi gendarmeria şi gardele frontiere (graniceri), care aru trece pe teritoriulu celeilalte teri fără pasport sau foie de călătorie în regula, se va restitui, chiar fără reclamatiune prealabilă, dimpreuna cu armele şi efectele sale de echipementu, îndată ce cualitatea sa va fi recunoscută.

Articolul 2

Totu omulu care intră în sus disele catigorii sau este insemnatu pentru serviciului militaru, se va restitui, chiar d'ar fi trecutu frontiera cu unu pasportu în regula, îndată ce va fi reclamatu de guvernului seu, în virtutea unei declaraţiuni autentice a autorităţii competinte.

Articolul 3

Supusii unuia din guvernele contractante nu voru fi priimiti în serviciului militaru alu celuilaltu de citu cu consimtimintulu espresu alu guvernului loru. Singurulu faptu alu admisiunei loru în serviciului militaru streinu nu va fi destulu pentru a-i face a schimba naţionalitatea.

Articolul 4

Supusii unuia din ambele guverne care la epoca publicatiunei presentei convenţiuni s'ar găsi deja admişi în serviciului militaru alu celuilaltu guvernu, voru avea libera facultate, sau d'a se inturna în patria loru, sau de a reminea în urma în serviciului în care se afla. Opţiunea va trebui a se face în timpulu de sese luni de la dioa publicatiunei presentei convenţiuni. La intiiulu casu, acei militari voru fi licentiati fără amînare sau vre o objectiune şi fără da fi pasibili de nici o penalitate pentru depărtarea sau chiar desertiunea loru, de se va fi urmatu. Iar dacă, din contra ei daclara liber ca voescu a remanea în serviciului celuilaltu Statu, nu va resulta pentru densii în patria loru nici cercetări nici urmăriri.

Articolul 5

Spesele ocasionate prin arestarea, paza, estraditiunea şi transportulu pînă la frontiera a desertoriloru sau refractarilor a cărora restituire va trebui a se efectua, precum şi spesele tratamentului la casu de bola, voru fi în sarcina prin reciprocitate, a guvernului pe alu căruia teritoriu ei vor fi fostu prinsi.

Articolul 6

Totu supusulu unuia din ambele State contractante, ce n'ar fi din catigoriele menţionate la Art. 1 alu presentei Convenţiuni şi care s'ar găsi fără pasportu, sau bilet de călătorie, sau autorisatiune în regula, nu va fi admisu a intră în cealaltă tera, ci se va respinge la frontiera; dacă a intratu deja în cealaltă tera se va trimite în patria

  1. sa) Cît pentru practica dilnica a frontierei între limitrophi, precum în totu timpulu s'a urmatu între ambele State, nu se va pune nici unu obstacolu.

Articolul 7

Presenta Convențiune va fi valabilă, şi esecutoria îndată ce va fi ratificată de ambele guverne şi se va efectua publicaţiunea ei dupe formele prescrise de legile ambeloru teri şi va continua a fi în vigore sese ani. La casu cînd sese luni înaintea, espirarei acelui termenu, nici unulu din ambele guverne n'ar declara ca renuncia la acesta Convenţiune, ea va fi valabilă încă pentru sese ani, şi tot astfel din sese în sese ani. Spre încredinţarea cărora plenipotenţiarii respectivi au semnătu acesta Convenţiune şi au pusu pe dinsa sigiliulu armeloru loru. Facutu la Bucuresci 25 Maiu/6 Iunie 1865.

  1. n) Rosetti Balanescu. Ministru alu trebiloru Streine. [L. S.] Carol Baron d'Eder. Agentu şi consul generale. [L. S.] Sub-semnatulu Ministru alu Casei Imperiale şi alu afaceriloru Streine alu Maiestatei sale Imperiale şi Regale Apostolice ratifica în numele guvernului Maiestatei sale coprinderea presentului Cartelu de estraditiune incheiatu între plenipotenţiarii respectivi alu guvernului Imperiale şi Regale alu Austriei, şi alu guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitor alu Principateloru Unite Moldavia şi Valahia, şi declara, ca stipulatiunile acestui actu vor fi strict şi inviolabile observate şi executate. Dreptu aceea sub-semnatulu a investitu presinta declaraţiune cu semnatura sa şi a pusu pe dinsa sigiliulu Statului. Viena 27 Iuniu 1865. (Semnătu) Alexandru Conte de Mensdorff Pouilly
  2. m) l. --------