CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ nr. 0

Veri ce infractiune a legii penali da nascere la o actiune publică, şi poate produce şi o actiune privată.

Actiunea publică are de obiectul pedepsirea fapteloru cari vetema ordinea sociale; ea este a societatii.

Actiunea privată are de obiectul repararea dauneloru causate prin vre-o infractiune a legii penali; ea este a celoru cari au suferitu acele daune.

Actiunea pentru aplicarea pedepseloru se essercita de funcţionarii publici caroru este incredintata prin lege. Actiunea pentru reparare de daune, causate prin vre-o infractiune a legii penali, se poate urmări de cei cari au suferitu acele daune sau de representatorii loru.

Actiunea cea publică se intenta sau în urma unei denuntiari, sau în urma unei plangeri, sau din propria iniţiativa a functionarului competente a o intenta. Denuntiare se numesce incunosciintarea facuta, către functionarulu insarcinatu cu ministeriulu publicu, de unu altu functionaru competente, sau de ver-care particularu, despre vre-o calcare a legii penali. Plangerea nu poate procede de cat de la persona care, directe sau indirecte, a suferitu o vetemare în urmarea unei infractiuni. Ea poate fi adresata, sau la ministeriulu publicu, sau la judecatoriulu de instructiune.

Celu ce aduce o plangere nu va pute ave calitate de parte litigante în procesului nascutu din acea plangere, de catu dacă va declara formale ca se constitue parte civile, sau dacă, în lipsa de asemene declarare, va fi facutu o cerere de daune interese.

Celu cadutu sub o actiune publică, se numesce: Inculpatu, pe catu timpul nu i s-a trimisu de catu o chiamare d-a se infatisa. Prevenitu, din momentulu în care autoritatea competente a luatu în contra sa niscari-va mesuri asicuratore; Acusatu, candu în materie criminali, camera de acusatiune a pronuntatu darea în judecata. Condemnatu, după ce, judecandu faptulu, tribunalulu sau curtea pronunţă pedepsa otarita prin lege. Certatu de judecată, celu ce a suferitu candu-va mai-nainte o condemnatiune criminale. Recidivistu, în materia criminale şi corectionale, celu ce, fiindu condemnatu pentru o crima, a comisu, în cei dece ani după implinirea condemnatiunii, o alta crima sau unu delictu. Asemenea şi celu ce, fiindu condemnatu, pentru delictu, la o inchisore mai multu de sese luni, a comisu, în acelasu terminu de dece ani, unu altu delictu.

Actiunea privată (civile) se poate urmări deodata cu cea publică, şi inaintea acelorasi judecatori. Ea se poate intenta şi singura, în parte, inaintea judecatoriloru civili. În casulu acesta, actiunea privată se va suspende, pînă mai antei se va pronuntia definitive asupra actiunii publice, intentate mai înainte sau în cursulu actiunii private, afară de casurile în care legea dispune esprese din contra.

Renuntiarea la o actiune privată nu poate să opresca nici sa suspinda esercitiulu actiunii publice, afară de casurile în cari legea dispune esprese din contra.

Ver-ce actiune ia finitu prin otarirea judecatii în ultima instantia. Asupra unei acţiuni publice, judecata trebuie să pronuntia, prin a sa otarire, sau aquitare, sau absolvire, sau condemnare, însă: Aquitarea, candu se recunosce ca faptulu imputatu nu are fiintia, sau ca inculpatulu nu poate fi respundetoru de acelu faptu; Absolutiunea, candu se recunosce ca faptulu imputabile inculpatului şi a cărui fiintia este constatata, nu cade sub previsiunile nici unui testu de lege. Condemnatiunea, candu şi autorulu, şi fiintia, şi imputabilitatea legale a faptului sînt constatate.

Otarirea absolutoria sau condemnatoria, în materia penale, nu împiedica pe partea vetemata, care n-a luatu conclusiuni în instantia, de a esercita actiunea sa privată, inaintea tribunalului civile competente. Otarirea aquitatoria, inchide părţii civili ori ce drumu de judecată inaintea tribunaleloru civili.

Actiunea publică se stinge prin mortea prevenitului; actiunea privată se poate esercita în contra prevenitului, şi în contra represintantiloru sei. Cartea I Despre politia judiciara şi oficiarii de politia cari o esercita

Politia judiciara urmaresce descoperirea crimeloru, delicteloru şi contraventiuniloru, aduna probele despre dinsele şi da pe faptuitorii loru în judecata tribunaleloru insarcinate cu aplicarea pedepseloru.

Politia judiciara va fi esercitata, sub autoritatea curtiloru de apelu, şi după distinctiunile urmatore:

1. i) De comisarii şi sub-comisarii de politia;
2. ii) De ministeriulu publicu de pre linga tribunalele corectionali sau judetiane. III. De oficiarii şi sub-oficiarii de dorobanti şi de gendarmi.
3. iv) De judecatorii de instructiune.
4. v) De primarii şi de ajutorii loru.
5. vi) De sub-prefectii sau ajutorii loru.

Prefectii de judetie şi prefectii de politia voru pute sa faca ei insii sau voru indatora pe oficiarii politiei judiciare, ca fiecare diu ei, după competinta ce are, sa faca tote actele necesarie spre constatarea crimeloru, delicteloru şi contraventiuniloru, şi sa predea pe autorii loru tribunaleloru insarcinate a-i pedepsi, conformiu art. 13 de mai susu.

Comisarii de politia, politaii în oraşele unde nu sînt comisari, iar în comunele, unde lipsescu şi unii şi altii, sub-prefectii şi ajutorii, primarii şi, în lipsa-le, ajutorii loru, voru urmări descoperirea contraventiuniloru politianesci. Ei voru priimi reporturile, denuntiarile şi plangerile atingatore de contraventiunile politianesci. Ei voru face procese verbali, în cari voru areta natura şi circumstantele contraventiuniloru, timpulu şi loculu în cari voru fi fostu comise, probele şi indiciele ce ar veni în greutatea celoru presupusi culpabili.

În comunele despartite în mai multe secţiuni (ocole), comisarii de politia voru îndeplini aceste functiuni în tota intinderea comunei unde sînt stabiliti, fără a distinge dacă contraventiunea s-a facutu în propriulu loru ocolu, sau în altulu din aceeasi comuna. Aceste ocole nu marginescu puterea loru respectiva, ci numai formează circonscriptiunea în care sînt datori a-şi îndeplini functiunile intr-unu modu statornicu şi regulatu.

Candu vre unulu din comisarii de politia ai aceleiasi comune se va afla, pentru legitime cuvinte, impedicatu de a functiona, comisarulu ocolului vecinu este indatoratu a lu suplini, fără sa pota intardia serviciului pentru care va fi cerutu, sub pretestu ca elu n-ar fi celu mai apropiatu, sau ca impiedicarea alegata n-ar fi legitima sau n-ar fi probata.

În comunele unde este unu singuru comisaru de politia, dacă acela se afla impedecatu pentru cuvinte legitime, primarulu comunei sau, în lipsa-i, ajutorulu seu, ilu va suplini pre catu timpul va tine împiedicarea.

Primarii comuneloru, sau, în lipsale, ajutorii loru, voru da tribunalului sau judecatorului politianescu, după localităţi şi împrejurări, conformu celoru prescrise în art. 139, şi urmatorele, tote actele, obiectele şi informarile, în terminu de trei dile celu multu, coprindendu-se în acestu terminu şi diua în care au facutu cercetarea.

Procurorii tribunaleloru corectionali şi, în localităţile unde asemenea tribunale nu sînt, procurorii tribunaleloru civili, sînt insarcinati cu descoperirea şi urmarirea tutuloru delicteloru şi crimeloru cari sînt de competinta tribunaleloru loru sau a curtii juratiloru.

Sînt de o potriva competinti pentru functiunile prescrise prin articolulu precedinte, procurorulu locului unde s-a comisu delictulu sau crima, alu locului unde este reşedinţa prevenitului şi alu locului unde prevenitulu se va pute afla.

Aceste functiuni, în casu de crime sau de delicte comise afara din teritoriulu României şi menţionate la art. 4 şi 5, din codicele penale, voru fi indeplinite de procuratorulu de linga tribunalulu de anteia instanţa alu locului unde va resede prevenitulu sau de celu de la loculu unde prevenitulu se va pute afla, sau de alu locului unde se afla cea de pe urma reşedinţa cunoscuta a prevenitului.

Procurorii de linga tribunalele de anteia instanţa şi toţi ceilalti oficiari ai politiei judiciare, voru ave, în esercitiulu functiuniloru loru, dreptulu de a cere nemijlocitu ajutorulu puterii publice.

Procurorulu, la casu de împiedicare, va fi inlocuitu prin substitutulu seu, sau, candu acesta nu s-aru pute, printr-unu judecatoru insarcinatu speciale de presedinte.

Procurorii de linga tribunalele de anteia instanţa voru fi indatorati, îndată ce afla unu delictu, sa dea în scire procurorului generale alu curtii de apelu, şi sa esecute ordinile sale în ceea ce privesce tote lucrarile politiei judiciare, fără ca printr-acesta să se împiedice de a prinde la timpul şi de a constata urmele delictului.

Ei voru ingriji de a se tramite, de a se notifica şi de a se esecuta ordonantele ce voru fi date de judicatorulu de instructiune, după regulele stabilite la capulu (r)despre judecatorii de instructiune.

Ori ce autoritate constituita, ori ce functionaru sau oficiaru publicu, care, în esercitiulu functiuniloru sale, ar lua cunoscinta de vre o crima sau delictu, va fi datoru de a informa îndată pe procuratorulu tribunalului în a cărui circonscriptiune se va fi comisu crima sau delictulu, sau pe procuratorulu de linga tribunalulu unde prevenitulu s-ar pute afla, şi de a transmite acestui magistratu tote informarile, procesele verbali şi actele relative la faptulu incriminatu.

Ori cine va fi avutu ocasinue de a cunosce prin sine insusi vre unu atentatu, fie în contra sicurantei publice, fie în contra vietei sau proprietăţii cuiva, de asemenea va fi datoru sa informeze pe procuratorulu locului faptului, sau pe procuratorulu locului unde prevenitulu se va pute afla.

Denuntarile voru fi redactate de denuntatori sau de unu imputeruicitu din parte-le speciale pentru acesta, sau de procuratorulu tribunalului după cererea denuntatoriloru. Ele voru fi totu dauna subscrise de procuratoru pe fiecare foia şi de denuntatori sau de imputernicitii loru. Dacă denuntatorii sau imputernicitii loru nu sciu sau nu voescu sa subscrie, procuratorulu va face menţiune de acesta. Procuratiunea va remane totu dauna alaturata la actulu de denuntare, şi denuntatorulu va fi admisu a scote copia după, actulu seu de denuntare.

În tote casurile de delictu flagrante, dacă faptulu va fi de natura a trage după sine o condemnatiune criminale, procuratorulu tribunalului va merge fără nici o intardiare la faţa locului spre a face procesele verbali necesarie pentru a se constata fiinta şi starea corpului delictului, starea locului şi spre a primi declararile personeloru, cari aru fi fostu faţa, sau cari aru ave informari de datu. Procurorulu va insciinta de mergerea sa pe judecătorului de instructiune, fără cu tote acestea, a fi datoru sa-lu astepte spre a procede.

Procurorulu va pute inca, în casulu articolului precedente, sa chiame la procesului seu verbale pe rude, vecini sau pe omenii casei, pe cari fi va crede în stare sa dea lamuriri asupra faptului, va primi declararile loru pe cari numitii le voru subscrie; declararile priimite în urmarea acestui articolu şi a articolului precedente, voru fi subscrise de părţi, iar nesciindu sau nevoindu a le subscrie, se va face menţiune de acesta.

Procurorulu va pute opri pe ori cine de a esi din casa, sau de a se departa de la loculu unde se face cercetarea, pînă după incheerea procesului seu verbale. Contravenitorii se voru pune la arestu, dacă se voru pute prinde. Acesta pedepsa va fi pronunţată de judecătorului de instructiune, în urma conclusiuniloru procuratorului şi după ce contravenitorulu va fi fostu citatu; iar dacă acesta nu se va infatisa, pedepsa sa va pronunţă şi în lipsa lui, fără nici o alta formalitate sau terminu şi fără opositiune nici apelu. Pedepsa nu va pute trece peste dece dile de inchisore şi una suta lei amenda.

Procurorulu va pune mana pe arme şi pe ori ce altu lucru va pare ca a servitu sau a fostu destinatu la comiterea crimei sau a delictului, precumu şi pe ori ce va pare unu productu alu acelui faptu, cu unu cuventu pe tote cate ar pute servi spre descoperirea adeverului; elu va interpela pe prevenitu să se esplice asupra lucruriloru luate cari i-se voru areta, va incheia despre tote unu procesu verbale care se va subscrie de prevenitu, iar nevoindu sau nesciindu a-lu subscie, se va face menţiune de acesta.

Dacă crima sau delictulu este de asa natura incatu să fie de credutu ca s-aru pute face probe din niscari-va chartii sau alte lucruri ce se afla în posesiunea prevenitului, procuratorulu sa va transporta îndată în locuinta lui, spre a face perquisitiunea obiecteloru ce i s-ar pare ca ar pute se ajute la darea pe faţa a adeverului.

Dacă se afla în domiciliulu prevenitului ce va chartii sau obiecte, cari ar pute servi ca proba în greutatea sau spre usurarea lui, procuratorulu va face procesu verbale de dinsele, şi va pune mana pe ele.

Obiectele luate de procuratoru voru fi incuiate sau inveluite ori numai închise după natura loru, etiquetate şi sigilate cu sigiliulu seu.

Operaţiunile prescrise prin articolele de mai susu, se voru face în presenta prevenitului, dacă va fi arestatu, sau, dacă elu insusi nu va voi sau nu va pute sa asiste, în presinta unui alu seu imputernicitu. Obiectele i se voru presinta spre a le recunosce şi a le insemna cu mana sa, dacă ar cere trebuinta, şi la casu de nesciinta sau refusu din parte-i, se va face menţiune de acesta în procesului verbale.

Procurorulu tribunalului, la casu de flagrante delictu, şi candu faptulu va fi de natura a trage după sine o pedepsa criminale, va pune la oprela pe prevenitii presenti în contra caroru ar fi indicie grave. Dacă prevenitulu nu este presinte, procurorulu va da o ordonanţa spre a-lu indatora să se infatisede; acesta ordonanţa se numesce mandatu de aducere. Denuntarea singura nu constitue o presumtiune indestula spre a motiva darea acestei ordonante în contra unui individu ce are domiciliu. Procurorulu va procede chiaru în acea şi la interogarea, prevenitului adusu inaintea sa.

Flagrante delictu se numesce delictulu ce se comite acumu, sau care de curendu se comise. Se va socoti asemenea flagrante delictu casulu candu prevenitulu este urmaritu prin strigatulu publicu, şi casulu candu se gasescu asupra lui lucruri, arme, instrumente sau chartii, cari dau prepusu ca elu este atoru sau complice, indestulu numai ca acestea să se fi petrecutu aproape de loculu şi de timpulu comiterii delictului.

Procesele verbali ce va face procurorulu, în virtutea articoleloru precedenti, voru fi redactate în fiinta şi cu subsemnătura comisarului de politia, alu comunei unde s-a comisu crima sau delictulu, sau a sub-prefectului ori a adjunctului seu, sau a primarului ori a adjutorului seu, sau a doui cetatiani dolmiciliati în aceeasi comuna. Va pute cu tote aceste procurorulu sa faca procesele verbali fără asistenţa de marturi, candu nu va fi putinta sa şi-i procure îndată. Fia care foia a procesului verbale va fi subscrisa de procuratoru şi de persoanele cari voru fi asistatu la facerea lui; la casu de nevointa sau neputinta din parte-le de a subscrie se va face menţiune de acesta în procesului verbale.

Procurorulu, cerendu trebuinta, va lua împreună cu densnlu una sau done persoane, presupuse, prin artea sau profesiunea loru, capabili de a apretia natura şi circumstantele crimei sau delictului.

În casu de vre o morte violente sau de vre o morte a carii causa e necunoscuta sau banuita, procurorulu va cere asistenţa unui sau doui medici sau chirurgi, cari voru face reportu despre causele mortii şi despre starea cadaverului. Persoanele chiamate în casulu acestui articolu şi alu articolului precedente, voru face, inaintea procuratorului, juramentu de a rosti aretarile şi parerile ce ar ave, pe a loru onore şi consciinta.

Procurorulu va transmite fără intardiare judecatorului de instructiune procesele verbali, actele, chartiile, şi instrumentele facute sau luate în urmarea articoleloru precedenti, pentru ca să se poate procede după cumu se va areta la capulu (r)despre judecatorii de instructiune, şi, în terminulu acesta, prevenitulu va remane sub mana judecatii supusu mandatului de aducere.

Afara de casulu aretatu în art. 31, procurorulu, infomatu, sau printr-o denuntiare, sau prin ori care altu modu, ca s-a comisu în circonscriptiunea sa vre o crima sau delictu, sau ca vre o persona prevenita de vre o crima sau delictu se afla în circonscriptiunea sa, va fi datoru a cere de la judecătorului de instructiune ca sa ordone cercetarile cuvenite, şi chiar ca să se transporte la faţa locului, de este trebuinta pentru a face acolo procesele verbali necesarie precumu se va areta la capulu (r)despre judecatorii de instructiune.

Sub-prefectii şi ajutorii loru, primarii şi ajutorii loru, comisarii de politia, şi politaii, oficiarii şi sub-oficiarii de dorobanti şi de gendarmi, voru primi denuntarile crimeloru şi delicteloru comise în locurile unde-şi esercita functiunile loru obicinuitu. Ei voru cauta sa descopere crimele şi delictele comise în circumscriptiunea loru, voru face procese verbali spre a constata natura, circumstantele, timpulu, loculu delictului, precumu şi probele şi indiciele ce voru fi pututu aduna.

În casu de flagrante delictu, ei voru face procesele verbali, voru primi declararile marturiloru, voru face visitele şi alte acte cari, în aratatulu casu, sînt de competinta procuratorului, tote aceste, după formele şi regulele intocmite la capulu (r)despre ministerulu publicu.

Primarii şi ajutorii loru voru primi asemenea denuntiarile şi voru vace actele enumerate în articolulu precedente conformandu-se acelorasi regule.

Candu, pentru indeplinirea functiuniloru mai susu aretate, se voru presenta şi oficiarii enumerati în articolele precedinti şi procuratorulu, acesta va fi competente a face actele atribuite politiei judiciare; dacă oficiarii susu numiti îi voru fi apucatu înainte, procuratorulu, va pute sau să urmeze procedura elu insusi, sau sa autorisede pe oficiarulu care o va fi inceputu ca sa o urmeze.

Procuratorulu, aflandu-se în esercitarea ministeriului seu prescrisu prin art. 31, va pute dacă va judica folositoru şi necesaru, sa insarcineze pe unulu din oficiarii politiei ausiliarie a face o parte din actele de competinta sa.

Oficiarii de politia ausiliaria, voru tramite fără intardiare denuntiarile, procesele verbali şi alte acte facute de densii în casurile de competinta loru, la procuratoru, carc va fi datoru a esamina îndată procedurele şi a le transmite la judecătorului de instructiune împreună cu requisitiunile ce va judeca de cuviinta a face.

În casurile de denuntare de alte crime sau delicte de catu cele ce sînt insarcinati a constata ei insii d-a dreptulu, oficiarii de politia judiciaria, voru transmite şi ei la procuratoru denuntiarile ce li se voru fi facutu, şi proctuatorulu le va da judecatorului de instructiune împreună cu requisitoriulu seu.

Unulu dintre judecatorii tribunalului sau suplentulu va fi numitu prin decretu Domnescu ca sa faca şi functiune de judecatoru de instructiune. Va pute să se numesea mai mulţi judecatori de instructiune acolo unde trebuinta serviciului va cere.

Judecatorii de instructiune voru fi supuşi la priveghezea procurorului generale alu curtii de apelu, intru catu se atinge de functiunile loru de politia judiciara.

Dacă judecătorului de instructiune lipsesce, sau se afla bolnavu ori impedicatu de vre o alta causa, elu va fi suplinitu de către unulu din judecatorii sau de suplentulu tribunalului pe care-lu va insarcina preşedintele. Despre casurile de flagrante delictu

Judecătorului de instructiune, în tote casurile de flagrante delictu, poate face d-a dreptulu şi prin sine insusi, tote actele atribuite procurorului, conformandu-se reguleloru intocmite la capu III. Judecătorului de instructiune poate să cera aflarea. de faţa a procurorului, fără însă să se aduca dintr-acesta vre o intardiare lucrariloru prescrise în disulu capu.

Candu flagrantele delictu va fi fostu constatatu, şi procurorulu va transmite actele la judecătorului de instructiune, acesta va fi datoru sa esamine fără intardiare procedura. Elu poate să refaca tote actele, sau acele din acte cari nu s-aru pare complete ori regulate. A DOUA DISTINCTIUNE Despre Instructiune § I Dispositiuni generali

Afara de casurile de flagrante delictu, judecătorului instructoru nu va procede la nici o instructiune sau urmărire, mai-nainte de a comunică, procurorului procedura ce are să urmeze. Procurorulu va pute sa şi cera acesta comunicare la veri ce epoca cu indatorire însă de a intorce actele în doue deci şi patru ore. Cu tote aceste judecătorului de instructiune va da, dacă va cere trebuinta, mandatu de aducere şi chiar mandatu de depunere fără se astepte conclusiunile procurorului.

Candu judecătorului de instructiune se va transporta în faţa locului, elu va fi totu dauna insotitu de procuroru şi de unu scriitoru alu tribunalului. § II Despre plangeri

Ori cine se va socoti vetematu prin vre o crima sau delictu, va pute aduce plangere şi a se constitui partea civile, la judecătorului de instructiune, sau alu locului unde s-a petrecutu faptulu sau alu locului resedintei prevenitului, sau alu locului unde acesta s-ar pute afla.

Plangerile adresate către procuroru, voru fi transmise de dinsulu la judecătorului de instructiune, împreună cu requisitoriulu seu; cele adresate către oficiarii ausiliari de politia, voru fi tramise de acestia la procuroru care le va transmite judecatorului de instructiune iarasi cu requisitorulu seu. În materiele corectionali, partea cea vetemata va pute să se adreseze d-a dreptulu la tribunalu în forma ce se va areta mai josu.

Dispositiunile art. 30 relative la denuntiari se voru aplica şi la plangeri.

Celu ce aducendu o plangere voesce a se constitui parte civile, poate face declararea sau cererea prescrisa prin art. 6, sau în chiar actulu seu de plangere, sau prin actu posterioru. Elu va pute să se lapede de calitatea de parte civile în doue-deci şi patru ore din momentulu cînd s-a constituitu în acea calitate. În acestu casu elu va fi scutitu de cheltuelele procesului din momentulu lapedarii sale, dar nu va fi scutitu de daune interese către prevenitu, dacă se va cade.

Cei ce făcut plangere se voru pute constitui parte civile ori cînd, pînă în momentulu incheierii desbateriloru; dar în nici unu casu lapedarea loru în urma sentintei nu poate fi valabile, chiar şi de va fi fostu facuta în terminu de doue-deci şi patru ore de la a loru constituire ca parte civile.

Partea civile care nu va locui în ocolulu comunale, unde se face instructiunea va fi datore sa alega acolo unu domiciliu printr-unu actu depusu la grefa tribunalului. Nealegendu domiciliu, ea nu va pute opune la actele, cari după lege voru fi trebuitu a-i fi notificate, neindeplinirea formalitatii de notificare.

În casu candu judecătorului de instructiune, către care s-a adusu plangerea, n-aru fi alu locului unde s-a petrecutu faptulu, nici alu lucului resedintei prevenitului, nici alu locului unde prevenitulu se va pute afla, elu va tramite plangerea la judecătorului de instructiune competinte.

Judecătorului de instructiune competinte va ordina ca plangerea sa fia comunicata procurorului, pentru ca acesta sa pota face requisitiunile ce va socoti. § III Despre ascultarea marturiloru

Judecătorului de instructiune va cita inaintea sa persoanele ce voru fi fostu aretate sau prin denuntare, sau prin plangere, sau de către procuroru, sau ori cum altu felu, ca avend cunoscinta despre crime sau delictu sau despre circonstantele sale.

Marturii voru fi chiamati prin aprodu, sau prin vre unu altu aginte alu puterii publice, după cererea procuratorului.

Depositiunile se voru lua de judecătorului de instructiune, asistatu de scriitoru, dela fie care marturu în parte şi în nefiinta prevenitului.

Mai-nainte de a fi ascultati, marturii voru infatisa citaţiunea prin care au fostu chiamati, şi se va face menţiune de acesta în procesului verbale.

Marturii voru face juramentu de a spune totu adeverulu, nimicu altu de catu adeverulu. Judecătorului de instructinue îi va intreba mai inteiu de numele, prenumele, etatea, starea, profesiunea, locuinta loru, precum şi dacă sînt servitori, consangeni ori afini (cuscri) ai partiloru şi în ce gradu; se va face menţiune de aceste intrebari şi de respunsurile marturiloru.

Dipositinuile voru fi subscise de judecatoru, de scriitoru şi de marturu, după ce i-sa voru fi cititu şi acesta va fi declaratu ca staruesce intr-insele; dacă marturulu nu voesce sau nu poate a subscrie, se va face mentinue de acesta. Fie care pagina a dosariului de instructiune va fi subscrisa de judecatoru şi de scriitoru.

Neindeplinirea formalitatiloru prescrise prin cele trei articole precedenti, supune pe judecatoru la actiune recursoria civile din partea celui vetematu, şi, în tote casurile, elu va fi condemnatu la o amenda de una suta lei.

Ori ce adaosu de scriptura între randuri sau cu semnu de tramitere, ori ce stersatura sau rasatura, va trebui să fie aprobata şi subscrisa de judecătorului de instructiune, de scriitoru şi de marturu; la din contra urmare, se voru aplica pedepsele aretate în articolulu precedente; scripturile între randuri sau cu semnu de tramitere, răsăturile şi stersatuirile neaprobate se vor socoti ca şi cum n-aru fi de locu.

Copiii de ambe secsele, cari nu voru fi implinitu etatea de 16 ani, voru pute fi auditi numai sub forma de declarare şi fără a face juramentu.

Veri ce persona chiamata spre a da marturia va fi datore a se conforma intru tote citaţiunii ce i s-a tramisu. La din contra urmare, ea va pute fi constrinsa la acesta de judecătorului de instructiune printr-o amenda celu multu de doue sute lei, pronuntiata după conclusiunile procuratorului fără nici o alta formalitate, nici terminu şi fără apelu. Judecătorului de instructiune va pute asemenea sa ordone, în contra acelei persoane, constringerea corporale spre a o aduce să-şi dea marturia.

Marturulu care, pentru motivu de nevenire, va fi fostu condemnatu la amenda, şi care, în urma celei de alu douilea citatiuni, va produce inaintea judecatorului de instructiune legitime motive cari l-au impedecatu de a veni, va pute sa fia, după conclusiunile procuratorului, descarcatu de plată amendei.

Judecătorului de instructiune va defige, pentru fie care marturu, la casu de cerere, o indemnitate, pentru transportulu seu şi pentru vetemarea ce i s-a pututu aduce în interese prin lipsa sa de la ale sale.

Candu, prin atestarea unui medicu, sau acolo unde nu este medicu prin veri ce altu modu, se va constata ca marturii sînt în neputinta de a se infatisa după citatinuea ce li sa tramisu, judecătorului de instructiune va merge la locuinta loru, dacă aceea se afla în comuna domiciliului seu. Dacă marturii locuescu afara din acea comuna, judecătorului de instructiune va pute insarcina pe primarulu comunei în care locuescu ca sa primească depositiunile loru. Spre acesta judecătorului de instructiune va tramite primarului note spre a-i face cunoscute faptele asupra caroru marturii voru trebui să depună.

Dacă marturii îşi au reşedinţa afara din judetulu judecatorului de instructiune, acesta va cere de la judecătorului de instructiune alu resedintei loru, ca sa merga la dinsii şi sa primească depositiunile loru. În casu candu marturii nu voru locui în comuna acestui de pe urma judecatoru de instructiune, se va urma procedura aretata în articolulu precedente.

Judecătorului sau primarulu care va fi priimitu depositiunile marturiloru, în urmarea celoru doue articole precedenti, le va tramite închise şi sigilate la judecătorului de instructiune alu tribunalului unde procesului este în cautare.

Dacă marturulu la care se va fi dusu judecătorului în casurile prevedute prin articolele 80 şi 81 precedenti, nu se afla în neputinta de a se infatisa după citaţiunea ce i s-a fostu tramisu judecătorului de instructiune va da unu mandatu de depunere în contra lui şi în contra medicului, sau oficiarului municipale care-i va fi liberatu certificatulu mai susu mentionatu. Pedepsa loru se va pronunţă în asemenea casuri de judecătorului de iustructiune alu locului unde sînt marturii şi după requisitiunea procuratorului conform celoru prescrise prin articolulu 77. § IV Despre probele scrise şi despre actele inculpatorie

Judecătorului de instructiune sc va transporta, dacă va fi cerutu, şi va pute să se transporte şi din oficiu, la domiciliulu prevenitului, ca sa faca perquisitiunea chartiiloru, a lucruriloru şi în genere a tutuloru obiecteloru ce se voru judeca de folosu pentru descoperirea adeverului.

Judecătorului de instructiune va pute asemene să se transporte şi în alte locuri unde aru da cu socotela ca s-aru afla ascunse obiectele de cari se vorbesce în articolulu precedente.

Dispositiunile articoleloru 34, 35, 36, 37 şi 38, privitore la luarea obiecteloru a caroru perquisitiune poate fi facuta de ministeriulu publicu în casu de flagrante delictu, se aplică şi la judecătorului de instructiune.

Dacă chartiele sau lucrurile ce ar putea sa fia perquisite se afla afara din judetulu judecatorului de instructiune, acesta va cere de la judecătorului de instructiune alu locului unde acelea s-aru pute gasi, sa proceda la operaţiunile prescrise prin articolele precedenti.

Mandatu se numesce ordinea prin care oficiarii de politia, judecătorului de instructiune, ori ministeriulu publicu, în puterea facultatii ce le este data, esprese şi în casuri anume determinate, prin lege, punu o persona în faţa, sub paza, sau sub mana judecatii.

Sînt patru feluri de mandate; mandatu de infatisare, mandatu de aducere, mandatu de depunere şi mandatu de arestare.

Mandatele de infatisare şi de aducere au de scopu s pune, pe celu chiamatu, inaintea judecatii. Mandatulu de aducere se poate esecuta şi prin putere, după formele mai josu aretate.

Mandatulu de arestare are de obiectul inchisorea preventiva a unei persoane după formele mai josu prescrise.

Mandatalu de depunere este ordinea de a se aresta, de urgenta şi pentru scurtu timpul, o persona, care de o cam data nu poate nici a se libera, nici a se aresta după tote formele asiguratore libertatii individuali.

Cînd inculpatulu va fi domiciliatu şi faptulu va fi de natura a trage după sine numai o pedepsa corectionale, judecătorului de instructiune va pute, dacă va judeca de cuviinta, sa nu dea în contra lui de catu unu mandatu de infatisare, remaindu-i facultatea de a pute, după ce l-a intrebatu, sa scambe acelu mandatu în veri care altulu, după imprejurarile ce s-aru desveli. Dacă inculpatulu nu vine la infatisare, judecătorului de instructine va da în contra lui unu mandatu de aducere. Asemenea va da mandatu de aducere în contra ori carii persoane de ori ce qualitate, în casulu candu acea persona aru fi inculpata de unu delictu care trage după sine pedepsa criminale.

Elu poate asemene sa dea mandate de aducere în contra marturiloru, cari refusa de a se infatisa după citaţiunea ce li s-a tramisu, conformn art. 77, şi fără ca acesta sa împiedica de a se condemna marturulu la amenda legiuita prin acelasu articolu.

În casu de mandatu de infatisare, judecătorului va face interogarea îndată: în casu de mandatu de aducere, elu o va face celu mai tardiu în doue-deci şi patru de ore.

După interogatoriu, judecătorului va pute sa dea unu mandatu de depunere. În cursulu instructiunii, elu va pute, după conclusiunile conforme ale procurorelui şi ori care aru fi natura inculparii, sa libereze pe inculpatu de sub oricare mandatu de depunere indatorandulu a se infatisa la tote actele procedurii, precumu şi pentru esecutarea sentintei, îndată ce va fi cerutu. Ordonanţa de liberare nu va pute fi atacata pe calea opositiunii. Judecătorului de instructiune va pute, după ce a auditu pe inculpatu şi pe ministeriulu publicu, sa dea unu mandatu de arestare, după forma mai josu aretata, în casu candu faptulu ar trage după sine pedepsa criminale, sau inchisore corectionale.

Mandatele de infatisare, de aducere şi de depunere, voru fi subscrise de celu ce le va fi datu şi sigilate cu sigiliulu seu. Prevenitulu va fi intr-insele numitu şi desemnatu catu se va pute mai claru.

Acelesi formalitati voru fi observate şi în mandatulu de arestare; însă acestu mandatu va coprinde inca şi enuntiarea faptului pentru care este datu, precum şi citaţiunea legii care califica acelu faptu crima sau delictu.

Mandatele de infatisare, de aducere, de depunere sau de arestare, voru fi notificate prevenitului prin aprodu, sau printr-unu aginte alu puterii publice, care-lu va infatisa prevenitului în originalu şi-i va lasă copia după dinsulu. Mandatulu de arestare va fi infatisatu prevenitului, chiar cînd acesta s-ar afla la oprela, şi i se va lasă copia după dinsulu.

Mandatele de aducere, de infatisare, de depunere şi de arestare, voru fi esecutorie în tota intinderea Statului Romanu. Dacă prevenitulu se afla afara din judetulu oficiarului care va fi datu mandatulu de depunere, sau de arestare, elu va fi condusu inaintea sub-prefectului, sau, în lipsa acestuia, inaintea adjunctului, ori inaintea primarului sau ajutorulu seu ori inaintea comisarului de politia alu locului, şi acela va vida mandatulu, fără a pute opri esecutarea sa.

Prevenitulu care va refusa de a se supune la mandatulu de aducere, sau care, după ce va fi declaratu ca este gata a se supune, va incerca sa scape, va trebui să fie constrinsu. Purtatorulu mandatului de aducere va chiama, de va cere trebuinta, puterea publică a locului celui mai de aproape; ea va fi datore sa merga, după cererea coprinsa în mandatulu de aducere.

Cu tote aceste, dacă, după mai multu de doue dile de la data mandatului de aducere, prevenitulu se va fi gasitu afara din judetulu oficiarului care a datu acestu mandatu, şi la o distanta, de mai multu de doue miriametre de la domiciliulu acelui oficiaru, acelu prevenitu va pute sa nu fie constrinsu de a se supune mandutului, dara atunce procurorulu judeţului, în care se va fi gasitu şi inaintea cărui va fi condusu, va da unu mandatu de depunere în virtutea cărui elu va fi retinutu la inchisore. Mandatulu de aducere va trebui sa fia pe deplinu esecutatu, dacă prevenitulu a fostu gasitu avendu asupra sa lucruri, chartii sau instrumente, cari voru face să se nasca prepusu cumca elu aru fi autoru sau complice alu delictului pentru care este cautatu, ori care ar fi terminulu sau distanta în care aru fi gasitu.

În doue-deci şi patru de ore după esecutarea mandatului de depunere, ministeriulu publicu care-lu va fi datu, în casulu prevedutu la art. precedente, va da în scire şi va transmite procesele verbali ce se voru fi facutu, la oficiarulu care a datu mandatulu de aducere.

Oficiarulu care a datu mandatulu de aducere şi cărui voru fi transmise actele procesului, precumu s-a disu în articolulu precedinte, va comunică tote acestea, totu intr-unu terminu de doue-deci şi patru ore, la judecătorului de instructiune pe linga care functioneza; acestu judecatoru se va conforma cu dispositiunile articolului 87.

Judecătorului de instructiune, care este intratu în cercetare sau d-a dreptulu sau prin tramiterea facuta conformu art. 87, va transmite, sub sigiliu, la judecătorului de instructiune alu locului unde s-a gasitu prevenitulu, actele, notele şi informarile relative la delictu spre a supune pe celu prevenitu la interogatoriu. Tote actele voru fi după acesta, intorse la judecătorului care se afla intratu în cercetare, împreună cu interogatoriulu.

Dacă în cursulu instructiunii, judecătorului ce se afla intratu în cercetare, va da unu mandatu de arestare, elu va pute ordona, prin acelu mandatu, ca prevenitulu să fie transmutatu la arestulu locului unde se face instructiunea. Dacă nu se coprinde în mandatulu de arestare ca să se faca acea transmutare a prevenitului, elu va remane la arestulu judeţului în care se va fi gasitu, pînă ce se va otari de judecătorului de instructiune conformu articoleloru 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135.

Dacă prevenitulu, în contra cărui s-a datu unu mandatu de aducere, nu poate fi gasitu, acelu mandatu va fi infatisatu la sub-prefectulu, primarulu ori la ajutorii loru, sau la comisarulu de politia alu comunei, unde este reşedinţa prevenitului. Numitii voru visa actulu de notificare.

Ori care depositariu alu puterii publice, şi chiar ori ce persoane voru fi datori a pune mana pe prevenitulu surprinsu în flagrante delictu sau în casurile asemenate flagrantelui delictu, şi alu conduce inaintea ministeriului publicu, fără să fie trebuinta de mandatu de aducere.

Asupra infatisarii mandatului de depunere la directorulu inchisorii de către aprodulu sau agintele puterii publice, insarcinatu cu esecutarea acelui mandatu, prevenitulu va fi primitu şi tinutu în casa de oprela. Directorulu inchisorii va da functionarului, insarcinatu a esecuta mandatulu, o adeverinta de primirea prevenitului.

Oficiarulu insarcinatu cu esecutarea mandatului de depunere sau de arestare, va lua cu sine putere indestulu pentru ca sa nu scape prevenitulu. Acea putere o va lua din apropierea locului unde va trebui să se esecute mandatulu de arestare sau de depunere; ea va fi datore sa merga după cererea facuta d-a dreptulu comandantelui, ori superiorului şi coprinsa în mandatu.

Dacă prevenitulu nu poate fi prinsu, mandatulu de arestare va fi notificatu la cea după urma locuinta ce a avutu, şi se va face procesu verbale de perquisitiune. Acestu procesu verbale se va face în presenta celoru doui mai de aproape vecini ai prevenitului, pe cari îi va pute gasi purtatorulu mandatului; ei ilu voru subscrie, sau dacă nu sciu ori nu voru sa subscrie, sa va face menţiune de acesta, precumu şi de interpelarea ce li se va fi facutu pentru a subscrie. Purtatorulu mandatului de arestare va face după aceea să se viseze procesului seu verbale de sub-prefectu ori de adjunctulu seu, sau, lipsindu acestia, de primarulu ori de adjutorulu seu, sau de comisarulu de politia alu locului şi-i va lasă copia după dinsulu. Mandatulu de arestare şi procesului verbale voru fi după aceea date la grefa tribunalului.

Prevenitulu, prinsu în puterea unui mandatu de arestare sau de depunere, va fi condusu fără intardiare la arestulu aretatu în mandatu.

Oficiarulu insarcinatu cu esecutarea mandatului de arestare sau de depunere, va da pe prevenitu în mana directorului inchisorei, care îi va intorce inscrisu de priimire după forma prescrisa la art. 109. Va duce după aceea la grefa tribunalului actele relative la arestare şi va lua o adeverinta de a loru predare. Elu va infatisa atatu inscrisulu de priimire cat şi adeverinta, în doue-deci şi patru de ore, la judecătorului de instructiune, care le va visa pe amindoue, şi acesta visa o va data şi o va subscrie.

Neobservarea formalitatiloru prescrise pentru mandatele de infatisare, de depunere, de aducere, şi de arestare, va fi pedepsita prin mustrari în contra procuratorului sau a judecatorului de instructiune, ceea ce nu împiedica pe celu vetematu de a esercita în contra loru (r)actiune recusitoria civile, dacă are motive.

Prevenitulu care, în cursulu instructiunii, va fi fostu arestatu în urmarea unui mandatu sau ordonante, poate, mai înainte de a se da otarirea definitivă, sa questige liberarea sa provisoria, în casurile, după regulile şi sub condiţiunile mai josu aretate.

Liberarea provisoria în cursulu instructiunii nu va pute fi data prevenitului, cînd judecătorului de instructiune va recunosce ca faptulu este supusu la pedepsa criminale.

Dacă faptulu nu poate cade sub mai grea pedepsa de catu inchisorea corectionale, judecătorului de instructiune, în urma cererii prevenitului, va pute ordona, audindu conclusiunile procuratorului, liberarea sa provisoria, de va da mai intiiu o cautiune solvabile ca se va presenta, la tote actele procedurii cum şi pentru esecutarea otaririi, îndată ce va fi cerutu. Liberarea provisoria sub cautiune va pute fi ceruta şi data în ori ce stare a procesului, chiaru în timpulu recursului de casatiune.

Cu tote acestea vagabondii şi certatii de judecată pentru crime nu voru pute fi în nici unu casu liberati pe cautiune.

Cererea de liberare provisoria va fi notificata părţii civili, la domiciliulu seu sau la celu de dinsa alesu.

Solvabilitatea cauţiunei va fi cercetata de procuratoru şi de partea civile chiamata după formele legale. Dacă cautionatorulu nu va depune în casa tribunalulai suma cautionarii, elu va fi datoru să justifice solvabilitatea sa prin avere de nemiscatorie, care să pretuiasca, deducendu-se sarcinile ce ar ave, odata şi jumetate suma cauţiunei.

Prevenitulu va fi priimitu sa dea cautiune elu insusi pentru sine, sau depunendu suma cantionarii sau justificandu ca are nemiscatorie cari să aibă o valoare de odata şi jumetate suma cauţiunei, scadute fiindu sarcinele ce ar ave acele nemiscatore. Intr-unu casu sau altulu, elu va trebui sa faca sumisiunea de care se va vorbi mai josu.

Cautionarea nu va pute fi mai mica de cinci sute lei. Dacă pedepsa corectionale ar fi fostu de odata o inchisore şi o amenda a carii suma indouita aru trece de lei cinci sute, nu se va pute cere cautionamentu de o mai mare suma de catu amenda indouita. Dacă din delicte a resultatu o dauna civile, apretiabile în bani, cautionarea va fi catu de trei ori valoarea daunei, după cum aceea va fi apretiata, pentru acestu scopu numai, de judecătorului de instructiune, fără ca cu tote acestea cautionarea să fie în acesta casu mai mica de cinci sute lei.

Cautionatorulu admisu va face sumisiune (declaratiune indatoritore) la grefa tribunalului, de a plati suma cautionarii, la casu candu prevenitulu n-ar fi urmatoru a se infatisa. Copia depre acesta sumisiune, în forma esecutoria, va fi data la mana părţii civili mai-nainte de a se da prevenitului partea provisoria.

Banii depusi sau nemiscatoriele cari formează obiectulu cantionarii voru fi destinate: 1) la plata reparatiuniloru civili şi cheltueliloru facute de partea civile; 2) la amenda; Aceste creante voru fi primate de creanta fiscului pentru cheltuelile facute de ministeriulu publicu.

Judecdtorulu de instructiune va da la timpul, după conclusiunile procuratorului sau după cererea părţii civili, o ordonanţa pentru plata sumei cautionate. Acesta plata va fi urmarita, după cererea ministeriului publicu, şi sumele primite se voru trimite la casa statului, fără ca din acesta să se împiedice urmaririle şi drepturile părţii civili.

Prevenitulu nu va pute questiga liberarea sa provisoria prin dare de cautiune, de catu după ce mai anteiu va fi alesu domiciliu la reşedinţa tribunalului corectionale printr-unu actu facutu la grefa acelui tribunalu.

Prevenitulu care va lasă pe cautionatorulu seu se fia urmaritu şi esecutatu la plata, nu va mai fi primitu în viitoru nici intr-unu casu a cere din nuou liberarea sa provisoria pe cautiune.

Îndată ce procedura va fi terminata, judecătorului de instructiune o va comunică procurorului, care va fi datoru a-i adresa requisitinuile sale, celu multu pînă în trei dile.

Dacă judecătorului de instructiune este de parere ca faptulu nu infatiseza nici crima, nici delictu, nici contraventiune, sau că nu poate fi imputatu inculpatului, elu va declara prin o ordonantia, că nu esiste casu de urmaire, şi, dacă inculpatulu va fi fostu arestatu, se va libera îndată.

Dacă elu este de parere ca faptulu nu este de catu o contraventiune politianesca, va tramite pricina inaintea judecatorului politianescu competente şi va ordona liberarea inculpatului dacă este arestatu. Dispositiunile acestui articolu şi ale articolului precedente nu voru pute aduce nici o vetemare drepturiloru părţii civili sau părţii publice precumu mai josu sa va esplica.

Dacă delictulu este recunoscutu de natura a fi pedepsitu prin pedepsa corectionale, judecătorului de instructiune va inainta procesului la tribunalu spre a-lu lua în cercetare. Dacă în acestu casu, delictulu poate să traga după sine pedepsa inchisorii, prevenitulu de se va afla inchisu, va remane la inchisore provisoriu.

Dacă delictulu nu trage după sine pedepsa inchisorii, prevenitulu va fi liberatu, cu indatorire de a se reinfatisa, la diua defipta, inaintea tribunalului competente.

În tote casurile de tramiterea acusatului sau inaintea politiei municipali, sau inaintea tribunaluIui de judeţu, ministerulu publicu este datoru sa tramita, în terminu de doue-deci şi patru ore, numerotate tote actele procesului la grefa tribunalului care are sa pronunte.

În casu de tramiterea prevenitului inaintea tribunalului de judeţu, procurorulu este datoru în acelasu terminu sa faca a i se tramite chiamarea de infatisare pentru celu mai scurtu terminu, observandu-se însă, în privinta acesta, terminele prescrise prin art. 180.

Dacă judecătorului de instructiune găseşte ca faptulu e de nautra a fi pedepsitu cu pedepse criminali, şi ca preventiunea în contra inculpatului este indestulu de stabilita, va ordona ca actele instructiunii, procesului verbale care constata corpulu delictului, şi o lista de actele inculpatore fără intardiare să se transmita de procurorulu tribunalului la procurorulu generale alu curtii de apelu, spre a se procede după cum se arata la capulu (r)pentru punerea sub acusatiune. Actele inculpatore voru remane la tribunalu, afara numai de cele ce se dispunu prin articolulu 223.

În casulu articolului precedinte, mandatulu de arestare sau de depunere ce s-a datu contra prevenitului va conserva puterea sa esecutoria, pînă ce sa va statui de către curtea de apelu. Ordonantele date de judecătorului de instructiune, în virtutea dispositiuniloru articoleloru 120, 130, 131, 132 şi 135 se voru inscrie la, sfarsitulu requisitorului procurorului. Ele voru trebui sa coprinda numele şi prenumele prevenitului, domiciliulu, loculu nascerei, etatea şi profesiunea, dacă voru fi cunoscute; precumu asemine şi espunerea faptului, nautra delictului şi declaratiunea ca sînt sau că nu sînt probe indestulatore în sarcina prevenitului.

Ministeriulu publicu va pute în tote casurile sa formeze opositiune la ordonantele judecatorului de instructiune. Partea civile va pute forma opositiune la ordonantele date în casurile prevedute prin articolele 117, 129, 130, 132 şi 523 şi la veri ca,re ordonante aru vetema interesele sale civili. Prevenitulu nu va pute forma opositiune de cat la ordonantele date în virtutea articolului 117, şi în casulu prevedutu prin articolulu 523. Opositiunea va trebui să fie formata în terminu de doue-deci şi patru ore, care va curge pentru opositiunea din partea procurorului, din diua de candu s-a datu ordonanţa; pentru opositiunea părţii civili şi a prevenitului nearestatu, din diua notificarii ordonantei la domiciliulu de dinsii alesu la loculu resedintei tribunalului; pentru opositiunea prevenitului inchisu, din diua de candu ordonanţa i-se va comunică de grefieru. Notificarea şi comunicarea menţionate în paragrafulu precedinte se voru face în terminu de doue-deci şi patru ore de la data ordonantei. Opositiunea sa va face către camera de acusatiune a curtii de apelu care va statui asupra-i îndată ce o va priimi, le voru fi smise, precum rata la art 5. Provenitulu arestatu va remane la inchisore pînă candu se va statui asupra opositiunei, şi în tote casurile pînă la espirarea terminului opositiunii. În tote casurile dreptulu de opositiune se cuvine şi procuratorului generale de linga curtea de apelu. Acesta va fi datoru a notifica a sa opositiune în cele dece dile ce voru urma după darea ordonantei judecatorului de instructiune. Dispositiunea ordonantei care pronunţă liberarea prevenitului, se va esecuta provisoriu cu tota opositiunea facuta în contra-i.

Partea civile care va cade în opositiunea sa, va fi condemnata la daune interese către prevenitu. Cartea II Despre judecata Titlul I Despre tribunalele politienesci şi corectionali

Sînt considerate ca contraventiuni politianesci faptele cari, după dispositiunile cartii a patra din codicele penale, potu sa dea locu sau la o amenda de lei doue-deci şi cinci şi mai putinu, sau la o inchisore de cinci dile sau mai putinu, fără a deosebi dacă, cu ocasiunea unei asemenea infractiuni s-a facutu sau nu confiscarea lucruriloru apucate, şi oricare ar fi valoarea aceloru lucruri.

Cercetarea şi judecata contraventiuniloru politianesci sînt atribuite, după distinctinuile mai josu stabilite:

1. a) tribunaleloru politianesci propriu dise în Bucuresci şi în oraşele unde asemeni tribunale se voru mai institui;
2. b) politailoru, în oraşele unde nu sînt tribunale politianesci propriu dise;
3. c) sub prefectiloru, în comunele rurali;
4. d) primariloru. § I Despre tribunale politianesci, politai şi sub-prefecti

Tribunalele politianesci, propriu dise, politaii şi sub-prefectii sînt singuri competinti a judeca: 1. Contraventiunile comise în comuna resedintei loru; 2. Contraventiunile comise în celelalte comune ale plasei sau ocolulu loru, cari nu sînt flagranti delicte şi ai caroru autori sau marturi lipsescu din acele comune; 3. Contraventiunile silvice urmarite după cererea particulariloru; 4. Injuriele verbali. 5. Affiptele, anuntiele. venderile şi distributiunile de opere, scripte sau gravure contrarie buneloru morali. 6. Actiunea în contra celoru ce au meseria de a ghici, de a spune viitorulu de a esplica visele; 7. Contraventiunile pentru cari partea reclamante cere daune interese de o sumă nedeterminata, sau care trece peste cinci-spre-dece lei.

Tribunalele politianesci, politaii, sub-prefectii şi primarii sînt în concursu competenti a judeca tote celelalte contraventiuni comise în circonscriptiunea loru.

Citatiunile pentru contraventiunile politianesci se voru face după cererea celoru în dreptu. Citatiunea se va notifica printr-unu aprodu sau altu functionaru analogu; care va lasă copia după dinsa prevenitului sau persoanei responsabili de reparatiuni sau restituţiuni civili.

Citatiunea nu va pute fi data pe unu terminu mai micu de doue-deci şi patru ore, osebitu de cate o di pentru fie care distanta de doue miriametre. La din contra urmare, atatu citaţiunea catu şi sentinta ce s-aru da va fi nula. Însă acesta nulitate nu va pute fi propusa de catu numai la cea d-inteiu infatisare, mai-nainte de orice aperare. În casuri urgenti terminulu va pute fi mai. scurtu, şi părţile voru pute t citate a se infatisa chiar în acea di şi la o ora aretata în virtutea unei cedule (biletu) de citatiune, data de judecatoru.

Părţile voru pute să se intatiseze de buna voia, şi după unu simplu advertiment fără se fie trebuinta de citatiune.

Tribunalalu politianescu, politaiulu, sub-prefectulu voru ordona, mai-nainte de diua infatisarii, tote actele cari nu suferu intardiare, precumu, facere de procese verbali, pretuire de daune şi altele asemine.

Dacă persona citata nu se infatiseza la diua şi la ora defipta prin citatiune, ea va fi judecata în lipsa.

Persona condemnata la lipsa nu va mai fi primita a se opune la esecutarea sentintei; dacă nu se intatiseza la audienta aretata în articolulu urmatoru, afară de cele ce se voru dice mai josu despre apelu şi despre reculsulu de casatiune.

Opositiunea la sentinta data în lipsa se va pute forma prin declaratiune facuta dreptu respunsu în josulu actului prin care i se notifica acea sentinta, sau printr-unu actu notificatu în terminu de trei dile de la incunosciintarea sentintei, osebitu de cate o di pentru fiecare distanta de doue miriametre. Celu ce va forma opositiune se va infatisa îndată după espirarea soroceloru aretate mai susu, fără a mai astepta citatiune. La din contra, opositiunea se va socoti ca neinfiintata.

Persona citata se va intatisa ea însă-şi sau printr-unu imputernicitu din parte-i prin procuraţiune speciale.

Instructiunsa fiecarui procesu va fi publică sub pedepsa de nulitate. Ea se va face în următoarea ordine: Procesele verbali, dacă sînt, vor fi citite de grefiaru sau de ajutoru. Marturii chiamati în contra inculpatului voru fi ascultati, dacă cere trebuinta. Partea civile va face conclusiunile sale. Persona citata va propune apararea sa şi va produce marturii adusi, intru catu acesta i se permite prin articolulu urmatoru. Ministeriulu publicu, la tribunalele politianesci propriu dise, va fi auditu în ale sale conclusiuni. Partea citata va pute propune observatinuile sale. Tribunalulu sau judecătorului va pronunţă sentintia în audienta publică, chiar în acea di, fără sa o pota amana pe alta di de catu pentru neindepliniri de instructiune.

Contraventiunile se voru proba sau prin procesele verbali ori reporturile oficiariloru politiei judecatoresci, sau prin marturi, în lipsa de asemeni procese verbali şi reporturi ori spre iutemeiarea acelora, după următoarea discutiune. Nimeni nu va fi priimitu, sub pedepsa de nulitate, a proba prin marturi, peste cele sau în contra celoru coprinse în procesele verbali ale procurorului, sub-prefectului, politaiului şi primarului. Procesele verbali şi reporturile acestoru oficiari de politia nu potu fi atacate, în materia de contraventiuni, de catu după regulele procedurii falsului. Procesele verbali şi reporturile celoru alti oficiari de politia judiciara, voru pute fi desbatute prin probe contrarie, sau scrise sau testimoniali, dacă tribunalulu sau judecătorului va judeca de cuviinta sa admita acele probe.

Marturii voru face, la audienta, sub pedepsa de nulitate, juramentu de a spune totu adeverulu, nimicu altu de catu adeverulu: grefiarulu sau ajutorulu va lua nota de acesta, precumu şi de numele, prenumele, etatea, profesiunea, locuinta şi declaratinuile loru cele mai principali.

Ascendentii şi descendentii inculpatului, fratii, surorile, sau afinii (cuscrii) sei în aceleasi grade, femeia sau barbatalu, chiar şi după despartirea loru otarita după legi, nu voru fi nici chiamati, nici priimiti a da marturia, fără însă ca marturia personeloru mai susu numite sa pota causa vre-o nulitate, candu ministeriulu publicu, partea civile şi inculpatulu nu s-au opusu la admiterea loru ca marturi.

Marturii cari nu se voru conforma citaţiunii, voru pute fi constrinsi de tribunalu, după requisitiunea ministeriului publicu, sau de judecatoru, prin amenda pentru cea de anteui lipsa, şi prin constringere corporala pentru cea d-alu douilea, pronuntate una sau alta chiar în audienta la care an fostu chiamati.

Marturulu condemnatu la amenda pentru o primă lipsa, şi care, după cea de alu douilea citatiune, se va intatisa şi va produce inaintea tribunalului cuvinte legiuite de aparare, va pute fi liberatu de amenda la care a fostu condemnatu. Dacă marturulu nu este citatu din nuou, elu va pute să se infatiseze de buna voia, în persona, sau printr-unu imputeruicitu prin procuraţiune speciale, la audienta urmatore, spre a presenta cuvintele sale de aparare şi a questiga, dacă sa va cuveni, liberarea sa de amenda.

Dacă faptulu nu presinta, nici delictu, nici contraventiune politianesca, tribunalulu va anula citaţiunea şi totu ce va fi urmatu, şi va statui prin aceeasi sentinta asupra cereriloru de daune interese.

Dacă faptulu este unu delictu, care atrage după sine pedcpsa corectionale sau şi mai grava, tribunalulu sau judecătorului politianescu va tramite pe părţi inaintea procurorului tribunalului corectionale sa judetianu.

Dacă inculpatulu este doveditu faptuitoru alu unei contraveutiuni politianesci, judecătorului sau tribunalulu va pronunţă, pedepsa şi va otari, prin aceeasi sentinta, asupra cereriloru de restituţiuni şi de daune interese.

Partea care va cade va fi condemnata la chieltuele, chiar şi către partea cea publică. Chieltuelele voru fi liquidate (limpedite) prin sentinta.

Orice sentiuta de condemnare va fi motivata şi testulu legii aplicate se va insera intr-însă sub pedepsa de nulitate. Se va face menţiune intr-însă dacă este data în ultima sau prima instanţa.

Originalulu sentintei va fi subscrisa de judecătorului care va fi tinutu sedinta, fără sa pota amana subscrierea pe alta

1. di) La din contra urmare, grefiarulu sau ajutorulu se va condemna la o amenda de lei trei-deci, şi, o actiune recursoria civile va pute esercita celu interesatu atatu în contra judecatorului sau tribunalului, catu şi în contra grefiarului sau ajutorului.

Ministeriulu publicu sau, unde nu este ministeriu publicu, judecătorului şi partea civile voru urmări esecutarea sentintei, fiecare în ceea ce-lu privesce. § II Despre jurisdictiunea primarului ca judecatoru politianescu

În comunele cari nu sînt reşedinţa de tribunalu politianescu, de politaiu, nici de sub-prefectu, primarii sînt competenti, ca şi acele autorităţi, a judeca: 1. Tote contraventiunile cari sînt flagranti delicte; 2. Tote celelalte contraventiuni intemplate în comuna loru, dacă atatu autorii, catu şi marturii contraventiuniloru se voru afla presenti în acea comnua, şi candu cererea părţii reclamanti de daune interese va fi de o sumă determinata şi nu va trece peste cincispra-dece lei. Primarii nu voru pute judeca nici o dată contraventiunile atribuite prin art. 141 tribunaleloru politianesci, proprie dise, politailoru şi sub-prefectiloru.

Sanctiunile de grefiaru alu primarului, în materiele politianesci, voru fi implinite de scriitorulu sautlui sau de unu scriitoru alu consiliului comunale.

Citatiunile voru pute fi facute printr-unu advertimentu alu primarului, care va anuntia inculpatului faptulu ce i se imputa, diua şi ora candu trebuie să se infatiseze.

Se va urma totu asa şi pentru citatiunile către marturi; ele voru pute fi facute printr-unu advertismentu care va areta momentulu candu sa va primi depositiunea loru.

Primarulu va tine sedintele sale în casa consiliului comunale, sau în casa Municipalitatii; audientele voru fi publice. Se voru observa inca şi dispositiunile articoleloru 147, 148, 149, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157 şi 160. § III Despre apelulu în contra sentinteloru politianesci

Sentintele date în materia politianesca voru pute fi atacate pre calea apelului, candu acelea voru pronunţă inchisorea, sau candu amendele, restitutiunile şi reparaţiunile civili voru trece de lei dece, deosebitu cheltuelele.

Apelulu va fi suspensivu; în totu timpulu terminului de a face apelu precumu şi în timpulu judecarii apelului, esecutarea sentintei va fi suspensa.

Apelulu sentinteloru tribunalului sau judecatorului politianescu sa va face către tribunalulu corectionale alu judeţului, în terminu de dece dile de la primirea copiei de sentinta de către persona interesata, sau la domiciliulu seu.

Canda asupra apelului, ministeriulu publicu sau vre una din părţi va cere, sa voru pute asculta marturii din nuou şi sa voru pute chiama şi altii nuoi.

Dispositinuile articoleloru precedenti despre solemnitatea instructiunii, nautra probeloru, forma, autenticitatea şi subsemnătura sentintei definitive, condemnarea la cheltuele, precum şi despre pedepsele pronuntiate prin acele articole, se voru aplica şi la seutintele date, în apelu de tribunalele judetiane sau de tribunalele corectionali propriu dise.

Ministeriulu publicu şi părţile voru pute, fiindu casu, sa faca recursu pentru casare în contra sentinteloru date, în ultima instanţa, de tribunalele politianesci, de sub-prefecti, politai sau primari, ori în contra sentinteloru date în apelu de tribunalile corectionali sau de tribunalile judetiane. Recursulu se va face după forma şi în terminile ce se voru prescrie mai josu.

La inceputulu fiecarui trimestru, tribunalele politianesci, sub-prefectii, politaii şi primarii voru transmite ministerului publicu de linga tribunalulu judetianu sau corectionale, estractulu sentinteloru politianesci ce se voru fi datu în trimestrulu precedinte şi cari voru fi pronuntiatu pedepsa inchisorii. Ministeriulu publicu va depune acestu estractu la grefa tribunalului corectionale. Elu va da o socotela sumaria de aceste estracte către ministeriulu publicu de lîngă curtea de apelu.

Tribunalele de judete, pe linga insarcinarile puse asupra-le prin articolele precedinti, voru judeca, şi delictele silvice urmarite după cererea administratiunii cumu şi tote delictele a caroru pedepsa trece peste cinci dile de inchisore şi doue-deci şi cinci lei de amenda.

Dacă se comite unu delictu corectionale în localulu şi în timpul audientei, preşedintele va face procesu verbale despre faptulu intimplatu, va asculta pe prevenitu şi pe marturi, şi tribunalulu va aplica, fără a se redica de pe locu pedepsele prescrise prin lege. Acesta dispositiune îşi va ave aplicarea la delictele corectionali comise în localulu şi timpulu audienteloru curtiloru de apelu, şi chiar ale audientieloru tribunaleloru candu judeca în civile, remaindu însă ceuri condemnatu, prin sentinta data în asemeni casuri, dreptulu de apelu în contra acelei sentinte.

Tribunalulu în materia corectionale va intra în cercetarea delicteloru de competinta sa, sau în urma tramiterii ce i se va fi facutu conformu art. 131 şi 158, sau prin d-a dreptulu cerere din partea celui vetematu; iar în delicte silvice, din partea administratiunii, şi în tote casurile din partea ministeriului publicu.

Partea civile va face, prin actulu seu de plangere către tribunalu, alegere de domiciliu în orasulu unde se afla tribunalulu.

Se va da unu terminu celu putinu de trei dile, osebitu de cate o di pentru fiecare distanta de doue meriametre, de la citatiune pena la judecata, sub pedepsa de nulitatea condamnatiunii ce s-aru pronunţă în lipsa în contra persoanei citate. Acesta nulitate însă nu se va pute propune de cat la cea d-inteiu audienta şi mai înainte de orice aparare.

În procesele relative la delicte cari nu atragu pedepsa inchisorii, prevenitulu va pute fi representatu de unu vechilu; tribunalulu însă va pute ordona intatisarea sa în persona.

Dacă prevenitulu nu sa va infatisa, elu va fi judecatu în lipsa.

Condemnarea în lipsa va remane ca cum nu aru fi fostu, dacă prevenitulu, în terminu de cinci dile adaugitu cu cate o di pentru fiecare distanta de doue miriametre socotite de la primirea copiei de sentinta de dinsulu, sau la alu seu domiciliu, va forma opositiune la esecutarea sentintei. Cu tote aceste cheltuelele ocasionate printr-o opositiune voru remane în sarcina prevenitului.

Dacă după citatiunile facute de tribunalu în urma unei opositiuni, oponentele nu se infatiseza, opositiunea sa va remane nula, şi sentinta ce va fi datu tribunalulu asupra opositiunii nu se va mai pute ataca de oponente de cat pe calea apelului după cum sa va areta mai josu.

Proba delicteloru corectionali sa va face după modulu prescrisu prin art. 152 relativu la contraventiuni politianesci, cu deosebire ca procesele vervali şi reporturile oficiariloru politiei judecatoresci, cu esceptiune de acelea ale procuroriloru, substitutiloru şi judecatoriloru de instructiune, potu fi combatute de inculpatu prin probe contrarie sau scrise sau testimoniali. Grefiarulu va lua note de declaratiunile marturiloru şi de respunsurile prevenitului. Aceste note se voru visa de către presedinte în terminu de trei dile de la pronuntiarea sentintei. Dispositiunile articleloru 155, 156, 157, 158, şi 159, se aplică şi la tribunalele corectionali.

Instructiunea va fi publică sub pedepsa de nulitate. Ministeriulu publicu, partea civile sau aparatorulu seu, şi în privinta delicteloru silvice, delegatulu administratiunii voru espune causa; procesele verbali sau raporturile, dacă s-au facutu, voru fi citite de grefieru; marturii pentru sau contra vora fi ascultati, dacă cere trebuiuta, şi imputarile ce li se potu face voru fi propuse şi judecate; actele ce potu servi spre usurarea sau în greutatea prevenitului voru fi presentate marturiloru şi partiloru: prevenitulu va fi intrebatu; prevenitulu şi persoanele responsabili de reparatiuni sau restituţiuni civili voru propune apararile loru; ministerulu publicu va resume procesului şi-şi va face conclusiunile.- Prevenitulu şi persoanele responsabili de reparatinui sau restituţiuni civili voru pute replica. Sentinta va fi pronuntiata chiaru în acea di dacă s-a terminatu instructiunea.

Dacă faptulu nu este socotitu nici delict, nici contraventiune politianesca, tribunalulu va anula iustructiunea, citaţiunea şi totu ce va fi urmatu, va da drumului prevenitului şi va statui asupra cereriloru de daune interese.

Dacă faptulu este o contraventiune politianesca şi dacă partea publică, sau partea civile, sau prevenitulu n-su cerutu tramiterea procesului la tribunalulu politianescu, tribunalului corectionale va aplica pedepsa şi va statui, dacă cere trebuinta, asupra dauneloru interese. În acestu casu sentinta sa va fi fără apelu.

Dacă faptulu e de natura a merita o pedepsa criminale, tribunalulu va pute da îndată mandatulu de depunere sau mandatulu de arestare, afară de crimele pedepsite numai prin degradatiunea cetatianesca, şi va tramite pe prevenitu inaintea judecatorului de instructiune competente.

Orice sentinta de condemnare în contra prevenitului şi în contra părţii responsabili de reparatiuni sau restituţiuni civili, sau în contra părţii civili, va condemna şi la cheltuele, chiar şi la cele facute de către partea cea publică. Cheltuelele voru fi liquidate (limpedite) prin aceeaşi sentinta.

În dispositivulu ori carii sentinte condemnatorie, se voru enuntia faptele de cari persoanele citate se voru socoti culpabili sau responsabili, pedepsa şi condemnatiunile civili. Testulu legii ce se va aplica va fi cetitu la audienta de presedinte; se va face menţiune în sentinta de acesta lectura, şi testulu legii se va insera intr-însă suptu pedepsa de o amenda de cinci-deci lei în contra grefierului.

Originalulu sentintei va fi subscrisu chiar în acea di de judecatorii ce au pronuntiat-o; grefierulu care va da copia depre o sentinta care nu este inca subscrisa, se va urmări ca inculpatu de abusu de incredere. Ministerulu publicu va cere sa i se infatiseze în tote lunele originalele sentinteloru, şi gasindu vre-o contraventiune la acestu articolu, va face procesu verbale pentru a se procede după cum se va cuveni.

Sentinta se va esecuta după cererea ministeriului publicu şi a părţii civili intru ceea ce privesce pe fiecare. Cu tote acestea urmaririle pentru adunarea amendeloru şi a confiscariloru voru fi facute în numele ministeriului publicu de casierii fiscului.

Ministeriulu publicu va fi datoru, în terminu de cinci-spre-dece dile după pronuntiarea sentintei, sa trimita unu estractu după dinsa ministeriului publicu de linga curtea apelativa.

Sentintele date în materii corectionali se voru pute ataca pe calea apelului.

Apelulu se va face către curtea apelativa în circonscriptiunea carii se afla tribunalulu.

Facultatea de a apela o voru ave: 1. Părţile prevenite sau responsabili; 2. Partea civile, intru cea ce privesce numai interesele sale civili; 3. Administratiunea, pentru delictele silvice; 4. Ministeriulu publicu de linga tribunalulu de antiia instanţa; 5. Ministeriulu publicu de linga curtea apelativa.

Dreptulu de apelu va fi perdutu afară de casulu art. 200, dacă nu s-a facutu declaratiunea de apel la grefa tribunalului care a datu sentinta, în terminu de dece dile celu multu după pronuntiarea ei; dacă sentinta este data în lipsa, acele dece dile se voru socoti din diua în care s-a priimitu copia sentintei de către partea cea condemnata sau la domiciliulu seu, osebita de cate o di pentru fie care distanta de doue miriametre. În totu timpulu acestoru dece dile, cum şi în timpulu judecarii apelului, esecutarea sentintei va fi suspensa.

Cererea coprindetore de mijlocele apelului va pute fi data la aceeasi grefa în acelasu terminu; ea va fi subscrisa de către apelante sau de unu anume alu seu imputernicitu pentru acesta. În acestu de pe urma casu procuratiunea va remane anecsata la cerere. Acesta cerere va pute fi data şi d-a dreptulu la grefa curtii.

Ministeriulu publicu alu curtii apelative va fi datoru a notifica recursulu seu, sau prevenitului, sau persoanei responsabili civile despre delictu, în terminu de doue luni din diua pronuntarii sentintei, sau, dacă sentinta i s-a notificatu legale de către una din părţi, în terminu de o luna din diua acestei notificari. În casu de a nu observa aceste termine ministeriulu publicu va perde dreptulu de apelu.

Liberarea prevenitului aquitatu nu va pute fi suspensa cînd nici unu apelu nu va fi fostu declaratu sau notificatu în cele trei dile după pronuntarea sentintei.

Cererea de apelu, dacă se va fi datu la grefa tribunalului de anteia instanţa, va fi tramisa, împreună cu oru ce alte acte, de ministeriulu publicu la grefa curtii, în doue-deci şi patru ore de la declararea, sau de la notificarea apelului. Dacă celu în contra cărui sentinta a fostu pronunţată se afla Ia arestu, elu va fi în acelasu terminu şi după ordinea ministeriului publicu, stramutatu la casa de arestu a locului unde se afla curtea apelativa.

Otaririle date în lipsa asupra apelului vor pute fi atacate pe calea opositinuii în aceeasi forma şi în aceleasi termine ca şi sentintele date de tribunalele corectionali. Opositiunea va remane nula dacă oponentele nu se infatiseza după citaţiunea ce i se va tramite în urma opositiunii sale. Decisiunea ce se va da asupra opositiunii nu va pute fi atacata de partea ce o va fi formatu de catu inaintea curtii de casatiune.

Apelulu va fi judecatu la audienta, în cursu de trei-deci dile de la primirea sa, după reportulu unui judecatoru.

În urma reportului şi mai-nainte de a emite reportorulu şi judecatorii curtii opiniunea loru, prevenitulu, sau de a fostu aquitatu, sau de a fostu condemnatu de instanţa interioare, persoanele civile responsabili de delictu, partea civile şi ministerialu publicu, voru fi auditi în forma şi după ordinea prescrise prin articolulu 180.

Dispositiunile articoleloru precedenti despre solemnitatea instructiunii, natura probeloru, forma, autenticitatea şi subsemnătura sentintei definitive a celui din teiu instante, despre condemnatiunea la cheltuele şi despre pedepsele ce pronuntia acele articole, se voru aplica şi la otaririle date în apelu.

Dacă sentinta este reformata pe temeiu ca faptulu nu e recunoscutu nici delictu nici contraventiune politianesca prin nici o lege, curtea va apara pe prevenitu, şi va sta,tui dacă se va cuveni, asupra dauneloru interese.

Dacă sentinta este anuluta din causa ca faptulu presenteza numai o contraventiune politianesca, şi dacă nici partea publică, nici partea civile, nici prevenitulu n-a cerutu tramiterea procesului inaintea tribunalului politianescu competente, curtea va pronunţă pedepsa şi va statui asemene, dacă cere casulu şi asupra dauneloru interese.

Dacă sentinta este anulata pentru cuventu ca faptulu este de natura a merita o pedepsa criminale, curtea va da, dacă cere casulu, mandatu de depunere şi chiaru mandatu de arestare şi va tramite pe prevenitu inaintea unui din funcţionarii competenti afară de celu ce a facutu instructiunea şi de celu ce a luatu parte la judecata.

Dacă sentinta este anulata pentru vre o violatiune sau omisiune de forme din cele prescrise prin lege sub pedeapsa de nulitate, curtea va statui ea insasi asupra fondului.

Partea civile, prevenitulu, partea publică, persoanele supuse, pentru delictu, la răspundere civile, voru pute face recursu pentru casarea decisiunii. Titlul II Despre causele cari trebuescu a fi supuse juratiloru

Ministerulu publicu de lîngă curtea de apelu, în terminu de cinci dile de la priimirea acteloru cari i-se voru fi transmisu, conformu cu art. 135, va fi datoru a pune causa în stare de fi judecata şi a-şi face reportulu în alte cinci dile urmatore celu multu. În acestu timpul partea civile şi prevenitulu voru pute da ori ce memoriu aru voi, fără ca printr-acesta să se pota intardia reportulu.

Judecatorii curtii de apelu ce voru fi desemnaţi spre a constitui camera de acusatiune, voru statui asupra requisitiuniloru sale. Ei se voru aduna candu va cere ministeriulu publicu; în lipsa de asemenea cerere, ei se voru aduna celu putinu odata pe septamana. Ei voru fi aleşi prin sorti pe timpul de unu anu.

Preşedintele camerei de punere sub acusatinue va fi datoru a face să se pronuntie decisiunea acestei camere îndată după ascultarea reportului ministeriului publicu; la casu de imposibilitate, camera se va pronunţă celu multu în trei dile după acelu reportu.

Dacă causa este de natura a fi judecata de înaltă curte de justiţia sau de casatiune, ministeriulu publicu este datoru a cere suspensiunea şi tramiterea causei la acea curte, şi camera de acusatiune a ordona acesta.

Afara de casulu prevedutu în articolulu precedente, camera de acusatiune va procede a esamina dacă esistu în contra prevenitului probe sau indicie de vre unu faptul calificatu de crima prin lege, şi dacă aceste probe sau indicie sînt destulu de grave pentru ca să se pronuntie punerea sub acusatiune.

Grefiarulu va da lectura, de tote actele procesului în fiinta ministeriului publicu. Acele acte împreună cu memoriele ce voru fi datu partea civile şi prevenitulu, se voru lasă pe masa inaintea judecatoriloru.

Partea civile, prevenitulu şi marturii nu se voru infatisa.

Ministeriulu publicu, după ce va fi depusu pe masa requisitiunea sa scrisa şi subscrisa, se va retrage împreună cu grefiarulu.

Judecatorii voru delibera între sine îndată fără a se redica de pe locu şi fără a comunică cu nimini.

Camera de acusatiune va statui, prin una şi aceeasi decisiune, asupra delicteloru conese (inclinate) ale caroru acte se voru afla produse în acelasu timpul inaintea sa.

Delictele sînt conese, sau dacă au fostu comise în acelasu timpul de mai multe persoane adunate, sau dacă au fostu comise de diferite persoane, chiar în diferite timpuri şi în diverse locuri, însă după înţelegere fortata mai dinainte între densele, sau dacă culpabilii au comisu unele delicte numai ca sa şi procure mijloace spre a comite altele, ca sa faciliteze, ca sa implinesca punerea loru în lucrare sau ca să se asigureze în contra pedepsei.

Camera de acusatiune va pute ordona, de va cere trebuinta, informari noue, însă în celu mai scurtu terminu. Ea va pute cere asemine de la tribunalulu de anteia instanţa tramiterea acteloru ce voru fi remasu depuse acolo în urmarea articolului 135.

Dacă Camera de acusatiune nu descopere nici o urma de vre-unu delictu prevedutu prin lege, sau dacă nu afla iudestule indicie de culpabilitate, va ordona liberarea prevenitului, şi acesta se va esecuta îndată, dacă prevenitulu nu e retinutu pentru vre o alta causa. Totu asemine se va urma şi în casu candu curtea va statui asupra unei opositiuni facute, conformu art. 137, la liberarea prevenitului pronuntiata prin ordonanţa judecatorului de instructiune; ea va confirma acea ordonanţa dacă nu descopere nici o crima de vre unu delictu prevedutu prin lege, şi acesta se va secuta precumu s-a disu în paragrafulu precedente.

Dacă Camera de acusatiune socotesce ca faptulu prevenitului este de natura politianesca sau corectionale, va pronuntia darea sa în judecata tribunalului competente. În casu de tramiterea prevenitului la unu tribunalu politianescu elu va fi liberatu de la inchisore.

Dacă faptulu este calificatu de crima prin lege, şi dacă camera de acusatiune afla indestulatorie probele aduse în contra prevenitului, va ordona tramiterea acestuia inaintea curtii juratiloru. În tote casurile şi ver-care ar fi ordonanţa judecatorului de instructiune, curtea va fi datore, după requisitiunile ministeriului publicu, sa statuiesca, pentru fie care din prevenitii tramisi inaintea sa asupra tutoru fapteloru de crime, delicte sau contraventiuni cari resulta din procedura.

Candu camera va pronunţă punerea prevenitului sub acusatiune, va da în contra lui o ordonanţa de arestare. Acesta ordonanţa va fi conforma celoru prescrise la art. 136 alu acestui codice.

Oordonanta de arestare va fi inserata în decisiunea camerei de acusatiune. Acea decisiune va coprinde şi ordinea de conducerea acusatului la casa de oprela de lîngă curtea juratiloru dinaintea carii este tramisu.

Decisiunea camerei de acusatiune va fi subscrisa de toţi judecatorii cari o au datu se va face intr-însă menţiune, sub pedepsa de nalitate, atatu de requisitiunea ministeriului publicu catu şi de numele fiecarui judecatoru.

În tote causele, camera de acusatiune, mai anteiu de a fi decisu dacă se cuvine a pronuntia punerea sub acusatiune va pute din oficiu sa ordone urmariri, aducere de alte acte, informari, fără a distinge dacă este sau nu inceputu o instructiune de cei d-antei judecatori, şi apoi sa statuesca cele de cuviinta.

În casulu articolului precedinte unulu dintre membrii camerei va face functiune de judecatoru instructoru.

Judecătorului va asculta pe marturi sau va insarcina cu primirea depositiuniloru loru pe unulu din judecatorii tribunalului în a cărui circonscriptiune se afla cu locuinta loru; va face interogatoriu prevenitului; va face să se constate în scrisu tote probele sau indiciciele ce voru pute fi adunate; se ve da, după împrejurări, mandate de aducere, de depunere sau de arestare.

Ministeriulu publicu îşi va face reportulu în cinci dile, după remiterea ce-i va fi facutu judecătorului instructoru de actele procesului.

Dacă va resulta din cercetare ca este casu de a tramite pe prevenitu inaintea curtii juratiloru, camera va pronunţă după cumu s-a disu în articolele 226, 227 şi 228. Dacă se cuvine a tramite pe prevenitu innaintea politiei corectionali, camera se va conforma dispositiuniloru articolulu 225. Dacă în casulu aceata, prevenitulu a fostu arestatu, şi dacă delictulu poate atrage pedepsa inchisorii, elu va remane în inchisore pînă la a sa judecare.

Se voru observa inca şi celelalte dispositiuni ale presentului codice cari nu sînt contrarie celoru cinci articole precedinti.

În casurile candu camera de acusatiune va tramite pe preveniti inaintea curtii juratiloru, ministeriulu publicu va redacta unu actu de acusatiune în care voru fi espuse: 1. Natura delictului care formează basea acusatiunii; 2. Faptulu şi tote circomstantele cari potu ingreuna san usura pedepsa. Prevenitul va fi numitu intr-insulu şi descrisu cu lamurire. Actulu de acusatiune se va termina prin urmatorulu resumptu. Prin urmare,

1. n) este acusatu ca a comisu cutare omoru, cutare furtu, sau cutare alta crima, cu cutare şi curtare circomstanta.

Decisiunea prin care prevenitulu este datu în judecata Curtii juratiloru, precumu şi actulu de acusatiune, vor fi significate şi lasate în copia acusatului.

În doue-deci şi patru de ore după darea acestoru copie în mana acusatului, elu va fi stramutatu la casa de oprela a curtii juratiloru de care are să fie judecatu.

Dacă acusatulu nu se poate prinde, sau nu se infatiseza, sa va judeca în lipsa, procedendu-se în contra lui după regulile stabilite la Capu. II, Titlulu IV alu acestei cărţi.

Ministeriulu publicu va da în scire, despre decisiunea prin care camera de acusatiune a tramisu pe acusatu inaintea curtii juratiloru, atatu primarului comunei locului unde se afla domiciliulu acusatului, dacă acelu domiciliu este cunoscutu, catu şi primarului locului unde s-a comisu delictulu.

Prevenitulu, în privinta caruia camera de acusatiune va fi decisu că nu se afla în casu de a fi tramisu inaintea curtii juratiloru, nu va mai pute fi trasu injudecata pentru acelasu faptu, afara numai dacă s-ar face niscari-va noue descoperiri în greutatea sa.

Sînt considerate ca descoperiri noue în greutatea prevenitului, declaratiunile de marturi, actele şi procesele verbali cari, neputendu fi supuse la cercetarea camerei de acusatiune, sînt cu tote aceste de natura, sau a intari probele pe cari camera le va fi aflatu prea slabe, sau a da faptelor noue desvoltari folositore intru descoperirea adeverului.

În casulu acesta, oficiarulu politiei judiciare, sau judecătorului de instructiune va procede la noua cercetare. Judecătorului de instructiune, intrandu în cercetare, va pute da, dacă va cere trebuinta, mai-nainte de tramiterea acteloru susu dise la ministerulu publicu, unu mandatu de depunere în contra prevenitului care va fi fostu liberatu după dispositiunile articolului 224.

Ministeriulu publicu de linga tribunalulu judeţului va tramite la fia-care optu dile, la ministeriulu publicu de lîngă curte, o insemnare de tote causele criminali, corectionali şi politianesci care se voru fi ivitu.

Candu, în insemnarea causeloru corectionali sau politienesci, ministeriulu publicu de linga curte va gasi unele cari intatiseza caracterie mai grave, va pute ordona aducerea acteloru în terminu de doue-deci dile de la priimirea insemnarii, şi va face, în altu terminu de cinci-spre-dece dile de la priimirea loru, requisitiunele ce va judeca; iar camera de acusatiune va ordona, în terminu de trei dile, cele de cuviinta.

Se va forma cate o curte de juraţi în fie care din cele patru oraşe cari sînt resedinte de curti de apelu.

Aceste cărţi se vor compune de trei membri ai curtii de apelu, dintre cari unulu va fi presedinte, şi de o comisiune de doui-spra-dece juraţi. Functiunile ministeriului publicu voru fi indeplinite de ministeriulu publicu alu curtii de apelu. § I Despre curtea Juratiloru

Membrii curtii de apelu cari voru fi votatu punerea sub acusare, nu vor pute, în acea causa, sa faca parte din curtea juratiloru sub pedepsa de nulitate.

Cortea juratiloru va tine sesiune, de patru ori pe anu, la inceputulu fiecarui trimestru. Fie care sesiune va dura pînă candu se voru decide tote causele criminali cari voru fi fostu puse în stare de a fi judecate în precedentele trimestru.

Pentru fie care sesiune a curtii juratiloru şi înainte de deschiderea ei, preşedintele curtii de apelu va desemna pe cei trei membri ai acestei curti cari au sa asiste pe juraţi în lucrarile loru şi sa pronunte pedepsa conformu celoru prevedute în procedura Codicelui penale.