CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ nr. 0/1865

Cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanţa sediului ei principal.

Cererea se poate face şi la instanţa locului unde ea are reprezentanta, pentru oblibaţiile ce urmeaza a fi executate în acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta.

Cererea împotriva unei asociaţii sau societăţi fără personalitate juridica se face la instanţa domiciliului persoanei careia, potrivit înţelegerii dintre asociaţi, i s-a încredinţat presedentia sau directia asociaţiei ori societatii, iar, în lipsa unei asemenea persoane, la instanţa domiciliului oricaruia dintre asociaţi. În acest din urmă caz, reclamantul va putea cere instanţei numirea unui curator, care să reprezinte interesele asociatilor.

Cererile indreptate împotriva statului, direcţiilor generale, regiilor publice, caselor autonome şi administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala tarii sau la cele din reşedinţa judeţului unde îşi are domiciliul reclamantul.

Când mai multe judecatorii din circumscripţia aceluiasi tribunal sunt deopotriva competente, cererile în care figurează persoanele aratate la alin. 1 se introduc la judecatoria din localitatea de reşedinţa a judeţului, iar în Capitala, la judecatoria sectorului 4. --------------- Alin. (2) al art. 8 a fost modificat de pct. 3 al art. 1 din LEGEA

1. nr) 59 din 23 iulie 1993, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 177 din 26 iulie 1993.

În materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face şi la instanţa în circumscripţia careia se afla: 1. domiciliul asiguratului; 2. bunurile asigurate; 3. locul unde s-a produs accidentul.

Alegerea competentei prin convenţie este nula dacă a fost facuta înainte de nasterea dreptului la despăgubire.

Dispozitiile de mai sus nu se aplică în materie de asigurări maritime şi fluviale.

Cererile privitoare la bunuri nemiscatoare se fac numai la instanţa în circumscripţia careia se afla nemişcătoarele.

Când imobilul este situat în circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanţa domiciliului sau resedintei paratului, dacă acestea se afla în vreuna din aceste circumscriptii, iar în caz contrar, la oricare din instantele în circumscriptiile cărora se afla imobilul.

Procesele în materie civilă în curs de judecată la data schimbării, potrivit prevederilor prezentei legi, a competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe. În caz de desfiinţare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile prezentei legi privitoare la competenţă sunt aplicabile.

Dispoziţiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 şi 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 6^1, art. 315 alin. 3^1, precum şi ale art. 329-330^7 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Dispoziţiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.

În cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părţile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii."

Conflictul ivit între doua judecatorii din circumscripţia aceluiasi tribunal se judeca de acel tribunal.

Dacă cele doua judecatorii nu ţin de acelasi tribunal sau dacă conflictul s-a nascut între o judecatorie şi un tribunal, sau între doua tribunale, competenţa este Curtea de Apel respectiva.

Dacă cele doua instante în conflict nu se gasesc în circumscripţia aceleiasi Curti de Apel, precum şi conflictul între doua Curti de Apel, se judeca de Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.

Exista conflict de competenţa, în sensul art. 20, şi în cazul în care el se iveste între instante judecătorești şi alte organe cu activitate jurisdictionala. În acest caz, conflictul de competenţa se rezolva de instanţa judecătorească ierarhic superioara instanţei în conflict, dispozitiile art. 21 fiind aplicabile.

Instanţa competenţa sa judece conflictul va hotari în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Hotărârea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare, cu excepţia celei pronuntate de Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, care este irevocabila. ------------- Alin. (4) al art. 22 a fost introdus de pct. 4 al art. 1 din LEGEA

1. nr) 59 din 23 iulie 1993, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 177 din 26 iulie 1993. Alin. (5) al art. 22 a fost modificat prin art. 1 pct. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ
3. nr) 138/2000 publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 479 din 2 octombrie 2000. Alin. (5) al art. 22 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA
5. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
6. nr) 609 din 14 iulie 2005.

Judecatorul care a pronuntat o hotărâre intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini în apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare.

De asemenea nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru în aceeasi pricina.

Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau în judecata ca tutor, curator, consiliu judiciar*) sau director al unei institutii publice sau societăţi comerciale, când acestia nu au interes personal în judecarea pricinii.

Nu se pot recuza toţi judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia.

Cererile de recuzare a instanţelor ierarhic superioare formulate la instanţa care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile.

Pentru aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o noua cerere împotriva aceluiasi judecator. ------------ *) În actuala reglementare institutia consiliului judiciar nu mai exista. ------------ Alin. (2) şi (3) ale art. 28 au fost introduse de pct. 6 al art. I din LEGEA

1. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 609 din 14 iulie 2005. Alin. (2^1) al art. 28 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA
3. nr) 459 din 6 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 994 din 13 decembrie 2006.

Propunerea de recuzare se va face verbal sau în scris pentru fiecare judecator în parte şi înainte de începerea oricarei dezbateri.

Când motivele de recuzare s-au ivit după începerea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute.

Judecatorul împotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine.

Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanţa respectiva, în alcatuirea careia nu poate să între cel recuzat.

În cazul când din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecată, cererea de recuzare se judeca de instanţa ierarhic superioara.

Abrogat.

Cererile de recuzare inadmisibile potrivit art. 28 se solutioneaza de instanţa în faţa careia au fost formulate. ------------- Alin. (3) al art. 30 a fost modificat prin art. 1 pct. 10 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA
3. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 609 din 14 iulie 2005. Alin. (3) al art. 30 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din LEGEA
5. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
6. nr) 609 din 14 iulie 2005. Alin. (4) al art. 30 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA
7. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
8. nr) 609 din 14 iulie 2005. Alin. (4) al art. 30 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA
9. nr) 459 din 6 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL
10. nr) 994 din 13 decembrie 2006.

Instanţa decide asupra recuzarii, în camera de consiliu, fără prezenta părţilor şi ascultand pe judecatorul recuzat.

Nu se admite interogatoriul sau juramantul*) ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.

În cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura. ----------- *) Juramantul, ca mijloc de proba, a fost desfiintat prin Decretul

1. nr) 208/1950. ----------- Alin. (1) al art. 31 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA
2. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
3. nr) 609 din 14 iulie 2005.

Incheierea asupra recuzarii se citeşte în sedinta publică.

Dacă recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii.*)

Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata în ce măsura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza să fie pastrate. ------------- *) Alin. (2) al art. 32 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 11 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (2) al art. 32 avea urmatorul continut: "(2) Dacă recuzarea s-a primit, judecatorul se retrage şi nu poate să stea faţa la chibzuirea asupra pricinii."

Instanţa superioara investita cu judecarea cererii de recuzare în cazurile prevăzute de art. 30 alin. 2 va dispune trimiterea pricinii la o instanţa de acelasi grad, în cazul când găseşte ca cererea de recuzare este intemeiata.

Dacă cererea este respinsa, pricina se inapoiaza spre judecare instanţei inferioare.

Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca şi aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusă la nici o cale de atac.

Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu fondul.

Când instanţa superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţa.

Când una dintre părţi are doua rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asistenţii judiciari ai instanţei, cealalta parte poate să ceara stramutarea pricinii la o alta instanţa de acelasi grad.

Stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranţă publică. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi ştirbită datorita imprejurarii pricinii, calităţii părţilor ori vrajmasiilor locale. Constituie motive de siguranţă publică acele împrejurări care creeaza presupunerea ca judecata procesului la instanţa competenţa ar putea produce tulburarea ordinii publice. ------------ Art. 37 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA

1. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 609 din 14 iulie 2005.

Stramutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie ceruta mai înainte de începerea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau pe siguranţa publică se poate cere în orice stare a pricinii.

Stramutarea pentru siguranţa publică se poate cere numai de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie. ----------- *) Alin. (2) al art. 38 a fost modificat prin art. 1 pct. 13 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în M.Of.
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. ----------- Alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA
3. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 609 din 14 iulie 2005. Alin. (2) al art. 38 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA
5. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
6. nr) 609 din 14 iulie 2005.

Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanţa imediat superioara.

Cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranţă publică se depune la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie. ------------ Alin. (2) al art. 39 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA

1. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 609 din 14 iulie 2005.

Cererea de stramutare se judeca în camera de consiliu.

Preşedintele instanţei va putea cere dosarul pricinii şi sa ordone, fără citarea părţilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta această măsură instanţei respective.

În caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad.

Hotărârea asupra stramutarii se da fără motivare şi nu este supusă nici unei cai de atac. Ea va arata în ce măsura actele indeplinite de instanţa înainte de stramutare urmeaza să fie pastrate.

Aceasta instanţa va fi instiintata de îndată despre admiterea cererii de stramutare. În cazul în care instanţa a savarsit acte de procedura sau a procedat între timp la judecarea pricinii, actele de procedura indeplinite ulterior stramutarii şi hotărârea pronunţată sunt desfiinţate de drept prin efectul admiterii cererii de stramutare.*)

Abrogat.**) ------------ *) Alin. (5) al art. 40 a fost introdus prin art. 1 pct. 14 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în M.Of.
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. **) Fostul alin. (5) al art. 40, devenit alin. (6), a fost abrogat prin art. 1 pct. 15 din Ordonanţa de urgenta
3. nr) 138/2000 publicată în M.Of.
4. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare fostul alin. (5) al art. 40 avea urmatorul continut: "(5) Dispozitiile art. 35 se aplică prin asemanare".

Orice persoană care are folosinţă drepturilor civile poate să fie parte în judecata.

Asociaţiile sau societăţile care nu au personalitate juridica pot sta în judecata ca parate, dacă au organe proprii de conducere.

Lipsa capacităţii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata în orice stare a pricinii.

Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte.*) --------------- *) Alin. (2) al art. 43 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 16 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în M.Of.
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (2) al art. 43 avea urmatorul continut: "(2) Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului, curatorul sau consiliul judiciar va putea, însă, ratifica toate sau parte din aceste acte."

În caz de urgenta, dacă persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridica, chemata sa stea în judecata, nu are reprezentant legal.*)

Dispozitiile alin. 1 se aplică, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exercitiu restrinsa.**)

Numirea acestor curatori se va face de instanţa competenţa sa hotarasca asupra cererii de chemare în judecata. -------------- *) Alin. (1) al art. 44 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 17 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în M.Of.
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În veche reglementare, alin. (1) al art. 44 avea urmatorul continut: "(1) Dacă incapabilul nu are reprezentant legal şi exista urgenta, la cererea părţii interesate, instanţa va putea numi un curator special, care să-l reprezinte până la numirea reprezentantului legal; ea va putea numi, de asemenea, un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi reprezentat sau când o persoană juridica, chemata sa stea în judecata, nu are reprezentant." **) Alin. (2) al art. 44 a fost introdus prin art. 1 pct. 18 din Ordonanţa de urgenta
3. nr) 138/2000 publicată în M.Of.
4. nr) 479 din 2 octombrie 2000, fostul alin. (2) devenind alin. (3).

Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie şi ale disparutilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

În cazul în care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se referă actiunea va fi introdus în proces. El se va putea folosi de dispozitiile prevăzute în art. 246, 247 şi în art. 271-273, iar, în cazul în care procurorul şi-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.

Procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare faza a acestuia, dacă apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor şi libertatilor cetatenilor.

În cazurile anume prevăzute de lege, participarea şi punerea concluziile de către procuror sunt obligatorii.

Procurorul poate, în condiţiile legii, sa exercite caile de atac împotriva oricăror hotărâri, iar în cazurile prevăzute de alin. 1 poate să ceara punerea în executare a hotărârilor pronuntate în favoarea persoanelor prevăzute la acel alineat.*) ------------- *) Art. 45 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 19 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în M.Of.
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 45 avea urmatorul continut: "(1) Ministerul Public poate introduce orice actiune, în afară de cele strict personale şi sa participe la orice proces, în oricare faza a acestuia, în cazurile în care este necesar pentru apararea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor şi ale persoanelor puse sub interdictie, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

În cazul în care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se referă actiunea va fi introdus în proces. El se va putea folosi, dacă va fi cazul, de dispozitiile prevăzute în art. 246 şi urm. şi art. 271 şi urm. din prezentul cod.

Procurorul poate, în condiţiile legii, sa exercite caile de atac şi sa ceara punerea în executare a hotărârii."

Actele de procedura, apararile şi concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalţi.

Cu toate acestea, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotărârii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc şi celorlalţi. Când actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va ţine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura în termen vor continua totusi să fie citati.

Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza între alte persoane.

Interventia este în interes propriu când cel care intervine invoca un drept al său.

Ea este în interesul uneia din părţi când sprijina numai apararea acesteia.

Cererea de interventie în interes propriu va fi facuta în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecata.

Ea se poate face numai în faţa primei instante şi înainte de închiderea dezbaterilor.

Cu invoirea părţilor, interventia în interes propriu se poate face şi în instanţa de apel.

După ascultarea părţilor şi a celui care intervine, instanţa va hotari asupra incuviintarii în principiu a interventiei.

Incheierea nu se poate ataca decat o dată cu fondul.

După incuviintarea în principiu, instanţa va dispune comunicarea interventiei şi, în cazurile în care intampinarea este obligatorie, va soroci termenul în care aceasta va trebui depusa.

Oricare din părţi poate să cheme în judecata o altă persoană care ar putea sa pretindă aceleasi drepturi ca şi reclamantul.

Cererea facuta de pârât se depune o dată cu intampinarea. Când intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tirziu la prima zi de infatisare.

Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu până la închiderea dezbaterilor inaintea primei instante.

Cererea va fi motivata şi se va comunică atât celui chemat, cat şi părţii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare în judecata, intampinare şi de pe inscrisurile de la dosar.

În cazul prevăzut de art. 58, când pârâtul chemat în judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria şi declara ca voieste sa o execute faţă de cel care îşi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata dacă depune suma datorata.

În acest caz, judecata va urma numai între partea reclamanta şi cel chemat în judecata.

Partea poate să cheme în garantie o altă persoană împotriva careia ar putea să se indrepte, în cazul când ar cadea în pretentiuni cu o cerere în garantie sau în despăgubiri.

În aceleasi condiţii, cel chemat în garantie poate, la randul sau, sa cheme în garantie o altă persoană.

Cererea va fi facuta în condiţiile de forma pentru cererea de chemare în judecata. Cererea facuta de pârât se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Cererea de chemare în garantie facuta de reclamant se poate depune, până la închiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.

Cererea de chemare în garantie se judeca o dată cu cererea principala.

Când judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea în garantie, instanţa poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.

Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata şi se va depune o dată cu intampinarea, iar, dacă aceasta nu este obligatorie, cel mai tirziu la prima zi de infatisare.

Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, împreună cu citatia, copiile de pe cerere şi inscrisurile de la dosar.

Dacă cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului şi reclamantul consimte, el va lua locul paratului care va fi scos din judecata.

Când cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului, se vor aplica dispozitiile art. 58.

Părţile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.

Mandatarul cu procura generală poate să reprezinte în judecata pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume.

Dacă cel care a dat procura generală nu are domiciliul şi nici reşedinţa în tara, sau dacă procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare în judecata se presupune dat.

Procura pentru exercitiul dreptului de chemare în judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; în cazul când procura este data unui avocat semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor.

Dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaratie verbala, facuta în instanţa şi trecuta în incheierea de sedinta.

Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar dacă nu cuprinde nici o aratare în aceasta privinta; el poate fi însă restrins numai la anumite acte sau pentru anumita instanţa.

Dacă mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu excepţia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezinta partea.

Asistarea de către avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor în drept când ei sunt mandatari în pricinile sotului sau rudelor până la al patrulea grad inclusiv.

De asemenea asistarea de către avocat nu este ceruta la judecatorii, când partea este reprezentata prin sot sau ruda până la al patrulea grad inclusiv. ------------ Alin. (4) al art. 68 a fost modificat prin art. 1 pct. 4 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 59/2001 *) publicată în
2. nr) 217 din 27 aprilie 2001. În vechea reglementare pct. 4 al art. 68 avea urmatorul continut: "(4) Dacă mandatul este dat unei alte persoane decit unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decit prin avocat." ------------ Alin. (4) al art. 68 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA
3. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 609 din 14 iulie 2005. ------------ *) Ordonanţa de urgenta a Guvernului
5. nr) 59/2001 privind modificarea şi completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
6. nr) 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
7. nr) 217 din 27 aprilie 2001 a fost respinsa prin LEGEA
8. nr) 69 din 31 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
9. nr) 612 din 14 iulie 2005 şi abrogata de art. IV din LEGEA
10. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial
11. nr) 609 din 14 iulie 2005.

Recunoasterile privitoare la drepturile în judecata, renuntarile, cum şi propunerile de tranzactie nu se pot face decat în temeiul unei procuri speciale.

Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate să exercite de asemenea orice cale de atac împotriva hotărârii date; în acest caz însă, toate actele de procedura se vor îndeplini numai faţă de partea insasi.

Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte părţi decat de la comunicare, afara numai dacă a fost facuta în sedinta în prezenta părţii.

Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atât pe cel care i-a dat mandatul cat şi instanţa, cu cel puţin 15 zile înainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.

Obştiile de mosneni ori razesi şi composesoratele vor fi reprezentate prin unul sau 3 mandatari aleşi sau numiti din oficiu, afara dacă legile speciale nu dispun altfel.

Când toţi membrii unei asemenea colectivitati se invoiesc, ei numesc mandatarii prin inscris autentificat la judecatorie în circumscripţia careia se afla comuna în care domiciliaza majoritatea devalmasilor.

În lipsa unei asemenea invoieli, cei interesati vor cere judecatoriei competenţa sa proceada la desemnarea mandatarilor.

În acest caz, judecatorul va vesti pe devalmasi prin secretarul consiliului local să se adune de preferinta intr-o zi de sarbatoare, la primaria comunei prevăzute la alineatul 2, pentru a alege pe mandatari.

Vestirea, semnata de judecator, se va afisa prin ingrijirea secretarului consiliului local, la usa primariei comunelor în cuprinsul cărora se afla nemişcătoarele devalmase cu cel puţin 15 zile înainte de ziua alegerii. În acelasi termen, vestirea se va face şi verbal în fiecare sat, prin batai cu toba, sunete de goarna sau alte mijloace de publicitate obisnuite în localitate.

Indeplinirea acestor formalitati se va constata prin procese-verbale ce vor fi inaintate secretarului consiliului local, unde urmeaza să se adune devalmasii.

La ziua sorocita, judecatorul va face strigarea celor adunati, însemnând pe o lista pe cei prezenţi şi partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devalmase.

În cazurile când se contesta drepturile vreunui devalmas, judecatorul va putea sa nu-l inscrie, dacă contestaţia i se va parea intemeiata; neinscrierea dreptului nu împiedica invocarea lui pe calea dreptului comun. În nici un caz judecatorul nu va amina alegerea din cauza contestatiilor.

Judecatorul va culege declaratiile verbale ce fiecare din cei inscrisi în lista va face în privinta acelora pe care voiesc să-i aleaga ca mandatari. Alegerea mandatarilor se va face cu majoritatea voturilor celor prezenţi, socotita atit asupra numarului celor de faţa, cit şi asupra drepturilor devalmase.

Dacă locuitorii nu vin sau dacă cele doua majoritati aratate mai sus nu se pot intruni, judecatorul va numi din oficiu pe mandatari dintre membrii colectivitatii.

Cele savirsite inaintea judecatorului vor fi constatate printr-o încheiere, care va avea puterea unei procuri autentice.

Orice viciu de procedura savirsit cu prilejul alegerii sau numirii mandatarilor va trebui propus la prima zi de infatisare, sub pedeapsa decaderii. În caz de anulare a mandatului, instanţa va dispune refacerea procedurii pentru desemnarea altor mandatari.

Mandatul dat prin alegere sau din oficiu este obligatoriu pentru mandatar, în tot cursul judecatii. Pentru motive legitime instanţa va putea scuti pe mandatar de insarcinarea ce i s-a dat.

Mandatul poate fi revocat pentru incapacitate sau rea-credinta.

Mandatul pentru stingerea pricinii prin tranzactie va putea fi dat numai cu majoritate de două treimi, socotite atit asupra numarului celor de faţa cit şi asupra drepturilor devalmase.

Dacă sunt mai mulţi mandatari, ei hotarasc cu majoritate.

În caz de încetarea imputernicirii unui mandatar, rinduielile prevăzute mai sus vor fi urmate pentru desemnarea inlocuitorului".

Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie făcută în scris şi să cuprindă arătarea instanţei, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul cererii şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax, adresa de poştă electronică sau altele asemenea.*)

În cazul în care, din orice motive, cererea nu poate fi semnata, judecatorul va stabili mai întâi identitatea părţii şi îi va citi acesteia conţinutul cererii. Despre toate acestea judecatorul va face menţiune pe cerere.**)

Abrogat.***)

Abrogat.****) ----------- *) Alin. (1) al art. 82 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 24 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în M.Of.
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (1) al art. 82 avea urmatorul continut: "(1) Orice cerere indreptata instanţelor judecătorești trebuie să fie facuta în scris şi sa cuprindă aratarea instanţei, numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor şi ale reprezentantului, curatorului sau consiliului judiciar, obiectul cererii şi semnatura." **) Alin. (2) al art. 82 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 25 din Ordonanţa de urgenta
3. nr) 138/2000 publicată în
4. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (2) al art. 82 avea urmatorul continut: "(2) Cererile celor domiciliati în comunele rurale, care sunt de competenţa judecatoriei, se pot face şi verbal. În acest caz aratarile părţii pot fi trecute într-un proces-verbal, semnat de judecator, grefier şi parte, care va inlocui cererea scrisa. Dacă partea nu poate semna, se va face vorbire despre aceasta în procesul-verbal." ***) şi ****) Alin. (3) şi (4) ale art. 82 au fost abrogate prin art. 1 pct. 26 din Ordonanţa de urgenta
5. nr) 138/2000 publicată în M.Of.
6. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (3) şi (4) ale art. 82 aveau urmatorul continut: "(3) Cererile scrise ale persoanelor care nu pot semna vor fi semnate prin punere de deget în faţa presedintelui instanţei sau inlocuitorului sau, iar în comunele rurale şi în faţa secretarului consiliului local; cererea va fi mai intii citita părţii, facindu-se aratarea despre aceasta pe cerere.

În cazurile prevăzute de alineatele 2 şi 3, se va face aratarea de chipul cum s-a stabilit identitatea părţii." Alin. (1) al art. 82 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA

1. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 714 din 26 octombrie 2010.

Când cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura în original sau în copie legalizata.

Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa.

Reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calităţii sale.*)

Abrogat.**) ------------ *) Alin. (3) al art. 83 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 27 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (3) al art. 83 avea urmatorul continut: "(3) Reprezentantul legal, curatorul sau consiliul judiciar, va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calităţii sale." **) Alin. (4) al art. 84 a fost abrogat prin art. 1 pct. 28 din Ordonanţa de urgenta
3. nr) 138/2000 publicată în
4. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (4) al art. 83 avea urmatorul continut: "(4) Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor arata Monitorul Oficial în care este publicata imputernicirea lor."

Comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agentii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum şi prin agenti ori salariati ai altor instante, în ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunică actul.

Instanţa solicitata, când i se cere sa indeplineasca procedura de comunicare pentru alta instanţa, este obligata sa ia de îndată masurile necesare, potrivit legii, şi sa trimita instanţei solicitante dovezile de indeplinire a procedurii.

În cazul în care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia.*) ----------- *) Art. 86 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 29 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 86 avea urmatorul continut: "Art. 86.

Comunicarea cererilor şi a tuturor actelor de procedura se va face din oficiu, prin posta prin corpul executorilor judecătorești sau prin orice angajat al instanţei respective."

Citatia va cuprinde: 1. numărul şi data emiterii, precum şi numărul dosarului; 2. aratarea anului, lunii, zilei şi orei de infatisare; 3. aratarea instanţei şi sediul ei; 4. numele, domiciliul şi calitatea celui citat: 5. numele şi domiciliul părţii potrivnice şi felul pricinii; 5^1. menţiunea că, prin înmânarea citaţiei, sub semnătură de primire, personal sau prin reprezentant legal sau convenţional, pentru un termen de judecată, cel citat este prezumat că are în cunoştinţă şi termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost înmânată;*) 5^2. alte menţiuni prevăzute de lege; 6. parafa sefului instanţei, şi semnatura grefierului.

Aratarile de la punctele 2, 3, 4 şi 6 sunt prevăzute sub sancţiunea nulitatii. ------------- *) Pct. 5^1 al alin. (1) al art. 88 a fost introdus prin art. 1 pct. 34 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. Pct. 5^1 al alin. (1) al art. 88 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA
3. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 714 din 26 octombrie 2010. Pct. 5^2 al alin. (1) al art. 88 a fost introdus de pct. 7 al art. I din LEGEA
5. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
6. nr) 714 din 26 octombrie 2010.

Citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata părţii cu cel puţin 5 zile inaintea termenului de judecată. În pricinile urgente, termenul poate fi şi mai scurt, după aprecierea instanţei.

Infatisarea părţii în instanţa, în persoana sau prin mandatar, acopera orice vicii de procedura. Partea este însă în drept sa ceara amanarea dacă nu i s-a inmanat citatia în termen.

Inmanarea citatiei şi tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau reşedinţa celui citat. Când acesta are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala în altă parte, inmanarea se poate face şi la locul acestor asezari.

Inmanarea se poate face oriunde, când cel citat primeste citatia.

Abrogat.*)

Pentru cei ce se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la comandamentul superior cel mai apropiat.

Pentru cei care alcătuiesc echipajul unui vas de comert, inmanarea se face, în lipsa unui domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se găseşte înregistrat vasul.

Pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.

Pentru bolnavii aflati în spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamantului. ------------- *) Art. 90 alin. 3 a fost abrogat prin Decretul

1. nr) 132 din 19 iunie 1952.

Inmanarea citatiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinta de primire, agentul insarcinat cu inmanarea certificand identitatea şi semnatura acestuia.

Dacă cel citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia sau, primind-o, nu voieste ori nu poate să semneze adeverinta de primire, agentul va lasă citatia în mana celui citat sau, în cazul refuzului de primire, o va afisa pe usa locuinţei acestuia, incheind despre acestea proces-verbal.

Dacă cel citat nu se găseşte la domiciliu sau dacă, în cazul hotelurilor sau cladirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul în care locuieste, agentul va inmana citatia, în primul caz unei persoane din familie, sau în lipsa, oricarei alte persoane care locuieste cu dinsul, sau care, în mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, în celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce în mod obisnuit îl inlocuieste; persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire, agentul certificandu-i identitatea şi semnatura şi incheind proces-verbal despre cele urmate.

Dacă persoanele aratate în alineatul precedent nu voiesc ori nu pot să semneze adeverinta de primire, agentul va incheia proces-verbal, lasand citatia în mina lor; dacă cer aratati nu voiesc sa primeasca citatia sau sunt lipsa, agentul va afisa citatia, fie pe usa locuinţei celui citat, fie, dacă nu are indicatia apartamentului sau camerei locuite, pe usa principala a cladirii, incheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea.

Inminarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti sau unei persoane lipsite de judecată. Puterea de judecată este presupusa până la dovada contrarie.

Dispozitiile prezentului articol se aplică şi la comunicarea sau notificarea oricărui alt act de procedura.

Când reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat în putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, preşedintele instanţei va dispune citarea acestuia prin publicitate.

Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instanţei. Citatia se publică şi în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar mai raspandit, în cazurile în care preşedintele tribunalului sau completul de judecată apreciaza ca o asemenea măsura este necesară.

Afisarea, precum şi publicarea citatiei în Monitorul Oficial sau într-un ziar mai raspandit se fac cu cel puţin 15 zile înainte de data fixata pentru judecata. În cazurile urgente, preşedintele tribunalului sau completului de judecată va putea reduce acest termen la 5 zile.

Dacă pârâtul se infatiseaza şi dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, reclamantul putand fi sanctionat cu amendă şi obligat la despăgubiri, potrivit legii.*) ------------ *) Alin. (4) al art. 95 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 37 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (4) al art. 95 avea urmatorul continut: "(4) Dacă piritul se infatiseaza şi dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi condamnat la o amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei şi la despăgubirea părţii vatamate."

Cei insarcinati de lege cu indeplinirea actelor de procedura, din a caror vina s-a pricinuit aminarea judecatii, vor fi condamnati de instanţa, printr-o încheiere executorie, la o amenda de la 500 la 3.000 lei şi la despăgubirea părţii vatamate.

Cel condamnat poate să prezinte instanţei o petitie motivata pentru scutirea sau micsorarea amenzii ori despăgubirii.

El va fi citat de urgenta, împreună cu partea vatamata, careia i s-a incuviintat despăgubirea, în camera de consiliu şi instanţa va hotari prin încheiere irevocabila. Citarea se va face prin grefa şi este scutita de timbru şi taxe."

Procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inminarea actului de procedura trebuie să cuprindă: 1. anul, luna şi ziua când a fost incheiat; 2. numele celui care l-a incheiat; 3. functiunea acestuia; 4. numele, prenumele şi domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea numarului, etajului, apartamentului sau camerei, dacă cel caruia i s-a facut comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau în hotel, şi dacă actul de procedura a fost inminat la locuinta sa, ori a fost afisat pe usa acestei locuinte. 5. aratarea instanţei de la care porneste actul de procedura şi identificarea lui, iar pentru citatii şi a termenului de infatisare; 6. aratarea inscrisurilor comunicate; 7. numele şi calitatea celui caruia i s-a facut inminarea sau locul unde s-a facut afisarea; 8. semnatura celui care a incheiat procesul-verbal.

Dacă cei care urmeaza să semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot s-o faca, se va face vorbire despre aceasta în cuprinsul procesului-verbal.

Aratarile de la punctele 1, 2, 4, 5, 7 şi 8 sunt prevăzute sub pedeapsa nulitatii.

Procesul-verbal face dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.

Termenele se înţeleg pe zile libere, neintrand în socoteala nici ziua când a inceput, nici ziua când s-a sfârşit termenul.

Termenele statornicite pe ore incep să curgă de la miezul noptii zilei urmatoare.

Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamini se sfirsesc în ziua anului, lunii sau saptaminii corespunzătoare zilei de plecare.

Termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit în ziua cea din urma a lunii. Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru urmatoare.

Termenele incep să curgă de la data comunicarii actelor de procedura dacă legea nu dispune altfel.

Termenele incep să curgă şi împotriva părţii care a cerut comunicarea, de la data când a cerut-o.

Neexercitarea oricărei cai de atac şi neindeplinirea oricărui alt act de procedura în termenul legal atrage decaderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeste ca a fost împiedicată printr-o imprejurare mai presus de voinţa ei.

În acest din urmă caz, actul de procedura se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea impiedicarii; în acelasi termen vor fi aratate şi motivele impiedicarii.

Actele de procedură îndeplinite de un judecător cu încălcarea normelor de competenţă de ordine publică sau privată vor fi declarate nule în condiţiile prevăzute de lege*).

Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. În cazul nulitatilor prevăzute anume de lege, vatamarea se presupune până la dovada contrarie. ------------- Alin. (1) al art. 105 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA

1. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 714 din 26 octombrie 2010. *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Art. XXII din LEGEA
3. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 714 din 26 octombrie 2010 prevede: "Art. XXII

Procesele în materie civilă în curs de judecată la data schimbării, potrivit prevederilor prezentei legi, a competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe. În caz de desfiinţare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile prezentei legi privitoare la competenţă sunt aplicabile.

Dispoziţiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 şi 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 6^1, art. 315 alin. 3^1, precum şi ale art. 329-330^7 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Dispoziţiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.

În cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părţile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii."

Anularea unui act de procedura atrage şi nulitatea actelor urmatoare, în măsura în care acestea nu pot avea o existenta de sine stătătoare.

Judecatorul va putea sa dispună indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura.

Nulitatile de ordine publică pot fi ridicate de parte sau de judecator în orice stare a pricinii.

Celelalte nulitati se declara numai după cererea părţii care are interes sa o invoce.

Neregularitatea actelor de procedura se acopera dacă partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat după aceasta neregularitate şi înainte de a pune concluzii în fond.

Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt. ------------ *) Capitolul IV^1 (art. 108^1-108^5) a fost introdus prin art. 1 pct. 39 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000.

Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sanctiona urmatoarele fapte savarsite în legătură cu procesul, astfel: 1. cu amendă judiciara de la 500.000 la 7.000.000 lei:

1. a) introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri vadit netemeinice;
2. b) formularea, cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de stramutare;
3. c) obtinerea, cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei părţi;
4. d) obtinerea, cu rea-credinta, de către reclamantul caruia i s-a respins cererea, a unor măsuri de asigurare prin care pârâtul a fost pagubit;
5. e) contestarea, cu rea-credinta, a scrierii sau semnaturii unui inscris;
6. f) refuzul părţii de a se prezenta la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în situaţiile în care a acceptat, potrivit legii. 2. cu amendă judiciara de la 300.000 lei la 5.000.000 lei:
7. a) neprezentarea martorului legal citat sau refuzul acestuia de a depune marturie când este prezent în instanţa, în afară de cazul în care acesta este minor;
8. b) neprezentarea avocatului, a reprezentantului sau a celui care asista partea, ori nerespectarea de către acestia a indatoririlor stabilite de lege sau de către instanţa, dacă în acest mod s-a cauzat amanarea judecarii procesului;
9. c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat, ori refuzul de a da lamuririle cerute; c^1) nerespectarea de către agentii forţei publice a obligaţiei de acordare a concursului la indeplinirea efectiva a executarii silite, potrivit art. 373^2 alin. 1;
10. d) neluarea de către conducatorul unităţii în cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei, precum şi impiedicarea de către orice persoană a efectuării expertizei în condiţiile legii;
11. e) neprezentarea unui inscris sau a unui bun, de către cel care îl detine, la termenul fixat în acest scop de instanţa;
12. f) refuzul sau omisiunea unei autorităţi ori a altei persoane de a comunică la cererea instanţei, la termenul fixat în acest scop, datele care rezultă din actele şi evidentele ei;
13. g) cauzarea amanarii judecarii sau executarii silite de către cel insarcinat cu indeplinirea actelor de procedura.
14. h) impiedicarea în orice mod a exercitarii, în legătură cu procesul, a atribuţiilor ce revin judecatorilor, expertilor desemnaţi de instanţa în condiţiile legii, agentilor procedurali, precum şi altor salariati ai instanţei;
15. i) abrogata.

Amenda nu se va aplica persoanelor la care se referă pct. 2 al alin. (1), dacă motive temeinice le-au impiedicat sa aduca la indeplinire oblibaţiile ce le revin. -------------- Partea introductiva a art. 108^1 şi litera d) de la punctul 2 al alin. (1) al art. 108^1 au fost modificate de pct. 18 al art. I din LEGEA

1. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 609 din 14 iulie 2005. Literele
3. h) şi
4. i) ale punctului 2 al alin. (1) al art. 108^1 au fost introduse de pct. 19 al art. I din LEGEA
5. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
6. nr) 609 din 14 iulie 2005. Litera c^1) de la pct. 2 al alin. (1) al art. 108^1 a fost introdusa de pct. 3 al art. I din LEGEA
7. nr) 459 din 6 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL
8. nr) 994 din 13 decembrie 2006. Litera i) de la pct. 2 al alin. (1) al art. 108^1 a fost abrogata de pct. 4 al art. I din LEGEA
9. nr) 459 din 6 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL
10. nr) 994 din 13 decembrie 2006. Litera f) de la pct. 1 al alin. (1) al art. 108^1 a fost introdusă de pct. 9 al art. I din LEGEA
11. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
12. nr) 714 din 26 octombrie 2010.

Nerespectarea de către oricare dintre părţi sau de către alte persoane a masurilor luate de către instanţa pentru asigurarea ordinii şi solemnitatii sedintei de judecată se sancţionează cu amendă de la 300.000 lei la 2.000.000 lei.

Nerespectarea de către orice persoană a dispoziţiilor privind desfăşurarea normala a executarii silite se sancţionează de către preşedintele instanţei de executare, la cererea executorului, cu amendă de la 500.000 lei la 5.000.000 lei.

O dată cu aplicarea sanctiunii se va stabili în ce consta abaterea savarsita.

Împotriva incheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amenda sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitand, motivat, să se revina asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.

Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luata măsura sau de la data comunicarii incheierii.

Cererea se solutioneaza prin încheiere irevocabila, data în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea. Titlul III Procedura inaintea primei instante

Cererea pentru predarea unui imobil, la implinirea termenului de locatiune, poate fi facuta chiar înainte de implinirea acestui termen.

Se poate de asemenea cere, înainte de termen, executarea la termen a unei obligaţii alimentare sau altei prestatiuni periodice.

Preşedintele mai poate incuviinta, în general, înainte de implinirea termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligaţiuni, ori de cate ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o dacă ar astepta implinirea termenului.

Cererea de chemare în judecata va cuprinde: 1. numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dispoziţiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;*) 2. numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător;**) 3. obiectul cererii şi valoarea lui, după pretuirea reclamantului, atunci când pretuirea este cu putinta. Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna şi judeţul, strada şi numărul, iar, în lipsa, vecinatatile, etajul şi apartamentul, sau, când imobilul este inscris în cartea funciara, numărul de carte funciara şi numărul topografic; 4. aratarea motivelor de fapt şi de drept pe care se intemeiaza cererea; 5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

Când dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii citi parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanţa; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.

Se va putea depune şi numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanţa sa dispună, la nevoie, infatisarea inscrisului în intregime.

Dacă inscrisurile sunt scrise în limba străină sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.

Când reclamantul voieste să-şi dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatoriul sau juramantul***) paratului, va cere infatisarea în persoana a acestuia.

Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele şi locuinţa martorilor, dispoziţiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; 6. semnatura. ----------- *) şi **) Pct. 1 şi 2 ale art. 112 sunt reproduse astfel cum a fost modificate prin art. 1 pct. 41 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în M.Of.
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, pct. 1 şi 2 ale art. 112 aveau urmatorul continut: "1. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor; 2. calitatea judiciara în care părţile stau în judecata, atunci când nu stau în numele lor propriu;" ***) Juramantul, ca mijloc de proba, nu mai exista în actuala reglementare. Pct. 1, 2 şi ultima teză a pct. 5 de la art. 112 au fost modificate de pct. 11 al art. I din LEGEA
3. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 714 din 26 octombrie 2010.

La cererea de chemare în judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt.

Dacă mai mulţi parati au un singur reprezentant sau dacă pârâtul are mai multe calităţi juridice, se va comunică o singura copie de pe actiune şi de pe inscrisuri şi se va inmana o singura citatie.

La primirea cererii de chemare în judecata preşedintele sau judecatorul care îl inlocuieste va verifica dacă aceasta intruneste cerinţele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere sa completeze sau sa modifice cererea şi să depună, potrivit art. 112 alin. 2 şi art. 113, cererea şi copii certificate de pe toate inscrisurile pe care îşi intemeiaza cererea.

Reclamantul va completa cererea de îndată. Atunci când completarea nu este posibila, cererea se va inregistra şi i se va acorda reclamantului un termen scurt. În cazul în care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se vor comunică în scris lipsurile ei, cu menţiunea ca, până la termenul acordat, urmeaza sa faca completările sau modificările necesare.

Acordarea termenului, potrivit alin. 2, se face, în toate cazurile, cu menţiunea ca neindeplinirea în acest termen a obligaţiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecatii.

Dacă oblibaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite în termenul prevăzut la alin. 2, suspendarea judecatii se pronunţă prin încheiere potrivit dispoziţiilor art. 339.

În procesele în care, în condiţiile art. 47, sunt mai mulţi reclamanti sau parati, preşedintele instanţei, ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfăşurarea normala a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar şi indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozitiile art. 68 şi art. 114^1 fiind aplicabile în mod corespunzător. Dovada mandatului va fi depusa de către reclamanti, în condiţiile prevăzute la alin. 2, iar de către parati, odata cu intampinarea. Dacă părţile nu-şi aleg un mandatar sau nu se înţeleg asupra persoanei mandatarului, în cazul reclamantilor vor fi aplicabile dispozitiile alin. 4, iar în cazul paratilor, preşedintele instanţei va numi un curator special. ----------- *) "Art. 114 a fost modificat prin art. 1 pct. 42 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 114 avea urmatorul continut: "Art. 114.

Când reclamantul este de faţa la fixarea termenului, el ia termenul în cunoştinţa; preşedintele îi va pune în vedere lipsurile cererii de chemare în judecata, spre a le intregi înainte de comunicare.

Preşedintele va dispune în acelasi timp să se comunice pârâtului, o dată cu citatia, copii de pe cerere şi inscrisuri, punindu-i-se în vedere să depună la dosar intimpinare cu cel puţin 5 zile înainte de termenul sorocit pentru judecata.

O dată cu sorocirea termenului, preşedintele va dispune, dacă s-a cerut prin cerere, citarea pârâtului la interogator sau juramint, sub rezerva dezbaterii la termenul de infatisare. Sub aceeasi rezerva se vor putea lua orice alte măsuri, în marginile rinduielilor pentru dovezi.

Termenul se va soroci astfel ca, de la data primirii citatiei, piritul să aibă cel puţin 30 de zile pentru depunerea intimpinarii, iar în pricinile urgente, cel puţin 5 zile.

Dacă piritul locuieste în strainatate, preşedintele va putea soroci un termen mai indelungat. Art. 114 alin. (1) este reprodus astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenta

1. nr) 59/2001 *) publicată în M.Of.
2. nr) 217 din 27 aprilie 2001. În reglementare art. 114 alin. (1) avea urmatorul continut: "Preşedintele, îndată ce primeste cererea de chemare în judecata şi constata plata timbrului, a taxei de procedura şi a impozitului proportional, va soroci ziua infatisarii şi va cita părţile inaintea instanţei, în sedinta. Preşedintele va putea soroci o anumita ora pentru judecarea pricinii." Alin. 4 al art. 114 a fost introdus prin art. 1 pct. 8 al Ordonanţa de urgenta
3. nr) 59/2001 *) publicată în
4. nr) 217 din 27 aprilie 2001." ------------- Art. 114 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA
5. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
6. nr) 609 din 14 iulie 2005. ------------- *) Ordonanţa de urgenta a Guvernului
7. nr) 59/2001 privind modificarea şi completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
8. nr) 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
9. nr) 217 din 27 aprilie 2001 a fost respinsa prin LEGEA
10. nr) 69 din 31 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
11. nr) 612 din 14 iulie 2005 şi abrogata de art. IV din LEGEA
12. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial
13. nr) 609 din 14 iulie 2005. Articolul 114^1 *)

Preşedintele, de îndată ce constata ca sunt indeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecata, fixeaza termenul de judecată pe care, sub semnatura, îl da în cunoştinţa reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte părţi vor fi citate potrivit legii.

Preşedintele va dispune în acelasi timp să se comunice paratului, o dată cu citatia, copii de pe cerere şi de pe inscrisuri, punandu-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar intampinare cel mai tarziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecata.

Primul termen de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citatiei pârâtul să aibă la dispoziţie cel puţin 15 zile pentru a-şi pregati apararea, iar în procesele urgente, cel puţin 5 zile. Pentru termenele urmatoare şi primul termen fixat după casarea cu trimitere, determinata de necercetarea fondului, rămân aplicabile dispozitiile art. 89 alin. 1.

Dacă pârâtul locuieste în strainatate, preşedintele va putea fixa un termen mai indelungat. Prin citatie pârâtul va fi informat ca are obligaţia de a-şi alege domiciliul în România, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. În cazul în care pârâtul nu se conformeaza acestei obligaţii, comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la posta română a scrisorii, în cuprinsul careia vor fi menţionate actele ce se expediaza, ţinând loc de dovada de indeplinire a procedurii.

Sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisare, preşedintele, cu ocazia fixarii termenului prevăzut la alin. 1, dacă s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea paratului la interogatoriu, alte măsuri pentru administrarea probelor, precum şi orice alte măsuri necesare pentru desfăşurarea procesului potrivit legii.

De asemenea, în condiţiile legii, preşedintele va putea incuviinta, prin încheiere executorie, măsuri asiguratorii, precum şi măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt. ------------ Art. 114^1 a fost introdus prin art. 1 pct. 43 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. Alin. 3 al art. 114^1 a fost modificat prin art. 1 pct. 9 al Ordonanţa de urgenta
3. nr) 59/2001 *) publicată în
4. nr) 217 din 27 aprilie 2001. În vechea reglementare alin. (3) al art. 114^1 avea urmatorul continut:"(3) Termenul de judecată va fi stabilit astfel incit de la data primirii citatiei piritul să aibă la dispoziţie cel puţin 30 de zile pentru a-şi pregati apararea, iar în procesele urgente, cel puţin 5 zile." ------------- Alin. (3) şi (5) ale art. 114^1 au fost modificate de pct. 21 al art. I din LEGEA
5. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
6. nr) 609 din 14 iulie 2005. ------------- *) Ordonanţa de urgenta a Guvernului
7. nr) 59/2001 privind modificarea şi completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
8. nr) 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
9. nr) 217 din 27 aprilie 2001 a fost respinsa prin LEGEA
10. nr) 69 din 31 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
11. nr) 612 din 14 iulie 2005 şi abrogata de art. IV din LEGEA
12. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial
13. nr) 609 din 14 iulie 2005.

La intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt; de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanţa.

Dacă mai mulţi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta în judecata în mai multe calităţi juridice, se va depune la dosar pentru aceste părţi cate o singura copie.

Intampinarea este obligatorie, afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.

Abrogat.

În cazul în care pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, preşedintele îi va pune în vedere, la prima zi de infatisare, sa arate excepţiile, dovezile şi toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire în incheierea de sedinta; instanţa îi va acorda, la cerere, un termen pentru pregătirea apararii şi depunerea intampinarii. ---------- *) Art. 118 a fost modificat prin art. 1 pct. 44 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 118 avea urmatorul continut: "Art. 118. Depunerea intimpinarii nu este obligatorie. În cazul în care nu s-a depus intimpinare, preşedintele îi va pune în vedere pârâtului, la prima zi de infatisare, sa arate excepţiile, dovezile şi toate mijloacele sale de aparare, despre care se va face vorbire în incheierea de sedinta." ---------- Alin. (2) al art. 118 a fost abrogat de pct. 22 al art. I din LEGEA
3. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 609 din 14 iulie 2005. Alin. (3) al art. 118 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA
5. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
6. nr) 609 din 14 iulie 2005.

Dacă pârâtul are pretentii în legătură cu cererea reclamantului, el poate să faca cerere reconventionala.

Cererea trebuie să indeplineasca condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecata.

Cererea reconventionala se depune odată cu intampinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu în prima zi de infatisare.

Când reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu până la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfârşit. ---------- Alin. (1) al art. 119 a fost modificat prin art. 1 pct. 10 al Ordonanţa de urgenta

1. nr) 59/2001 *) publicată în
2. nr) 217 din 27 aprilie 2001. În vechea reglementare, art. 118 avea urmatorul continut: "(1) Dacă piritul are pretentii în legătură cu cererea sau cu mijloacele sale de aparare ale reclamantului, el poate să faca cerere reconventionala." ---------- Alin. (1) al art. 119 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA
3. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 609 din 14 iulie 2005. ---------- *) Ordonanţa de urgenta a Guvernului
5. nr) 59/2001 privind modificarea şi completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
6. nr) 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
7. nr) 217 din 27 aprilie 2001 a fost respinsa prin LEGEA
8. nr) 69 din 31 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
9. nr) 612 din 14 iulie 2005 şi abrogata de art. IV din LEGEA
10. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial
11. nr) 609 din 14 iulie 2005.

Cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala.

Când, însă, numai cererea principala este în stare de a fi judecata, instanţa o poate judeca deosebit. ---------- Art. 120^1 şi art. 120^2 au fost abrogate prin art. 6 din Legea

1. nr) 59/1993 publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 177 din 26 iulie 1993.

Sedintele vor fi publice, afară de cazurile când legea dispune altfel.

Instanţa poate să dispună ca dezbaterile să se faca în sedinta secreta, dacă dezbaterea publică ar putea vatama ordinea sau moralitatea publică sau pe părţi. În acest caz, părţile vor putea fi insotite, în afară de aparatorii lor, de cel mult două persoane desemnate de ele.

Hotărârea se pronunţă intotdeauna în sedinta publică.

Preşedintele exercită politia sedintei, putand lua măsuri pentru pastrarea ordinii şi bunei-cuviinte.

Dacă nu este loc în sala de sedinta, preşedintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai tarziu sau pe cei ce depasesc numărul locurilor.

Nimeni nu poate fi lasat să între cu arme în sala de sedinta, afara numai dacă le poarta în vederea serviciului ce indeplineste în faţa instanţei.

Acei care iau parte la sedinta sunt obligati să aibă o purtare cuviincioasa. Acel ce vorbeste instanţei trebuie să stea în picioare. Preşedintele poate incuviinta excepţii de la aceasta indatorire.

Pot fi indepartati din sala cei minori şi persoanele care s-ar infatisa intr-o ţinuta necuviincioasa.

Preşedintele poate chema la ordine orice persoană care tulbura mersul dezbaterilor. Dacă aceasta chemare rămâne fără rezultat, el poate obliga pe tulburator sa părăsească sala şi la nevoie va da ordin să fie scos din sala.

Dacă în cursul sedintei se savarseste o faptă penala, se aplică dispozitiile din Codul de procedură penala.*)

Preşedintele poate să ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala, dacă altfel nu se poate pastra ordinea. ---------- *) Alin. (7) al art. 122 a fost introdus prin art. 1 pct. 45 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000, fostul alin. (7) devenind alin. (8).

Dacă printre cei indepartati din sala ar fi vreuna din părţi, înainte de închiderea dezbaterilor, aceasta va fi chemata în sala şi, sub pedeapsa de nulitate, i se vor pune în vedere toate faptele esentiale petrecute în lipsa sa, precum şi declaratiile celor ascultati.

Dispoziţia de mai sus nu se aplică în cazul când partea indepartata din sedinta a fost asistată de un avocat, care a ramas mai departe în sala.

Preşedintele va dispune să se intocmeasca pentru fiecare sedinta o lista cu pricinile fixate să se judece în acea zi şi care va fi afisata la usa salii de sedinta cu cel puţin o ora înainte de începerea sedintei.

Pricinile declarate urgente şi cele rămase în divergenta se vor judeca inaintea celorlalte.

Părţile pot cere schimbarea randului, dacă impricinatii având pricini fixate inaintea lor nu se impotrivesc.

Preşedintele deschide, suspenda şi ridica sedinta.

Preşedintele va da cuvintul mai întâi reclamantului şi în urma paratului.

În caz de trebuinta, preşedintele poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini în timp de fiecare data.

Părţile au indatorirea ca, în condiţiile legii, sa urmareasca desfăşurarea şi finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligaţia sa indeplineasca actele de procedura în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecator, să-şi exercite drepturile procedurale conform dispoziţiilor art. 723 alin. 1, precum şi să-şi probeze pretentiile şi apararile.

Judecatorul va pune în vedere părţilor drepturile şi oblibaţiile ce le revin în calitatea lor din proces şi va starui, în toate fazele procesuale, pentru solutionarea amiabila a cauzei.

Abrogat.

Cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invoca în susţinerea pretentiilor şi apararilor lor, judecatorul este în drept să le ceara acestora să prezinte explicatii, oral sau în scris, precum şi sa puna în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în intampinare.

Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc**).

Cu toate acestea, părţile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii**).

În toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.*) ----------- *) Art. 129 a fost modificat prin art. 1 pct. 46 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în M.Of.
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 129 avea urmatorul conţinutul: "Art. 129.

Preşedintele este în drept sa puna intrebari părţilor sau sa puna în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii, chiar dacă nu sunt cuprinse în cerere sau în intimpinare.

El va putea ordona dovezile pe care le va gasi de cuviinta, chiar dacă părţile se impotrivesc." ------------ Alin. (2) al art. 129 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA

1. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 609 din 14 iulie 2005. Alin. (3) al art. 129 a fost abrogat de pct. 26 al art. I din LEGEA
3. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 609 din 14 iulie 2005. Alin. (5) al art. 129 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA
5. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
6. nr) 714 din 26 octombrie 2010. Alin. (5^1) al art. 129 a fost introdus de pct. 14 al art. I din LEGEA
7. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
8. nr) 714 din 26 octombrie 2010. **) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Art. XXII din LEGEA
9. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
10. nr) 714 din 26 octombrie 2010 prevede: "Art. XXII

Procesele în materie civilă în curs de judecată la data schimbării, potrivit prevederilor prezentei legi, a competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe. În caz de desfiinţare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile prezentei legi privitoare la competenţă sunt aplicabile.

Dispoziţiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 şi 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 6^1, art. 315 alin. 3^1, precum şi ale art. 329-330^7 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Dispoziţiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.

În cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părţile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii."

Judecatorii sau părţile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct.

Judecatorii sunt datori sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevarul şi pentru a preveni orice greseala în cunoasterea faptelor; ei vor da părţilor ajutor activ în ocrotirea drepturilor şi intereselor lor.

Ei vor hotari numai asupra celor ce formeaza obiectul pricinii supuse judecatii."

La judecatorii, judecatorul, înainte de intrarea în dezbateri, va incerca impacarea părţilor.

Dacă părţile se impaca, judecatorul va constata condiţiile impacarii în cuprinsul hotărârii pe care o va da." Art. 131 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA

1. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 714 din 26 octombrie 2010.

La prima zi de infatisare instanţa va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii precum şi pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanţa dispune amanarea pricinii şi comunicarea cererii modificate paratului, în vederea facerii intampinarii.

Cererea nu se socoteste modificata şi nu se va da termen, ci se vor trece în incheierea de sedinta declaratiile verbale facute în instanţa: 1. când se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii; 2. când reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii; 3. când cere valoarea obiectului pierdut sau pierit; 4. când inlocuieste cererea în constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, în cazul în care cererea în constatare poate fi primita.

Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala şi a propune dovezile în aparare.

Cererea de chemare în judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.

Lipsa semnaturii se poate totusi implini în tot cursul judecatii. Dacă pârâtul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui să semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar când este prezent în instanţa, în chiar sedinta în care a fost invocata nulitatea.

Procesele în materie civilă în curs de judecată la data schimbării, potrivit prevederilor prezentei legi, a competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe. În caz de desfiinţare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile prezentei legi privitoare la competenţă sunt aplicabile.

Dispoziţiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 şi 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 6^1, art. 315 alin. 3^1, precum şi ale art. 329-330^7 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Dispoziţiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.

În cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părţile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii."

Instanţa se va pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedura, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decat dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.

Dovezile care nu au fost cerute în condiţiile art. 112, 115 şi 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul instanţei, afară de cazurile: 1. abrogat;*) 2. când nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri şi partea nu o putea prevedea; 3. când administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii; 4. când dovada nu a fost ceruta în condiţiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a părţii, care nu a fost asistată sau reprezentata de avocat.**)

În cazurile prevăzute la pct. 2 şi 4, partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiasi aspect.***)

În cazul amanarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, să depună, cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecata, copii certificate de pe inscrisurile invocate. ---------- *) Pct. 1 al alin. (1) al art. 138 a fost abrogat prin Decretul

1. nr) 208 din 12 august 1950. **) Pct. 4
2. al) alin.(1) al
3. at) 138 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 49 din Ordonanţa de urgenta
4. nr) 138/2000 publicată în
5. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, pct. 4 al alin. (1) al art. 138 avea urmatorul continut: "4. când dovada nu a fost ceruta în condiţiile articolelor mai sus-aratate din pricina nestiintei şi lipsei de pregatire a părţii." ***) Alin. (2) al art. 138 a fost introdus prin art. 1 pct. 50 din Ordonanţa de urgenta
6. nr) 138/2000 publicată în
7. nr) 479 din 2 octombrie 2000, fostul alin. (2) devenind alin. (3).

Partea care a depus un inscris în copie certificata este datoare să aibă asupra sa la sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai înainte în pastrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.

Dacă partea potrivnica nu poate să-şi dea seama de exactitatea copiei faţa cu originalul infatisat în sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt, obligand partea să depună originalul în pastrarea grefei.

Inscrisurile depuse de părţi rămân dobandite judecatii şi nu se mai pot retrage fără invoirea părţii potrivnice.

Inscrisurile depuse în original nu vor putea fi retrase decat după ce se vor lasă copii legalizate de grefa instanţei, la care s-a facut depunerea.

Când se tagaduieste exactitatea traducerii în limba română sau a scrierii cu litere latine, facuta de parte, instanţa poate dispune ca traducerea sau scrierea cu litere latine să se faca de un traducator autorizat sau, în lipsa, de o persoană de incredere, în care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.

Pârâtul va face aceasta cerere prin intampinare, iar reclamantul la primul termen de infatisare.

Dacă partea sau martorul nu cunoaste limba română, se va folosi un traducator autorizat sau, în lipsa, o persoană de incredere, în care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.

Judecatorul poate îndeplini functiunea de traducator fără a depune juramant.

La cerere, grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotărâre sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar.

Copiile de pe incheieri, dispozitiv sau hotărâri se vor putea elibera numai după ce acestea au fost semnate de toţi judecatorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a fi urmariti ca falsificatori.

În cazul când dezbaterile s-au urmat în sedinta secreta, alte persoane decat părţile nu pot dobandi copii de pe incheieri, expertize sau declararii de martori decat cu incuviintarea presedintelui.

Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau convenţional şi a luat termenul în cunoştinţă, precum şi partea care a fost prezentă la un termen de judecată, ea însăşi sau printr-un reprezentant al ei, nu va fi citată în tot cursul judecăţii la acea instanţă, prezumându-se că ea cunoaşte termenele de judecată ulterioare. Aceste dispoziţii îi sunt aplicabile şi părţii căreia, personal sau prin reprezentant legal sau convenţional, i s-a înmânat, sub semnătură de primire, citaţia pentru un termen de judecată, considerându-se că, în acest caz, ea cunoaşte şi termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost înmânată.

Aceasta dispoziţie nu se aplică: 1. în cazul redeschiderii judecatii după ce a fost suspendata; 2. în cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu; 3. în cazul când procesul se repune pe rol; 4. în cazul militarilor în termen şi al detinutilor.*)

Termenul de judecată nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi. Completul de judecată învestit cu judecarea cauzei hotărăşte în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Părţile vor fi citate de îndată pentru noul termen fixat. Dispoziţiile art. 132^1 alin. 2 sunt aplicabile. ----------- *) Art. 153 a fost modificat prin art. 1 pct. 51 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 153 avea urmatorul continut: "Art. 153.

Partea care a fost prezenta la infatisare, ea insasi sau prin mandatar, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata în tot cursul instanţei, fiind presupusa ca cunoaste termenele urmatoare.

Aceasta dispoziţie nu se aplică: 1. în cazul redeschiderii judecatii după ce a fost suspendata sau aminata fără termen; 2. în cazul sorocirii unui termen pentru chemarea la interogator sau juramint; 3. în cazul când pricina se repune pe rol.

Cererea se judeca în camera de consiliu. **) Alin. (3) al art. 153 a fost modificat prin art. 1 pct. 11 al Ordonanţa de urgenta

1. nr) 59/2001 ***) publicată în
2. nr) 217 din 27 aprilie 2001. În vechea reglementare, alin. (3) al art. 153 avea urmatorul continut: "Termenul luat în cunoştinţa sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat, decit după citarea părţilor şi pentru motive temeinice." ----------- Alin. (3) al art. 153 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA
3. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 609 din 14 iulie 2005. ----------- ***) Ordonanţa de urgenta a Guvernului
5. nr) 59/2001 privind modificarea şi completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
6. nr) 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
7. nr) 217 din 27 aprilie 2001 a fost respinsa prin LEGEA
8. nr) 69 din 31 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
9. nr) 612 din 14 iulie 2005 şi abrogata de art. IV din LEGEA
10. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial
11. nr) 609 din 14 iulie 2005. Alin. (1) al art. 153 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA
12. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
13. nr) 714 din 26 octombrie 2010. Alin. (3) al art. 153 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA
14. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
15. nr) 714 din 26 octombrie 2010.

Partea care în orice chip a pricinuit aminarea judecatii va fi obligata, la cererea părţii potrivnice, să-i plateasca o despăgubire pentru paguba pricinuita prin aminare.

Instanţa hotaraste, după ascultarea părţilor, printr-o încheiere irevocabila.

Despăgubirea nu se inapoiaza, chiar dacă partea care a dobândit-o cade în pretentiile sale.

Dacă incheierea nu a fost executata în timpul judecatii, partea va putea cere ca despăgubirea să fie ţinuta în seama la pronuntarea hotărârii.

Amanarea judecatii în temeiul invoielii părţilor nu se poate incuviinta decat o singură dată în cursul instanţei.

După o asemenea amanare, judecata, dacă părţile nu staruiesc, va fi suspendata şi nu va fi redeschisa decat după plata sumelor prevăzute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor.

Instanţa este obligata sa cerceteze dacă amanarea ceruta de amandoua părţile pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala părţilor; este socotita ca atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.

Când constata ca desfăşurarea normala a procesului este împiedicată din vina părţii reclamante, prin neindeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecatii, instanţa poate suspenda judecata, aratand în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate. Dispozitiile art. 108^3 sunt aplicabile.

La cererea părţii, judecata va fi reluata dacă oblibaţiile la care se referă alin. 1 au fost indeplinite şi, potrivit legii, aceasta poate continua. Dispozitiile art. 155 alin. 2 se aplică în mod corespunzător. ----------- Art. 155^1 a fost introdus prin art. 1 pct. 53 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. Alin. 2 al art. 155^1 a fost modificat prin art. 1 pct. 12 al Ordonanţa de urgenta
3. nr) 59/2001 *) publicată în
4. nr) 217 din 27 aprilie 2001. În vechea reglementare, alin. (2) al art. 155^1 avea urmatorul continut:: "(2) La cererea părţii, judecata va fi reluata dacă oblibaţiile la care se referă alin. (1) au fost indeplinite şi, potrivit legii, aceasta poate continua." ----------- Art. 155^1 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA
5. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
6. nr) 609 din 14 iulie 2005. ----------- *) Ordonanţa de urgenta a Guvernului
7. nr) 59/2001 privind modificarea şi completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
8. nr) 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civila, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
9. nr) 217 din 27 aprilie 2001 a fost respinsa prin LEGEA
10. nr) 69 din 31 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
11. nr) 612 din 14 iulie 2005 şi abrogata de art. IV din LEGEA
12. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial
13. nr) 609 din 14 iulie 2005.

Instanţa va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata.

Când instanţa refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea părţii, pronuntarea în vederea depunerii de concluzii scrise.

Când în faţa instanţei de judecată se pune în discutie competenţa acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanţa competenţa ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.

Dacă instanţa se declara competenţa, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit putand sa faca, potrivit legii, apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului.

Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent.**)

Abrogat.

Dacă necompetenta nu este de ordine publică, partea care a facut cererea la o instanţa necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei. ---------- Alin. (2) şi (3) ale art. 158 au fost modificate initial de pct. 8 al art. 1 din LEGEA

1. nr) 59 din 23 iulie 1993, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 177 din 26 iulie 1993. *) Alin. (3) al art. 158 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 54 din Ordonanţa de urgenta
3. nr) 138/2000 publicată în
4. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (3) al art. 158 avea urmatorul continut: "(3) Dacă instanţa se declara necompetenta, ea va trimite dosarul instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent, de îndată ce hotărârea a devenit irevocabila. Termenul pentru exercitarea caii de atac curge de la pronuntare." Alin. (3) al art. 158 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA
5. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
6. nr) 714 din 26 octombrie 2010. Alin. (4) al art. 158 a fost abrogat de pct. 21 al art. I din LEGEA
7. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
8. nr) 714 din 26 octombrie 2010. **) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Art. XXII din LEGEA
9. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
10. nr) 714 din 26 octombrie 2010 prevede: "Art. XXII

Procesele în materie civilă în curs de judecată la data schimbării, potrivit prevederilor prezentei legi, a competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe. În caz de desfiinţare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile prezentei legi privitoare la competenţă sunt aplicabile.

Dispoziţiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 şi 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 6^1, art. 315 alin. 3^1, precum şi ale art. 329-330^7 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Dispoziţiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.

În cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părţile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii." Articolul 159*) Necompetenţa este de ordine publică sau privată. Necompetenţa este de ordine publică: 1. în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti; 2. în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad; 3. în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura. În toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată. ----------- Art. 159 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA

1. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 714 din 26 octombrie 2010. *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Art. XXII din LEGEA
3. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 714 din 26 octombrie 2010 prevede: "Art. XXII

Procesele în materie civilă în curs de judecată la data schimbării, potrivit prevederilor prezentei legi, a competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe. În caz de desfiinţare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile prezentei legi privitoare la competenţă sunt aplicabile.

Dispoziţiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 şi 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 6^1, art. 315 alin. 3^1, precum şi ale art. 329-330^7 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Dispoziţiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.

În cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părţile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii." Articolul 159^1*) Necompetenţa generală a instanţelor judecătoreşti poate fi invocată de părţi ori de către judecător în orice stare a pricinii. Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică poate fi invocată de părţi ori de către judecător la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului. Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare. La prima zi de înfăţişare, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Verificarea competenţei conform alin. 4 nu împiedică formularea excepţiilor de necompetenţă în cazurile şi condiţiile prevăzute la alin. 1-3, asupra cărora judecătorul se va pronunţa în condiţiile legii. ----------- Art. 159^1 a fost introdus de pct. 23 al art. I din LEGEA

1. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 714 din 26 octombrie 2010. *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Art. XXII din LEGEA
3. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 714 din 26 octombrie 2010 prevede: "Art. XXII

Procesele în materie civilă în curs de judecată la data schimbării, potrivit prevederilor prezentei legi, a competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe. În caz de desfiinţare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispoziţiile prezentei legi privitoare la competenţă sunt aplicabile.

Dispoziţiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 şi 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 6^1, art. 315 alin. 3^1, precum şi ale art. 329-330^7 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Dispoziţiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acesteia.

În cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părţile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii."

Când instanţa constata lipsa capacităţii de exercitiu a drepturilor procedurale a părţii sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.

Dacă lipsurile nu se implinesc, instanţa va anula cererea.

Nimeni nu poate fi chemat în judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect şi de aceeasi parte inaintea mai multor instante.

Aceasta excepţie se va putea ridica de părţi sau de judecator în orice stare a pricinii în faţa instanţelor de fond.

Dacă excepţia este primita, dosarul se va trimite instanţei care a fost mai întâi investita, iar în cazul când pricinile se afla în judecata unor instante de grade deosebite la instanţa cu grad mai înalt.

Părţile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, în care sunt aceleasi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al caror obiect şi cauza au între dansele o strinsa legătură.

Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar dacă părţile nu au cerut-o.

Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi investita, afara numai dacă amandoua părţile cer trimiterea lui la una din celelalte instante.

Când una din pricini este de competenţa unei instante, şi părţile nu o pot inlatura, intrunirea se va face la acea instanţa.

Dovezile se pot incuviinta numai dacă instanţa socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii, afară de cazul când ar fi primejdie ca ele să se piarda prin intarziere.

Ele vor fi administrate înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului.

Dovada şi dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta în acelasi timp.

Când dovada cu martori a fost incuviintata în condiţiile art. 138, dovada contrara va fi ceruta sub pedeapsa decaderii în aceeasi sedinta, dacă amandoua părţile sunt de faţa.

Partea lipsa la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la sedinta urmatoare, iar în caz de impiedicare, la prima zi când se infatiseaza.

Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui dovedite, precum şi mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea lor.

Administrarea dovezilor se va face în ordinea statornicita de instanţa.

Când o parte renunta la dovezile ce a propus, cealalta parte poate să şi le insuseasca.

Administrarea probelor se face în faţa instanţei de judecată, dacă legea nu dispune astfel.*) Alin. (2) -(3). Abrogate.**)

Când administrarea dovezilor urmeaza să se faca în alta localitate, ea se va îndeplini, prin delegatie, de către o instanţa de acelasi grad sau chiar mai mica în grad, dacă în acea localitate nu exista o instanţa de acelasi grad. Dacă felul dovezii ingaduie şi părţile se invoiesc, instanţa care administreaza dovada poate fi scutita de citarea părţilor. ---------- *) Alin. (1) al art. 169 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 55 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin.(1) al art. 169 avea urmatorul continut: "(1) Administrarea dovezilor se face în faţa instanţei de judecată". **) Alin. (2) şi (3) ale art. 169 au fost abrogate prin Decretul
3. nr) 38 din 16 februarie 1969.

Când s-a incuviintat o cercetare locala, expertiza sau dovada cu martori, partea care a propus-o este obligata ca, în termen de 5 zile de la incuviintare, să depună suma statornicita de instanţa pentru cheltuielile de cercetare, drumul şi despăgubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instanţei.

Când s-au incuviintat părţilor dovezi potrivit dispoziţiilor art. 138 pct. 2 şi 4, termenul de mai sus poate fi prelungit până 15 zile.

Neindeplinirea acestor obligaţii atrage decaderea, pentru acea instanţa, din dovada incuviintata.

Depunerea sumei se va putea însă face şi după implinirea termenului, dacă prin aceasta nu se amana judecata.

Când partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina, instanţa poate ordona infatisarea lui.

Cererea de infatisare nu poate fi respinsa dacă inscrisul este comun părţilor sau dacă insasi partea potrivnica s-a referit în judecata la inscris ori dacă, după lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.

Dacă inscrisul se găseşte în pastrarea unei autorităţi sau a altei persoane, instanţa va dispune aducerea lui în termenul fixat în acest scop. Cel care detine inscrisul este indreptatit sa refuze aducerea acestuia în cazurile prevăzute de art. 173.

Infatisarea şi aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala părţii care a cerut dovada; suma de plată va fi stabilita prin încheiere irevocabila.*) ----------- *) Art. 175 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 56 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 175 avea urmatorul continut: "Art. 175.

Dacă inscrisul se găseşte în pastrarea unei autorităţi, instanţa va lua măsuri pentru aducerea lui, putind pronunţă împotriva sefului autorităţii, în caz de refuz neintemeiat, despăgubiri pentru fiecare zi de întârziere.

Dacă inscrisul este detinut de o altă persoană, aceasta va putea fi citata ca martor, punindu-i-se în vedere sa aduca inscrisul în instanţa, sub pedeapsa platii de despăgubiri pentru fiecare zi de întârziere. Aceasta este indreptatita sa refuze aducerea inscrisului în cazurile prevăzute de art. 173.

Infatisarea şi aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala părţii care a cerut dovada; suma de plată va fi statornicita prin încheiere irevocabila.

Instanţa nu va putea cere trimiterea cartilor funciare şi a planurilor, a registrelor autorităţilor, precum şi a inscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici.

Cercetarea acestor inscrisuri se va face, cu citarea părţilor, de un magistrat delegat sau, dacă inscrisul se găseşte în alta localitate, prin delegatie, de către instanţa respectiva. 3. Verificarea de scripte

Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privată este dator, fie sa recunoasca, fie sa tagaduiasca scrisul ori semnatura.

Mostenitorii sau urmasii în drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul pot declara că nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia.

Când una din părţi declara că nu recunoaste fie scrisul, fie semnatura instanţa va pasi la verificarea inscrisului.

Spre acest sfârşit, preşedintele instanţei va obliga pe cel caruia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie şi să semneze sub dictarea sa, părţi din inscris.

Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului.

Dacă instanţa, după verificarea inscrisului cu scrisul sau semnatura facuta în faţa ei sau cu alte inscrisuri, nu este lamurita, va dispune ca verificarea să se faca prin expert, obligand părţile să depună de îndată inscrisuri pentru verificare.

Se primesc ca atare: 1. inscrisurile autentice; 2. inscrisurile private, netagaduite de părţi; 3. partea din inscris netagaduita; 4. scrisul sau semnatura facuta inaintea instanţei;

Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier şi părţi.

Părţile iau cunoştinţa de inscrisuri în sedinta.

Dacă una din părţi declara ca scrisul sau semnatura este falsa şi cealalta parte nu este de faţa, instanţa va dispune infatisarea părţilor în persoana, la alt termen, când partea care a invocat inscrisul va arata mijloacele sale de aparare şi va depune inscrisul pentru verificare.

Părţile pot fi reprezentate şi prin mandatari cu procura speciala, dacă dovedesc o impiedicare bine intemeiata.

Preşedintele va constata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului defaimat, dacă exista pe el ştersături, adaugiri sau indreptari, apoi îl va semna, spre neschimbare şi-l va incredinta grefei, după ce va fi semnat de grefier şi de părţi.

Dacă părţile nu vor sau nu pot să semneze, se va face aratare în procesul-verbal.

La ziua fixata, preşedintele intreaba partea care a infatisat inscrisul dacă înţelege să se foloseasca de el.

Dacă partea lipseste, nu voieste sa răspundă sau declara că nu se mai foloseşte de inscris, acesta va fi inlaturat.

Dacă partea care a defaimat inscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa răspundă sau nu staruie în declaratie, inscrisul va fi socotit ca recunoscut.

Când instanţa a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost propusi prin cerere şi intampinare.

În cazurile prevăzute de art. 138 pct. 2 şi 4, lista martorilor se va depune, sub pedeapsa decaderii, în termen de 5 zile de la incuviintare.

Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat în caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, în care caz, lista se va depune în termenul şi sub pedeapsa mai sus-aratate.

Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea obligaţiilor prevăzute de art. 170 se acopera dacă acestia se infatiseaza la termenul fixat pentru ascultarea lor.

Împotriva martorului care lipseste la prima citare, instanţa poate emite mandat de aducere.*)

În pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.

Dacă, după mandatul de aducere, martorul nu se infatiseaza, instanţa va putea pasi la judecata.

Instanţa poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa, când acesta este impiedicat de a veni în instanţa. --------- *) Alin. (1) al art. 188 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 58 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000. În vechea reglementare, alin. (1) al art. 188 avea urmatorul continut: "(1) Împotriva martorului care lipseste la prima citare, instanţa va da mandat de aducere, putind aplica, prin încheiere executorie, şi o amenda de la 500 lei la 3000 lei; amenda se va putea ridica pentru motive temeinice."

Părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori şi persoanele prevăzute la alin. (1) punctele 1 şi 2.**) ---------- *) A se vedea nota de la art. 31. **) Alin. (2) al art. 189 a fost introdus prin art. 1 pct. 59 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000.

Înainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa să-mi ajute Dumnezeu!"

În timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Biblie.

Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.

Martorului de alta religie decat cea crestina nu îi sunt aplicabile prevederile alin. 2.

Martorul fără confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare şi constiinta ca voi spune adevarul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".

Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti în faţa instanţei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu".

Situaţiile la care se referă alin. 3, 4, 5 şi 6 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.

După depunerea juramantului, preşedintele va pune în vedere martorului ca, dacă nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.

Despre toate acestea se face menţiune în declaratia scrisa.

Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramint; i se atrage însă atenţia sa spuna adevarul. ----------- Art. 193 a fost modificat de pct. 9 al art. 1 din LEGEA

1. nr) 59 din 23 iulie 1993, publicată în MONITORUL OFICIAL
2. nr) 177 din 26 iulie 1993.

Martorul care fără motiv intemeiat refuza să depună marturia va fi sanctionat, prin încheiere executorie, cu amendă de la 1000 lei la 5000 lei, putind fi obligat şi la despăgubiri faţă de partea vatamata. Alin. (2)-(3). Abrogate".

Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de faţa.

Ordinea ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, ţinând seama şi de cererea părţilor.

După ascultare, martorul rămâne în sala de sedinta până la sfârşitul cercetării, afara numai dacă instanţa hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa citeasca un răspuns scris de mai înainte; el se poate folosi însă de insemnari cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

Martorii pot fi din nou intrebati, dacă instanţa găseşte de cuviinta.

Martorii ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intrebati, fiind pusi faţa.

Dacă instanţa găseşte ca intrebarea pusa de parte nu poate să aduca la dezlegarea pricinii, este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a cărui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta. Instanţa, la cererea părţii, va trece în incheierea de sedinta atât intrebarea cat şi motivul pentru care s-a inlaturat.

Marturia se va scrie de grefier, după dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, şi va fi semnata pe fiecare pagina şi la sfârşitul ei de judecator, grefier şi martor, după ce acesta a luat cunoştinţa de cuprins. Dacă martorul nu voieste sau nu poate să semneze, se face vorbire despre aceasta.

Orice adaugiri, ştersături sau schimbari în cuprinsul marturiei trebuie incuviintate şi semnate de judecator, de grefier şi martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute în seama.

Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel încât sa nu se poata adauga nimic.

Martorul poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum şi să fie despagubit după starea sau indeletnicirea sa şi potrivit cu departarea domiciliului şi timpul pierdut.

Incheierea instanţei este executorie.*) ----------- *) Alin. (2) al art. 200 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 62 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (2) al art. 200 avea urmatorul continut: "(2) Incheierea instanţei sau a judecatorului delegat este executorie." 5. Expertiza

Când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe, după care va putea convoca o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să se pronunţe cu privire la costul estimativ al lucrării ce urmează a fi efectuată, cât şi cu privire la durata de timp necesară efectuării expertizei. Poziţia părţilor, respectiv a părţii care a solicitat proba va fi consemnată în încheiere. În funcţie de poziţia expertului, a părţilor, respectiv a părţii care a solicitat proba, instanţa va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză şi condiţiile de plată a cheltuielilor necesare efectuării expertizei. Dispoziţiile art. 213 alin. 2 sunt aplicabile.

Când este necesar, instanţa va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

În domeniile strict specializate, în care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre părţi judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat în camera de consiliu sau în sedinta publică, părţile fiind indreptatite sa puna şi ele intrebari.

Dispozitiile referitoare la expertiza, cu excepţia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amendă şi obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. 2 şi 3.

La efectuarea expertizei în condiţiile alin. 2 pot participa şi experti desemnaţi de părţi, dacă prin lege nu se dispune altfel. ----------- *) Art. 201 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 63 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 201 avea urmatorul continut: "Art. 201. Când pentru lamurirea unor împrejurări de fapt, instanţa socoteste de cuviinta sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi unul sau trei experti, statornicind punctele asupra cărora ei urmeaza să se pronunte." Alin. (1) al art. 201 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA
3. nr) 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 714 din 26 octombrie 2010.

Dacă părţile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de către instanţa, prin tragere la sorti, în sedinta publică, de pe lista întocmită şi comunicata de către biroul local de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise în evidenta celor autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare.

Incheierea de numire va stabili şi plata expertilor.*) ------------ *) Art. 202 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 64 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 202 avea urmatorul continut: "Art. 202. Expertii se vor numi de către instanţa, dacă părţile nu se invoiesc asupra numirii lor. Incheierea de numire va statornici şi plata cuvenita expertilor." ------------ Alin. (1) al art. 202 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA
3. nr) 219 din 6 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL
4. nr) 609 din 14 iulie 2005.

Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca şi judecatorii.

Recuzarea trebuie să fie ceruta în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei exista la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.

Recuzarile se judeca în sedinta publică, cu citarea părţilor şi a expertului.

Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat şi sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.

Dacă expertul nu se infatiseaza, instanţa poate dispune inlocuirea lui.

Abrogat. *) ------------ *) Alin. (3) al art. 205 a fost abrogat prin art. 1 pct. 66 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (3) al art. 205 avea urmatorul continut: "(3) Expertul care refuza, fără motiv intemeiat, sa indeplineasca sarcina care i s-a încredinţat, va fi sanctionat, prin încheiere executorie, cu amendă de la 1000 lei la 5000 lei şi obligat la despăgubiri faţă de partea vatamata."

Dacă pentru expertiza este nevoie de o lucrare la faţa locului, ea nu poate fi facuta decat după citarea părţilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele şi orele când începe şi continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrării expertului.

Părţile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri în legătură cu obiectul lucrării.

Expertul numit este dator să-şi depuna lucrarea cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecata. Alin. (2) şi (3). Abrogate.*) ------------ *) Alin. (2) şi (3) ale art. 209 au fost abrogate prin art. 1 pct. 68 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (2) şi (3) ale art. 209 aveau urmatorul continut: "(2) Nedepunerea lucrării în termen va fi sanctionata cu amendă de la 500 la 3000 lei.

Incheierea de condamnare este executorie. Amenda nu se va putea ridica decit pentru motive incheiate."

Dacă instanţa nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.

Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen după depunerea lucrării.

Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita.

La cererea expertilor, ţinându-se seama de lucrare, instanţa le va putea mari plata cuvenita prin încheiere executorie data cu citarea părţilor.

Cercetarea la faţa locului se va face cu citarea părţilor, putandu-se asculta martorii şi expertii pricinii.

Despre cele urmate la faţa locului se va incheia proces-verbal.

Cel chemat va fi intrebat de către presedinte asupra fiecarui fapt în parte.

Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, precum şi partea potrivnica pot pune de-a dreptul intrebari celui chemat la interogator.

Partea nu are voie sa citeasca un răspuns scris de mai înainte. Ea se poate folosi însă de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

Dacă partea declara ca pentru a raspunde trebuie să cerceteze inscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogator.

Raspunsurile la interogator vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum şi de partea care a răspuns după ce a luat cunoştinţa de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbările aduse, sub pedeapsa de a nu fi tinute în seama.

Dacă părţile nu voiesc sau nu pot să semneze, se va face aratare în josul interogatoriului.

Statul şi celelalte persoane juridice de drept public, precum şi persoanele juridice de drept privat, vor raspunde în scris la interogatoriul ce li se va comunică.

Se exceptează societăţile comerciale de persoane, ai caror asociaţi cu drept de reprezentare vor fi citati personal la interogator.

Partea care are domiciliu în strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta în judecata.

În acest caz, interogatoriul va fi comunicat în scris mandatarului, care va depune răspunsul părţii dat în cuprinsul unei procuri speciale şi autentice. Dacă mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este indestulatoare.

Oricine are interes să constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt drept, va putea cere administrarea acestor dovezi dacă este primejdie ca ele sa dispara sau să fie greu de administrat în viitor.

Cererea poate fi facuta chiar dacă nu este primejdie în intarziere, în cazul când pârâtul îşi da invoirea.

Cererea se va indrepta, înainte de judecată, la judecatorie în circumscripţia careia se afla martorul sau obiectul cercetării, iar în timpul judecatii, la instanţa care judeca pricina.

Partea va arata în cerere dovezile a caror administrare o pretinde, faptele ce voieste sa dovedeasca, precum şi primejdia intarzierii sau invoirea paratului.

Pârâtul nu este obligat să depună intampinare. Instanţa va hotari prin încheiere data în camera de consiliu.

În caz de primejdie în intarziere, instanţa va putea incuviinta cererea şi fără citarea părţilor.

Incheierea instanţei este executorie şi poate fi atacata cu recurs în termen de 5 zile de la pronuntare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.*)

Incheierea data în timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata decat o dată cu fondul. ------------ *) Alin. (1) al art. 238 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 71 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 202 avea urmatorul continut: "(1) Incheierea instanţei este executorie şi poate fi atacata cu apel în termen de 5 zile, de la pronuntare dacă, s-a dat cu citarea lor părţilor de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor."

Orice persoană care are interes să constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor va putea cere instanţei în circumscripţia careia urmeaza să se faca constatarea sa delege un executor judecătoresc din aceeasi circumscriptie să constate la faţa locului aceasta stare de fapt.*)

Preşedintele poate incuviinta facerea constatarii fără instiintarea aceluia împotriva caruia se cere.

Procesul-verbal de constatare va fi comunicat în copie celui împotriva caruia s-a facut constatarea, dacă nu a fost de faţa.

El va face dovada până la dovada contrarie. ------------- *) Alin. (1) al art. 239 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 72 din Ordonanţa de urgenta

1. nr) 138/2000 publicată în
2. nr) 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 202 avea urmatorul continut: "(1) Oricine are interes să constate de urgenta o anumita stare de fapt, care ar putea sa inceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor, va putea cere instanţei în circumscripţia careia urmeaza să se faca constatarea şi pe linga care funcţionează executori judecătorești sa delege un executor judecătoresc care să constate la faţa locului aceasta stare de fapt."

Dovezile administrate în condiţiile mai sus prevăzute pot să fie folosite şi de partea care nu a cerut administrarea lor.

Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi tinute în seama de instanţa care judeca pricina în fond. --------------, publicată în MONITORUL OFICIAL

1. nr) 609 din 14 iulie 2005.