CODUL SILVIC nr. 0/1910

Sînt supuse regimului silvic şi se vor administra conform legei de faţa:

1. a) Pădurile ce aparţin Statului, Domeniului Coroanei, Casei scoalelor, Casei bisericii, judeţelor, comunelor, Eforiei spitalelor civile din Bucureşti şi Epitropiei
2. sf) Spiridon din Iaşi;
3. b) Pădurile aşezămintelor de binefacere, de cultura naţionala, ale bisericilor de mir, ale comunităţilor, ale fundatiunilor publice şi private, ale societăţilor anonime şi ale ori-căror persoane juridice;
4. c) Pădurile pe cari Statul, institutiunile, fundatiunile şi persoanele prevăzute la alin. a şi b ale acestui articol le stapanesc în indiviziune cu asemenea instituţiuni şi persoane sau cu ori-ce alt proprietar particular;
5. d) Pădurile pe cari mosnenii sau razesii le stapanesc în devălmăşie;
6. e) Pădurile particulare situate pe vîrfurile, crestele şi coastele muntilor, precum şi pe dealurile regiunilor muntoase;
7. f) Pădurile particulare zise de protecţie, adică acelea cari se găsesc în bazinele de recepţie ale torenţilor, acelea a căror existenta este necesară pentru a împiedica surpaturile, miscarile de terenuri, eroziunile, dislocarea pietrelor şi a stancilor, acelea situate pe povarnisuri repezi, destinate a garanta siguranţa circulatiunei pe căile ferate şi pe şosele precum şi pe acelea cari împiedica formarea de nisipuri mişcătoare;
8. g) Pădurile sau părţile de păduri a căror menţinere este necesară pentru protejarea malurilor râurilor contra ruperilor şi a mancaturilor de apa precum şi acelea cari asigura cursul regulat al apelor şi conservarea izvoarelor;
9. h) Pădurile trebuincioase pentru apărarea teritoriului tarei, a fruntariilor şi a oraşelor, ce se vor determina printr'un regulament de administraţiune publică, în urma avizului ministerului de rasboiu;
10. i) Pădurile particularilor, cari nu intră în prevederile aliniatelor de mai sus, cînd proprietarii lor vor cere ca ele să fie supuse acestui regim.
11. i) Amenajarea pădurilor.

Pădurile supuse regimului silvic nu se pot exploata decât în baza unui amenajament sau a unui regulament de exploatare aprobat prin decret regal. Amenajamentul este obligatoriu:

1. a) La pădurile enumerate a art. 1, alin. a, b, c şi
2. d) El se va face, pentru Stat, de silvicultorii săi, iar pentru celelalte instituţiuni şi moşneni sau răzeşi de către agenţii lor silvici sau de către silvicultorii recunoscuţi conform legei de faţa. Toţi aceşti agenţi silvici sînt îndreptăţiţi ca, cu ocazia intocmirei amenajamentului, să poată face şi hotarnicia padurei, conformându-se regulamentului de hotarnicia izlazurilor comunale:
3. b) La celelalte păduri particulare este obligatoriu întocmirea numai a unui regulament de exploatare, care se va face de silvicultorii recunoscuţi, conform acestei legi. Amenajamentele şi regulamentele de exploatare făcute de silvicultorii recunoscuţi vor fi verificate de Consiliul tehnic, şi la trebuinta chiar pe teren de agenţii silvici ai Statului.

Amenajamentul va fi făcut în urma unui studiu amănunţit al circumstanţelor fizice şi economice ale padurei. El va avea de scop fixarea condiţiunilor şi a modului de exploatare, stabilirea posibilitatei în vederea continuitatei exploatarei produselor principale, asigurarea regenerarei padurei cu specii de valoare proprii regiunei şi producerea lemnului de lucru şi constructiunei în locurile unde natura terenului şi a esentelor va permite aceasta. Regulamentul de exploatare, prevăzut la art. 2, alin. b, se va face în vederea conservarei acelor păduri şi a regenerarei lor cu specii de valoare proprii regiunei în care vor fi situate. Proprietarii particulari îşi vor putea exploata pădurile, dacă vor găsi aceasta în interesul lor, şi pe baza unui amenajament alcătuit după principiile enunţate la alin. 1 al acestui articol. Atît prin amenajament, cat şi prin regulamentul de exploatare, se va fixa: timpul necesar pentru regenerarea naturala a suprafeţelor exploatate, termenul pentru impadurirea acestor suprafeţe, dacă regenerarea urmează a se face în mod artificial, timpul necesar pentru repopularea portiunilor de padure a căror regeneratiune pe cale naturala, în termenul stabilit, nu va fi complet asigurata. În amenajamentele pădurilor particulare, precum şi în regulamentele de exploatare ale acestor păduri, se va prevedea şi suma ce va trebui să se consemneze în fiecare an, şi înainte de a se începe exploatarea, pe seama ministerului de domenii, ca garanţie ca obligaţiunea de impadurire se va aduce la îndeplinire. Aceasta suma în nici un caz nu poate fi mai mare de 100 lei de hectar. Nedepunerea ei împiedica începerea exploatarei şi, în caz de abatere, se va aplica sancţiunea prevăzută la art. 7. După îndeplinirea a 12 ani dela promulgarea legei de faţa, ministerul agriculturei şi al domeniilor va putea dispensa de depunerea acestei cauţiuni, şi în condiţiunile ce va crede de cuviinţă, în urma unei cercetări la faţa locului, pe proprietarul care se va constata ca exploatează padurea sa de cel puţin 10 ani şi ca portiunile exploatate în acest interval sînt regenerate în bune condiţiuni, fie în mod natural, fie artificial, şi ca se îngrijeşte de întreţinerea portiunilor regenerate.

Proprietarii particulari, iar în caz de vînzarea padurei exploatatorii chiar atunci cînd aceştia nu ar fi obligaţi prin contracte, sînt îndatoraţi a face şi a inainta ministerului agriculturei şi al domeniilor, spre verificare, amenajamentul sau regulamentul de exploatare, dimpreuna cu planul acelei păduri, după ce şi le vor fi comunicat unul altuia, prin portarei, conform art. 74 din procedura civilă, pentru ca fie-care să ia cunoştinţa de ele. În termen de o luna dela data depunerei la minister, de către proprietar ori de către cumpărător, după cum unul sau altul exploatează padurea, fie-care din aceştia are dreptul a face intampinarile ce ar crede de cuviinţă cu privire la dispoziţiunile amenajamentului ori regulamentului de exploatare, după cum va fi cazul. Dacă Consiliul tehnic al pădurilor, în urma examinarei şi studierei amenajamentului ori regulamentului de exploatare şi ţinînd socoteala de intampinarile făcute, îl găseşte bine întocmit, va supune de îndată avizul sau motivat aprobarei ministrului agriculturei şi al domeniilor, în cazul însă cînd Consiliul tehnic este de părere a se aduce modificări angajamentului ori regulamentului de exploatare, atît proprietarul cat şi exploatatorul au dreptul a-şi face în scris obiectiunile lor, în termen de doua luni, dela data instiintarei lor pe cale administrativă, despre înscrierea avizului Consiliului tehnic în registrul sau special, de al căruia conţinut pot lua cunoştinţa la minister. După trecerea acestui termen ministerul agriculturei, avînd în vedere şi intampinarile de vor fi, va decide în mod definitiv şi executoriu. Dacă proprietarul sau exploatatorul s'a conformat întocmai dispoziţiunilor de mai sus, ministerul este indatorat să se pronunţe în termen de cel mult opt luni dela data depunerei la minister a amenajamentului sau a regulamentului de exploatare, aceasta sub sancţiunea de a nu se considera ca delicte silvice taierile făcute de proprietar sau exploatator după expirarea acestui termen şi pînă în ziua cînd amenajamentul sau regulamentul de exploatare se va decreta. În nici un caz nu va avea dreptul de defrişare.

Amenajamentul sau regulamentul de exploatare, odată decretat, nu se poate modifica decât după aceleaşi reguli şi cu aceleaşi forme în cari a fost făcut şi numai la epoca de revizuire ce neapărat se va fixa printr'însul.

Pădurile supuse regimului silvic, a cărora întindere va fi mai mica de 25 hectare, vor putea fi exploatate numai în baza unui studiu sumar examinat de Consiliul tehnic şi aprobat de ministru. Pînă la facerea amenajamentelor şi numai pentru pădurile Statului şi ale mosnenilor, ele se pot exploata pe baza unui anumit studiu, făcut de minister pe bazele cari se vor determina prin regulamentul de aplicare a acestei legi şi ţinându-se seama de principiile stabilite prin art. 3. Prin acest regulament se va prevedea, în ce priveşte pădurile mosnenilor sau razesilor, şi depunerea de către exploatatori a cauţiunei pentru impaduririle prevăzute la art. 3.

Persoanele juridice menţionate la art. 1, alin. a şi b, precum şi proprietarii pădurilor particulare supuse regimului silvic cînd îşi exploatează pădurile lor fără amenajament sau regulament de exploatare, ori contra dispoziţiunilor ce cuprind, vor fi supuşi la o amenda dela 300-500 lei, iar în caz de recidiva dela 600-800 lei de hectar. Aceasta amenda nu se va socoti după suprafaţa întregii porţiuni de padure în curs de tăiere fără aranjament sau regulament de exploatare, ori contra dispoziţiunilor ce cuprind ci după numărul de hectare ce de fapt s'a exploatat în aceste condiţiuni. Aceeaşi pedeapsa se va aplica şi exploatatorilor pădurilor cumpărate dela proprietarii de mai sus, cînd taierea se va face fără amenajament sau regulament de exploatare, ori contrariu dispoziţiunilor ce cuprind. Cînd exploatarea nu se va fi făcut pe suprafaţa, ci pe număr de arbori proprietarul sau exploatatorul, după distincţiunile de mai sus, vor fi supuşi la amenzile prevăzute la art. 60 şi 63 de mai jos. Afară de aceasta, ministerul agriculturei şi al domeniilor, luînd avizul Consiliului tehnic, va avea dreptul de a opri, pe cale administrativă, exploatarea padurei fără amenajament sau regulament de exploatare pînă ce proprietarul ori exploatatorul se va conformă dispoziţiunilor art. 2 din această lege. Dacă ministerul va constata ca aceştia se abat numai dela prescripţiunile amenajamentului sau regulamentului de exploatare decretat, exploatarea va putea fi de asemenea oprită; proprietarul ori exploatatorul avînd, în cazul acesta, dreptul de contestatiune la tribunalul situaţiunii imobilului în termen de cincisprezece zile dela immanarea pe cale administrativă, a deciziunei ministerului. Tribunalul va decide de urgenta dacă menţine sau nu oprirea exploatării. Sentinta tribunalului în aceasta privinta va fi definitivă, nesupusa opozitiunii, apelului sau recursului. Oprirea hotarita după regulile de mai sus, a exploatării fără amenajament sau regulament de exploatare, ori pentru abateri dela dispoziţiunile ce cuprind, nu indreptateste, niciodată şi sub nici un motiv, de a se formula vre-o pretentiune de despăgubire în contra Statului.

1. ii) Împăduriri

Persoanele prevăzute la art. 1, alin. a şi b, sînt obligate a impaduri:

1. a) Poienile sau locurile goale aflate în perimetrul pădurilor, afară de acelea cari vor fi necesare pentru trebuinţele exploatării;
2. b) Terenurile improductive, precum şi acelea pe cari le-ar cumpara în scop de a crea păduri de protecţie

În caz cînd proprietarul sau exploatatorul nu şi va îndeplini obligaţiunea de impadurire în termenul fixat de amenajament sau de regulamentul de exploatare ori dacă impadurirea s'a făcut în rele condiţiuni, atunci ministerul agriculturei şi al domeniilor este în drept ca, fără somaţie, punere în întîrziere sau judecata, sa dispună epoca cînd crede de cuviinţă a se face impadurirea, precum şi lucrările de întreţinere necesare pînă la completa reusita a impadurirei în contul lor, intrebuintand pentru aceasta garanţia consemnată conform art. 3.

Amenajamentele existente cari prevăd ori nu, obligaţiunea de impadurire, însă numai pentru portiunile de padure neexploatate încă, sînt supuse revizuirei întru ceea ce priveşte obligaţia de impadurire. Proprietarul sau exploatatorul, dacă padurea e vândută spre tăiere, este datore ca în termen de şase luni, dela promulgarea acestei legi, să prezinte spre revizuire amenajamentul padurei în scop de a se intercala în el dispoziţiunile art. 3 şi 9. În caz de neconformare, amenajamentul se anulează de drept şi exploatările efectuate după expirarea termenului de mai sus sînt considerate ca, făcute fără amenajament şi supuse la toate sancţiunile art. 7 din această lege. Cheltuelile de impadurire cad în sarcina proprietarului, afară numai dacă contractul de vânzare spre exploatare prevede alt-fel. Pînă la depunerea cauţiunei pentru garantarea impadurirei prevăzută la art. 3, ori-ce tăiere este oprită. Cauţiunea se va consemna la Casa de Depuneri, în numerar sau efecte publice calculate pe cursul zilei, iar recipisa se va depune la ministerul de domenii, restituindu-se depunatorului, în caz cînd nu ar fi loc la aplicarea art. 9. Cînd proprietarul nu depune cauţiune şi cumpărătorul padurei spre exploatare este nevoit a o depune dânsul pentru a putea începe taierea atunci el este autorizat a retine cauţiunea depusa din sumele datorite ca preţ vânzătorului;iar dacă nu ar datori nimic sau mai puţin decât cauţiunea consemnată el devine de plin drept creditor al proprietarului pînă la concurenta sumei nedatorita de

1. el) Certificatul ce se va libera cumpărătorului de ministerul de domenii, doveditor ca a depus cauţiunea, va constitui faţă de proprietar nu numai chitanţa liberatorie pentru suma consemnată; dar încă şi un titlu autentic, definitiv şi executoriu, pe baza căruia îşi va exercita faţă de proprietar, fără somaţie, punere în întîrziere sau judecata, toate drepturile sale. Spre acest sfîrşit el se poate adresa tribunalului înaintea căruia voieşte sa-l execute, spre a cere şi obţine formula executorie, care se va aplica pe acest certificat, şi tribunalul va ordonă executarea lui. Comandamentele ce s'ar face în baza unor asemenea titluri executorii nu se vor putea executa decât după trei ani dela transcrierea lor şi prin derogatie dela art. 500
2. pr) civ., nu se perima decât după patru ani dela transcrierea lor. În ceea ce priveşte însă pe mosnenii sau razesii cari şi-au vândut pădurile spre exploatare, cheltuelile de impadurire şi prin urmare cauţiunea de depus în acest scop, va privi numai pe exploatatori. Ea va fi pînă la 60 lei de hectar şi se va putea consemna în efecte publice pe cursul zilei. Pe lîngă aceasta cauţiune, care priveşte pe exploatatori, mosnenii sau razesii, sînt datori, pentru lucrările de impadurire şi de întreţinere, sa presteze munca lor în natura în limita ce se va fixa prin regulamentul de aplicarea acestei legi; iar îndeplinirea acestei obligaţiuni din parte-le se va executa în acelaşi mod ca şi zilele de prestaţii datorite după legea drumurilor.

Statul va incuraja impaduririle:

1. a) Făcînd prin agenţii săi silvici, după cererea proprietarilor particulari, planurile şi devizurile pentru repopularea pădurilor acestora şi, în anumite cazuri, dirijand, în total sau în parte, lucrările de impadurire;
2. b) Punând la dispositiunea proprietarilor particulari în mod gratuit sau pe costul de productiune şi în limitele cantităţilor de cari va dispune, samanta şi numărul de puieţi necesari pentru repopularea pădurilor lor:
3. c) Acordînd premiii de încurajare proprietarilor, cari se vor fi distins prin buna exploatare a pădurilor lor sau cari vor fi făcut împăduriri în bune condiţiuni în regiunile de munte şi de dealuri în special, precum şi pe locurile supuse surpaturilor, iar la camp pe terenurile cu nisipuri sburatoare;
4. d) Reducand pînă la jumătate fonciera către Stat, la cari sînt supuse pădurile în exploatare, cînd proprietarii îşi vor amenaja pădurile lor după principiile stabilite în art 3, alin. a, şi le vor lasă sa crească la vîrsta cerută pentru producerea lemnului de lucru şi de constructiune;
5. e) Contribuind cu sumele necesare pentru executarea lucrărilor de impadurire la pădurile mosnenilor sau razesilor, în caz cînd garanţia fixată prin articolul precedent nu va fi îndestulătoare. III. Defrişarea

Defrişarea pădurilor, fie ca sînt, fie că nu sînt puse sub regimul silvic, nu se poate face decât în cazurile prevăzute în prezenta lege. Se considera asemenea ca defrişare pasunatul vitelor în insamantarile naturale, în plantatiuni şi în lastaruri mai mici de zece ani, afară de cazurile prevăzute la art. 15, 16 şi 17; incendiarea unei păduri, precum şi exploatările vitioase, cari vor conduce, în total sau în parte, la distrugerea unei păduri, afară dacă aceste exploatări vitioase nu sînt rezultatul aplicarei unui amenajament sau regulament de exploatare aprobat. Articolul 13?) Defrişarea se poate permite numai în următoarele cazuri: _____________ ?) Acest text a suferit o modificare parţială prin Legea din 16 Septemvrie 1920, (art. 10), aflată la finitul acestui Cod. A se vedea şi Regulamentul acestei Legi modificatoare, publicat în Mon. Oficial

1. no) 73 din 6 Iulie 1921.
2. a) Pentru pădurile aflate pe mosiile de camp cînd rămîne cel puţin din suprafaţa totală a mosiei acoperită cu padure;
3. b) Cînd proprietarul se va obliga sa planteze în locul padurei defrisate arbori fructiferi; Permisia de defrişare nu se va acorda decât treptat cu înaintarea lucrarei de plantare;
4. c) Cînd padurea este situata pe loc şes, are o întindere mai mica de douazecicinci hectare şi se afla la o distanta de cel puţin un kilometru de alt trup de padure în suprafaţa de cel puţin cinci hectare cu care nu ar putea sa formeze împreună un trup mai mare de douazecicinci hectare;
5. d) Cînd va fi necesar a se da un perimetru mai regulat unei păduri, fără ca întinderea defrisata sa treacă peste 2% din totală ei întindere şi fără ca suprafaţa defrisata să fie mai mare de douăzeci cinci hectare;
6. e) Cînd va fi necesitate să se construiască prin padure case de locuit şi alte clădiri necesare exploatarei, drumuri sau alte mijloace de transport, să se creeze locuri de depozite pentru lemne şi să se deschidă linii de amenajament, sau linii destinate sa separe, în caz de partaj, diferitele părţi ale proprietarilor ce stapaneau padurea în indiviziune;
7. f) Cînd va trebui să se dea în schimb unui proprietar al unui loc infundat în padure o întindere echivalenta lîngă perimetrul sau exterior;
8. g) Cînd întinderea porţiunii defrisate va fi compensata prin impadurirea prealabilă a unei intinderi egale de teren şi cînd tinerele plante, în vîrsta de cel puţin trei ani reprezintă toate garanţiile de reusita a impadurirei. Defrişarea nu se va putea face decât în urma unei constatări în localitate de către un agent silvic superior şi a avizului Consiliului, tehnic, aprobat de ministerul agriculturei şi al domeniilor. Contractele cu data certa în fiinta în momentul promulgarei acestei legi, privitoare la pasunat şi la defrişarea pădurilor cari nu sînt supuse regimului silvic şi cari ar contrazice dispoziţiunile legei de faţa, se vor respecta pînă la expirarea lor.

Exploatatorul unei păduri, fie el proprietar, fie cumpărător, care va contraveni la dispoziţiunile art. 12 şi 13 se va pedepsi cu o amenda dela 500-1000 lei de hectar; în nici un caz însă nu se va putea cumula cu cea prevăzută la art. 7. Incassarea acestei amenzi se va face cu legea de urmărire şi se va întrebuinţa de ministerul agriculturei şi al domeniilor la repopularea suprafeţelor despadurite. Sumele ce vor rămîne disponibile după acoperirea tuturor cheltuielilor de impadurire se vor incasa de Stat ca venit din amenzi.

1. iv) Pasunatul în păduri

Pasunatul în pădurile supuse regimului silvic, prevăzute la art. 1, alin. a, b şi c, este cu totul oprit. El este însă permis numai în pădurile de balta situate pe marginea şi în ostroavele Dunarei sau a altor cursuri de apa, după distincţiunile următoare:

1. a) Dacă padurea se exploatează în scaun, pasunatul este permis fără restrictiunea de vîrsta;
2. b) Cînd taierea arborilor se face din faţa pămîntului, pasunatul este permis numai dacă padurea e compusa din specii albe (cu lemn moale) şi dacă are vîrsta de cinci ani împliniţi.

În celelalte păduri particulare supuse regimului silvic pasunatul va fi permis numai întrucât nu se compromite regenerarea padurei. Spre acest sfîrşit se stabilesc următoarele reguli: 1. Pasunatul e permis:

1. a) În pădurile supuse tratamentului codrului cu tăieri rase şi celui cu tăieri succesive (codru regulat), numai dacă au vîrsta mai mare de treizeci de ani;
2. b) În pădurile tratate în crang compus şi crang simplu, cînd vor avea vîrsta de cincisprezece ani după tăiere. Părţile de padure prevăzute la alin. a şi b se vor determina la faţa locului de agenţii silvici ai Statului, în urma unei cercetări locale facuta în asistenţa autorităţii comunale respective şi în prezenta proprietarului sau reprezentantului sau legal, cu care ocazie se va determina şi numărul vitelor cari pot intra la pasune;
3. c) În pădurile de balta, după distincţiunile prevăzute la art. 15, alin a şi
4. b) 2. Pasunatul este cu desăvârşire oprit:
5. a) În pădurile tratate în codrul gradinarit în care s'a adoptat o rotatiune mai mica de cincisprezece ani;
6. b) În pădurile de protecţie prevăzute la art. 1, lit. f;
7. c) Pe terenurile surpate sau cari sînt supuse a deveni surpatoare prin faptul pasunatului.

În pădurile particularilor nesupuse regimului silvic pasunatul este permis cînd padurea are vîrsta de zece ani, afară numai de pădurile de salcie şi alte specii albe unde pasunatul este permis după trei ani dela tăiere.

Pe lîngă ministerul agriculturei şi al domeniilor va funcţiona un consiliu consultativ, numit Consiliul tehnic al pădurilor. Acest consiliu se va compune din cinci membri, luati dintre inspectorii generali silvici sau dintre inspectorii silvici ai Statului, numiţi prin decret regal, după propunerea ministrului agriculturei şi al domeniilor. Consiliul tehnic este obligat să se pronunţe:

1. a) Asupra amenajamentelor, regulamentelor de exploatare şi a studiilor sumare ale pădurilor supuse regimului silvic;
2. b) Asupra proiectelor de drumuri şi alte mijloace de transport în pădurile Statului, de constructiuni în interesul exploatarei acestor păduri, de lucrări pentru împăduriri, pentru corectiunea şi stingerea torenţilor, asupra devizurilor acestor lucrări, precum şi asupra tuturor chestiunilor tehnice privitoare la păduri;
3. c) Asupra defrisarei pădurilor, în cazurile prevăzute la art. 13 de mai sus;.
4. d) Asupra studiilor de punere în exploatare a pădurilor Statului;
5. e) Asupra actelor de estimatie pentru punerea în vânzare a produselor secundare şi accesorii;
6. f) Asupra condiţiunilor generale şi speciale de vînzarea pădurilor Statului;
7. g) Asupra devizelor de cheltuieli pentru popularea pădurilor particulare;
8. h) Asupra cererilor făcute de particulari de a se supune pădurile lor sub regimul silvic;
9. i) Asupra estimatiunei pădurilor ce se vor cumpara dela Casa rurală şi a terenurilor prevăzute la art. 8, alin.
10. b) Consiliul tehnic va stabili: Tabloul de pădurile ce se vor mai supune regimului silvic, şi cari, după aprobarea ministerului, se vor publică în Monitorul Oficial. Lista pământurilor lipsite de vegetatiune lemnoasă, cari vor trebui împădurite. În termen de şase luni dela publicarea în Monitorul Oficial a tabloului de pădurile ce se vor mai supune regimului silvic, partea interesată va putea face contestatiune la ministerul agriculturei şi al domeniilor. Ministrul luînd avizul consiliului tehnic şi examinând motivele contestatiunei, va putea dispune o noua verificare în localitate. Deciziunea va fi definitivă şi adusă la cunoştinţa contestatorului printr'o simpla adresa comunicată pe cale administrativă. Consiliul tehnic este obligat să facă, la finele fie-cărui an, ministrului agriculturei şi al domeniilor propuneri privitoare la conservarea, regenerarea şi ameliorarea pădurilor Statului, pentru ca solutiunile ce se vor da să poată fi puse în aplicare în anu ce urmează.

Afară de regulile prevăzute prin amenajament, exploatarea pădurilor aparţinînd Statului, Casei scoalelor, Casei bisericei, judeţelor, comunelor, aşezămintelor publice şi de binefacere, nu se vor putea face decât în baza unei adjudecatiuni, precedată de licitaţiune publică, ţinuta conform regulilor prevăzute de legea contabilitatei Statului, afară de cazul cînd legi speciale ar prevedea contrariul. Exploatatorii unor asemenea păduri nu vor putea începe exploatarea decât după ce vor fi obţinut o permisiune În regula dela proprietarii acestor păduri sau dela reprezentanţii lor. Exploatatorul va fi dator să aibă cel puţin un pazitor care, după ce va fi recunoscut de capul de ocol respectiv, va depune jurământ înaintea tribunalului local. Acest pazitor va fi autorizat a încheia procese-verbale atît în cuprinsul suprafeţei în exploatare, cat şi la distanta de doua sute metri dincolo de limita acestei exploatări.

Agenţii silvici ai Statului, judeţelor, comunelor şi aşezămintelor publice şi de binefacere sînt datori să depună la grefa tribunalului situaţiunii padurei, tiparul ciocanelor silvice pe cari le vor întrebuinţa pentru marcarea atît a arborilor destinaţi a servi ca rezerve sau a fi vanduti cat şi a arborilor taiati în delict, supuşi fiind, în caz de abateri, în ce priveşte agenţii Statului, la pedepsele prevăzute de legea de organizare a ministerului de domenii, iar ceilalţi la o amenda dela 100-500 lei.

Exploatatorul nu va putea face nici un cuptor de cărbuni şi nici un atelier decât în locurile indicate prin procesul-verbal de predarea suprafeţei de padure vândută, încheiat de capul de ocol sau de reprezentanţii proprietarului padurei, sub pedeapsa de a fi supus la o amenda de 50 lei pentru fiecare cuptor sau clădire de atelier construită în altă parte, precum şi la desfiinţarea lor.

Din momentul primirii permisiunei de exploatare şi pînă nu vor fi obţinut deplina descărcare exploatatorul este răspunzător de toate delictele silvice comise în cuprinsul şi în jurul locurilor de exploatare pînă la o distanta de doua sute de metrii dacă prepuşii, lucrătorii sau oamenii lui nu vor fi înştiinţat, prin raport făcut cel mai târziu în termen de opt zile dela comiterea delictului, pe agenţii silvici respectivi, pe proprietarii padurei sau pe reprezentanţii lor. Răspunderea exploatatorului nu va inceta însă nici după descărcarea data de agenţii silvici, dacă se va constata în urma ca aceasta descărcare a fost data în mod fraudulos. Exploatatorii nu vor fi descărcaţi de răspunderea lor, decât cînd vor fi indicat pe delincvenţii, sau cînd vor face dovada ca au luat toate măsurile necesare pentru descoperirea lor.

Exploatatorii nu vor putea introduce în ţara lucrători străini pentru exploatarea pădurilor lor decât cu autorizarea ministerului de interne, care nu se va da decât în cazul cînd se va constata ca în regiunea respectiva nu s'au găsit lucrători, sau ca aceştia nu au voit să se angajeze la asemenea lucrări.

1. ii) Transportul lemnelor 1. Transportul pe uscat

Cînd transportul lemnelor prin proprietatea de care aparţine padurea destinată exploatarei nu s'ar putea face, sau ar costa relativ prea mult, scoaterea lor se va face şi pe proprietăţile străine, fie pe drumurile existente sau cele ce se vor Înfiinţa de exploatator, acesta fiind obligat sa despăgubească pe proprietari de toate daunele ce i s'ar ocaziona. În acest scop după cererea partei interesate, ministerul agriculturei şi domeniilor, în urma unei constatări locale prin agenţii săi silvici, va hotărî despre necesitatea transportului lemnelor prin proprietăţile străine, şi va determina locul pe unde el se va putea face, în modul cel mai puţin vatamator pentru proprietăţile străine, timpul cat el va dura şi suma cuvenită ca despăgubire proprietarilor respectivi. La fixarea despăgubirei, pe lîngă celelalte elemente de apreciere, agenţii silvici vor tine seama, în cazul cînd trecerea se va face pe drumuri existente, atît de cheltuelile făcute cu construcţia lor, cat şi de cele necesare pentru întreţinerea lor; iar cînd trecerea ar urma să se facă pe drumuri ce trebuiesc înfiinţate din nou, spesele de construcţie şi de întreţinere privesc numai pe exploatator. Dacă părţile nu s'ar multumi cu această sumă, ele se pot adresa justiţiei dar numai în ce priveşte cuantumul despăgubirei iar nu şi asupra utilitatei şi condiţiunilor de trecere. Pînă la pronunţarea unei sentinţe definitive, transportul lemnelor nu poate fi însă împiedicat, dacă s'a depus despăgubirea fixată de minister. În caz însă cînd exploatatorul ar voi sa înfiinţeze o linie ferată pentru transportul materialului lemnos, el nu poate face decât conformându-se condiţiunilor stabilite prin legea pentru construirea şi exploatarea căilor ferate din iniţiativa privată din 28 Martie 1900, cu modificările din 31 Maiu 1905. 2. Transportul pe apa

Proprietarii sau exploatatorii de păduri, pentru a-şi transporta pe apa lemnele fie în stare libera, sau sub forma de plute, au dreptul a se folosi de toate cursurile de apa, chiar cînd acestea nu fac parte din domeniul public. Cînd însă pentru efectuarea transportului va fi nevoie de constructiuni hidraulice: opusturi, stavilare sau alte reţineri de apa precum şi de lucrări pentru apărarea malurilor şi altor instalatiuni agricole şi industriale aflate în fiinta, aceste constructiuni nu se vor putea face decât în baza unei autorizari prealabile din partea guvernului. Cererea pentru obţinerea autorizarei se va inainta ministerului agriculturei şi al domeniilor, însoţită de un memoriu amănunţit cu indicatiunea cantitatei şi felul lemnelor de plutit, arătarea locului pe unde se începe şi unde se termina plutirea şi de un plan de situaţie al cursului de apa pentru care se cere autorizarea. În acest memoriu şi plan se va indica, în mod detaliat, constructiunile hidraulice, morile, canalurile, lucrările de apărare, a malurilor sau de regulare a cursului acelei ape, în fine toate lucrările existente pe cursul sau malurile apei, precum şi acelea ce se proiectează a se face. Ministerul, în termen de zece zile dela primirea cererii de autorizare, o înaintează prin prefectura primarului sau primarilor comunelor pe teritoriul cărora se va face plutirea. Aceştia o afişează de îndată la usa primăriei, constatând aceasta prin desare de proces-verbal. În timp de o luna dela afişare, toate persoanele interesate, vor putea face observaţiunile lor sau vor putea formula noi cereri de plutire. După expirarea acestui termen, prefectul, cu asistenţa agenţilor silvici şi a autorităţilor comunale respective, va face o constatare la faţa locului înaintând rezultatul ministerului, care va decide asupra cererilor.

Durata autorizarei va depinde de felul, de importanţa constructiunilor proiectate, de cantitatea materialului lemnos destinat a fi transportat şi de distanta de parcurs prin plutire. Ea nu poate fi mai lungă decât termenul de exploatare a padurei pentru care se acordă autorizarea. Cînd sînt mai multe cereri de autorizare şi cei interesaţi nu se pot înţelege între dânşii, ea se va acorda aceluia sau acelora cari vor avea sa transporte cantitatea cea mai mare de material lemnos, pe distanta cea mai lungă şi de valoarea cea mai mare. Nu se poate da autorizare decât aceluia care va prezenta garanţii serioase de solvabilitate pentru despăgubirea proprietarilor riverani de daunele ce eventual li s'ar putea produce prin faptul transportului. Nu se va incuviinta nici o autorizare de plutire, dacă prin constructiunea opusturilor sau altor instalatiuni pentru reţineri de apa s'ar putea ocaziona pagube mai mari decât mijloacele cunoscute ale aceluia care a cerut-o precum şi atunci cînd constructiunile în chestiune ar face cu neputinţă funcţionarea instalatiunilor industriale sau agricole în fiinta, a căror utilitate, ar fi mai mare decât aceea a transportului lemnelor prin plutire. Înfiinţarea de noi opusturi, stavilare sau alte reţineri de apa nu se poate Incuviinta decât dacă acestea nu împiedica funcţionarea celor existente.

Autorizarea de plutire odată acordată, pentru un curs de apa, sau o anumită porţiune dintr'însul nu se mai poate da o noua autorizare altei persoane pentru timpul duratei primei autorizari. Aceia cărora nu li s'a admis cererea precum şi alţi exploatatorii de păduri cari ar avea nevoie să-şi transporte lemnele pe cursul de apa pentru care s'a acordat autorizarea, vor avea dreptul să se folosească şi dânşii de acel curs de apa, plătind aceluia care a obţinut autorizarea despăgubirea pe care o va fixa ministerul agriculturei şi al domeniilor ţinînd seama de serviciul adus şi de cheltuelile făcute cu lucrările. Cei nemultumiti cu aceasta despăgubire au dreptul de apel la Curtea de apel, din resortul căreia face parte padurea exploatată de cel autorizat în termen de cincisprezece zile dela notificarea deciziunei ministerului. Deciziunea Curtei este definitivă şi fără drept de recurs. Pînă la pronunţarea unei sentinţe definitive, transportul lemnelor nu poate fi împiedicat, dacă s'a depus despăgubirea fixată de minister.

Cel autorizat este obligat sa ţină constructiunile în buna stare, să facă lucrările necesare pentru apărarea malurilor, a clădirilor şi a instalatiunilor hidraulice ce sînt pe cursul apei, toate acestea sub sancţiunea de a i se revoca autorizarea şi fără drept de despăgubire. El este dator sa despăgubească pe riverani de stricăciunile cauzate prin lovirea lemnelor transportate în stare libera sau în forma de plute, cum şi prin revarsarea apelor slobozite. Stricăciunile provenite din cazuri de forta majoră sau care s'ar fi produs şi fără instalarea opusturilor nu-l privesc. De doua ori pe an, fie-care proprietar de opusturi va face să se constate prin primăria respectiva prevenind şi pe riverani, starea constructiunilor acestora spre a se putea lesne stabili în urma degradatiunile provenite din faptul plutirei. Dacă nu a făcut aceasta constatare, cel autorizat nu va fi admis sa probeze ca stricăciunile erau anterioare plutirei El este obligat a depune cu privire la desdaunarile eventuale, o cauţiune ce se va stabili de către autoritatea silvică în urma unei expertize. Cel căruia i s'a acordat autorizarea nu poate desfiinta lucrările de cari nu se mai serveşte şi nici face altele decât cele autorizate, fără încuviinţarea ministerului, sub sancţiunea, în caz de abatere, a revocarei de drept a autorizarei, fără drept de despăgubire. Toate lucrările făcute în cursul duratei autorizarei rămîn de drept, la expirarea termenului autorizarei proprietatea Statului fără nici un drept de despăgubire. Lucrătorii vor avea dreptul sa treacă şi pe proprietăţi străine ori de câte-ori au lucrări de făcut de-a lungul malurilor. În caz de stricăciune proprietarii malurilor vor fi despăgubiţi. Autorităţile comunale şi administrative vor ajuta pe exploatatori în redobandirea lemnelor lor luate de apa.

Pentru stabilirea drepturilor de proprietate a cetelor de moşneni sau răzeşi aflate în devălmăşie, cu privire atît la pădurile ce stapanesc cat şi la pădurile, fanetele şi locurile de aratura aflătoare În poienile şi locurile goale din interiorul sau dimprejurul perimetrului pădurilor lor, precum şi la golurile de munte destinate pasunatului, se instituie o comisiune compusa din judeţe de ocol, din administratorul plasei şi din controlorul fiscal al locului unde este situata proprietatea, şi care comisiune va fi prezidata de judele de ocol. Dacă imobilul face parte din mai multe comune sau chiar judeţe ori plasi, ori-care din judecătorii din ocolul căruia ar face parte o porţiune din imobil e dator şi are competenţa de a instrumenta pentru întreg imobilul şi a face parte din comisiune. El atrage după sine în Comisiune pe subprefectul şi controlorul din resortul reşedinţei judecătoriei. În asemenea cazuri, şi dacă mai mulţi judecători au luat iniţiativa operaţiunei, conducerea ei rămîne aceluia care a luat-o mai întîi. Judecătorul este dator ca, în termen de o luna dela promulgarea legei de faţa, prin notarii comunelor din ocolul sau, să se informeze de cetele de moşneni sau răzeşi aflătoare în fiecare comuna, de numele persoanelor cari o compun pe cat va fi posibil, de numele generic al proprietăţii, de numele parohului şi al dirigintelui scoalei din comuna situaţiunei imobilului. Notarul e dator, pînă în cincisprezece zile dela primirea adresei judelui de ocol, să-i dea toate aceste informaţiuni, sub pedeapsa unei amenda dela 100-200 lei, care i se va aplica de judele de ocol în mod definitiv. Treptat cu primirea acestor informaţiuni comisiunea va procede în lucrare, care va trebui terminată pentru toate imobilele cetelor de moşneni sau răzeşi din ocolul sau, pînă în opt luni dela promulgarea acestei legi. Spre acest sfîrşit, judele de ocol este dator ca printr'o citaţie colectivă sa încunoştiinţeze obstea de ziua cînd comisia va descinde în comuna.

Citatiunea va cuprinde:

1. a) Numele obstei;
2. b) Numele generic al proprietăţii;
3. c) Ziua şi ora descinderei în comuna;
4. d) Invitarea obstei de a se prezenta în localul primăriei situaţiunei imobilului cu ori-ce acte, planuri sau titluri de posesiune privitoare la drepturile
5. ei) Citaţia se va trimite de judele de ocol pe lîngă o adresa a sa, parohului, dirigintelui scoalei şi notarului comunei situaţiunei imobilului. Notarul o va afişa de îndată la usa primăriei, constatând aceasta prin dresare de proces-verbal, pe care îl va trimite judelui de ocol. Preotul o va ceti în biserica în prima Duminica dela primire şi va trimite îndată judelui de ocol adeverinta de primire, în care va menţiona şi ziua cînd a cetit-o în biserica. Invatatorul va trimite de-asemenea adeverinta de primire şi va cauta sa raspandeasca printre moşneni aceasta încunoştiinţare. Dacă imobilul face parte din diferite comune, trimiterea citaţiei la notarul, parohul şi dirigintelui scoalei uneia din comune este de ajuns. Asemenea dacă în comuna sînt mai multe parohii şi şcoli, trimiterea citaţiei la unul din parohi sau diriginte de şcoala este de ajuns. Dacă din contra nu va fi preot, ori invatator în comuna, sau unul din ei, exemplarele de citaţie destinate acestora nu se vor scoate de judele de ocol. Judele de ocol este dator a trimite citaţia în timp util, iar descinderea comisiunei nu poate avea loc înainte de cincisprezece zile dela afişarea citatiunei la usa primăriei. El va incunostiinta de asemenea prin adresa pe ceilalţi membrii ai comisiunei de ziua descinderei, cel puţin cu opt zile înainte de ziua fixată, precum şi pe Casa Centrala a Băncilor populare.

La ziua fixată, comisiunea, în asistenţa notarului, care va servi ca secretar al ei, va asculta pe toţi mosnenii sau razesii cari se vor prezenta, va examina titlurile, rafuielile dintre ei, hotarniciile şi planurile prezentate de fie-care, va descinde la imobil, va face masuratoarea prin ingineri de va fi nevoie, va lua ori-ce informaţiuni şi va face ori-ce investigatiuni cu privire la obiceiurile locale, la drepturile şi posesiunea lor, va asculta martori, va cerceta ori-ce acte de ori-ce fel i s'ar prezenta, va statua chiar cu privire la drepturile celor ce nu s'ar prezenta, şi, prin derogare dela dispoziţiunile codului şi procedurei civile, va stabili drepturile privitoare la averile dotale, la acelea ale minorilor, interzişilor, persoanelor puse sub consiliu judiciar şi absenţilor, iar cînd aceştia nu ar avea reprezentanţi legali sau cînd ar fi lipsa, judecătorul putând chiar la faţa locului sa numească reprezentanţi legali minorilor şi incapabililor şi uza de toate mijloacele pentru a constata existenta şi proporţia unor asemenea drepturi, va primi pe soţi ca reprezentanţi de drept, pentru părţile dotale şi parafernale - cu un cuvânt, Comisiunea va uza de puterile cele mai largi pentru a stabili drepturile fie-căruia din devălmaşi, fără a fi nevoie pentru femeile maritate de autorizaţia soţului, pentru minori şi ceilalţi incapabili de îndeplinirea formalităţilor de autorizare cerute de codul şi procedura civilă. Dacă lucrarea sa nu se va putea termina într'o singura zi, dânsa va continua fără întrerupere şi în zilele următoare pînă la terminare. Asupra întregii sale operaţiuni comisia va da o deciziune semnată de toţi membrii prezenţi, putând lucra chiar cu doi membrii, dintre cari judele de ocol trebuie să fie prezent neapărat. Pe lîngă deciziunea sa, comisia va dresa şi o tabela, cari va face parte integrantă din deciziune şi care va cuprinde: numele obstei, numele membrilor ei, calitatea lor de sînt majori, minori sau incapabili, numele imobilului, natura şi întinderea lui aproximativă şi proporţiunea dreptului fie-căruia în imobil. Deciziunea comisiunei şi tabela care o însoţeşte se vor afişa îndată de judele de ocol la usa primăriei respective, şi pînă în trei zile dela pronunţarea lor şi la usa jndecatoriei. Aceasta afişare se va constata prin dresare de proces-verbal semnat, pentru afişarea la comuna, de membrii comisiunei prezenţi la darea deciziunei şi de notar; pentru afişarea la judecătorie, de judecător sau stagiar şi de grefier. Pentru fie-care imobil judele de ocol va tine un dosar separat. El este dator a da copii oricui i-ar cere de pe decizia comisiunei şi tabela.

În termen de doua luni dela data afisarei deciziunei comisiunei la usa judecătoriei, ori-cine ar pretinde drepturi asupra acelui imobil, ca făcînd parte din obşte dar nu a fost trecut, sau drepturi mai mari decât cele fixate de comisiune, fie ca a fost sau nu prezent înaintea comisiunei are dreptul de a face apel în contra deciziunei comisiunei la tribunalul judeţului de care depinde judecătoria. Femeea maritata poate face apel fără autorizaţia soţului, soţul poate face apel fără mandat chiar pentru drepturile parafernale ale sotiei, reprezentanţii legali ai minorilor şi interzişilor, fără autorizarea consiliului de familie, care nu este necesară nici pentru a sta în instanţa. Pentru cei puşi sub consiliu judiciar, pot face apel, ei sau consilierul lor judiciar. Pentru minori şi interzisi are încă dreptul de a face apel, tot în termenul de mai sus, primarul comunei, notarul, preotul, invatatorul, procurorul tribunalului, minorul mai mare de 14 ani şi orice altă persoană. În petiţia de apel se va arata numele obstei, domiciliul apelantului, acela al obstei, calitatea în care face apelul, numele şi situaţia imobilului, data deciziunei apelata, iar apelul va fi însoţit şi de o copie de pe

1. el) Tribunalul, îndată ce va primi un apel, va cere dosarul dela judecătorie. Nu va fixa termenul la nici un apel pînă cînd din dosarul judecătoriei nu va constata ca a expirat termenul de apel. Atunci va forma un singur dosar pentru toate apelurile făcute contra deciziunei comisiunei, pe cari din oficiu le va declara conexe printr'un proces-verbal şi va fixa o singura zi de judecată. Pentru acea zi se va scoate o singura citaţie pe numele obstei, care va servi ca chemare Ia înfăţişare atît pentru apelanti cat şi pentru obşte. Citaţia se va face după regulile prevăzute la art. 75 alin. II proc. civilă. Dacă judecata se va amana la ziua fixată pentru cauze legale, sau ar fi nevoie de cercetări locale ori expertize, totuşi preşedintele tribunalului e dator a fixa termenele de înfăţişare şi a face ca toate lucrările preparatorii să fie făcute în timp util, pentru ca sentinta tribunalului să fie pronunţată pînă în maximum trei luni, socotite din ziua expirarei termenului de apel, sub sancţiunea, în caz de abatere, de pedepse disciplinare. Apelurile de asemenea natura se vor fixa chiar în zilele în care tribunalul, după regulamentul sau interior, nu judeca apeluri; ele se vor cerceta cu precădere înaintea tuturor proceselor din acea zi, şi dacă nu se vor termina într'o zi, se va continua fără întrerupere în zilele următoare pînă la terminare. Tribunalul va judeca cel puţin cu doi judecători. Ministerul public va pune concluziuni. Tribunalul, apreciind toate titlurile prezentate şi dovezile făcute, va pronunţa sentinta
2. sa) Sentinta se va redacta de un judecător şi va prevede într'însă numele acelui judecător. Sentinta tribunalului e definitivă nesupusa opoziţiunei, însă cu drept de recurs în Casaţie, în termen de 15 zile dela pronunţare, chiar în cazul cînd a fost data în lipsa Curtea de Casaţie va, judeca pînă într'o luna, cu precădere înaintea tuturor proceselor dela ordinea zilei şi fără opoziţie. Recursul suspenda executarea. Tribunalul, pe baza sentinţei ce ar pronunţa, va forma pînă în cinci zile dela pronunţare, o noua tabela definitivă, care va cuprinde toate enuntarile tabelei comisiunei, şi care se va semna de completul care a luat parte la judecata.

Pînă în opt zile dela pronunţarea sentinţei ea trebuie să fie facuta în condica de sentinţe a tribunalului şi îndată după dânsa se va trece tabela vorbita mai sus, care va face parte integrantă din sentinta. Ele se vor trece şi în registrul de transcripţiuni imobiliare. Preşedintele tribunalului e dator a trimite din oficiu copii după sentinta şi tabela certificate de el ca conform cu originalele şi cu menţiunea ca sînt transcrise, judelui de ocol respectiv pînă în zece zile dela transcrierea lor în registrul tribunalului; iar judecătorul pînă în cinci zile dela primire este dator a le trece într'un registru special numit lt; lt;Registrul drepturilor mosnenilor sau razesilor gt; gt;.

Dacă preşedintele tribunalului pînă în doua luni dela afişarea deciziunei comisiunei la judecătoria de ocol, nu va cere judecătoriei dosarul afacerii judecătorul din oficiu este dator a-i trimite tribunalului. Preşedintele tribunalului va acea grija sa examineze acel dosar, şi cînd vor fi trecut doua luni dela afişarea deciziunei comisiunei la judecătorie fără să se fi făcut apel contra ei de nimeni, el este dator a încheia un proces-verbal, constatând neapelarea şi rămânerea lor definitivă şi va face menţiune de aceasta pe decizia comisiunei şi pe tabela ei, ordonand grefei a transcrie procesul sau verbal, decizia comisiunei şi tabela ei, făcînd menţiune pe ele de efectuarea acestei operaţiuni. Termenul în care ea se va face, va fi acela prevăzut la articolul precedent. După transcriere va înapoia din oficiu judelui de ocol dosarul cu menţiunile făcute pe originala decizie a comisiunei şi pe tabela, ca n'au fost apelate, precum şi copie legalizată de preşedinte de pe procesul sau verbal. Judele de ocol, primind toate acestea, le va transcrie îndată în registrul menţionat la articolul precedent.

După ce tabela a rămas definitivă şi s'a transcris, ea constituie un titlu definitiv pentru toţi cei ce au fost prezenţi sau reprezentaţi, în modul indicat de această lege, înaintea uneia din cele doua instanţe de fond. Aceştia nu vor putea invoca între ei, sub nici un motiv şi pe nici o cale, alte drepturi asupra imobilului decât cele prevăzute În tabela definitivă. Toţi acei care vor pretinde ca au fost omisi sau au fost înscrişi cu drepturi mai mici decât ar avea şi nu vor fi fost prezenţi sau reprezentaţi în modul indicat de această lege. înaintea nici uneia din cele doua instanţe de fond, îşi vor putea stabili drepturile lor pe cale de acţiune ordinară, înaintea tribunalului care va judeca ca prima instanţa. Acţiunea se va indrepta în contra reprezentanţilor obstei, desemnaţi conform acestei legi. Pe baza hotărârilor definitive ce se vor da, se vor face cuvenitele îndreptări în tabela definitivă, precum şi în registrele tribunalului şi judecătoriei unde ea este transcrisă. Numai dela data acestei rectificari, nouii înscrişi vor putea exercita drepturile lor de co-devălmaşi. Drepturile dobândite pînă atunci, conform acestei legi, de către cei de al treilea se vor respecta. Nouii înscrişi nu vor putea, în nici un caz, cere nici valoarea fondului, nici veniturile pe trecut, decât numai în contra obstei şi nu vor putea urmări pentru acoperirea lor decât veniturile nedistribuite încă şi cele viitoare. Ei nu vor putea înfiinţa nici sechestru asigurator, nici sechestru judiciar în timpul judecatei.

Imparteala pădurilor, proprietate a mosnenilor; nu se poate face decât în natură. În caz de a se cere imparteala prin justiţie, ea nu se poate face decât dacă judecata va constata ca imobilul se poate comod împărţi în natură. În timpul procesului de împărţire nu se poate cere, nici înfiinţa sechestru judiciar. În caz cînd obstia se afla în indiviziune cu o persoană morala sau cu particulari cari, ei sau autorii lor, nu au făcut parte din obşte ieşirea din indiviziune se va face conform dreptului comun. Înstrăinările făcute de unul sau mai mulţi moşneni sau răzeşi a dreptului lor indiviz nu pot avea alt efect decât a substitui pe cumpărător în aceleaşi drepturi indivize pe cari le avea vânzătorul, rămînînd cumpărătorul supus la toate restrictiunile acestei legi. Cînd vânzătorul ar voi sa vanza la o persoană străină de obşte, e dator a face un anunţ, are se va afişa la judecătoria de ocol şi la primăria respectiva, constatandu-se aceasta prin dresare de proces-verbal dresat de judecător şi notar şi în care se va indica preţul şi condiţiunile vanzarei. Vânzarea nu se va putea face decât într'o luna dela afişare. Dacă în acest interval unul sau mai mulţi devălmaşi vor voi sa cumpere ei vor fi preferiti la preţ şi condiţiuni egale şi vor declara oferta lor însoţită de garanţiile cuvenite judelui de ocol. În caz de abatere, după cererea devalmasului interesat, vînzarea va fi declarata nulă în favoarea devalmasului care va fi exercitat dreptul de preferinta. Constituirea de drepturi reale nu conferă dobânditorului alte drepturi decât tot asupra partei indivize a constituitorului; iar dacă constituirea unor asemenea drepturi ar conduce-o la vânzare silită, cumpărătorul nu dobândeşte decât tot un drept indiviz prin substituirea lui în drepturile şi obligaţiunile expropriatului prevăzute în prezenta lege. Vînzările în deplina proprietate sau numai pentru exploatare a întreg sau parte din imobilul indiviz precum şi constituirea de drepturi reale nu vor fi valabile decât atunci cînd se vor face după normele stabilite în această lege. Din ziua promulgarei acestei legi şi pînă la stabilirea definitivă, conform acestei legi, a drepturilor co-devălmaşilor, ori-ce înstrăinare voluntara sub ori-ce titlu, totală sau parţială, este interzisă. Ori-ce act făcut contra acestei prohibitiuni este nul, şi de nul efect.

1. ii) Exploatarea pădurilor stapanite de moşneni sau de răzeşi în devălmăşie

În termen de o luna dela transcrierea tabelei definitive, care stabileşte drepturile mosnenilor sau razesilor în devălmăşie, judecătorul de ocol este dator a incunostiinta obstea să se prezinte la judecătorie pentru a-şi constitui asezamantul ei cu privire la averea În devălmăşie. EI va fixa ziua cînd obstea va trebui să se prezinte în acest scop, iar chemarea se va face prin citatiune colectivă, pe numele obstei, înmânată în modul indicat ia art. 30. Adunarea mosnenilor sau razesilor devălmaşi este legal constituită, dacă se prezintă moşneni sau răzeşi, reprezentând peste jumătate din drepturile indivize stabilite prin tabela definitivă şi transcrisă. Dacă la prima chemare nu se prezintă moşneni în condiţiunile prevăzute la aliniatul precedent, judele de ocol va constata aceasta prin proces-verbal şi va fixa o noua zi de întrunire, al cărui termen nu va fi nici mai scurt de 15 zile, nici mai lung de 20, socotit din ziua primei convocări. Pentru acest nou termen va fi citata tot după normele de mai sus. La acest al doilea termen, adunarea este legal constituită, ori-care ar fi proporţia de drepturi pe care ar prezenta-o mesnenii prezenţi.

Mosnenii sau razesii, intruniti în modul de mai sus, îşi vor alcătui asezamantul lor, în care vor indica:

1. a) Numirea proprietăţii devălmaşe şi locul unde este situata;
2. b) Numele şi domiciliul tuturor mosnenilor sau razesilor devălmaşi precum şi partea pe care fie-care din ei o are în proprietatea stapanita în devălmăşie, conform tabelei definitive şi transcrisă;
3. c) Dispoziţiuni privitoare la modul cum se va face numirea administratorilor, cetei de moşneni sau răzeşi, la numărul şi durata functiunei lor, precum şi la fixarea drepturilor şi îndatoririlor acestora;
4. d) Dispoziţiuni privitoare la modul cum se vor tine Întrunirile devălmaşilor, la numărul de voturi ce va trebui să se obţină pentru ca o hotărîre a intrunirei să poată fi valabilă şi la puterea ce aceste hotărîri vor avea faţă de devălmaşi sau faţă de cei de al treilea;
5. e) Dispoziţiuni privitoare la cheltuelile comune, la dana socotelilor şi la distribuirea beneficiilor realizate din exploatarea pădurilor, din pasune, fanete şi terenurile de aratura;
6. f) Dispoziţiuni privitoare la modul cum se vor aplana neînţelegerile ce se vor ivi între devălmaşi;
7. g) Epoca la care se va fixa întrunirea anuală a devălmaşilor;
8. h) Numirea primilor administratori şi fixarea salariilor lor. În afară de dispoziţiunile de mai sus, în asezamant se vor putea trece ori-ce dispoziţiuni prevăzute În această lege, cari totuşi se vor aplica chiar de nu ar fi prevăzute, precum de asemenea judele de ocol va opri a se trece în asezamant stipulaţiuni care ar contrazice, fie direct, fie indirect, dispoziţiunile acestei legi. Asezamantul pentru a fi valabil trebuie să fie făcut în scris şi aprobat de majoritatea în drepturi şi În număr a mosnenilor prezenţi la convocare. Ei se va autentifica de judecătorul de ocol şi se va transcrie în registrul prevăzut la art. 33.

Dacă la a doua convocare nu s'ar prezenta deloc mosnenii, sau prezentându-se nu s'ar putea obţine majoritatea prevăzută la aliniatul precedent, precum şi în cazul cînd, prezentându-se, nu ar voi sa încheie asezamantul, judele de ocol este îndreptăţit a forma el însuşi asezamantul şi a numi administratorii conformându-se principiilor stabilite în legea de faţa. Asezamantul alcătuit după normele de mai sus, fie de către moşneni sau răzeşi fie de către judecător, este obligatoriu pentru toţi devălmăşii şi opozabil celor de al treilea din ziua transcrierei lui. Tot în acest registru se va trece asemenea, după cerere sau din oficiu, toate schimbările ce ar surveni posterior în drepturile fiecăruia din devălmaşi sau în alcătuirea aşezământului, precum şi ori-ce indicatiuni se vor da judelui de ocol de ministerul agriculturei şi al domeniilor privitoare la supunerea padurei şi a golurilor regimului silvic, la amenajament sau regulament de exploatare, şi în fine, ori-ce înstrăinări sau drepturi reale s'ar constitui de obşte sau de unii din ei asupra proprietăţii devălmaşe. Dacă asemenea drepturi reale s'ar constitui înaintea tribunalului, grefierul este dator din oficiu a le comunică judelui ocolului respectiv, pentru a fi trecute şi în acest registru.

Devălmăşii vor trebui să aibă în fie-care an, la epoca fixată prin asezamant, o întrunire în care se vor ocupa:

1. a) Cu luarea socotelilor;
2. b) Cu fixarea beneficiului net de distribuit, care va fi în proporţie cu dreptul fiecăruia în devălmăşie;
3. c) Cu numirea administratorilor, cari nu pot fi mai putini de trei, nici mai mulţi de cinci;
4. d) Cu fixarea remunerariilor administratorilor, cari nu vor putea fi mai mari de 10% din beneficiile nete realizate;
5. e) Cu fixarea cheltuielilor de administraţie şi de paza pădurilor. În întrunire se va decide suma ce va trebui să se retina din veniturile proprietăţii, pe fie-care an, pentru impadurirea locurilor conform amenajamentului sau regulamentului de exploatare. Întrunirea va avea loc în ziua şi locul fixat de administratori. Devălmăşii vor fi înştiinţaţi de preşedinte de ziua intrunirei prin anunţuri, în cari se vor indica precis chestiunile asupra cărora se va discuta, făcute cu 25 zile înainte de întrunire. Anunţurile vor fi trimise de preşedinte primăriei locale, la ocolul silvic, la judecătoria de ocol şi la Casa Centrala a Băncilor populare. Primarul este dator a afişa anunţul la usa primăriei, constatând aceasta prin proces-verbal. Trimiterea anunţului la celelalte autorităţi se va constata prin dovezile acestora de primirea lui. Numai cu îndeplinirea acestor formalităţi adunarea este legal constituită. Preşedintele şi primarul cari nu vor îndeplini obligaţiunile impuse mai sus, sau le vor îndeplini cu violarea vre-unei forme, se vor pedepsi cu o amenda, care se va aplica de judele de ocol, dela 100-500 lei, iar în caz de recidiva dela 500-2000 lei. Aceste amenzi se vor incasa în folosul comunei. Afară de întrunirea obişnuită, ce va avea loc în fiecare an, se vor putea tine întruniri extraordinare, ori de câte ori administratorii vor crede aceasta necesar. Întrunirea va trebui să fie convocată:
6. a) Cînd va fi cerută de cel puţin a cincea parte din devălmaşi;
7. b) Cînd se vor fi ivit pagube extraordinare, cari vor fi distrus o parte din păduri, precum incendii sau alte accidente;
8. c) Cînd se va fi intentat cetei mosnenilor sau razesilor un proces care ar pune în discutiune dreptul ei de proprietate sau de posesiune, ori cînd se vor fi constatat mari pierderi din averea devalmasiei. Anunţurile pentru asemenea adunări se vor face întocmai ca pentru adunările anuale.

Vor avea dreptul sa ia parte la întrunire toţi proprietarii devălmaşi sau moştenitorii lor, ale căror drepturi vor fi stabilite prin tabela transcrisă. În afară de excepţiunile dela art. 42, pentru ori-ce alte afaceri întrunirile anuale şi cele extraordinare sînt legal constituite cînd vor fi de faţa la prima convocare devălmaşi reprezentând în drepturi cel puţin jumătate din părţile totale ale devalmasiei. Dacă la prima convocare nu s'a întrunit acest număr, adunarea anuală şi cea extraordinară va avea loc de plin drept, fără alta convocare, în a opta zi libera dela prima convocare şi se va tine oricare ar fi numărul devălmaşilor prezenţi. Deciziunile în toate aceste adunări se iau cu majoritatea în drepturi a devălmaşilor prezenţi.

Întrunirile însă, cari au de scop modificarea aşezământului, constituirea de drepturi reale, facerea de tranzactiuni, punerea în exploatare a padurei stapanite în devălmăşie, vînzarea ei spre exploatare, în total sau în parte, precum şi vînzarea de veci a proprietăţii insas sau o parte din ea, nu sînt legal constituite, dacă la prima convocare nu sînt prezenţi moşneni sau răzeşi reprezentând în drepturi peste două treimi din ele şi în număr de cel puţin jumătate din numărul total al mosnenilor sau razesilor devălmaşi; iar la ori-care din întrunirile ulterioare în acest scop, trebuie să fie prezenţi moşneni reprezentând peste jumătate din drepturile totale ale devalmasiei şi ca număr o treime cel puţin din numărul mosnenilor. În ambele cazuri, hotărîrile nu se pot lua decât cu cel puţin două treimi din drepturile reprezentate în adunare. Ori-care ar fi numărul întrunirilor convocate în acest scop, pentru fie-care din ele trebuiesc făcute anunţurile prevăzute de art. 40, căci dispoziţiunea dela art. 41, ca întrunirea să se poată tine a doua oara fără convocare şi cu ori-ce număr, nu se aplică pentru deliberările de aceasta natură.

Toate întrunirile se prezidează de judele de ocol respectiv, iar în capitalele de judele cari au obşte de moşneni sau răzeşi, de preşedintele tribunalului local. La întrunire va putea sa asiste un delegat al ministerului de domenii şi al Casei Centrale a Băncilor populare. Preşedintele intrunirei va verifica, înainte de a se declara întrunirea constituită, dacă convocările legale sînt regulat făcute şi dacă este prezent numărul legal de membrii. În caz cînd convocările nu sînt făcute În conformitate cu legea, el va amana întrunirea pentru alta zi spre a se face noi convocări. Dacă convocarea este legal facuta, dar nu se prezintă membrii în condiţiunile legale, el va amana Întrunirea, iar pentru noua întrunire se va proceda după distincţiunile dela art. 41 şi 42.

La toate întrunirile, fără deosebire femeea maritata se poate prezenta fără autorizaţia soţului; soţul poate prezenta pe sotie fără mandat, chiar pentru drepturi parafernale; tutorii şi curatorii reprezintă de drept pe minori şi interzişii; iar pentru cei puşi sub consiliu judiciar, se pot prezenta ei singuri sau Consiliul lor judiciar. De asemenea, minorii peste patrusprezece ani se pot prezenta în persoana. Toţi aceştia, fără distinctiune, nu au nevoie sa îndeplinească nici una din formalităţile de autorizari cerute de codul civil sau de procedura civilă. De asemenea, prin derogare dela dreptul comun, drepturile dotale indivize în imobil, acelea ale minorilor, interzişilor, absenţilor şi ale celor puşi sub consiliul judeciar, se pot instraina în total sau în parte în mod valabil şi fără îndeplinirea ori-carei alte formalităţi, întru cat înstrăinarea a fost încuviinţată de întrunirea devălmaşilor constituită după cerinţele acestei legi.

Hotărîrile întrunirilor devălmaşilor, luate cu numărul legal, sînt obligatorii pentru toţi devălmăşii, oricare ar fi natura drepturilor şi starea lor civilă şi chiar dacă nu au luat parte la întrunire. În termen de 15 zile dela întrunirea prin care s'a luat o hotărîre, ori-ce devălmaş va avea dreptul sa ceara judelui de Ocol respectiv anularea unei hotărîri luate contra dispositiunilor aşezământului şi contra celor prevăzute în această lege. Hotărîrea intrunirei nu se poate pune în lucrare decât după expirarea acestui termen şi după ce preşedintele consiliului de administratori va lua un certificat dela judele de ocol că nu s'a făcut cerere de nimeni pentru anularea

1. ei) În caz cînd ar exista cerere de anulare, judele de ocol este dator a o judeca pînă În zece zile dela data cererii. Hotărîrea lui nu e supusă opoziţiei apelului sau recursului. Ea este definitivă şi executorie.

Administratorii reprezintă ceata mosnenilor sau razesilor în devălmăşie faţa cu cei de al treilea. Numărul lor nu va putea fi nici mai mic de trei, nici mai mare de cinci. Ei vor alege din sanul lor un preşedinte şi un casier. Casierul nu va avea dreptul sa păstreze la dânsul decât sumele strict necesare pentru exploatare şi cari se vor fixa de administratori. Toate celelalte sume le va depune la Cassa Centrala a Băncilor populare după regulele pe care aceasta cassa le va stabili. Administratorii sînt solidari răspunzători de gestiunea lor şi a casierului precum şi de ori-ce daune ar rezultă prin abaterile lor dela obligaţiunile impuse prin această lege. Ei lucrează valabil în majoritate. Deciziunile lor vor fi constatate prin procese-verbale, cari se vor trece într'un registru special pe care îl vor tine la dispoziţia ori-cărui devălmaş, al agenţilor ministerului de domenii, ai Cassei Centrale a Băncilor populare şi a judelui de ocol. Ei, în majoritate, reprezintă obstea faţă de cei de al treilea şi în justiţie fie ca reclamanţi fie ca pârâţi. Administratorii, cu autorizaţia Cassei Centrale a Băncilor populare, vor avea dreptul sa angajeze tot personalul necesar pentru exploatarea şi paza proprietăţii în devălmăşie şi a cere să fie recunoscut, de ministerul agriculturei şi de domenii, acela relativ la păduri. Pe tot timpul prevăzut în asezamant, administratorii nu pot demisiona, nici fi înlocuiţi de moşneni sau răzeşi, afară de cazul cînd s'ar constata că nu lucrează cu buna credinţa, ca compromit interesele obstei, ca fac acte ilegale sau dau robe de o vădită neglijenţa În asemenea cazuri, ori-ce mosnean, ministerul agriculturei şi Cassa Centrala a Băncilor populare, pot cere judelui de ocol depărtarea. Judele, citând pe cel invinovatit, va decide. Pînă la pronunţare, el îl poate suspenda. Hotărîrea judecătorului e definitivă şi executorie, nefiind supusă opoziţiei, apelului sau recursului.

În cazurile cînd ar fi vacante în consiliul administratorilor, cînd administratorii ar fi îndepărtaţi pentru vre-unul din cazurile prevăzute la articolul precedent, cînd obstea nu ar numi administratori prin asezamant sau În întrunirile anuale, ori i-ar numi în număr mai mic decât minimum legal şi, în fine, ori de câte ori, din ori-ce împrejurări, nu ar fi de loc administratori, sau n'ar fi numărul legal, numirea în total sau completarea se face din oficiu de judele de ocol, în mod definitiv. Administratorii astfel numiţi reprezintă obstea faţă de cei de al treilea şi în justiţie, avînd aceleaşi drepturi şi obligaţiuni pe cari legea le prevede pentru administratorii numiţi de obşte prin asezamant sau aleşi în întrunirile lor legale. De asemenea, din ziua transcrierei tabelei definitive de drepturile mosnenilor sau razesilor şi pînă la alcătuirea aşezământului, sau cînd din ori-ce cauze obstea s'ar găsi fără asezamant, tot judele de ocol numeşte din oficiu unul sau trei administratori şi cari vor funcţiona pînă cînd obstea îşi va alcătui asezamantul după regulele acestei legi şi ar alege administratorii săi. Judele de Ocol va fixa onorariul acestor administratori, care nu pot fi mai mare decât acela prevăzut de art. 487 din procedura civilă, precum şi cauţiunea la care vor fi supuşi, dacă judele de ocol va găsi ca este nevoie a se depune o cauţiune. În asemenea caz, aceşti administratori sînt investiti cu toate drepturile şi supuşi la toate obligaţiunile pe cari legea le conferă administratorilor numiţi de obşte prin asezamant sau aleşi în întrunirile lor. În plus, ei vor avea, pînă la alcătuirea aşezământului, toate puterile pe cari legea de faţa le da adunărilor devălmaşilor. În ceea ce priveşte însă actele enumerate la art. 42, ei nu le vor putea face decât în urma unei autorizari speciale şi prealabile a judelui de ocol şi numai după formele prescrise la art. 48 şi 50 din această lege. Funcţiunea administratorului, numit din oficiu de judele de ocol, durează atît timp cat obstea nu-şi va alcătui asezamantul după regulele acestei legi şi ar alege administratorii ei.

În caz cînd ceata de moşneni decide vînzarea spre exploatare, în total sau în parte, a padurei, vînzarea nu se va putea face decât prin mijlocirea ministerului agriculturei şi al domeniilor şi numai prin licitaţiune publică, după regulele vanzarei pădurilor Statului. Ministerul agriculturei şi al domeniilor va fi obligat ca, prin agenţii săi silvici, să facă evaluarea materialului lemnos aflată în padurea cetei de moşneni sau de răzeşi destinată vanzarei. Aceasta evaluare se va lua de baza la ţinerea licitaţiunei pentru vînzarea acestei păduri. După ce se va fi cunoscut rezultatul licitaţiunei, ministerul agriculturei şi al domeniilor va fi obligat sa comunice, cel mult în 15 zile dela ţinerea licitaţiunei, administratorilor cetei de moşneni sau răzeşi preţul cel mai mare obţinut la licitaţiune. Ei sînt datori sa comunice ministerului, pînă în l5 zile dela comunicarea ce ministerul le-a făcut de rezultatul licitaţiunei, dacă se multumesc sau nu cu preţul obţinut. În cazul cînd majoritatea administratorilor consimte să facă vînzarea cu acest preţ, ministerul va aproba rezultatul licitaţiunei. În asemenea caz, administratorii vor încheia contractul de vânzare al padurei pe baza condiţiunilor generale şi celor speciale de vînzarea pădurilor Statului. Dacă va găsi de cuviinţă, ministerul poate să cumpere padurea pe seama Statului, pe preţul ieşit la licitaţie şi primit de administratori conform aliniatului precedent. În ceea ce priveşte folosinţă locurilor de aratura, pasunei şi a fanetei, fie de către însăşi devălmaşi, fie prin arendare, învoire la vanat, pescuit etc, se va face şi regula de administratorii devalmasiei, după avizul conform al şefului de ocol respectiv; în caz contrariu, aceşti administratori se vor pedepsi cu amendă fie-care dela 500-1000 lei, iar arendările vor fi nule de drept, fără drept de despăgubire de ori-ce natura pentru arendasi; iar folosinţă mosnenilor, dacă ei singuri o exercită, va fi oprită. Un regulament va indica şi modul numirei personalului necesar pentru paza, exploatarea şi administrarea averei devălmaşilor.

Preţul se va vărsa la Casa Centrala a Băncilor populare, care, după ce va consemna la Cassa de Depuneri suma prevăzută în amenajament sau în regulamentul de exploatare pentru împădurite şi va inainta recipisa ministerului de domenii, va distribui restul în chipul cel mai lesnicios mosnenilor sau razesilor, fie-căruia în proporţie cu dreptul sau în devălmăşie.

Cînd, conform art. 42 şi 48, se decide vînzarea în deplina proprietate, se va arata şi preţul pentru care se poate vinde. Administratorii vor cere tribunalului situaţiei imobilului sa procedeze la vînzarea prin licitaţie publică, după formele prescrise de art. 686 şi următorii din procedura civilă, pentru vînzarea bunurilor minorilor. Tribunalul e dator a cita la vânzare pe ministerul agriculturei şi al domeniilor. Licitaţia poate începe dela ori-ce suma. Adjudecarea însă nu se va putea face pe o sumă mai mica decât aceea fixată de adunarea generală, sau de judele de ocol, cînd vînzarea se face de administratorii numiţi din oficiu. Dacă după doua licitaţiuni nu va ieşi acest preţ, administratorii nu vor putea vinde pe un preţ mai mic, ci vor convoca o noua adunare generală, sau vor obţine o noua autorizare dela judele de ocol pentru a hotărî un alt preţ. Vânzarea se va face tot în forma arătată mai sus.

Ori-ce vânzări ale pădurilor aparţinînd cetelor de moşneni sau răzeşi, fie în deplina proprietate, fie spre exploatare sau folosinţă, cari se vor face în alt mod decât conform regulilor prevăzute în această lege, sînt nule de drept şi de nul efect. Ministerul agriculturei şi al domeniilor, Cassa Centrala a Băncilor populare, ori-ce persoana interesată şi ministerul public de pe lîngă tribunalul situaţiunei imobilului, vor avea dreptul ca sa ceara anularea unor asemenea vânzări. Pînă la pronunţarea justiţiei, ministerul domeniilor va opri exploatarea, fără a se putea formula vre-o cerere de despăgubire contra Statului, sub nici un motiv.

Ministerul agriculturei şi al domeniilor va exercita, prin agenţii săi silvici, un control asupra modului cum se va face exploatarea pădurilor cetelor de moşneni sau răzeşi şi va lua ori-ce măsuri va crede de cuviinţă pentru respectarea amenajamentului. Cassa Centrala a Băncilor populare are dreptul de control şi supraveghere în ceea ce priveşte întreaga gestiune a administratorilor, modul cum ei îşi îndeplinesc îndatoririle legale, dreptul de a asista, prin delegatul sau la adunările general;

1. cu) un cuvânt, va exercita, ori-cînd şi oricum ar crede de cuviinţă, controlul sau asupra întregii administratiuni, aceasta independent de drepturile ce legea de faţa conferă organelor ministerului agriculturei şi al domeniilor. Beneficiile nete, după scăderea tuturor cheltuielilor, amortizărilor şi celorlalte sarcini, se vor împărţi între devălmaşi proporţional cu partea ce fiecare are în devălmăşie.

Prin amenajamentele sau regulamentele de exploatare ale pădurilor stapanite în indiviziune de cetele de moşneni sau răzeşi, se va determina porţiunea din care proprietarii devălmaşi vor putea lua lemnul de foc pentru incalzitul caselor şi lemnul de lucru necesar trebuintelor lor casnice. Taierile comise de moşneni sau răzeşi, în contra prevederilor amenajamentului sau studiului prevăzut la art. 6, se vor pedepsi conform art. 7 de mai sus.

Un regulament special va desvolta toate dispoziţiunile dela art. 37-53, precum şi procedura de urmat în cazurile în care ea nu este determinata în această lege. Toate petitiunile, cererile, acţiunile, apelurile, constatările locale, expertizele, citaţiile, comunicările de sentinţe, transcrierile, procesele-verbale, afiptele, dovezile, certificatele, copiile, ori-ce acte de procedura judiciară sau extrajudiciara, etc, etc, cu un cuvânt tot ce s'ar face şi de ori-cine în aplicarea ori-căreia din dispoziţiunile dela art. 37 pînă la 53 din această lege, sau cu ocaziunea lor, este scutit de ori-ce taxa de timbru şi plata de portarei, fie ca taxa după regulamentul lor, fie ca spese de transport. În ceea ce priveşte obştiile de moşneni dela oraşe, toate atribuţiunile şi obligaţiunile prevăzute în acest capitol, pentru primarul şi notarul comunei rurale, se vor îndeplini de primarul şi secretarul comunei urbane, afară de oficiul de secretar al comisiunei de stabilirea drepturilor mosnenilor, care se va îndeplini de grefierul judecătoriei.

Supraveghierea şi paza pădurilor Statului este încredinţată agenţilor silvici, funcţionari ai Statului. Aceşti agenţi se împart: în agenţi silvici superiori, inspectori generali, inspectori, silvicultori-şefi, silvicultori şi silvicultori-asistenţi şi în agenţi silvici inferiori, brigadieri şi padurari. Supraveghierea şi paza pădurilor celorlalte instituţiuni prevăzute la art. 1, alin. a, b şi c, este încredinţată agenţilor lor silvici superiori şi inferiori, recunoscuţi de ministerul agriculturei şi al domeniilor; iar supraveghierea şi paza celorlalte păduri supuse regimului silvic, agenţilor recunoscuţi de ministerul agriculturii şi al domeniilor.

Agenţii silvici superiori ai Statului vor trebui sa poseada diploma sau un certificat de absolvire al scoalei speciale de silvicultura sau al unei scoale similare din străinătate şi ale căror titluri vor fi recunoscute de comisiunea permanenta, de pe lîngă ministerul agriculturei şi al domeniilor. Agenţii silvici, funcţionari superiori ai institutiunilor prevăzute la art. 1, alin. a, b şi c, pentru a putea fi recunoscuţi de ministerul agriculturei şi al domeniilor, vor trebui sa poseada aceleaşi titluri de capacitate sau titluri echivalente ca şi agenţii silvici ai Statului. După intervenirea administraţiilor respective, ministerul agriculturei şi al domeniilor le poate conferi grade, după normele prevăzute pentru agenţii silvici ai Statului. Agenţii silvici superiori din serviciul proprietarilor particulari vor putea fi recunoscuţi de ministerul agriculturei şi al domeniilor, în urma unui examen trecut înaintea unei comisiuni speciale, numite de acest minister,sau dovedind cu acte în regula înaintea aceleiaşi comisiuni, ca au o practica forestieră de cel puţin zece ani şi ca în acest timp au servit şi ca diriginti ai unei exploatări din ţara sau străinătate. Brigadierii din serviciul Statului vor trebui sa fi absolvit şcoala de brigadieri; iar padurarii sa ştie carte, sa fi făcut serviciul militar şi de preferinta sa fi servit în corpul granicerilor, pînă cînd vor putea fi recrutati dintre absolvenţii scoalelor de padurari ce se vor înfiinţa, sau ai cursurilor elementare de silvicultura ce se vor institui, în înţelegere cu ministerul de rasboiu, la unele regimente din ţara. Brigadierii tuturor celorlalte autorităţi, precum şi aceia ai particularilor, pentru a putea fi recunoscuţi, trebuie să fi absolvit şcoala de brigadieri sau sa treacă un examen echivalent înaintea unei comisiuni, ori sa dovedească ca au o practica de cel puţin 6 ani. Padurarii tuturor acestora, pentru a fi recunoscuţi, vor trebui sa ştie carte şi sa fi satisfăcut legea de recrutare. Numele tuturor agenţilor silvici recunoscuţi vor fi publicate în Monitorul Oficial.

Agenţii silvici ai Statului şi agenţii recunoscuţi vor depune, la intrarea lor în serviciu, jurământ în prezenta ministrului sau a secretarului general, ori înaintea preşedintelui tribunalului judeţului sau judelui respectiv. Formula jurămîntului va fi aceasta: lt; lt;Jur în numele lui Dumnezeu ca voi servi cu credinţa şi dreptate în funcţiunea (sau însărcinarea) ce mi s'a încredinţat, că nu ma voi abate dela datoriile mele şi ca voiu respecta legile şi Constitutiunea tarii mele gt; gt;. lt; lt;Jur credinţa Regelui şi Dinastiei Sale gt; gt;. lt; lt;Asa să-mi ajute Dumnezeu gt; gt;.

Poliţia silvică, în pădurile supuse regimului silvic, se va face:

1. a) De toţi agenţii silvici ai Statului şi de agenţii silvici recunoscuţi de minister;
2. b) De toţi funcţionarii administrativi şi de toţi agenţii forţei publice;
3. e) De toţi ofiţerii şi subofiterii, caporalii şi soldatii graniceri;
4. d) De toţi picherii şi cantonierii de pe şoselele naţionale, judeţene, vicinale şi comunale;
5. e) De către gardienii parcurilor şi gradinilor destinate unui uz public, după ce vor fi recunoscuţi de minister şi depune jurământul legal.
6. i) Delicte şi contraventiuni comise în pădurile supuse regimului silvic. - Penalităţi.

Delictele şi contraventiunile comise în pădurile supuse regimului silvic se vor pedepsi cu amendă sau închisoare, după distincţiunile stabilite mai jos. Pe lîngă pedepse, delicventii şi contravenienti vor fi condamnaţi atît la valoarea materialului, cat şi la despăgubiri civile. Amenda şi valoarea vor fi acelea prevăzute în lege sau în tarifele anexate la dânsa. Despăgubirile civile sînt lăsate la aprecierea instanţelor judecătoreşti. La aplicarea pedepselor prevăzute în lege sau în tarifele anexate, judecătorii pot acorda circumstanţe uşurătoare; nu pot însă reduce valoarea materialului prevăzută în lege sau în tarife.

Ori-cine va tăia, va scoate din radacina sau va ridica, fără drept, arbori de mai puţin de 2 decimetri în circomferinta, masurata la 1 metru şi 30 dela pămînt, se va pedepsi cu o amenda de 2 lei de sarcina de om, sau pentru o cantitate mai mica; de 5 lei pentru o sarcina de vita sau pentru o incarcatura de sanie ori căruţa trasa de un om; de 10 lei pentru fiecare cap de vita inhamata, cînd ridicarea se face cu sania sau cu căruţa. Afară de aceasta, delincventul va fi condamnat la restituirea lemnelor către proprietarul pădurii sau, în lipsa lor, la valoarea lor, care va fi egala cu de doua-ori amenda. La aceeaşi amenda şi valoare vor fi supuşi şi aceia cari, în pădurile supuse regimului silvic, exceptându-se numai pădurile de salcie şi alte specii albe, vor tăia vîrfurile şi cracile arborilor mai groase de 2 cmn. în diametru, măsurat la capatul cel mai gros, pentru a se da iarna muguri la vite. Dacă arborii vor avea o grosime mai mare de 2 decimetri în circomferinta, masurata la 1 metru şi 30

1. cm) dela pămînt, amenda şi valoarea vor fi calculate conform tarifului anexat la prezenta lege. Acei cari, exploatand în baza unui contract o padure supusă regimului silvic, au tăiat ei sau oamenii lor alţi arbori decât cei vanduti, sau un număr mai mare decât aveau dreptul ori în altă parte decât în locul unde s'a vândut, vor fi consideraţi ca delincvenţii şi urmăriţi la plata amenzei şi valorei arborilor după tarifele anexate la prezenta lege. Dacă arborii taiati nu se vor mai găsi în fiinta, grosita se va determina după circomferinta masurata pe tulpina iar dacă tulpina va lipsi, grosimea se va hotărî de autorităţile judecătoreşti după grosimea arborilor ce se găsesc, imprejurul locului unde erau situaţi arborii, constatată prin actele dresate de agenţii silvici.

Ori-cine va smulge sau va distruge plantatiuniie de pe marginea soselelor naţionale, judeţene, vicinale şi comunale, din parcurile sau grădinile destinate unui uz public, se va pedepsi cu de trei ori amenda şi cu de trei ori valoarea prevăzută la anexatele tarife.

Ori-cine va tăia, smulge sau vătăma puietii din pepiniere, din cei crescuti în padure sau din plantatiuni, în grosime pînă la 2 decimetri, în circomferinta, masurata la suprafaţa pămîntului, se va pedepsi cu o amenda dela 25-100 lei şi cu plata valorei plantelor, socotită cu 10 bani pînă la 1 leu de fiecare planta, după specia, calitatea şi grosimea lor.

Dispoziţiunile art. 60, în ce priveşte amenda şi art. 59, în ce priveşte despăgubirea, se aplică şi la crestarea, secuirea, ciopartirea, cojirea, zdrelirea, ruperea arborilor şi a vîrfurilor, ori a cracilor lor principale.

Proprietarul vitelor care se vor găsi pasunand, fără drept în păduri în vîrsta mai mare de 10 ani, sau în poienele acestor păduri, se va pedepsi cu o amenda după cum urmează: 0,50 lei pentru oaie sau un miel; 1,50 lei pentru un porc sau purcel; 2 lei pentru un cal, un magar, un catar, o vita mare cornuta, un vitel sau un manz; 3 lei pentru un bivol, o capra sau un ied. Dacă padurea va fi mai tanara de 10 ani amenda va fi indoita. Aceeaşi pedeapsa se va aplica arendaşilor şi exploatatorilor cari introduc vite în padure, în contra condiţiunilor statornicite prin contractele lor de arendare sau de exploatare, precum şi contravenientilor la dispoziţiunilor art. 15, 16 şi 17 din prezenta lege. Proprietarul padurei, care a permis pasunarea în contra dispoziţiunilor art. 15, 16 şi 17 se va pedepsi de asemenea, însă cu amendă indoita. Proprietarul vitelor care se vor găsi în pepiniera sau În plantatiuni mai ţinere de 10 ani, în parcurile sau grădinile destinate unui uz public, se va pedepsi cu amendă intreita. Toţi delicventii de mai sus vor fi condamnaţi şi la despăgubiri, conform art. 59.

Acei care, fără autorizarea proprietarului, vor face săpături în păduri sau în poienele din păduri, pentru a scoate nisip, pămînt, brazda de iarba, pietriş sau alte produse minerale se vor pedepsi cu o amenda de 10 lei de căruţa conţinînd asemenea materii, de 5 lei pentru sarcina de vite şi 2 lei pentru sarcina de om, independent de despăgubiri.

Se vor pedepsi cu amendă dela 100-500 lei acei cari, fără autorizarea proprietarului, vor stabili în interiorul padurei cuptoare pentru fabricarea varului, fabrici de caramida sau de olane, herastraie sau alte industrii. Constructiunile făcute pentru asemenea fabrici sau industrii se vor desfiinta în baza unei ordonanţe a judecătorului de ocol, iar contravenienţii vor fi condamnaţi şi la despăgubiri.

Este oprit a scutura, a strânge sau a ridica spre a-şi însuşi, fără drept, ghinda, jirul, ranza sau alte fructe, seminţe sau productiuni ale pădurilor, ori ale terenurilor din perimetrul pădurilor. Contravenienţii se vor pedepsi cu amendă prevăzută la art. 65 şi la despăgubiri.

Acel care va găsi în padure, sau în marginea ei, rămăşiţe de un foc, care nu este încă stins, este dator sa ia măsuri da a-l stinge complet; iar dacă va vedea ca padurea a luat foc într'un punct oarecare, el este obligat sa dea de stire celor cari locuesc în casa acea mai apropiată în drumul sau. Aceştia, la rândul lor, sînt obligaţi a vesti imediat pe notarul comunei, de care aparţine padurea unde s'a ivit incendiul sau autoritatea cea mai apropiată, precum şi pe proprietarul padurei, sau pe prepuşii lui, spre a lua măsuri de stingerea focului. Ori-ce abatere va fi pedepsita cu o amenda dela 5-20 lei.

Acei cari vor aprinde foc în padure sau în jurul ei, la o distanta de 100 metri; acei care vor depune în padure materii expuse focului ca: fan, paie, coceni, etc., vor îl pedepsiţi cu o amenda dela 50-200 lei, fără prejudiciul pedepselor prevăzute în codul penal şi al despăgubirilor datorite. Este însă permis a se depozita materii de felul celor de mai sus, necesare pentru hrana vitelor întrebuinţate în exploatarea padurei şi a se face foc în păduri în locurile destinate pentru stana şi numai pentru trebuinţele ei, în părţile locuite de padurari, de taietorii de lemne şi alţi lucrători în pădurile în exploatare, de către agenţii silvici aflaţi în lucrări, precum şi de către acei cari iau parte la vînători. Ei vor îngriji ca sa-l stinga la plecarea lor, sub pedeapsa de a fi supuşi la amenda prevăzută la alin. 1 al acestui articol.

Acela care, prin neglijenţa sa, a provocat un incendiu într'o padure, va fi pedepsit cu închisoare dela 5 la 15 zile. Afară de aceasta, el va fi condamnat la plata daunelor suferite de proprietarul pădurii. Dacă însă, prin măsurile ce va fi luat, a reuşit sa oprească incendiul fără sa fi cauzat vre-o paguba, el va fi scutit de ori-ce pedeapsa.

Acela care cu voinţa va fi pus focul unei păduri va fi supus la pedepsele specificate în art. 358-364 inclusiv din Codul penal, după distincţiunile prevăzute în aceste articole precum şi la despăgubiri.

Pasunatul vitelor, în locul unde pădurile au fost distruse prin incendiu, este oprit în timp de 10 ani dela data cînd incendiul a avut loc, proprietarul vitelor găsite la pasunat fiind supus la amenda prevăzută de art. 64; iar în caz dacă se va fi pricinuit distrugerea în parte sau în total a padurei, va fi pedepsit cu amendă dela art. 62. Aceasta independent de despăgubirile cuvenite proprietarului, conform art. 59; iar cel ce va distruge sau va fura tablite, stâlpi de parcelatie, sau servind la fixarea perimetrului padurei, etc., precum şi ori-ce alte inscriptiuni aflate în padure, se va pedepsi cu o amenda dela 5-25 lei, plus valoarea acelor obiecte.

Acei care vor fi contrafacut sau falsificat ciocanele servind la marcarea arborilor, sau care vor fi uzat de ciocane contrafăcute sau falsificate; acei cari îşi vor fi procurat, fără drept, ciocane adevărate şi vor fi făcut cu ele o aplicare sau o întrebuinţare păgubitoare intereselor sau drepturilor proprietarilor de păduri, vor fi pedepsiţi cu închisoare dela o luna la şase luni, independent de despăgubiri.

Acei care vor fi comis delictele şi contraventiunile prevăzute dela art. 60 pînă la 67 inclusiv şi 72, vor fi supuşi la o pedeapsă indoita şi la o închisoare dela cinci zile pînă la o luna:

1. a) În caz de recidiva, prin comiterea unui nou delict sau contraventiune, în timp de un an dela ultima condamnare a delincventului sau contravenientului;
2. b) În caz de cumul de delicte sau de contraventiuni;
3. c) Cînd taierea s'a făcut cu herastraul;
4. d) Cînd infracţiunea a avut loc între apusul şi răsăritul soarelui;
5. e) Cînd comiterea infractiunei s'a făcut de mai multe persoane constituite în bande sau armate.

Sustragerea de lemne lucrate, sau aşezate teancuri sau stive, aflate în perimetrul padurei, sau în depozite, magazii sau curţi se va pedepsi cu închisoare dela cinci zile pînă la o luna, independent de plată valorei şi despăgubirilor.

Funcţionarii publici, cari vor fi provocat, ajutat, înlesnit sau participat la comiterea unui delict silvic, vor fi pedepsiţi cu maximul amenzilor prevăzute mai sus şi cu închisoarea dela trei luni pînă la un an şi solidari pentru valoarea despăgubirilor.

1. ii) Urmărirea delictelor silvice

Agenţii silvici ai Statului, ai judeţelor, ai comunelor, ai aşezămintelor publice şi de binefacere, precum şi agenţii silvici ai proprietarilor particulari, recunoscuţi de ministerul agriculturei şi al domeniilor, sînt obligaţi să constate şi sa urmărească tote delictele comise în pădurile date în supravegherea lor. Ei sînt ţinuţi a lua instrumentele cari au servit la comiterea delictului, precum şi vitele ce s'au găsit pasunand în contra dispoziţiunilor acestei legi şi a le da în paza primarului comunei celei mai apropiate. Ei vor putea, însoţiţi de notarul comunei, urmări obiectele ridicate de delincvenţii chiar şi în curţi, grădini, magazii, etc, sau şi în alte locuri, unde vor fi transportate şi a le ridica, predandu-le primăriei respective. Notarul va fi dator sa asiste la aceasta lucrare şi să semneze procesul-verbal de constatările făcute. Primarul, după cererea proprietarului, va restitui vitele aduse la primărie, dacă acesta va plati cheltuelile făcute cu paza şi întreţinerea lor, fiind totdeodată dator a constata identitatea proprietarului acestor vite.

Agenţii silvici ai Statului, agenţii institutiunilor prevăzute la art. 1, alin. a, b, c şi d, şi agenţii recunoscuţi, însărcinaţi cu paza şi poliţia pădurilor supuse regimului silvic, vor avea dreptul sa ceara direct ajutorul forţei publice pentru urmărirea şi reprimarea delictelor şi contraventiunilor silvice, precum şi pentru căutarea şi luarea înapoi a lemnelor tăiate în delict, vândute sau cumpărate în frauda. În cazuri de flagrant delict, toţi agenţii prevăzuţi la art. 55 sînt datori a constata faptele cel mult în 24 ore dela comiterea delictului şi, în caz de imposibilitate materială, cel mai târziu în trei zile dela săvîrşirea faptului, încheind proces-verbal semnat de dânşii, de delincvenţii şi de doi martori. În caz de refuz din partea delincvenţilor de a semna se va face menţiune despre aceasta în procesul-verbal. Toţi aceşti agenţi vor avea dreptul, în caz cînd delictul ar fi pedepsit cu închisoare, sa ceara ajutorul forţei publice spre a aresta pe delicventii necunoscuţi şi a-i duce la arestul comunei celei mai apropiate. În acest caz, însă, agentul este dator ca, în cel mult 24 ore, sa înainteze actele încheiate judecătorului de Ocol respectiv, care se va pronunţa asupra liberarei delincventului, cel-mult în termen de doua zile libere.

Cînd delincventul se va opune, ultragia sau ameninta pe agentul silvic va fi pedepsit cu închisoare dela cinci zile pînă la o luna; iar în caz cînd delincventul îl va lovi, va fi pedepsit cu închisoare dela una pînă la şase luni.

Lemnele tăiate se vor restitui proprietarului lor; iar herastraiele, bardele şi orice alte instrumente cari vor fi servit la comitere a delictului, găsite asupra delincvenţilor sau a complicilor lor, precum şi zaloagele luate, vor fi confiscate şi vândute în folosul saracilor din comuna unde s'a dat în păstrare aceste obiecte.

Delictele şi contraventiunile la prezenta lege care nu se referă la flagrant delict, se vor constata prin procese-verbale, dresate de agentul silvic al locului unde s'a comis delictul sau contraventiunea, în urma chemarei delincventului pe cale administrativă. Procesul-verbal se va semna de agent, de notarul comunei respective şi de delincvent dacă va voi; iar dacă nu, se va face menţiune de neprezentarea sa sau de refuzul sau de a semna. Procesele-verbale de constatare, în cazuri de flagrant-delict, fac proba deplina pînă la înscrierea lor în fals; celelalte procese-verbale vor fi crezute pînă la proba contrarie.

Procesele-verbale de constatarea delictelor şi contraventiunilor silvice se vor trimite judecătorului de ocol sau tribunalului, după competenţa lor, pentru a li se da cursul legal. Justiţia în nici un caz nu poate anula pentru vicii de forma decât numai procesele-verbale referitoare la flagrant delict.

Judecătorul de ocol judeca în prima şi ultima instanţa, delictele şi contraventiunile silvice, cînd pedeapsa nu trece de 15 zile închisoare şi de 300 lei amenda şi cînd restituirile şi despăgubirile civile reclamate nu trec peste această sumă; iar cu dreptul de apel la tribunal, cînd delictele sînt pedepsite cu închisoare mai mare de 15 zile şi cu o amenda pînă la 3000 lei şi cînd restituirile şi despăgubirile civile sînt mai mari de 300 lei.

Dacă în instanţa de judecată delincventul sau contravenientul ar pretinde vreun drept de proprietate, coproprietate sau ori-ce alt drept real asupra padurei în care delictul sau contraventiunea a fost comisă, afirmatiunea sa nu poate fi ţinuta în seama decât atunci cînd ea va fi bazată pe titluri sau pe o posesiune dovedită şi numai cînd dreptul invocat ar fi de natura a ridica faptului caracterul de delict sau contraventiune. În cazul cînd judecata ar chibzui ca afirmatiunile delincventului sau contravenientului prezintă oare care seriozitate, ea va fixa un termen scurt înăuntrul căruia aceştia trebuie să intente acţiunea civilă ţinînd la stabilirea drepturilor lor. Dacă la acest termen dânşii nu vor prezenta dovada intentarii acestei acţiuni, sau dacă se va constata din parte-le straganiri în judecata ei, instanţa penală va procede la judecarea delictului sau contraventiunei, fără a tine seama de pretinsele lor drepturi.

Agenţii silvici superiori a-i Statului şi ai celorlalte instituţiuni prevăzute la art. 1, alin. a, au dreptul de a intenta acţiuni, de a face opoziţiune, apel şi recurs înaintea. instanţelor judecătoreşti, pentru amenzi, valoarea materialului şi despăgubiri civile, precum şi a susţine aceste acţiuni. În caz cînd Statul şi celelalte instituţiuni dela art. 1, alin. a, n'ar fi reprezentate înaintea instanţelor judecătoreşti printr'un advocat sau un agent silvic, judecătorul va fi dator a lua în considerare actele scrise prezentate şi procesele-verbale de constatarea delictului, pentru ca aplicând delincventului sau contravenientului pedeapsa amenzei sau inchisorei, sa-l condamne în acelaşi timp la valoare şi despăgubiri civile.

Ministerul public, la tribunale şi Curţi, va lua totdeauna concluziuni în procese de delicte sau contraventiuni silvice, atît în ceea ce priveşte aplicarea amenzilor cat şi a restituirei valorei şi despăgubirilor civile cuvenite Statului şi celorlalte instituţiuni prevăzute la art. 1, alin.

1. a) El este obligat să facă apel sau recurs pentru restituirile (valoarea) şi despăgubirile cuvenite Statului şi celorlalte instituţiuni prevăzute la art. 1, alin. a.

Bărbaţii, părinţii, tutorii şi în general toţi stapanii vor fi răspunzători pe cale civilă de delictele şi contraventiunile comise de femeile, de copiii minori, şi de pupiliii lor domiciliaţi cu dânşii şi neinsurati, de lucrătorii de servitorii şi de alţi subordonaţi ai lor. Aceasta răspundere se va întinde la restituiri, daune şi cheltuieli.

Judecătoriile de ocoale tribunalele şi Curţile de Apel sînt datoare sa trimită ministerului agriculturei şi al domeniilor şi celorlalte instituţiuni prevăzute de art. 1, alin. a, extracte de pe cărţile de judecată, hotărîrile şi deciziunile lor pentru ca cei în drept să poată lua măsurile necesare de încasarea sumelor ce li se datoresc. Grefierii cari nu se vor conformă aceste dispoziţiuni vor fi pedepsiţi cu o amenda dela 20 pînă la 100 lei.

Toate amenzile pentru delicte sau contraventini pronunţate pe baza acestei legi, atît pentru proprietăţile Statului, institutiunilor prevăzute la art. 1, alin. a şi b, şi ale particularilor supuse regimului silvic, precum şi toate condamnatiunile la valori şi despăgubiri pentru delicte şi contraventini comise în pădurile Statului, se vor incasa în folosulu ministerului de agricultura şi ale domeniilor; iar restituirile şi despăgubirile acordate pentru delicte şi contraventiuni comise în ori-care alt păduri se vor incasa în folosul proprietarilor respectivi. Pentru realizarea amenzilor, restituirilor şi despăgubirilor cuvenite Statului, precum şi a restituirilor şi despăgubirilor cuvenite institutiunilor prevăzute la art. 1, alin. a, se va aplica legea de urmărire a veniturilor Statului. Restituirile şi despăgubirile cuvenite celorlalţi proprietari se vor îndeplini conform dreptului comun. În caz de insolvabilitate a delincventului sau contravenientului, judecătoria de ocol sau tribunalul va înlocui amenda prin închisoare, socotindu-se pentru 10 lei o zi de închisoare.

Ministerul agriculturei şi al domeniilor, fără îndeplinirea formelor cerute art. 20 din legea din 28 Martie 1872, privitoare la administrarea domeniilor Statului, va putea, înainte de pronunţarea unei hotărîri definitive, să facă tranzactiuni asupra amenzilor, restituirilor şi despăgubirilor la cari ar avea drept în baza acestei legi. După pronunţarea unei hotărîri definitive nu va putea transige decât asupra restituirilor (valoarea) şi despăgubirilor; iar în privinta amenzei rezultând din o hotărîre definitivă, nu va putea transige în forma arătată mai sus, decât dacă dânsa va fi mai mica de 1000 lei.

Un regulament de administraţiune publică va determina amănuntele aplicarei prezentei legi.

Codicele silvic din 24 Iunie 1881, cu modificările aduse prin legea din 4 Iunie 1892 şi 22 Martie 1896, precum şi orice alte dispoziţiuni contrarii acestei legi, sînt şi rămîn abrogate. -----------