Regulamentul nr. 0/1921

Pădurile din regiunea de munte cu suprafaţa pînă la 25 ha şi cele din regiunea de campie şi coline, supuse regimului silvic, cu suprafaţa pînă la 100 ha, se pot exploata pe baza unui studiu sumar. Iar pădurile din regiunea de munte, cu suprafeţe de peste 25 ha, şi cele din regiunea de campie şi coline, cu suprafeţe peste 100 ha, se vor exploata pe bază de regulamente de exploatare sau amenajamente. În studiile sumare, regulamente de exploatare şi amenajamente trebuie a se prevedea regimul şi modalitatea de tratament, care să asigure în mod neîndoios regenerarea pădurii pe cale naturala. În mod cu totul excepţional, în pădurile pure de molid, sau acolo unde molidul predomina, şi unde din cauza violenţei vanturilor, regimul codrului regulat nu s-ar putea aplica, iar taerea în codru gradinarit ar fi nerentabila din cauza scoaterii materialului lemnos, depe suprafeţe prea mari, se va putea admite taerea rasa. Taerea rasa se va putea admite şi în masivele de fag batran, cînd proprietarul ar dori sa introducă rasinoasele, ca fiind speciile cele mai proprii regiunii. În toate cazurile, cînd se admite taerea rasa, se vor observa următoarele prescriptiuni:

1. a) Proprietarul sau exploatatorul va înfiinţa pepinierile necesare în care să se poată produce puetii necesari replantarii artificiale. Aceste pepiniere trebuiesc făcute odată cu începerea taerilor şi conduse astfel ca cel mai târziu după 3 ani sa dea puetii necesari replantarii portiunilor tăiate. În caz de neîndeplinirea acestei îndatoriri, ministerul va revoca taierea rasa luându-se şi avizul consiliului tehnic al pădurilor;
2. b) Suprafaţa de tăiat ras anual nu va fi mai mare de 50
3. ha) Totuşi, dacă după primii 5 ani dela începutul exploatării se va constata ca impadurirea artificiala a portiunilor tăiate este complet asigurata prin plantaţiile făcute şi ca proprietarul sau exploatatorul sînt în măsura a impaduri şi o suprafaţa mai mare se poate aproba taierea încă a 50 ha peste suprafaţa anuală fixată;
4. c) Suprafaţa destinată a se tăia anual nu se va lua dintr-un singur loc, ci din 3 sau mai multe locuri, iar taierile trebuiesc astfel potrivite încît sa nu se poată face o tăiere noua lipita de alta veche, decât la epoca cînd suprafeţele exploatate sînt complet împădurite. În cazul cînd situaţia pădurii nu ar permite aceasta din pricina ca exploatarea în mai multe locuri ar fi nerentabila, taierea rasa va putea fi permisă într-un loc, fără a se tăia anual peste 50
5. ha) Taierea rasa se poate face fie în bande lungi şi inguste pînă la 150
6. m) latime, aşezate în sensul celei mai mari pante, fie în buchete sau palcuri (ochiuri). Codrul gradinarit asa zis concentrat, practicat în trecut, este absolut interzis a fi adoptat ca modalitate de tratament. Codul gradinarit propriu zis va fi admis cu precădere în pădurile compuse cu esente de brad în amestec cu molid sau fag, ori cu ambele aceste specii. În masivele situate în vecinătatea golurilor de munte şi în bazinele de receptiune ale ravinelor şi torenţilor, în pădurile situate pe terenurile stancoase sau pietroase cu pante foarte repezi sau prapastioase, în pădurile de rasinoase pure sau în amestec de fag, cari aparţin micilor proprietari şi cari au nevoie în fiecare an de o cantitate oarecare de lemne de lucru, pentru indestularea trebuintelor lor casnice, precum în pădurile din preajma staţiunilor climaterice şi balneare, unde din consideratiuni de estetica şi de variatiuni a pitorescului, forma gradinarita cu arbori de vîrsta şi dimensiuni confuz amestecate este de la sine indicată.

Pădurile care potrivit art. 1 au a fi exploatate pe bază de studii sumare, se pot tăia cele de munte în unul şi 2 ani, după cum suprafaţa este mai mica sau mai mare. La pădurile ce se vor exploata pe bază de regulamente de exploatare sau amenajamente, revoluţia normală se poate împărţi în perioada de exploatare şi perioada de asteptare. Perioada de asteptare va fi cat mai mica posibila, tendinta fiind a se apropia starea pădurii cat mai repede de starea normală.

Prin amenajamente, regulamente de exploatare şi studii sumare, pe lîngă fixarea modalitatii de tratament, necesară asigurării în mod neîndoios a regenerarii pe cale naturala, care va fi regula generală în materie de exploatări, pe cînd reimpadurirea pe cale artificiala excepţie, se va prevedea neapărat şi suma ce trebuie consemnată pe seama Casei pădurilor, drept garanţie ca obligaţiunile de impadurire impuse exploatatorului vor fi întocmai îndeplinite. Garanţia va fi calculată astfel încît să fie suficienta atît pentru regenerare, cat şi pentru întreţinerea tinerelor plante pînă ce acestea din urma vor fi trecut peste înălţimea buruienilor şi plantelor coplesitoare. În cursul exploatarilor aceasta garanţie poate fi marita sau micşorată dacă se va constata de personalul silvic al Statului ca este prea mare sau prea mica pentru atingerea scopului la care este destinată.

În fixarea vârstei de exploatabilitate sau a stării care convine pădurilor prevăzute la art. 1, alin. a, b, c şi d din codul silvic, precum şi cele particulare destinate a fi tratate în regimul codrului şi tăieri localizate (codru cu tăieri rase şi codru cu tăieri de regenerare progresive sau succesive), se va tinea în seama în ce priveşte cantitatea, dimensiunile şi întrebuinţarea produselor lemnoase pe cat posibil, de interesele speciale ale proprietarilor respectivi. În afară de pădurile de specii moi şi acela ce se exploatează în scopul de a se produce coaje, haraci de vie sau anumite arborete necesare la anumite industrii, revoluţia normală la pădurile de foioase nu va fi mai mica de 30 de ani, etate la care se socoteşte ca aceste păduri pot produce lastari din tulpina şi unele specii chiar samanta care să asigure, în mod natural, regenerarea padurei, chiar cînd tratamentul adoptat nu ar impune decât reimpadurirea artificiala. La pădurile de resinoase acest termen va fi de minimum 90 de ani, afară de masivele ce se vor exploata în vederea producerii de celuloza, cărora li se poate adopta o revoluţie mai mica, între 50 pînă la 60 ani.

În pădurile, destinate a fi tratate în codru gradinarit, cari aparţin persoanelor morale, despre care se face menţiune în art. 1 din codul silvic, precum şi în pădurile acestor instituţiuni aflate în devălmăşie nu ale mosnenilor sau ale razesilor, se vor considera ca exploatabili arborii cari vor avea la înălţimea de 1,30 m dela pămînt o grosime de 0,40 cm în diametru, pentru celelalte păduri proprietate particulară minimul va fi de 0,30

1. cm) Volumul arborilor exploatabili de extras în fiecare an, în pădurile normal constituite, va fi egal cu creşterea medie anuală a pădurii, iar în cele anormale şi anume cari cuprind un material lemnos supra abundent, acest volum va putea fi în prima rotaţie cel mai mult de doua ori mai mare decât creşterea anuală a padurei, cu condiţiune însă ca în rotatiile următoare taerile de extractiuni să se reducă în mod treptat pînă la cuantumul posibilităţii normale. În pădurile cu un capital lemnos de exploatare mai mic decât acel normal, se va extrage în prima rotaţie mai puţin decât productiunea medie a padurei, spre a se putea ajunge prin asemenea economii, în cursul rotatiilor următoare, la realizarea posibilităţii normale. În pădurile însă cari nu au încă forma gradinarita, dar cărora urmează a li se aplică aceasta modalitate de tratament, posibilitatea va fi astfel calculată şi realizată, încît în mod treptat să se ajungă la forma gradinarita.

În pădurile tratate în crang simplu şi pentru subetajul crangurilor compuse, cari aparţin categoriei de proprietari menţionaţi în art. 4, alin. I din acest regulament, revolutiunea ce se va fixa va fi de cel puţin 35 de ani, iar pentru pădurile particulare de minimum 20 de ani.

Arborii de rezerva din crangurile compuse vor fi aleşi de diferite etati şi din speciile cele mai preţioase, lasati în număr suficient, pentru ca coronamentul lor, în momentul ce precede exploatarea, sa acopere cel puţin jumătate din suprafaţa terenului; ei vor fi mentinuti în picioare pînă la etatea de minimum 80 de ani, dacă cu ocazia trecerii taerilor de crang starea lor de vegetaţie va permite aceasta.

Pădurilor de stejar, tratate în crang simplu, în vederea obţinerii coajei de tabacit, li se va adopta o revolutiune de minimum 12 ani, iar pădurilor de zăvoaie şi ostroave, compuse din anin, salcie şi plop, o revoluţie de minimum 3 ani. Pădurilor din vecinătatea podgoriilor li se va fixa un tratament care îngăduie a se procura viilor aracii necesari în dimensiuni proprii acestei intrebuintari. Asemenea în localităţile care s-ar creia industrii speciale (afară de herestraie), cu caracter de industrializarea lemnului de lucru, se va putea aplica pădurilor vecine metodele de exploatare convenabile, însă numai cu asigurarea neindoioasa a regenerarii padurei. În tot cazul atari industrii trebuie a fi recunoscute şi de consiliul tehnic al pădurilor ca necesare.

În pădurile normale revolutiunea normală va fi egala cu termenul exploatabilitatii adoptate, iar taerile anuale se vor face în marginile posibilităţii normale.

Dacă doua sau mai multe păduri mici aparţinînd aceluiaşi proprietar, nu pot alcătui fiecare câte o serie de exploatare, iar materialul lemnos ce ar rezultă din exploatarea lor s-ar scurge sub un acelaşi bazin de consumatiune, se va putea forma din aceste păduri, chiar dacă ele se afla la oarecare depărtare unele de altele, o singura serie de exploatare. În caz cînd asemenea păduri aparţin la 2 sau mai mulţi proprietari şi aceştia convin între dânşii, vor putea fi considerate ca formând un singur complex forestier şi vor constitui obiectul unui singur amenajament sau regulament de exploatare.

Pînă la 1 septemvrie 1921, cel mai târziu, se vor revizui toate amenajamentele şi regulamentele de exploatare a pădurilor, proprietatea institutiunilor enumerate dela art. 1 alin. a, b, c şi d din codul silvic precum şi ale pădurilor particulare, aprobate anterior modificării legii silvice şi decretului lege cu

1. no) 2.596/919. Pînă la termenul stipulat mai sus vor fi revizuite şi amenajamentele şi studiile generale de exploatarea pădurilor Statului, din regiunea muntoasa, puse în exploatare în regie sau prin antreprenor. Cu ocazia revizuirii se va avea în vedere asigurarea regenerarii pădurilor şi a exploatării lor rationale, iar cautiunile de impadurire, despre care se menţionează în art. 7 şi 10 din codul silvic, vor putea fi majorate peste suma prevăzută în aceste articole, majorarea putând fi aplicată, chiar la pădurile pentru care s-a fixat deja cauţiunea de Casa pădurilor. Depunerea acestei cauţiuni nu scuteşte proprietarul sau exploatatorul pădurii supusă regimului silvic de a lua măsuri urgente şi eficace pentru asigurarea regenerarii, afară de cazul cînd Casa pădurilor îşi va fi luat sarcina unei asemenea operaţiuni, ceea ce va putea face cu ocaziunea aprobării lucrărilor de amenajare sau de revizuirea amenajamentelor, regulamentelor de exploatare studii sumare, etc. În acest din urmă caz, Casa pădurilor îşi rezerva dreptul de a întrebuinţa cauţiunea de impadurire depusa şi de a obliga pe proprietar sau pe exploatare de a răspunde cu orice alta avere personală de cheltuieli făcute în plus. Aceste condiţii vor fi prevăzute în amenajament şi cu o declaraţie autentică din partea proprietarului ca se va supune acestor îndatoriri. Încasarea acestor sume se va face după conturile de piaţa ale Casei pădurilor, prin simpla aplicare a legii de urmărire. În caz cînd Casa pădurilor nu-şi va fi luat un asemenea angajament, proprietarul sau exploatatorul este obligat a face el însuşi şi pe spesele sale aceasta lucrare în termen de 3-5 ani, cel mult de la taerea anuală ce a avut loc, Casa pădurilor avînd dreptul, în caz de neconformare, de a opri exploatarea şi de a dispune darea în judecata a contravenientilor pentru aplicarea penalitatilor cerute de art. 7 din codul silvic. Cauţiunea de reimpadurire nu se va putea restitui decât dacă inginerii silvici ai Statului vor constata prin procesele-verbale în regula, ca regenerarea naturala sau artificiala este complet asigurata, ca s-au făcut cel puţin timp de 3 ani consecutivi, în portiunile neimpadurite, lucrările de întreţinere necesare şi ca tinerele plante au depăşit înălţimea buruienilor şi a speciilor lemnoase coplesitoare.

Amenajamentele şi regulamentele de exploatare etc., nerevizuite în termenul prescris, sînt nule de drept, iar pădurile respective, nu pot fi exploatate. În caz de contravenţie, se vor aplica contravenientilor pedepsele prevăzute de art. 7 din codul silvic.

Revizuirea şi întocmirea amenajamentelor şi studiilor generale de punere în exploatare a pădurilor Statului, se vor face de inginerii silvici ai Statului, iar la pădurile institutiunilor enumerate la art. 1 alin. 1 şi b din codul silvic, de către inginerii silvici ai acelor instituţiuni. În pădurile particulare, se vor face de inginerii silvici recunoscuţi de Casa pădurilor, înscrişi pe tabloul întocmit conform legii silvice, cu cheltuiala exploatatorului sau a proprietarului, după un tarif al Casei pădurilor aprobat de ministru. La pădurile pe cari Statul le stapaneste în indiviziune cu institutiunile, fundatiunile şi persoanele prevăzute la alin. a şi b din art. 1 al codului silvic, cu mosnenii sau razesii, precum şi cu orice alt proprietar particular, amendamentele etc., se vor face de către inginerii silvici ai Statului. Cheltuielile acestor lucrări se vor repartiza asupra părţilor interesate, proporţional cu drepturile ce poseda fiecare. Onorariul care se va plati inginerilor silvici ai Statului pentru lucrările de amenajamente, regulamente de exploatare sau studii sumare la particulari, se va determina printr-un tarif valabil pentru perioada de 3 ani, ce se va întocmi de administraţia Casei pădurilor.

Inginerii silvici cari au întocmit amenajamentele, regulamente de exploatare, studii sumare sau studii generale de exploatare şi cari vor fi făcut afirmari neexacte, în descrierea faptelor economice, culturale sau administrative, sau cari vor fi întocmit lucrări contrare principiilor stabilite prin regulamentul de faţa, sînt răspunzători de daunele directe şi indirecte pricinuite şi vor fi stersi, - în acelaşi timp - din tabloul de ingineri amenagisti, în urma unei hotărîri data în acest sens a consiliului de disciplina al Casei pădurilor, aprobată de ministru.

Aprobarea amenajamentelor, regulamentelor de exploatare şi studiilor sumare, se va face prin decizie ministerială.

Pădurile supuse regimului silvic stapanite de moşneni sau de răzeşi în devălmăşie la data promulgării codicelui silvic din 1919, chiar dacă în urma au fost împărţite în natura, sînt socotite, potrivit art. 8 din legea modificatoare din 1920, în ceea ce priveşte exploatarea, ca starea lor de indiviziune subzistă şi continua mai departe şi ca atare în conformitate cu art. 4 din aceeaşi lege urmează ca pe viitor pădurile lor nu se vor mai putea exploata decât conform art. 1 din acest regulament.

Pînă la amenajarea pădurilor, proprietatea indiviză a mosnenilor sau razesilor chiar cînd nu s-a întocmit încă asezamantul prevăzut de art. 37 şi următorii din codul silvic, şeful de ocol respectiv, în urma unei cercetări locale pe teren, constatând adevaratele nevoi ale acestor moşneni sau razasi, va determina o porţiune de padure - proprietatea lor comuna - din care proprietarii devălmaşi îşi vor putea lua lemne de foc pentru incalzitul caselor şi lemne de lucru strict necesare refacerii gospodariilor şi trebuintelor lor casnice. În acest scop şeful de ocol va întocmi cuvenitul studiu sumar. Taerea arborilor, afară de cei uscati, nu se va putea începe însă decât după aprobarea studiului şi după ce se va fi făcut de delegatul Casei pădurilor, în mod prealabil, marcarea arborilor destinaţi să fie extrasi anual. În ce priveşte lemnele de foc şi de construcţie pentru trebuinţele casnice ale mosnenilor sau ale razesilor, ale căror păduri au fost devizate în natura în baza art. 36 din codicele silvice, după ce şeful de ocol va constata în localitate cantitatea de care avea nevoie fiecare devălmaş, va indica fiecăruia porţiunea anumită de padure unde urmează a-şi lua anual lemnele şi va stabili regulele după cari se vor face asemenea taeri, pentru a nu se compromite regenerarea padurei. Taerile făcute de moşneni sau razasi, în alte locuri, depe suprafeţe sau cantităţi mai mari decât cele stabilite de şeful de locol, precum şi taeri de arbori nemarcati sau cari nu vor fi cuprinşi în instrucţiunile date de şeful de ocol, instrucţiuni ce se vor da prin proces-verbal, din care un exemplar va rămîne în arhiva primăriei respective, precum şi taierile făcute nu pentru trebuinţele proprii ale fiecărui devălmaş, ci în scop de specula, se vor pedepsi conform art. 7 din codul silvic. Aceeaşi pedeapsa se va aplica şi acelor dintre moşneni sau razasi cari vor instraina, sub orice formă s-ar face aceasta, materialul lemnos ce li s-ar da pentru trebuinţele gospodariilor lor.

Aprobarea de ministerul de domenii a instrainarilor de orice fel prevăzute la art. 7, trebuieste obţinută în prealabil, nefacandu-se nici o distincţie între vînzarea drepturilor indivize sau a loturilor, în urma împărţelii şi a calităţii de mosnean sau străin de obstie a cumpărătorului. Vânzătorul este obligat a comunică ministerului intenţiunea sa de a vinde şi va arata în acelaşi timp, întinderea aproximativă drepturilor sau a loturilor rezultate din imparteala, preţul cu care doreşte sa vândă, numele cumpărătorului şi dacă acesta este sau nu mosnean din aceeaşi obşte. Înainte de a se pronunţa asupra acestor vânzări, ministerul de domenii, prin agenţii săi va controla datele comunicate. Dacă se va constata ca vânzătorul a făcut afirmatiuni exagerate, cheltuieli necesitate de constatare se vor pune în sarcina

1. sa) Ministerul de domenii are dreptul de preferinta la cumpărarea de păduri razasesti, şi în primul loc pentru exercitarea acestui drept vânzătorul nu poate vinde decât după ce Statul renunţa la acest drept. Afară de aceasta, ministrul de domenii apreciind împrejurările de fapt, va putea refuza autoritatea de fapt, va putea refuza autorizarea oricărei vânzări solicitate în conformitate cu dispoziţiuni art. 7 din legea modificatoare a codului silvic, cînd paguba pentru vînzător va fi evidenta. Refuzul ministerului de a aproba asemenea vânzări nu pune în sarcina Statului obligaţiunea de a exercita dreptul sau de preferinta, şi nu da drept vreunuia din părţi a forma cereri de despăgubiri contra Statului, sub nici un motiv. Pentru ca în exercitarea dreptului de preferinta, Statul să fie ferit de concurente fictive şi de rea credinţa, ministerul de domenii va putea cere justiţiei numirea unui expert care să stabilească valoarea adevarata a nemişcătoarelor oferite spre vânzare. Cînd bunurile prevăzute la art. 17 nu pot fi vândute decât prin licitaţie publică, ministerul de domenii va fi încunoştiinţat de tribunalul situaţiei locului de scoaterea lor în vânzare ca Statul să poată face uz de dreptul sau. În acest caz, executarea dreptului de preferinta a Statului ca şi aplicaţiunea dispoziţiunilor aliniatelor de mai sus urmează a se face în termen de 30 de zile dela data de cînd cumpărătorul a comunicat ministerului de domenii copie depe jurnalul de adjudecare definitivă. Atunci cînd ministerul de domenii găseşte necesar sa exercite în favoarea Statului dreptul sau de preferinta, va institui o expertiza, compusa din unul sau mai mulţi ingineri silvici cari sa stabilească valoarea exactă a imobilelor ce urmează a fi cumpărate. Aceasta expertiza se va face independent de cercetările prevăzute la alin. a şi expertiza dela alin.
2. d) Cheltuielile de expertiza se vor suporta de către Stat.

Administraţia Casei pădurilor va trece într-un registru special toate cumpărările făcute de Stat prin exercitarea dreptului sau de preferinta. Acest registru se va tine pe judeţe va avea rubrici speciale, în care se va trece: 1. Numele, prenumele şi domiciliul vânzătorului; 2. Numele proprietăţii cumpărate (în total, parţial sau drepturi indivize); 3. Numele obstei sau a cetei de moşneni sau răzeşi composesorali; 4. Numărul şi data de autenticitate, numărul şi data transcrierii, autoritatea şi preţul vânzării; 5. Numărul dosarului în care se găsesc actele referitoare la aceasta cumpărare; 6. În toate cazurile cînd prin cumpărări de drepturi indivize, Statul va deveni coproprietar în proprietăţile mosnenesti, va fi reprezentat în consiliul de administraţie al obstei şi la adunările generale prin silvicultorul-şef al ocolului respectiv. Toate aceste dispoziţiuni se referă la vînzările fondului cu padurea. În ce priveşte însă vînzarea numai a materialului lemnos, adică exploatarea padurei potrivit art. 48 din legea silvică, care prevede exploatarea unica în baza amplasamentului, se respecta starea indiviză a exploatării.

Exploatarea pădurilor prevăzute la art. 8 din legea modificatoare a codului silvic nu se va putea face decât după ce mosnenii, deveniti proprietari individuali, se vor constitui din nou în obşte de exploatare, potrivit legii silvice. Aceasta reconstituire a obstei priveşte numai exploatarea padurei, fără a aduce vreo atingere drepturilor câştigate de moşneni, în urma impartelei făcute în conformitate cu art. 36 din codul silvic. Pentru reconstituirea obstiilor se va observa procedura următoare: Mosnenii divizati vor cere individual sau colectiv ministerului de domenii scoaterea padurei în exploatare. Acelaşi drept îl au şi terţii care au dobîndit drepturile mosnenesti, în conformitate cu dispoziţiunile art. 7 din lege. În termen de 15 zile dela data primirii cererii, ministerul de domenii va înştiinţa pe judecătorul de ocol în circumscripţia căruia cade padurea, sa proceadă la convocarea şi constituirea mosnenilor în obşte. Pentru îndeplinirea acestei dispoziţiuni, judecătorul de ocol va observa întocmai normele stabilite de art. 37 din codul silvic. Adunarea astfel constituită se va prezida de judecătorul de ocol, care va declara pe moşneni constituiţi în obşte de exploatare. Stabilirea titlurilor mosnenesti şi verificarea drepturilor dobândite de tertile persoane, se va face de către judecătorul de ocol, luînd de baza actul de imparteala, făcut în conformitate cu art. 36 din codul silvic. După verificarea titlurilor mosnenesti, se va proceda la alegerea administratorilor obstei. Despre îndeplinirea tuturor acestor formalităţi se va încheia un proces-verbal în trei exemplare, din care unul se va opri în arhiva judecătoriei, altul va fi înaintat ministerului de domenii, Casa pădurilor şi al treilea se va incredinta obstei. Procesului-verbal se va ataşa şi un tablou cu numărul, numele şi drepturile pe care reprezintă fiecare mosnean în noua obşte. Atît procesul-verbal, cat şi tabela vor fi iscălite de către judecător şi toţi mosnenii cari au luat parte la adunare. În termen de 15 zile dela intrarea în funcţiune, administratorii obstei sînt obligaţi sa convoace adunarea generală a mosnenilor. Pentru aceasta convocare se va urma întocmai dispoziţiunilor art. 40 din codul silvic. Adunarea astfel constituită va avea căderea sa hotărască punerea în exploatare a pădurii în conformitate cu art. 42 din codul silvic. Mosnenii cari pînă la 18 Septemvrie 1920 şi au exploatat portiunile de păduri, nu vor avea dreptul a lua parte la votul pentru scoaterea în tăiere a pădurii de exploatat şi aceasta numai pentru prima revoluţie. După ce hotărîrea asupra scoaterii pădurii în exploatat şi aceasta numai pentru prima revoluţie. După ce hotărîrea asupra scoaterii pădurii în exploatare a fost luată, obstea va întocmi prin administratorii şi amenajamentului pădurii în conformitate cu codul silvic. La întocmirea planului de exploatare se va avea în vedere, pe cat posibil, calitatea şi întinderea portiunilor stapanite de moşneni, în baza actului de imparteala, fiind excluşi pentru durata primei revoluţii mosnenii cari au tăiat pînă la 18 septemvrie 1920. Imparteala veniturilor rezultate din exploatare se va face luându-se ca baza planul de exploatare întocmit în modul arătat mai sus şi tabelele anexate procesului-verbal de constituirea obstei. În cazul cînd obstea ar hotărî vînzarea pădurii amenajată, este obligată a se conformă dispoziţiunilor art. 48 şi 49 din codul silvic.

Defrişarea pădurilor supuse sau nu regimului silvic (mai mare decât 25 ha), este oprită în baza art. 10 din legea din 1920. Pădurile proprietate particulară lipite de pădurile Statului, cele despre cari se face menţiune în art. 1, alin. f şi g din codul silvic, precum şi pădurile mosnenilor sau razesilor în devălmăşie sau divizate în natura, chiar dacă suprafaţa porţiunii fiecărui proprietar în parte este mai mica decât 25 ha nu se pot defrisa. Nu pot de asemenea să fie defrisate în vederea constituirii de islazuri, pădurile prevăzute la art. 1, alin. f şi g din codul silvic, precum şi acelea care se găsesc pe terenuri umede cu pante repezi, pe coastele paraielor sau a râurilor, şi a căror constituţie mineralogica le-ar face - prin despadurire - să fie supuse alunecarilor, surpaturilor şi eroziunilor. Se va rezerva asemenea terenurile necesare mijloace de transport pentru instalatiuni industriale, constructiuni forestiere, locuri de depozite, pepiniere etc., în interesul exploatării şi regenerarii pădurilor respective. Se va putea însă defrisa pentru creare de islazuri pădurile situate pe platouri, pe locurile aşezate pe pante dulci, pe terenuri uscate, stabile şi profunde şi cele aflătoare pe fundul vailor, proprii a deveni bune locuri de pasune. După îndeplinirea tuturor formalităţilor pentru constituirea de islazuri comunale în terenurile împădurite şi după ce va obţine autorizaţiunea de defrişare dela Casa pădurilor, şeful de ocol respectiv va marca cu ciocanul silvic al Statului toţi arborii destinaţi a rămîne în picioare pentru formarea pasunilor împădurite, cari arbori se vor preda prin proces-verbal autorităţii comunale spre conservare. Taierea, ciopartirea, cojirea şi orice vătămare a trunchiurilor şi cracilor acelor arbori se vor considera ca delicte silvice şi pedepsi ca atare.

Defrişarea pădurilor va putea fi încuviinţată şi în cazurile prevăzute de art. 13, alin. a, b, c, d, f, g din codul silvic, precum şi atunci cînd va fi necesar a se da un perimetru mai regulat unei păduri, fără ca întinderea defrisata sa treacă peste 2% din suprafaţa totală a pădurii şi fără ca suprafaţa defrisata să fie mai mare de 25

1. ha) Toate defrisarile nu se vor putea face decât în urma unei constatări la localitate de către un inginer silvic al Statului şi al avizului consiliului tehnic al pădurilor, aprobat de minister. Contravenientilor la dispozitiuniile art. 10 din lege li se vor aplica pedepsele prevăzute la art. 14 din codul silvic.

Consiliul tehnic al pădurilor se compune din 9 membri. Numirea lor se face prin decizie ministerială pe timp de 3 ani. Consiliul tehnic pe lîngă examinarea lucrărilor prevăzute la art. 18 din codul silvic se va pronunţa şi asupra propunerilor relative la impadurirea terenurilor din bazinele de recepţie ale ravenelor şi torenţilor, cele necesare pentru crearea de păduri de protecţie şi pentru înlesnirea regularii cursurilor apelor, cari terenuri urmează a fi expropriate în scop de impadurire în baza art. 19 din Constitutiune, modificat în 1917. El îşi va da asemenea avizul asupra propunerilor sefilor de ocoale silvice, de a nu fi cuprinse în islazurile comunale, prevăzute prin legea din 1920, pentru înfiinţarea pasunilor comunale, terenurile surpate sau cari sînt supuse surpaturii, prin faptul pasunatului, despre care tratează art. 16 din codul silvic. Deliberările consiliului tehnic vor fi prezidate de inginerul silvic, avînd cel mai mare grad şi vechime în grad. Consiliul se întruneşte în fiecare săptămîna după normele stabilite de administraţia Casei pădurilor. Avizele consiliului tehnic vor fi semnate de cel puţin 4 membri.

În chestiuni de interes general de o mare importanţa economică sau tehnica, ministrul sau administratorul Casei pădurilor va putea sa convoace unul sau mai mulţi specialişti în materie (ingineri, agronomi, economişti, etc.), spre a lua parte la şedinţele consiliului tehnic.

Dispoziţiunile prezentului regulament sînt aplicabile tuturor pădurilor din întregul regat român. Ministrul agriculturii şi domeniilor,

1. t) CUDALBU ---------------