Instrucțiunea nr. 0/1921

Articole

INSTRUCŢIUNI din 1 noiembrie 1921 pentru aplicarea legii impozitului pe avere EMITENT MINISTERUL FINANŢELOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 1 noiembrie 1921 Norme de evaluarea proprietăţilor imobiliare pentru cari legea nu prevede dispoziţiuni speciale Avînd în vedere avizul comisiunii instituită în conformitate cu art. 14 din legea asupra impozitului pe avere şi pe imbogatirea din timpul rasboiului şi în conformitate cu art. 10 din această lege se stabilesc normele mai jos prevăzute pentru evaluarea proprietăţilor imobiliare, pentru care acea lege nu a prevăzut norme speciale, şi anume: 1. Clădirile situate în comunele rurale, ce serva de locuinţe agricultorilor. Aceste clădiri scutite de legea asupra contributiunilor directe de impozitul cedulei B, ele nu sînt evaluate în ceea ce priveşte valoarea locativă, prin urmare, dispoziţiunile prevăzute de art. 10 din legea impozitului pe avere nu pot fi aplicate în privinta lor. Pentru uniformizarea evaluării acestor clădiri în toată ţara, se stabilesc limitele mai jos prevăzute ca valori pentru diferite tipuri de locuinţe aci specificate. Comisiunile vor stabili în aceste limite cifre la cari se evalueaza fiecare clădire, ţinînd seama de împrejurările în cari se găsesc clădirile, de desimea populatiunii, situaţiunea comunei în raport cu alte comune rurale, cum ar fi apropierea de centrele mari de populatiune şi altele. Aceste limite se stabilesc pentru doua tipuri principale, cari sînt cele mai obişnuite pentru locuintele taranesti şi anume: Tipul 1, casa cu o camera cu sala, inclusiv curtea pînă la 1.000 metri patrati pentru regiunile de deal sau de munte, iar pentru regiunile de şes pînă la 2.000 metri patrati şi tipul 2, casa cu doua camere cu sala şi cu aceiaşi curte. Pentru fiecare din aceste tipuri se prevăd evaluări în raport cu materialul din care casele sînt construite şi cu felul cum sînt invelite. S-au format astfel 18 categorii de asemenea constructiuni, prevăzute în tabloul ce urmează şi cari vor fi evaluate între limitele mai jos indicate şi anume: ┌───────────────┬──────┬─────────┬──────┬─┬─────────┬──────┬─┬─────────┬───────┐ │Tip 1*) │Case │Invelite │Lei │C│Invelite │Lei │C│Invelite │Lei │ │ │de │cu │ │a│cu │ │a│cu │ │ │ │gard ├─────────┼──────┤s│─────────┼──────┤s│─────────┼───────┤ │ │lipit │Stuf │2.000-│e│Stuf │2.500-│e│Stuf │ 3.000-│ │ │cu │ │3.000 │d│ │3.500 │d│ │ 4.000 │ │ │pămînt├─────────┼──────┤e│─────────┼──────┤e├─────────┼───────┤ │ │ │Sindrila │3.000-│b│Sindrila │3.500-│z│Sindrila │ 4.000-│ │ │ │ │4.000 │a│ │4.500 │i│ │ 5.000 │ │ │ ├─────────┼──────┤r├─────────┼──────┤d├─────────┼───────┤ │ │ │Tabla sau│4.000-│n│Tabla sau│4.500-│ │Tabla sau│ 5.000-│ │ │ │tigla │5.000 │e│tigla │5.500 │ │tigla │ 6.000 │ ├───────────────┤ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤ │Tip 2**) │ │Stuf │3.000-│ │Stuf │4.000-│ │Stuf │ 5.000-│ │ │ │ │5.000 │ │ │6.000 │ │ │ 7.000 │ │ │ ├─────────┼──────┤ │─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤ │ │ │Sindrila │4.000-│ │Sindrila │5.000-│ │Sindrila │ 7.000-│ │ │ │ │6.000 │ │ │7.000 │ │ │ 9.000 │ │ │ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤ │ │ │Tabla sau│5.000-│ │Tabla sau│6.000-│ │Tabla sau│ 8.000-│ │ │ │tigla │7.000 │ │tigla │8.000 │ │tigla │10.000 │ │ │ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤ ┴───────────────┴──────┴─────────┴──────┴─┴─────────┴──────┴─┴─────────┴───────┘ *) Casa cu o camera cu sala şi cu o curte pînă la 1000 mp, pentru regiunile de deal şi munte şi pînă la 2000 mp, pentru regiunile de şes. **) Casa cu doua camere cu sala şi cu o curte pînă la 1000 mp, pentru regiunile de deal şi munte şi pînă la 2000 mp pentru regiunile de şes. Pentru locuintele mai mari decât cele prevăzute în cele doua tipuri de mai sus, evaluarea se face prin analogie, ţinându-se seama de numărul încăperilor şi de felul constructiunii. Grajdurile, soproanele, magaziile, precum şi orice alte anexe se vor evalua direct de comisiuni, avându-se în vedere şi normele stabilite pentru evaluarea locuinţelor. În cazuri excepţionale, cînd comisiunile au a evalua clădiri cu totul deosebite, ele pot face evaluări directe, ţinînd seama a nu depăşi cu mult normele mai sus stabilite. Intinderile curţilor cari la clădiri rurale trec peste cele prevăzute mai sus, se evalueaza după valorile locative stabilite de comisiune pentru curţile rurale, inmultindu-se valoarea locativă cu 20. Bordeele, cosarele şi patulele nu vor fi evaluate, ele nefiind cuprinse în averea supusă impozitului. 2. Vii. Pentru evaluarea terenurilor plantate cu vii, se va lua de baza de trei ori pînă la 5 ori valoarea locativă a celui mai bun pămînt de cultura din regiune, inmultit cu 20. 3. Păduri. Pentru evaluarea pădurilor, ţinându-se seama de condiţiunile în cari se găseşte fiecare padure, cum sînt: esenta, vîrsta, greutatile ce intampina cu exploatarea (lipsa căilor de comunicaţie), perioada de revoluţie (timpul ce trece dela tăiere şi pînă cînd padurea poate fi din nou exploatată), se va face astfel: a) Pentru pădurile ce sînt în situaţiunea de a fi tăiate, după media preţurilor de vânzare în localitate, cum şi a evaluărilor făcute de agenţii silvici ai Statului, pentru pădurile similare, atît ale Statului cat şi cele ale particularilor, pe ultimii cinci ani şi anume pe trei ani după ocupaţiune şi doi ani înainte; ... b) Pentru pădurile cari nu sînt în vîrsta de a fi tăiate, evaluarea se va face scăzându-se din preţul vânzării stabilit pentru pădurile din localitate, ce sînt în situaţia de a fi tăiate, cota-parte din preţ proporţională cu timpul ce va trebui sa treacă pînă ce padurea va împlini vîrsta cînd poate fi pusă în tăiere. ... Comisiunile de evaluare, vor avea, pentru aceste cazuri, ca delegaţi tehnic, organele silvice din localitate. 4. Livezile de pruni şi alţi pomi fructiferi. Evaluarea acestor terenuri se va face aplicându-se la valoarea locativă a acelui mai bun teren de cultura din regiune, coeficientul de 1 1/2-2 1/2 inclusiv, iar produsul inmultindu-se cu 20. 5. Pepiniere. Pentru pepinierele de vii, evaluarea se face aplicându-se la valoarea locativă a celui mai bun pămînt de cultura din regiune, coeficientul dela 5-8 inclusiv, iar produsul inmultindu-se cu 20. Pentru pepinierele de pomi, evaluarea se face în acelaşi mod însă se va aplica coeficientul de 3-6 inclusiv. 6. Balti. Evaluarea baltilor se face luându-se de 18 ori valoarea locativă stabilită de comisiunea de recensământ. 7. Ferme. Pentru clădiri şi instalatiunile fermelor, dacă se pot stabili sumele investite, evaluarea se face scăzându-se mai întîi uzura în raport cu timpul, iar restul se înmulţeşte cu coeficientul 3-5 inclusiv. Dacă sumele investite nu se pot stabili, evaluarea se face inmultindu-se valoarea locativă stabilită de comisiunile de recensământ cu coeficientul 8-13 inclusiv. 8. Recoltele posedate la 1 August 1921, fie prinse sau neprinse de rădăcini, vor fi cuprinse din punct de vedere al impozitului, în evaluarea averei mobiliare, întrucât ele la aşezarea impozitului se găsesc ridicate. Deci, terenurile de cultura, viile şi toate celelalte proprietăţi necladite vor fi evaluate de către comisiunile de evaluare fără aceste recolte, a căror valoare urmează a fi stabilită cu ocazia impunerii averei mobiliare. 9. Imobilele în construcţie. Pentru imobilele în construcţie, valoarea lor se va stabili după preţul real al investitiunii pînă la data declarării, evaluat după contracte de întreprindere sau după orice acte, întrucât numerarul cheltuit după 1 August 1921 nu va mai fi cuprins în avere. 10. Fabricile. Evaluarea fabricilor particulare, afară de cele ale societăţilor pe acţiuni cari nu sînt evaluate, întrucât impunerea lor se face pe alte baze, se va face pe următoarele norme: a) Dacă se pot stabili sumele investite, se va scădea din suma totală uzura, în raport cu timpul şi restul se înmulţeşte cu coeficientul 5-7 după natura fabricii; ... b) Dacă sumele investite nu se pot stabili, evaluarea se va face inmultind valoarea locativă, ce va fi stabilită cu coeficientul de 10-15 după natura fabricei; ... c) Pentru fabricile vândute după 1 Ianuarie 1917, valoarea stabilită în acest mod nu va putea fi mai mica decât preţul vânzării. ... 11. Stabilimentele particulare (tipografii, ateliere mecanice şi alte asemenea). Dacă patronul stabilimentului e chiar proprietarul cladirei, evaluarea se face inmultindu-se valoarea locativă a cladirei cu coeficientul 15-20 inclusiv după natura stabilimentului, iar pentru stabilimentele vândute după 1 Ianuarie 1917, evaluarea nu va fi mai mica decât preţul vânzării. Dacă însă, patronul nu e proprietarul cladirei, evaluarea instalatiunilor urmează a se face deodată cu evaluarea averii mobiliare. 12. Terenurile de cladit. Pentru aceste terenuri evaluarea se va stabili, făcându-se media preţurilor cu cari s-au vândut asemenea terenuri în localitate, pe regiuni, începînd dela 1 August 1918 şi stabilind preţul mediu pentru fiecare regiune pe metrul patrat, care preţ urmează a fi aplicat pentru fiecare proprietate. În tot cazul terenurile vândute de la 1 Ianuarie 1917 nu vor putea fi evaluate sub preţul vânzării. Ministrul finanţelor N. Titulescu Director general M. Paraschivescu --------------