CONSTITUȚIE nr. 0/1952

Republica Populara Română este un stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate.

Baza puterii populare în Republica Populara Română este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, în care rolul conducător aparţine clasei muncitoare.

Republica Populara Română s-a născut şi s-a intarit ca rezultat al eliberării tarii de către forţele armate ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului şi de sub dominatia imperialista, ca rezultat al doboririi puterii mosierilor şi capitalistilor de către masele de la oraşe şi sate în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Roman.

În Republica Populara Română puterea aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate, care o exercită prin Marea Adunare Naţionala şi Sfaturile Populare. Sfaturile Populare constituie baza politica a Republicii Populare Române.

Economia naţionala a Republicii Populare Române cuprinde trei formaţiuni social-economice: formatiunea socialistă, mica producţie de mărfuri şi formatiunea particular-capitalista.

Fundamentul formatiunii social-economice socialiste este proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie care are fie forma proprietăţii de stat (bun comun al poporului), fie forma proprietăţii cooperatiste-colectiviste (proprietatea gospodariilor agricole colective sau a organizaţiilor cooperatiste). În formatiunea socialistă a economiei naţionale este lichidată exploatarea omului de către om. Formatiunea socialistă, căreia îi aparţine rolul conducător în economia naţionala a Republicii Populare Române, constituie baza dezvoltării tarii pe calea socialismului. Statul de democratie populara, proclamand ca principala sarcina a sa construirea socialismului, intareste şi largeste neincetat formatiunea socialistă, asigura creşterea neîntreruptă a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al oamenilor muncii.

Bogăţiile de orice natura ale subsolului, fabricile, uzinele şi minele, pădurile, apele, izvoarele de energie naturala, căile de comunicaţie de orice fel, transportul feroviar, fluvial, maritim şi aerian, băncile, posta, telegraful, telefonul, radio-ul, mijloacele de tipar, cinematografia şi teatrul, gospodăriile agricole de stat, staţiunile de maşini şi tractoare, întreprinderile comunale şi partea naţionalizata a fondului de locuinţe de la oraşe, constituie proprietate de stat, bun comun al poporului.

Pământul în Republica Populara Română aparţine celor ce-l muncesc.

Inventarul viu şi mort al gospodariilor agricole colective şi al cooperativelor, producţia realizată, cat şi toate întreprinderile sau construcţiile ce le aparţin, reprezintă proprietatea obsteasca a gospodariilor agricole colective şi a cooperativelor. Taranii membri ai gospodariilor agricole colective au în folosinţă personală un lot de pămînt pe lîngă casa şi în proprietate personală gospodăria de pe acest lot, casa de locuit, animalele productive, păsări, inventar agricol marunt - în conformitate cu statutul gospodăriei agricole colective.

Mica producţie de mărfuri în Republica Populara Română cuprinde gospodăriile taranesti mici şi mijlocii, care poseda proprietate particulară asupra pămîntului bazată pe munca proprie a producătorului, ca şi atelierele meseriasilor care nu exploatează munca altora. Statul ocroteşte dreptul de proprietate particulară asupra pămîntului a taranilor cu gospodării mici şi mijlocii, pe baza legilor în vigoare. Statul democrat-popular sprijină pe taranii cu gospodării mici şi mijlocii şi pe meseriasi, cu scopul de a-i feri de exploatarea capitalista, de a spori producţia realizată de ei şi de a ridica bunăstarea lor.

Formatiunea particular-capitalista în Republica Populara Română cuprinde gospodăriile chiaburesti, întreprinderile comerciale particulare, micile întreprinderi industriale nenationalizate, bazate pe exploatarea muncii salariate. Statul democrat-popular realizează în mod consecvent politica de ingradire şi eliminare a elementelor capitaliste.

Dreptul de proprietate personală a cetăţenilor Republicii Populare Române asupra veniturilor şi economiilor provenite din munca, asupra casei de locuit şi gospodăriei auxiliare pe lîngă casa, asupra obiectelor casnice şi de uz personal, cat şi dreptul de moştenire asupra proprietăţii personale a cetăţenilor sînt ocrotite de lege.

Viaţa economică a Republicii Populare Române se dezvolta pe baza planului de stat al economiei naţionale, în interesul construirii socialismului, creşterii neincetate a bunei stări materiale şi culturale a oamenilor muncii, intaririi independentei naţionale a tarii şi a capacităţii ei de apărare.

În Republica Populara Română, comerţul exterior este monopol de stat.

În Republica Populara Română munca este o datorie şi o chestiune de onoare pentru fiecare cetăţean capabil de muncă, după principiul "cine nu munceste, nu mananca". În Republica Populara Română se înfăptuieşte tot mai larg principiul socialismului: "De la fiecare după capacitatile sale, fiecăruia după munca sa".

Regimul de stat al Republicii Populare Române este regimul democraţiei populare, care reprezintă puterea oamenilor muncii.

Statul român democrat-popular - stat unitar, suveran şi independent:

1. a) apara independenta şi suveranitatea poporului român, cuceririle oamenilor muncii de la oraşe şi sate, drepturile, libertăţile şi puterea oamenilor muncii, împotriva dusmanilor poporului muncitor;
2. b) asigura întărirea şi dezvoltarea forţelor de producţie ale tarii prin industrializarea ei socialistă, prin lichidarea înapoierii economice, tehnice şi culturale, prin transformarea socialistă treptata a agriculturii pe baza liberului consimţământ al taranilor muncitori;
3. c) organizează şi dezvolta economia planificata, bazându-se pe întreprinderile de stat şi cooperatiste;
4. d) organizează apărarea Republicii de dusmanii externi şi conduce forţele armate ale tarii;
5. e) asigura securitatea interna a cetăţenilor, face inofensivi şi reprima pe dusmanii poporului;
6. f) conduce sistemul banesc şi de credite, elaborează şi realizează bugetul de stat, stabileşte impozitele, taxele şi veniturile necesare pentru nevoile statului;
7. g) administrează băncile, întreprinderile şi instituţiile de stat industriale, agricole şi comerciale;
8. h) conduce învăţămîntul public de toate gradele;
9. i) asigura creşterea continua a bunei stări şi sănătatea maselor populare de la oraşe şi sate;
10. j) asigura dezvoltarea culturii poporului român şi a culturii minorităţilor naţionale, socialistă în conţinut, naţionala în forma;
11. k) veghează la aplicarea şi respectarea Constituţiei şi legilor Republicii Populare Române, ele fiind expresia voinţei şi intereselor poporului muncitor. Respectarea şi aplicarea întocmai a Constituţiei şi a legilor tarii este datoria principala a fiecărei instituţii de stat şi a fiecărui cetăţean, ele fiind obligatorii pe întreg teritoriul Republicii.

Republica Populara Română are următoarea împărţire administrativ-teritorială: Regiunile: Arad, Bacau, Baia Mare, Barlad, Bucureşti, Cluj, Constanta, Craiova, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Stalin, Suceava, Timişoara, Regiunea Autonomă Maghiara.

Regiunea Autonomă Maghiara a Republicii Populare Române este formată din teritoriul locuit de populaţia compacta maghiara secuiasca şi are conducere administrativă autonomă, aleasă de populaţia Regiunii Autonome. Regiunea Autonomă Maghiara cuprinde raioanele: Ciuc, Gheorgheni, Odorhei, Reghin, Sangeorgiu de Padure, Sf. Gheorghe, Targu-Mures, Targu-Sacuesc, Toplita. Centrul administrativ al Regiunii Autonome Maghiare este oraşul Targu-Mures.

Legile Republicii Populare Române, hotărîrile şi dispoziţiile organelor centrale ale statului sînt obligatorii pe teritoriul Regiunii Autonome Maghiare.

Regulamentul Regiunii Autonome Maghiare este elaborat de Sfatul Popular al Regiunii Autonome şi supus spre aprobare Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române.

Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Române este Marea Adunare Naţionala a Republicii Populare Române.

Marea Adunare Naţionala este unicul organ legiuitor al Republicii Populare Române.

Marea Adunare Naţionala are în competenţa sa directa:

1. a) alegerea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române;
2. b) formarea Guvernului Republicii Populare Române;
3. c) modificarea Constituţiei;
4. d) chestiunile războiului şi ale păcii;
5. e) stabilirea planurilor economiei naţionale;
6. f) aprobarea bugetului de stat, a încheierii exerciţiilor bugetare şi stabilirea impozitelor şi veniturilor destinate bugetului statului;
7. g) stabilirea numărului de ministere, denumirea, contopirea şi desfiinţarea de ministere;
8. h) modificarea împărţirii pe regiuni a teritoriului Republicii Populare Române;
9. i) acordarea amnistiei;
10. j) controlul general asupra aplicării Constituţiei.

Marea Adunare Naţionala este aleasă de către oamenii muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, pe circumscripţii electorale, câte un deputat la 40.000 locuitori. Marea Adunare Naţionala se alege pe timp de 4 ani.

O lege se socoteşte adoptată dacă e votată de majoritatea simpla a Marii Adunări Naţionale.

După adoptarea legilor de către Marea Adunare Naţionala, ele sînt semnate de Preşedintele şi de Secretarul Prezidiului şi publicate în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naţionale. Îndeplinirea legilor adoptate de Marea Adunare Naţionala este obligatorie pentru toţi cetăţenii Republicii Populare Române.

Sesiunile Marii Adunări Naţionale se ţin de doua ori pe an. Convocarea Marii Adunări Naţionale se face de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale.

Marea Adunare Naţionala poate fi convocată în sesiuni extraordinare de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale, sau la cererea cel puţin a unei treimi din numărul total al deputaţilor.

Marea Adunare Naţionala îşi alege în fiecare legislatura un Preşedinte şi doi Vice-presedinti, care conduc şedinţele Marii Adunări Naţionale conform cu regulamentul interior de funcţionare.

Marea Adunare Naţionala validează mandatele deputaţilor aleşi. În vederea verificării condiţiunilor în care s-a desfăşurat alegerea fiecărui deputat, Marea Adunare Naţionala alege o comisie de validare. Aceasta comisie supune raportul sau aprobării Marii Adunări Naţionale, care hotărăşte validarea sau anularea alegerii fiecărui deputat.

Marea Adunare Naţionala poate numi comisii de ancheta şi revizie în diverse probleme. Toate organele şi funcţionarii de stat au obligaţia sa pună la dispoziţia acestor comisii informaţiile şi documentele necesare. Marea Adunare Naţionala stabileşte pentru fiecare comisie în parte împuternicirile şi modul ei de activitate.

Fiecare deputat are dreptul de a pune întrebări sau de a interpela Guvernul ori pe miniştri în parte. Guvernul sau ministrul întrebat are obligaţia de a răspunde verbal sau în scris, în termen de cel mult 3 zile.

Nici un deputat al Marii Adunări Naţionale nu poate fi trimis în judecata şi nu poate fi arestat fără încuviinţarea Marii Adunări Naţionale, în timpul sesiunilor, iar între sesiuni - a Prezidiului Marii Adunări Naţionale.

Marea Adunare Naţionala a Republicii Populare Române alege Prezidiul Marii Adunări Naţionale, compus dintr-un Preşedinte, doi Vice-presedinti, un Secretar şi treisprezece membri.

Prezidiul Marii Adunări Naţionale răspunde de toată activitatea sa în faţa Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române.

Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române are următoarele atributiuni:

1. a) convoacă în sesiuni Marea Adunare Naţionala;
2. b) emite decrete;
3. c) interpretează legile în vigoare în Republica Populara Română;
4. d) hotărăşte consultarea poporului (referendum);
5. e) anulează hotărîrile şi dispoziţiunile Consiliului de Miniştri cînd acestea nu sînt conforme legilor;
6. f) în intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naţionale, revoca din funcţiuni şi numeşte miniştri în Guvern la propunerea Preşedintelui Consiliului de Miniştri şi cu aprobarea ulterioară a Marii Adunări Naţionale;
7. g) instituie decoratiile, medaliile şi titlurile onorifice ale Republicii Populare Române;
8. h) conferă decoratiile, medaliile şi titlurile onorifice ale Republicii Populare Române; stabileşte gradele militare, rangurile diplomatice şi alte titluri speciale;
9. i) în intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, la propunerea Guvernului, declara starea de război în cazul unei agresiuni armate îndreptate împotriva Republicii Populare Române sau împotriva unui alt stat, faţă de care Republica Populara Română are obligaţiuni de apărare mutuala ce decurg din tratatele internaţionale;
10. j) numeşte şi revoca pe comandantul suprem al forţelor armate ale Republicii Populare Române;
11. k) declara mobilizarea parţială sau generală;
12. l) exercita dreptul de graţiere şi comutare a pedepselor;
13. m) ratifica şi denunta tratatele internaţionale ale Republicii Populare Române;
14. n) acreditează şi recheamă pe reprezentanţii plenipotentiari ai Republicii Populare Române în statele străine;
15. o) primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai statelor străine, acreditaţi pe lîngă Prezidiu;
16. p) în interesul apărării Republicii Populare Române sau al asigurării ordinii publice şi securităţii statului, proclama în unele localităţi sau pe întreg teritoriul tarii starea excepţionala.

Mandatul Marii Adunări Naţionale încetează la expirarea termenului pentru care a fost aleasă.

După expirarea mandatului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, Prezidiul Marii Adunări Naţionale fixează noi alegeri în termen de cel mult trei luni, socotite de la ziua expirării mandatului Marii Adunări Naţionale. Prezidiul în funcţiune îşi păstrează împuternicirile sale pînă la alegerea noului Prezidiu de către noua Mare Adunare Naţionala a Republicii Populare Române.

În caz de război sau în cazul altor împrejurări excepţionale, Marea Adunare Naţionala poate să-şi prelungească mandatul pentru timpul cat va dura starea excepţionala.

Marea Adunare Naţionala nou aleasă este convocată de către Prezidiul în funcţiune, în termen de cel mult trei luni după alegeri.

Organul suprem executiv şi de dispoziţie al puterii de stat a Republicii Populare Române este Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române.

Consiliul de Miniştri este constituit de către Marea Adunare Naţionala a Republicii Populare Române şi este format din: Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române; Vice-preşedinţii Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române; Preşedintele Comitetului de Stat al Planificarii; Preşedintele Comisiei Controlului de Stat; Miniştrii Republicii Populare Române; Preşedintele Comitetului de Stat al Aprovizionarii; Preşedintele Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole; Preşedintele Comitetului Învăţămîntului Superior; Preşedintele Comitetului pentru Cinematografie; Preşedintele Comitetului pentru Arta.

Consiliul de Miniştri este răspunzător şi da socoteala de activitatea sa în faţa Marii Adunări Naţionale, iar în intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naţionale - în faţa Prezidiului Marii Adunări Naţionale.

Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române emite hotărîri şi dispoziţii pe baza legilor în vigoare sau în vederea aplicării lor şi controlează executarea acestora.

Aplicarea hotărîrilor şi dispoziţiilor Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române este obligatorie pe întreg teritoriul Republicii Populare Române.

Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române are următoarele atribuţii:

1. a) coordonează şi indrumeaza activitatea ministerelor şi a celorlalte instituţii subordonate lui;
2. b) ia măsuri pentru realizarea planului economiei naţionale, a bugetului statului şi în vederea consolidării sistemului banesc şi de credit;
3. c) ia măsuri în vederea asigurării ordinei publice, apărării intereselor statului şi ocrotirii drepturilor cetăţenilor;
4. d) exercita conducerea generală în domeniul relaţiilor cu statele străine;
5. e) fixează contingentele anuale de cetăţeni care urmează să fie chemaţi la îndeplinirea serviciului militar activ; conduce organizarea generală a forţelor armate ale tarii;
6. f) înfiinţează, după necesitaţi, comitete şi comisii speciale, precum şi direcţii generale pe lîngă Consiliul de Miniştri pentru probleme economice, culturale, juridice şi militare.

Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române poate anula ordinele şi instrucţiunile ministrilor neconforme legilor şi hotărîrilor Consiliului de Miniştri.

În limitele competentei ministerelor pe care le conduc, Miniştrii dau ordine şi instrucţiuni pe baza şi în vederea aplicării legilor în vigoare, a hotărîrilor şi dispoziţiunilor Consiliului de Miniştri, controland executarea lor.

Ministerele Republicii Populare Române sînt următoarele: Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Agriculturii; Ministerul Comerţului Exterior; Ministerul Comerţului Interior; Ministerul Construcţiilor şi al Industriei Materialelor de Construcţii; Ministerul Cultelor; Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice; Ministerul Finanţelor; Ministerul Forţelor Armate; Ministerul Gospodariilor Agricole de Stat; Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale; Ministerul Gospodăriei Silvice; Ministerul Industriei Alimentare; Ministerul Industriei Carnii, Peştelui şi Laptelui; Ministerul Industriei Carbunelui; Ministerul Industriei Chimice; Ministerul Industriei Metalurgice; Ministerul Industriei Petrolului; Ministerul Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei; Ministerul Industriei Uşoare; Ministerul Învăţămîntului Public; Ministerul Justiţiei; Ministerul Postelor şi Telecomunicatiilor; Ministerul Prevederilor Sociale; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Securităţii Statului; Ministerul Transporturilor.

Organele puterii de stat în regiuni, raioane, oraşe şi comune sînt Sfaturile Populare ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate.

Sfaturile Populare se compun din deputaţi aleşi pe timp de doi ani de către oamenii muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, din regiunea, raionul, oraşul şi comuna respectiva. Normele de reprezentare în Sfaturile Populare se stabilesc prin lege.

Sfaturile Populare îndrumă munca organelor administrative subordonate lor, conduc activitatea locală pe taram economic şi cultural, asigura menţinerea ordinei publice, respectarea legilor şi ocrotirea drepturilor cetăţenilor, întocmesc bugetul local.

Sfaturile Populare organizează participarea activa a oamenilor muncii la conducerea treburilor de stat şi obşteşti şi la opera de construire a socialismului.

Sfaturile Populare iau hotărîri şi dau dispoziţii în limitele drepturilor ce le sînt acordate prin legile Republicii Populare Române.

Organele executive şi de dispoziţie ale Sfaturilor Populare regionale, raionale, orăşeneşti şi comunale sînt Comitetele Executive alese de deputaţii Sfaturilor Populare şi sînt alcătuite din Preşedinte, Vice-presedinti, Secretar şi membri.

Organul puterii de stat al Regiunii Autonome Maghiare este Sfatul Popular al Regiunii Autonome. Organul executiv şi de dispoziţie al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Maghiare este Comitetul Executiv ales de el.

Sfatul Popular al Regiunii Autonome Maghiare este ales după normele stabilite de lege, pe timp de 2 ani, de către oamenii muncii din Regiunea Autonomă, cetăţeni ai Republicii Populare Române.

Organul executiv şi de dispoziţie al Sfaturilor Populare din comunele mici este alcătuit din Preşedinte, Vice-preşedinte şi Secretar, aleşi de deputaţii Sfatului Popular respectiv.

Organele executive şi de dispoziţie ale Sfaturilor Populare dau socoteala de activitatea lor atît Sfatului Popular care le-a ales, cat şi Comitetului Executiv al Sfatului Popular imediat superior.

Sfaturile Populare regionale, raionale şi orăşeneşti organizează secţiuni ale Comitetelor Executive. Organizarea, modul de funcţionare şi activitatea secţiunilor sînt determinate prin lege.

Secţiunile Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare sînt subordonate atît Sfatului Popular şi Comitetului Executiv pe lîngă care funcţionează, cat şi secţiunii corespunzătoare a Comitetului Executiv al Sfatului Popular imediat superior şi Ministerelor respective.

După expirarea mandatului Sfaturilor Populare, Comitetele Executive îşi păstrează atribuţiile pînă la constituirea noilor organe executive de către Sfaturile Populare nou alese.

Justiţia în Republica Populara Română se înfăptuieşte de către Tribunalul Suprem al Republicii Populare Române, Tribunalele regionale şi Tribunalele populare, precum şi de către instanţele judecătoreşti speciale, înfiinţate prin lege. Organizarea, competenţa şi procedura tribunalelor sînt stabilite prin lege.

Tribunalele apara regimul de democratie populara şi cuceririle poporului muncitor; asigura legalitatea populara, proprietatea obsteasca şi drepturile cetăţenilor.

Judecarea proceselor la toate instanţele se face cu participarea asesorilor populari, afară de cazurile cînd legea dispune altfel.

Tribunalul Suprem al Republicii Populare Române este ales de Marea Adunare Naţionala pe termen de cinci ani. Judecătorii şi asesorii populari sînt aleşi în conformitate cu procedura stabilită prin lege. Prin lege este stabilită şi numirea judecătorilor în instanţele speciale.

În Republica Populara Română, procedura judiciară se face în limba română, asigurându-se în regiunile şi raioanele locuite de populaţie de alta naţionalitate decât cea română folosirea limbii materne a acelei populaţii. Părţilor, care nu vorbesc limba în care se face procedura judiciară, li se asigura posibilitatea de a lua cunoştinţa, prin traducător, de piesele dosarului, precum şi dreptul de a vorbi în instanţa şi a pune concluziuni în limba maternă.

În toate instanţele judecata este publică, în afară de cazurile prevăzute de lege. Acuzatului i se garantează dreptul de apărare.

Judecătorii sînt independenţi şi se supun numai legii.

Tribunalele pronunţa hotărîrile lor în numele poporului.

Tribunalul Suprem al Republicii Populare Române exercita supravegherea activităţii judiciare a tuturor instanţelor judecătoreşti din Republica Populara Română.

Procurorul General al Republicii Populare Române exercita supravegherea superioară a respectării legilor de către Ministere şi celelalte organe centrale, de către organele locale ale puterii şi administraţiei de stat, precum şi de către funcţionari şi ceilalţi cetăţeni.

Procurorul General al Republicii Populare Române este numit de Marea Adunare Naţionala pe termen de cinci ani. Loctiitorii Procurorului General al Republicii Populare Române şi procurorii unităţilor locale ale Procuraturii sînt numiţi de Procurorul General pe termen de patru ani.

Procurorul General răspunde faţă de Marea Adunare Naţionala a Republicii Populare Române, şi - în intervalul dintre sesiuni - faţă de Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi faţă de Consiliul de Miniştri.

Organele Procuraturii sînt independente de organele locale, subordonandu-se numai Procurorului General al Republicii Populare Române.

Cetăţenilor Republicii Populare Române le este asigurat dreptul la munca, adică dreptul de a capata o munca garantată şi plătită potrivit cu cantitatea şi calitatea ei. Dreptul la munca este garantat prin existenta şi dezvoltarea formatiunii socialiste a economiei naţionale, prin creşterea neîntreruptă şi sistematica a forţelor de producţie în Republica Populara Română, prin înlăturarea posibilităţii crizelor economice şi prin lichidarea somajului.

Cetăţenii Republicii Populare Române au dreptul la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin: stabilirea zilei de muncă de 8 ore pentru muncitori şi funcţionari; reducerea zilei de muncă sub 8 ore pentru anumite profesiuni cu condiţii de muncă grele şi pentru secţii cu condiţii de muncă deosebit de grele; stabilirea de concedii anuale plătite pentru toţi muncitorii şi funcţionarii; punerea la dispoziţia oamenilor muncii a caselor de odihnă, sanatoriilor şi instituţiilor de cultura.

Cetăţenii Republicii Populare Române au dreptul la asigurare materială la batranete, în caz de boala sau incapacitate de muncă. Acest drept este garantat prin dezvoltarea larga a asigurarilor sociale ale muncitorilor şi funcţionarilor, pe socoteala statului, prin asistenţa medicală gratuita acordată celor ce muncesc şi prin punerea staţiunilor balneare şi climaterice la dispoziţia oamenilor muncii.

Cetăţenii Republicii Populare Române au dreptul la învăţătura. Acest drept este asigurat prin învăţămîntul elementar general, obligatoriu şi gratuit; prin sistemul burselor de stat acordate studenţilor şi elevilor merituosi din şcolile învăţămîntului superior, mediu şi elementar, prin organizarea pe lîngă întreprinderi industriale, gospodării agricole de stat, staţiuni de maşini şi tractoare şi gospodării agricole colective a învăţămîntului profesional gratuit pentru cei ce muncesc. Învăţămîntul de toate gradele este învăţămînt de stat. Statul se îngrijeşte de dezvoltarea ştiinţei, literaturii şi artei.

Oamenilor muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, fără deosebire de naţionalitate sau rasa le este asigurata deplina egalitate de drepturi în toate domeniile vieţii economice, politice şi culturale. Orice fel de ingradire directa sau indirecta a drepturilor oamenilor muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, stabilirea de privilegii directe sau indirecte pe temeiul rasei sau al naţionalităţii cărora le aparţin cetăţenii, orice manifestare de sovinism, ura de rasa, ura naţionala sau propaganda naţionalista şovină este pedepsita de lege.

În Republica Populara Română se asigura minorităţilor naţionale folosirea libera a limbii materne, învăţămîntul de toate gradele în limba maternă, cărţi, ziare şi teatre în limba maternă. În raioanele locuite şi de populaţii de alta naţionalitate decât cea română, toate organele şi instituţiile vor folosi oral şi scris şi limba naţionalitatilor respective şi vor face numiri de funcţionari din rândul naţionalităţii respective sau al altor localnici care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei locale.

Femeia în Republica Populara Română are drepturi egale cu ale bărbatului în toate domeniile vieţii economice, politice, de stat şi culturale. Femeia are drepturi egale cu ale bărbatului la munca, salariu, odihna, asigurare socială şi învăţămînt. Statul ocroteşte căsătoria şi familia şi apara interesele mamei şi copilului. Statul acorda ajutor mamelor cu mulţi copii şi mamelor singure, concedii cu plata salariului femeilor însărcinate; organizează maternitati, crese şi cămine de copii.

Libertatea de constiinta este garantată tuturor cetăţenilor Republicii Populare Române. Cultele religioase sînt libere să se organizeze şi pot funcţiona liber. Libertatea exercitării cultelor religioase este garantată tuturor cetăţenilor Republicii Populare Române. Şcoala este despartita de biserica. Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasă nu poate deschide sau întreţine instituţii de învăţămînt general, ci numai şcoli speciale pentru pregătirea personalului cultului. Modul de organizare şi funcţionare a cultelor religioase se reglementează prin lege.

În conformitate cu interesele celor ce muncesc şi în vederea intaririi regimului de democratie populara, cetăţenilor Republicii Populare Române li se garantează prin lege:

1. a) libertatea cuvantului;
2. b) libertatea presei;
3. c) libertatea întrunirilor şi a mitingurilor;
4. d) libertatea cortegiilor şi a demonstratiilor de strada. Aceste drepturi sînt asigurate punându-se la dispoziţia maselor muncitoare şi organizaţiilor lor tipografiile, depozitele de hârtie, clădirile publice, strazile, mijloacele de comunicaţii şi alte condiţii materiale necesare exercitării acestor drepturi.

În conformitate cu interesele celor ce muncesc şi în scopul dezvoltării activităţii politice şi obşteşti a maselor populare, cetăţenilor Republicii Populare Române li se asigura dreptul de asociere în organizaţii obşteşti, în sindicate profesionale, uniuni cooperatiste, organizaţii de femei, de tineret, organizaţii sportive, asociaţii culturale, tehnice şi ştiinţifice. Orice asociaţie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă. Participarea la astfel de asociaţii este pedepsita de lege. Cetăţenii cei mai activi şi cei mai constienti din randurile clasei muncitoare şi din randurile celorlalte paturi de oameni ai muncii se unesc în Partidul Muncitoresc Roman, detasamentul de avangarda al oamenilor muncii în lupta pentru întărirea şi dezvoltarea regimului de democratie populara şi pentru construirea societăţii socialiste. Partidul Muncitoresc Roman este forta conducatoare atît a organizaţiilor celor ce muncesc, cat şi a organelor şi instituţiilor de stat. În jurul lui se strang laolalta toate organizaţiile celor ce muncesc din Republica Populara Română.

Cetăţenilor Republicii Populare Române le este garantată inviolabilitatea persoanei. Nimeni nu poate fi arestat decât pe baza hotărîrii tribunalului sau a procurorului, conform prevederilor legii.

Inviolabilitatea domiciliului cetăţenilor şi secretul corespondentei sînt ocrotite de lege.

Republica Populara Română acorda drept de azil cetăţenilor străini urmăriţi pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru activitate ştiinţifică, pentru participare la lupta de eliberare naţionala sau de apărare a păcii.

Fiecare cetăţean al Republicii Populare Române este dator să respecte Constituţia şi legile Statului de democratie populara; sa pazeasca, sa întărească şi sa dezvolte proprietatea obsteasca socialistă; să respecte disciplina muncii; să contribuie activ la întărirea regimului de democratie populara şi la propăşirea economică şi culturală a tarii.

Serviciul militar este obligatoriu. Serviciul militar în randurile Forţelor Armate ale Republicii Populare Române este o îndatorire de onoare a cetăţenilor Republicii Populare Române.

Apărarea Patriei este datoria sfanta a fiecărui cetăţean al Republicii Populare Române. Trădarea de Patrie, călcarea jurămîntului, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacităţii de apărare a statului, spionajul constituie crimele cele mai grave faţă de popor şi de stat şi sînt pedepsite de lege cu toată asprimea.

Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţionala şi pentru Sfaturile Populare se fac prin vot universal, egal, direct şi secret.

Alegerile de deputaţi se fac prin vot universal. Toţi oamenii muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, care au împlinit vîrsta de 18 ani, fără deosebire de rasa sau naţionalitate, sex, religie, grad de cultura, profesiune sau durata domicilierii, au dreptul de a lua parte la alegerea deputaţilor, cu excepţia alienatilor, a persoanelor condamnate prin hotărîre judecătorească la pierderea dreptului electoral şi a celor declaraţi nedemni prin lege. Poate fi ales deputat al Marii Adunări Naţionale şi al Sfaturilor Populare oricare om al muncii, cetăţean al Republicii Populare Române cu drept de vot, care a împlinit vîrsta de 23 de ani.

Alegerile de deputaţi se fac prin vot egal. Toţi oamenii muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române, iau parte la alegeri în condiţii egale şi fiecare are dreptul la un singur vot.

Femeile au dreptul de a alege şi de a fi alese în Marea Adunare Naţionala şi în Sfaturile Populare la fel cu bărbaţii.

Cetăţenii aflaţi în randurile Forţelor Armate ale Republicii Populare Române au dreptul de a alege şi a fi aleşi, la fel ca toţi oamenii muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române.

Alegerile de deputaţi se fac prin vot direct. La alegerile pentru Marea Adunare Naţionala şi pentru toate Sfaturile Populare, oamenii muncii, cetăţeni ai Republicii Populare Române participa în mod nemijlocit, prin vot direct.

Alegerile de deputaţi se fac prin vot secret.

Candidaturile pentru alegerea deputaţilor se depun pe circumscripţii electorale, după normele stabilite prin lege. Dreptul de a depune candidaturi este asigurat tuturor organizaţiilor oamenilor muncii: organizaţiilor Partidului Muncitoresc Roman, sindicatelor profesionale, cooperativelor, organizaţiilor de tineret şi altor organizaţii de masa, precum şi asociaţilor culturale.

Fiecare deputat este obligat sa dea socoteala în faţa alegătorilor de activitatea sa şi de aceea a organului ales din care face parte. Deputatului i se poate retrage oricînd mandatul, în urma hotărîrii majorităţii alegătorilor, luată în conformitate cu procedura fixată de lege.

Stema Republicii Populare Române reprezintă munti impaduriti, deasupra cărora se ridica soarele. În partea stanga a stemei se afla o sonda. Stema este încadrată de o cununa de spice de grâu. În partea de sus a stemei se afla o stea în cinci colturi. În partea de jos a stemei, spicele sînt infasurate într-o panglica tricolora pe care sînt scrise literele R.P.R.

Drapelul Republicii Populare Române poarta culorile roşu, galben şi albastru, aşezate vertical cu albastrul lîngă lancie. În mijloc este asezata stema Republicii Populare Române.

Capitala Republicii Populare Române este oraşul Bucureşti.

Constituţia Republicii Populare Române poate fi modificată numai prin lege votată de Marea Adunare Naţionala. Proiectul de lege asupra modificării Constituţiei se considera adoptat dacă a fost votat de cel puţin două treimi din numărul total al membrilor Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române. -------