Regulamentul nr. 0/1923

Plata preţului cuvenit proprietarilor expropriati se va face în titluri de renta amortizabila în 50 ani şi purtătoare de dobînda de 5 la suta. Pentru fracţiunile sub 100 lei plata se va face în numerar. Valoarea nominală este socotită la plata drept valoare reală. Plata exproprierii pentru toate persoanele morale publice (zemtve, Stat, judeţ, comuna), se face în renta perpetua purtătoare de dobînda de 5 la suta, iar pentru celelalte persoane morale, inclusiv epitropia

1. sf) Spiridon, în renta amortizabila.

Pentru datoriile cuvenite băncile rusesti, aflătoare astăzi în lichidarea Statului român, nu se va consemna renta.

Pentru hotărîrile de expropriere rămase definitive şi pentru a căror publicare s-a intervenit la "Monitorul Oficial", plata se va face astfel: 80 la suta din valoare imediat, iar restul de 20 la suta după ce masuratoarea cadastrului va rămîne definitivă. Pînă atunci, pentru acest rest, Statul plăteşte semestrial la 1 Mai şi 1 Noembrie al fiecărui an, o dobînda de 5 la suta pe an.

Statul se liberează valabil prin simplul fapt al consemnarii preţului la Casa de depuneri şi consemnaţiuni. Pentru mosiile ipotecate băncilor rusesti, Statul va consemna preţul ce se plăteşte în renta, astfel cum se va fixa prin ordonanţa preşedintelui tribunalului situaţiunii imobilului, cu citarea părţilor. În asemenea cazuri Statul va inainta recipisele preşedintelui tribunalului, care printr-o noua ordonanţa va da cuvenită autorizaţiune celor în drept pentru ridicarea dela Casa de depuneri a valorilor consemnate.

Prin consemnarea preţului, terenul expropriat devine liber de orice obligaţiuni şi orice sarcini reale ce ar exista asupra lui. Toţi cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra partei de pămînt expropriata nu le pot exercita decât asupra preţului consemnat la Casa de depuneri.

Renta cuvenită pentru plata datoriilor către băncile rusesti va fi reţinută de Stat, care va achită creanţele băncilor creditoare în ruble, socotind cursul rublei egal cu un leu, asa cum s-a decis prin jurnalul consiliului de miniştri

1. no) 1.756 din 18 Iulie 1921, cu ocazia lichidării băncilor Statului rus, nobilimii şi taranesti.

Diviziunea, radierea, restrangerea creanţei şi tabloul de ordinea creditorilor se fixează în camera de consiliu de preşedintele tribunalului situaţiei imobilului după cererea debitorilor sau creditorului şi cu citarea părţilor, care din oficiu va ordonă cu privire la terenul expropriat, radierea tuturor sarcinilor şi urmăririlor de orice fel, sau reducerea lor, facerea de menţiuni în registre şi închiderea oricăror dosare relative la aceste urmăriri şi încetarea lor de fapt. Executarea creanţelor ipotecare sau privilegiate este suspendată pînă la consemnarea preţului.

Nu se pot înfiinţa în mâinile Statului sau "Casei Noastre", cesiuni, popriri şi sechestre de orice natura asupra preţului. Statul şi "Casa Noastră" nu va ţine seama de acele cari se va ordonă, iar acele înfiinţate se vor considera ca neexistente. Se pot face însă popriri în mâinile grefierului tribunalului după consemnarea preţului şi chiar înainte de sumele ce proprietarul ar avea sa primească ca preţ al părţii expropriate.

Orice acţiune de revendicare sau orice alta acţiune de orice natura privitoare la pământul expropriat, se va valorifica, din moment ce exproprierea a rămas definitivă, numai asupra preţului acestui pămînt şi anume în proporţia în care preţul înlocuieşte pământul expropriat. Acţiunile introduse în justiţie vor continua avînd drept obiect preţul sau partea din preţ care înlocuieşte pământul expropriat, iar acţiunile neintroduse încă în justiţie vor avea dela început drept obiect preţul pămîntului expropriat.

În caz cînd proprietatea este ipotecata, creanţele ipotecare, prin derogare dela lege sau convenţiune, rămîn de drept desfiinţate asupra porţiunii expropriate, iar drepturilor creditorilor ipotecari, se exercită numai asupra preţului în renta consemnat la Casa de depuneri şi consemnaţiuni. Ele continua însă a subzistă proporţional asupra părţii ipotecate rămasă expropriatului şi în condiţiunile actului de ipoteca. Partea proporţională din creanta ipotecară care revine creditorului pentru partea expropriata se declara exigibilă. Ea se va plati din renta consemnată, socotită valoare nominală drept o valoare reală. Din ziua de 27 Noembrie 1918, în legătură cu art. 2 din lege, creditorul nu va avea drept sa ia decât un procent de 6 la suta, urmând a se scade din capitalul împrumutat suma încasată de creditor în plus ca procent. Tot în renta socotită astfel se vor achită de debitori orice dobânzi datorite pînă în ziua consemnarii. În cazul exproprierii terenurilor persoanelor morale publice (Stat, judeţe, comune), valoarea creanţelor ipotecare şi privilegiate se va consemna în renta amortizabila, diferenţa urmând a se consemna în renta perpetua.

Creditorii ipotecari, cari la cererea proprietarului, în loc de a primi renta consemnată ce li s-ar cuveni, ar consimţi ca întreaga lor creanta sa rămînă asigurata în restul proprietăţii neexpropriata şi în acelaşi timp ar prelungi termenul de exigibilitate cu 10 ani dela expirare şi cu dobînda de 5 la suta pe an, vor putea primi la exigibilitate plata creanţei în numerar.

Consilierul agricol al judeţului va inainta tribunalului un tablou de toate mosiile expropriate din judeţ, în care se va arata: numele mosiei, al proprietarului şi orice alte indicatiuni. Preşedintele tribunalului va îngriji sa alcatuiasca dosare separate pentru fiecare moşie, la care se va alătură tot ce se referă la aceasta moşie, ca sarcini, urmăriri, acţiuni, drepturi, întâmpinări, etc. Primul notar sub controlul preşedintelui tribunalului, va cerceta registrele şi alcătui liste de sarcini pentru fiecare moşie. În acest scop, se vor putea cere lămuriri debitorului şi creditorilor. Orice parte interesanta este în drept sa arate preşedintelui tribunalului intampinarile sale, cari vor fi luate în considerare la liberarea preţului.

Dacă nu exista nici o sarcina sau împiedicare legală, preşedintele tribunalului va dispune printr-o ordonanţa liberarea preţului.

Dacă exista vreo acţiune în revendicare sau de alta natura introdusă în justiţie asupra pămîntului expropriat şi nici o alta împiedicare ori sarcina, tribunalul cercetand seriozitatea acţiunii, va dispune ca să se retie din preţ o sumă care după aprecierea sa ar putea acoperi pretenţiile reclamantului. Cînd partea nu înfăţişează nici un titlu va fi obligatorie depunerea unei cauţiuni de un sfert din valoarea reclamata. În celelalte cazuri depunerea cauţiunii e lăsată la aprecierea tribunalului. Acţiunile în revendicare sau oricare altele privitoare la imobilul expropriat cari au ca obiect preţul, vor continua să fie judecate de instanţele cari le-ar fi judecat dacă nu intervenea exproprierea şi după aceleaşi norme. Numai după ce au fost judecate în chip definitiv, cel în drept va putea cere partea din preţ, care reprezintă echivalentul imobilului, la instanţa unde se afla depus preţul. Pînă atunci, existenta unor asemenea acţiuni indrituesc numai măsura de conservare din articolul precedent la instanţa unde se afla depus preţul.

Dacă asupra imobilului expropriat exista sarcini, urmăriri etc., cari se exercită asupra preţului, pentru liberare se va proceda conform dispoziţiilor prevăzute în art. 7.

Dacă asupra acestui imobil exista diferite drepturi, ca uzufruct sau altele de orice natura, preţul corespunzător va rămîne consemnat la Casa de depuneri iar titularii acestor drepturi se vor adresa instanţelor competente, cari vor decide asupra întrebuinţării acestor fonduri, conform dreptului comun.

Toate chestiunile privitoare la plata preţului şi lichidarea sarcinilor sau în legătură cu aceasta vor fi rezolvate de preşedintele tribunalului cu citarea părţilor. Judecarea tuturor acestor chestiuni se face în camera de consiliu de urgenta, cu precădere şi fără autorizaţie.

Toate aceste chestiuni sînt de competinţa tribunalului unde este situat imobilul.

Cînd plata preţului pentru terenul expropriat se face în doua fracţiuni, dispoziţiunile prevăzute în art. 5 şi următoarele de mai sus se aplică de îndată mai intaiu asupra cotei consemnată de 80 la suta din preţ şi în urma asupra restului de 20 la suta cînd va fi consemnat.

Proprietarii expropriati primind sub forma de arenda, despăgubirea cuvenită pînă la 30 Aprilie 1923, plata preţului se socoteşte facuta pe ziua de 1 Mai 1923, astfel ca renta va purta cupoanele de 1 Mai 1923. Pe măsura ce sentinţele rămîn definitive se vor îndeplini formalităţile pentru consemnarea preţului în condiţiunile mai sus arătate.

Socoteala dobânzilor pentru creditori se va face pe ziua emiterii ordonanţei prezidenţiale.

Din banii adunaţi din răscumpărarea proprietăţilor ce au aparţinut haznalei, udelurilor şi mănăstirilor din străinătate, se va alcătui un fond special al cărui venit va fi întrebuinţat la întreţinerea şcolilor de agricultura indicate în anexa art. 44. În acest scop se va emite renta perpetua iar Casa de depuneri, va pune la dispoziţia ministerului de agricultura pentru şcolile prevăzute la anexa art. 44.

De îndată ce s-a făcut improprietarirea şi satenii au fost puşi în posesia loturilor, ei nu vor mai plati arenda dacă preţul pămîntului expropriat a fost fixat, ci anuitatea preţului, care va fi devizat în rate semestriale calculate pe baza unei dobânzi de 5 la suta pe an şi amortisment după tabela. Dobînda de întîrziere va fi de 6 la suta pe an.

Plata pămîntului pentru toate vînzările se face în principiu în momentul intrării în posesie. Acelora cari nu vor fi în măsura sa plătească în întregime pământul primit, se va acorda un termen de plată în rate pînă la 20 ani, cu condiţiunea de a vărsa înainte cel puţin 20 la suta din preţ. Încasarea sumelor datorite se urmăreşte conform legilor ce sînt sau vor fi în vigoare pentru urmărirea veniturilor Statului, în baza rolurilor ce se vor trimite administraţiilor financiare.

Din ratele ce se vor plati de cumpărători, partea reprezentând dobînda banilor se va înscrie în veniturile generale ale Statului. În ce priveşte plăţile anticipate, avansurile din preţ şi cota de amortisment cuprinsă în rate, ele vor fi consemnate prin îngrijirea administraţiilor financiare, la Casa de depuneri şi consemnaţiuni, în contul şi la dispoziţia Casei centrale a împroprietăririi, direcţiunea creditului ipotecar spre a forma "Fondul pentru amortizarea exproprierilor făcute pentru cauza de utilitate naţionala".

Casa centrala a împroprietăririi va vărsa din acest fond în fiecare an ministerului de finanţe, spre a fi încasate la Stat, sumele prevăzute pentru amortizarea anuală prin tragere la sorţi a titlurilor de renta amortizabila emise pentru plata exproprierilor. Disponibilul din fondul consemnat va fi întrebuinţat de Casa centrala a împroprietăririi de asemenea la amortizarea prin tragere la sorţi a titlurilor de renta amortizabila, emise pentru plata pămîntului expropriat în plus şi peste cota anuală înscrisă pentru amortizare. ──────────────