Legislație România
Portal legislativ actualizat din surse publice oficiale
Versiune informativă pentru consultare
CODUL COMERCIAL nr. 0
Document generat informativ din surse publice oficiale. Nu înlocuiește Portalul Legislativ - legislatie.just.ro.
Cuprins
- Articolul 1
- Articolul 2
- Articolul 3
- Articolul 4
- Articolul 5
- Articolul 6
- Articolul 7
- Articolul 8
- Articolul 9
- Articolul 10
- Articolul 11
- Articolul 12
- Articolul 13
- Articolul 14
- Articolul 15
- Articolul 16
- Articolul 17
- Articolul 18
- Articolul 19
- Articolul 20
- Articolul 21
- Articolul 22
- Articolul 23
- Articolul 24
- Articolul 25
- Articolul 26
- Articolul 27
- Articolul 28
- Articolul 29
- Articolul 30
- Articolul 31
- Articolul 32
- Articolul 33
- Articolul 34
- Articolul 35
- Articolul 36
- Articolul 37
- Articolul 38
- Articolul 39
- Articolul 40
- Articolul 41
- Articolul 42
- Articolul 43
- Articolul 44
- Articolul 45
- Articolul 46
- Articolul 47
- Articolul 48
- Articolul 49
- Articolul 50
- Articolul 51
- Articolul 52
- Articolul 53
- Articolul 54
- Articolul 55
- Articolul 56
- Articolul 57
- Articolul 58
- Articolul 59
- Articolul 60
- Articolul 61
- Articolul 62
- Articolul 63
- Articolul 64
- Articolul 65
- Articolul 66
- Articolul 67
- Articolul 68
- Articolul 69
- Articolul 70
- Articolul 71
- Articolul 72
- Articolul 73
- Articolul 74
- Articolul 75
- Articolul 76
- Articolul 77
- Articolul 78
- Articolul 79
- Articolul 80
- Articolul 81
- Articolul 82
- Articolul 83
- Articolul 84
- Articolul 85
- Articolul 86
- Articolul 87
- Articolul 88
- Articolul 89
- Articolul 90
- Articolul 91
- Articolul 92
- Articolul 93
- Articolul 94
- Articolul 95
- Articolul 96
- Articolul 97
- Articolul 98
- Articolul 99
- Articolul 100
- Articolul 101
- Articolul 102
- Articolul 103
- Articolul 104
- Articolul 105
- Articolul 106
- Articolul 107
- Articolul 108
- Articolul 109
- Articolul 110
- Articolul 111
- Articolul 112
- Articolul 113
- Articolul 114
- Articolul 115
- Articolul 116
- Articolul 117
- Articolul 118
- Articolul 119
- Articolul 120
- Articolul 121
- Articolul 122
- Articolul 123
- Articolul 124
- Articolul 125
- Articolul 126
- Articolul 127
- Articolul 128
- Articolul 129
- Articolul 130
- Articolul 131
- Articolul 132
- Articolul 133
- Articolul 134
- Articolul 135
- Articolul 136
- Articolul 137
- Articolul 138
- Articolul 139
- Articolul 140
- Articolul 141
- Articolul 142
- Articolul 143
- Articolul 144
- Articolul 145
- Articolul 146
- Articolul 147
- Articolul 148
- Articolul 149
- Articolul 150
- Articolul 151
- Articolul 152
- Articolul 153
- Articolul 154
- Articolul 155
- Articolul 156
- Articolul 157
- Articolul 158
- Articolul 159
- Articolul 160
- Articolul 161
- Articolul 162
- Articolul 163
- Articolul 164
- Articolul 165
- Articolul 166
- Articolul 167
- Articolul 168
- Articolul 169
- Articolul 170
- Articolul 171
- Articolul 172
- Articolul 173
- Articolul 174
- Articolul 175
- Articolul 176
- Articolul 177
- Articolul 178
- Articolul 179
- Articolul 180
- Articolul 181
- Articolul 182
- Articolul 183
- Articolul 184
- Articolul 185
- Articolul 186
- Articolul 187
- Articolul 188
- Articolul 189
- Articolul 190
- Articolul 191
- Articolul 192
- Articolul 193
- Articolul 194
- Articolul 195
- Articolul 196
- Articolul 197
- Articolul 198
- Articolul 199
- Articolul 200
- Articolul 201
- Articolul 202
- Articolul 203
- Articolul 204
- Articolul 205
- Articolul 206
- Articolul 207
- Articolul 208
- Articolul 209
- Articolul 210
- Articolul 211
- Articolul 212
- Articolul 213
- Articolul 214
- Articolul 215
- Articolul 216
- Articolul 217
- Articolul 218
- Articolul 219
- Articolul 220
- Articolul 221
- Articolul 222
- Articolul 223
- Articolul 224
- Articolul 225
- Articolul 226
- Articolul 227
- Articolul 228
- Articolul 229
- Articolul 230
- Articolul 231
- Articolul 232
- Articolul 233
- Articolul 234
- Articolul 235
- Articolul 236
- Articolul 237
- Articolul 238
- Articolul 239
- Articolul 240
- Articolul 241
- Articolul 242
- Articolul 243
- Articolul 244
- Articolul 245
- Articolul 246
- Articolul 247
- Articolul 248
- Articolul 249
- Articolul 250
Articole
Articolul 1
Negutatori suntu câţi făcut fapte de negotiu şi au negotiulu ca o meseria a loru obicinuita.
Articolul 2
Ori-ce nevirsnicu, parte barbatesca ori femeesca, avendu iertarea virstei după pravila pamentului, şi fiindu în vîrsta de ani doue-deci şi unulu deplinu, nu va putea să se negutiatoresca, nici faptele sale cele de negotiu să se socotesca legiuite: - 1. De nu va avea voia înscrisă de la tatalu seu, sau (intemplandu-se a fi tatalu seu mortu, ori a fi pusu sub epitropie, ori a lipsi într'alte teri) de la mama-sa, ca o firesca epitropa ce este, sau neavendu nici tata nici mama, de la epitropi, care voia sa fia adeverita de tribunalulu civilu alu locului. - 2. Dacă mai susu disa voia nu se va trece în condica tribunalului de comerciu, sau nefiindu asemenea tribunalu, în condica jndecatoriei locale, unde nevirsniculu voiesce să se asede cu locuinta şi la ai caria pareti se va şi lipi spre sciinta.
Articolul 3
Nevirsniculu, şi de nu va fi negutatoru, facendu inse faptele de negotiu însemnate la art. 309 din Regulamentulu organicu, este supusu la câte se coprindu în articolulu alu 2-lea.
Articolul 4
Nevirsnicii negutatori, şi de voru avea voia cerută după art. alu 2-lea, daru nu potu nici sa ipoteceze (adică sa zalojesca lucruri nemiscatore) nici sa instreineze averile loru cele nemiscatore de catu numai cu întărirea judecatei, care va cerceta mai înainte de este acesta spre invederatu folosui alu negotiului loru.
Articolul 5
Muierea cu barbatu de nu va avea ecsoprica, nu poate să se negutiatoresca, iaru avendu, poate; inse şi atunci cu slobozenia bărbatului înscrisă, şi adeveritu de judecătoria judeţului.
Articolul 6
Candu muierea maritata, neavendu ecsoprica, se va negutatori cu slobozenia bărbatului în chipulu aratatu mai susu, se înţelege ca se negutatoresce pe sema lui; şi la o asemenea intemplare, ea indatortza averea lui, iaru zeatrea va rămîne intrega şi neclintita. Titlul U II PENTRU CATASTISELE NEGUTIATORILORU
Articolul 7
Ori-ce negutiatoru este datoru a avea unu catastichu-jurnalu în care să se arete, pe fie-care di ce are sa ia şi ce are sa dea, lucrările negotului seu, tocmelile sale cele negutatoresci, priimirile sau girurile de poliţe şi de obşte totu ce priimesce şi platesce cu ori-ce felu de numire, şi în care, către acesta să se mai arete, pe tota luna, sumele întrebuinţate la cheltuelile casei sale: însă acestu catastihu-jurnalu va fi deosebitu de acele-l-alte catastise ce se obicinuescu la negotu; daru nu sînt neaperatu trebuinciose. Este datoru a pestra după orarduiala datei, scrisorile ce priimesce, şi a prescrie într'unu catastichu pe cele ce trimite; iaru negutatorii carii nu voru specula cu poliţe sau nu voru avea o mare întindere de negotu, ne inlesnindu-se a tinea catastisele ca dopia scriptura, voru fi datori a avea unu catastichu curatu, snuruitu şi cu sahulu judecătoriei, în care voru trece, pe tota dioa tote dările şi primirile loru, sub ori ce felu numire.
Articolul 8
Este datoru a face sub-iscalitura sa, pe totu anul, o catagrafia (inventaru) de lucrurile sale cele miscatore şi nemiscatore, şi de creditele şi datoriile sale, şi a o prescria, pe totu anul într'unu catastichu deosebitu oranduitu numai pentru acesta.
Articolul 9
Catastichulu-jurnal şi catastichulu-catagrafiiloru voru fi innumerate pe fia-care foia, însemnate cu sahu de la inceputu pînă la finitu, şnuruite şi pecetluite de catra tribunalulu localu, şi apoi la finitulu fia-cărui anu se voru infatisia la judecătoria spre incheiare. Judecătoria îndată ce i se voru aduce aceste catastise, va fi datore a trece fără catu de putina zabava, şi faţa cu negutatorulu, la finitulu foiloru scrise, aceste cuvinte sub semnăturile judecatoriloru: "S'a infatisiatu jurnalulu, seu inventariulu, pe anul cutare, astadi la..... anul.... şi s'a adeveritu cu a nostra iscalitura fi punerea pecetei judecătoriei". Nici unu felu de plată nu se va lua pentru acesta adeverire. De se va intempla a nu putea găsi negutatorulu catastisele sale pînă la sfirsitulu anului, va avea sorocu încă de trei luni din anului urmatoru, în curgerea cărui sorocu va fi neaperatu datoru a le infatisa la tribunalu spre inchiare. Înscrierea într'aceste catastise se va urma după randulu datei, fără a se lasă locu deschisu, nici a se face vr'unu adaosu pe margine.
Articolul 10
Negutatorii voru fi datori a tenea aceste catastise la pestrare în curgere de dece ani.
Articolul 11
Judecătoria poate se primească catastisele cele tenute după oranduiala, spre a face dovada între negutatori pentru fapte şi pricini de negotu.
Articolul 12
Catastisele ce suntu datori a tenea negutatorii, şi în carii nu se voru fi paditu randuelile mai susu însemnate, nu voru fi primite nici a sa infatisa, nici, a face dovada la judecata spre folosulu celoru ce le voru fi tenutu, padindu-se inse şi tote câte se voru rândui la cartea pentru falimentu şi bancrute.
Articolul 13
Judecata poate porunci a sa da în cunoscinta partei celei interesate catastisele-jurnalu şi alu catagrafiiloru; inse numai la prigoniri de moştenire, de impartela intra tovarasi, şi la intemplare de falimentu.
Articolul 14
În cursulu unei prigoniri judecătorul poate, seu după cererea partei interesate, seu şi de la sine, se poruncesca a sa aduce înaintea judecatei catastisele, spre a scote dintr'însele numai câte privescu la acea prigonire.
Articolul 15
Candu catastisele ce s'au adusu de buna voia, ori s'au cerutu, ori s'au poruncitu a se aduce la judecata, se afla în locuri depărtate de tribunalulu ce a intratu în cercetarea pricinei, judecătoria poate se poftesca pentru acesta în scrisu pe tribunalulu localu ca să le cercetede, sa asterna o practica de cuprinderea loru, şi se o tramita la tribunalulu unde se cauta pricina.
Articolul 16
Candu o parte fagaduesce a da credementu la catastisele ceia-l-alte, şi acesta nu voesce ca se la aducă la judecata, atunci judecătoria poate să propună juramentu partei ce a facutu cererea. Titlul III PENTRU TOVARASII SECŢIA 1 Pentru osebitele feliuri de tovarasii şi pentru regulile loru.
Articolul 17
Contractului de tovarasia se reguleda după pravila civilă, după pravilile cele în parte ale negotului şi după tocmelile tovarasiloru.
Articolul 18
Pravila cunosce trii feluri de tovarasii negutatoresci, adică: tovarasia în nume cuprindetoru, tovarasia în comandită, şi tovarasia anonima.
Articolul 19
Tovarasia în nume cuprindetoreste aceea ce făcut prin contractu doue seu mai multe fete, şi care are dreptu scopu negotiulu sub o firma tovarasesca.
Articolul 20
Firma nu poate coprinde altu nume, de catu numai dintr'ale tovarasiloru.
Articolul 21
Tovarasii în nume cuprindatoru, iscaliti în inscrisulu de tovarasia, sînt între dinsii fia-care respundetoru şi platnicu (solidaru) de tote legăturile şi datoriile tovarasiei pentru toţi cea-l-alţi, de şi l'a iscalitu numai unulu din tovarasi, destulu numai se fia sub-firma tovarasesca.
Articolul 22
Tovarasia în comandită se face prin contractu între unulu seu mai mulţi intovarasiti de o potriva respundetori şi platnici fie-care pentru toţi, şi între unulu sau mai mulţi intovarasiti numai cu punere de capituluri, carii aceştia se numescu comanditari sau tovarasi în comandită. Acesta tovarasia se numesce sub unu nume tovarasescu care neaperatu trebuie să fia alu unuia seu mai mulţi dintre tovarasii respundetori şi platnici, iaru nu dintre comanditari.
Articolul 23
Candu sînt mai mulţi tovarasi platnici şi anume respundiatori unulu pentru altulu, ori de carmuiescu aceştia toţi împreună ori de carmuesce unulu sau mai mulţi pentru toţi, atunci tovarasia este într'aceeaşi vreme, tovarasia în nume coprindatoru despre dinsii, şi tovarasia în comandită despre cei puitori numai de capitaluri.
Articolul 24
Numele unui tovarasi comanditaru nu poate face parte a firmei tovarasesci.
Articolul 25
Tovarasiulu comanditaru se supune a se impariasi la paguba numai pînă la împlinirea capitalului ce a pusu, seu ce s'a legatu ca se pue în tovarasia.
Articolul 26
Tovarasulu comanditaru nu poate face nici o faptă de carmuire, nici a fi întrebuinţată în trebile şi pricinile tovarasiei, nici chiaru în putere de vechiletu.
Articolul 27
Tovarasiulu comanditaru, urmandu împotriva articolului de mai susu, se indatoreza a fi platnicu în tocmai şi de o potriva cu tovarasii cei în nume cuprindatori pentru tote îndatoririle şi legăturile tovarasiei.
Articolul 28
Tovarasia anonima (fără nume) nu este sub nume tovarasescu, adică nu se arata prin numele nici unuia din tovarasi.
Articolul 29
Felulu întreprinderii hotarasce şi felulu numirei sale.
Articolul 30
Se carmuesce prin vechili vremelnici, supuşi schimbarei, tovarasi sau nu tovarasi, plătiţi sau fără plata.
Articolul 31
Carmuitorii ei sînt respundatori numai pentru împlinirea insarcinarei pusă asupra-le prin vechiletu, şi pentru ca carmuiescu, ei nu suntu supuşi la nici o îndatorire nici pe sema loru, nici pe sema societăţii despre câte privescu la legăturile tovarasiei
Articolul 32
Tovarasii societăţii anonime nu suntu respundetori la pagube, de catu numai fia-care pe suma ce a pusu în tovarasia.
Articolul 33
Capitalulu tovarasiei anonime se imparie în actii, şi se sub-imparie în cupone de actia de o potriva suma.
Articolul 34
Actia se poate face sub forma de inscrisu platnicu către infatisatoru. La acesta intemplare, mutarea stapanirei actiei se sevirsesce prin singura trecere a înscrisului din mana în mana.
Articolul 35
Proprietatea actiiloru se poate înfiinţa prin înscriere în catastisele tovarasiei; la asemenea intemplare, mutarea acei proprietăţi se face prin înscriere formala a instreinarei în pomenitele catastise sub iscalitura însuşi a instreinatorului actiei sau a vechilului seu.
Articolul 36
Tovarasia anonima nu se poate înfiinţa de cat cu slobodenia Domnulul, şi priimirea formala a inscrisulul tovarasie.
Articolul 37
Poate şi capitalulu tovarasiloru în comandită să se fără, abatere inse din regulile asedate pentru tovarasiile în comandită.
Articolul 38
Tovarasiile atatu în nume coprindietoru catu şi în comandită, trebuie neaperatu a se întocmi prin înscrisuri sau adeverita de judecătorie, seu numai sub a însuşi tovarasiloru iscalitura însă la acesta din urma intemplare, trebuie se se facă atâtea cărţi, câţi tovarasi sînt, în catu se aibă fia-care câte una.
Articolul 39
Tovarasiile anonime nu se potu infiintia, de catu prin acte publice potrivitu cu coprinderea articoliloru 36 şi 44
Articolul 40
Nici o dovadă prin martori nu poate fi primită împotriva şi peste coprinderea acteloru de tovarasia nici asupra celoru ce s'aru aduce spre dovada ca s'au disu înaintea actului, la întocmirea lui, seu în urma-i.
Articolul 41
Prescurtarea acteloru de tovarasia în nume coprindetoru şi în comandită trebuie să se dea, în sorocu de cinci-spre-dece dile de la data loru, la cancelaria tribunalului localu, unde, este asediata casa tovaresesca de negotiu, ca să se treca la condica, şi se se lipsescu, spre sciinta publicului, trei luni în sala judecatei, publicându-se şi prin Buletinu. Candu tovarasia are mai multe case de negotu asedate în deosebite judetie, darea, trecerea la condica şi lipirea acestei prescurtări se voru face la tribunalulu fia-cărui judeţu. De nu se va padi vreuna din aceste formalităţi, tote faptele tovarasiei suntu nemicite şi de nici unu fololosu pentrtovarasi; iar interesele strainiloru nu se potu vatema nici cumu din lipsa acestoru formalităţi.
Articolul 42
În prescurtare trebuie să se coprinda: numele, poreclile, calităţile şi locuintele tovarasiloru, afară de ale actionariloru sau comanditariloru, firma tovarasiei, arătarea tovarasiloru celoru împuterniciţi de a cauta trebile, de a carmui şi a iscăli pentru tovarasia, - suma capitaluriloru, puse sau hotărîte a se pune prin actii sau în comandită, - vremea candu trebuie să incepa, şi candu trebuie să se sfirsesca tovarasia.
Articolul 43
Prescurtarea acteloru de tovarasia se adevereda pentru actele publice, cu iscalitura tribunaluriloru locale; iar pentru cele sub numai iscalitura tovarasiloru, de către toţi aceştia, dacă tovarasia este în nume coprindatoru, şi numai de către tovarasii cei împreună respundatori, (solidari), sau de către carmuitori, de este tovarasia în comandită, fia, ori nu, împărţită în actii.
Articolul 44
Porunca Domnului, ce intaresce tovarasiile cele anonime, va sta lipita spre sciinta publicului, împreună cu inscrisulu de tovarasia, şi într'acelaşi sorocu de vreme, asemanatu în tote cu cele cuprinse în art. 41.
Articolul 45
Neprecurmarea tovarsiei, după sfirsirea sorocului seu, se va dovedi printr'o aretare înscrisă a tovarasiloru. Acesta, aretare şi tote actele cuprindetore de desfacere de tovarasia mai înainte de soroculu celu hotaratu prin actulu ce a fostu asediat'o, ori ce schimbare, sau tragere de tovarasi, tote tocmelile sau punturile cele noua, ori ce schimbare, la suntu supuse la formalităţile randuite în articolile 41, 42, şi 43 Cei ce nu voru padii aceste formalităţi, pe lîngă osinda hotarita prin paragrafulu din urma alu Art. 41, voru fi pedepsiţi şi corectionalu, perdendu dreptulu de a alege sau de a fi aleşi judecători la tribunalulu de comerciu, de a le fi mariuria priimita la judecata sau voru fi osinditi a plati, spre pedepsa, de la una suta pînă la trei miie lei la cutia arestatiloru. Judecătoria competenţa va putea se'i osindesca, după intemplari, sau la tote aceste împreună, sau numai la una, sau la doue.
Articolul 46
Afară de cele trei feluri de tovarasii susu numite, pravila mai cunosce intovarasirile negutatoresci în impariasire.
Articolul 47
Aceste intovarasiri privescu la una, sau la mai multe lucrări de negotu; se intocmescu pentru lucrulu de întreprindere, în formele invoite, după partea ce se cuvine fie-cărui şi după condiţiile asediate între impariasitori.
Articolul 48
Intovarasirile în impariasire se potu dobîndi prin aretarea catastiseloru a corespondintei, seu prin dovada cu marturi, de va găsi cu cale tribunalulu a o priimi.
Articolul 49
Intovarasirile negutiatoresci în impariasire, nu sînt supuse la formalităţile orînduite pentru cele-l-alte tovarasii. SECŢIA I Pentru prigonirile intra tovarasi şi pentru chipulu de a le isbrani.
Articolul 50
Ori ce prigonire între tovarasi şi pentru pricini de tovarasia, se va judeca prin judecători aleşi (arbitri). Eretocrisia, la asemenea prigoniri, se socotesce ca unu tribunalu de anteia cercetare.
Articolul 51
Hotărîrea aleşilor judecători va avea apelatie la inaltulu Divanu, seu la Tribunalulu de comerciu, de se va margini cererea la lei cinci sute capitalu, însă candu nu se voru fi invoitu mai înainte în scrisu prigonitorele părţi a se lapeda de dreptulu de apelatie.
Articolul 52
Oranduirea judecatoriloru celoru aleşi se face prin inscrisu sub iscalitura prigonitoreloru părţi, şi adeveritu de judecătoria.
Articolul 53
Soroculu în care are se se isbranesca judecata, se hotaresce, de catra prigonitorele părţi candu oranduescu judecători aleşi; şi de nu se invoescu asupra sorocului, atunci se va hotărî de catra tribunalu.
Articolul 54
Candu unulu seu mai mulţi din tovarasi nu voiescu se oranduiasca judecători aleşi, atunci în loculu celui, seu celoru ce n'au alesu, îi oranduesce tribunalulu de sine.
Articolul 55
Prigonitorele părţi dau înscrisurile şi tacrirurile loru judecatoriloru celoru aleşi, fără nici o formalitate de judecată.
Articolul 56
Tovarasiulu ce zabovesce a da înscrisurile şi tacrirurile sale, se supune a le da, prin porunca judecătoriei, în sorocu de dece dile.
Articolul 57
Judecătorii cei aleşi potu prelungi, după trebuinta, soroculu celu pentru darea inscrisuriloru.
Articolul 58
De nu se innoesce soroculu darei inscrisuriloru, seu de s'a sfirsitu soroculu celu nou, judecătorii aleşi hotarescu pricina după cercetarea inscrisuriloru şi a tacriruriloru ce li s'au datu.
Articolul 59
Candu judecătorii cei aleşi nu se unescu la hotărîre, şi câţi sînt cei ce nu se unescu, atâţia suntu şi cei ce se unescu, atunci însuşi ei cu totii alegu unu altu judecatoru peste dinsii (supralesu), fără de a se intreba cei ce se judeca, de voiescu seu nu, dacă inse nu s'a oranduitu în compromesulu prigonitoreloru părţi. - Candu jndecatorii cei aleşi nu se unescu la numirea supra alesului, atunci ilu oranduesce tribunalulu.
Articolul 60
În hotărîrea judecatoriloru celor aleşi trebe se se arate curatu şi deslusitu cuvintele pe carii este intemeiatu;-hotărîrea se depune la cancelaria tribunalului: - hotărîrea se pune în lucrare fără nici o prefacere şi schimbare, inse după cuprinderea articolului 313 din Regulamentulu organicu; se trece la condica după o poronca a Presidentulni tribunalului, care este datoru a o da simpla fără nici o adăugire şi negresitu în sorocu de trii dile de la depunerea chartiei la cancelaria.
Articolul 61
La randuelile de mai susu suntu supuşi de o potriva: veduvele, moştenitorii seu cei ce aducu obrazulu celoru intovarasiti.
Articolul 62
De sînt interesaţi într'o prigonire de tovarasia comercială niscare-va nevirsnici, epitropulu loru nu poate se se lapede de-a dreptulu de a da apelatie în potriva hotărîrei judecatoriloru celoru aleşi.
Articolul 63
Tote jalbile în potriva tovarasiloru celoru neinsarcinati cu lămurirea socoteliloru tovarasesci, în potriva veduveloru loru, a mostenitoriloru loru, seu a celoru ce a u avea vre unu dreptu din partea loru, se prescriu, (adică 'şi perdu dreptulu de reclamaţia) în sorocu de cinci ani, socotiţi de la sfirsitulu sau desfacerea tovarasiei, candu cartea de tovarasia ce areta catu are sa fia, sau actulu de desfacere s'a lipitu, spre sciinta publicului în sala tribunalului, şi s'a trecutu la condica după coprinderea articoliloru 41, 42, 43 şi 45, şi candu, după împlinirea acestei formalităţi, nu s'a precurmaiu pentru dinsii prescripţia (paragrafia) prin nici o pornire de jalba către judecata. Titlul U IV PENTRU OBSTIREA AVEREI FEMEEl NEGUTIATORULUI
Articolul 64
Nimine pe viitoru pamintenu sau strainu nu va putea să se negutatoresca în principatu, dacă mai anteiu nu va fi îndeplinită formalitatea prescrisă prin Art. 335 din Regulamentulu organicu.
Articolul 65
Ori-care, negutatoru fiindu, se va căsători, este datoru ca, în sorocu de trei luni din diua căsătoriei sale, se înfăţişeze negresitu foia sa de zestre, precumu şi insemnarea daruriloru din 'naintea nuntei la judecătoria spre înscriere în condica tribunalului, asemenatu cu dispositiile aceluiaşi articolu 335 din Regulamentulu organicu. Celu ce va urma împotriva, se va pedepsi la intemplare de falimentu, ca unu bancrutaru mincinosu.
Articolul 66
Ori-care din străini nu se va fi căsătoritu aici, şi se negutatoresce în principatu, de va voi a-şi urma negoiulu pe viitoru, va fi datoru a infatisa la judecătoria, în sorocu de sese luni, socotite din dioa punerei în lucrare a acestei condici, foia de zestre sau actulu doveditoru a starei sociei sale, imputernicitu cu formala adeverire; iar neavindu aceste acte în originalu, va aduce copii adeverite cu acelaşi chipu. - Înscrierea acei foi de zestre sau actu de căsătoria se va urma după Art. 335 din Regulamentulu organicu.
Articolul 67
Ori-ce carte de judecată, care va hotărî deosebirea sau despărţirea dintre casnici, sau siguranţa zestrei între soţi, din carii unulu va fi negutatoru, va trebui se stea lipita în perilipsisu, doue luni la judecătoria locului unde se negutatoresce barbatulu sau muierea. - Sotiulu negutatoru, care nu va padi formalitate, intemplandui-se falimentu, va fi supusu la pedepsa hotărâtă prin alinia 2 a Art. 65 Titlul U V PENTRU BURSELE DE COMERCIU, MIJLOCITORI DE SCAMBU ŞI SAMSARI SECŢIA I Pentru bursele de comerciu
Articolul 68
Bursa de comerciu este adunarea de negutatori, de capitani de corăbii, de mijlocitori de scambu şi de samsari, ce se urmeda sub cea de aproape privighere a Domnului.
Articolul 69
Resultatulu tocmeliloru şi alu negotiatiei politeloru ce se savirsescu la bursa, hotaresce cursulu monedeloru şi alu politeloru, alu preţului marfuriloru, alu asigurariloru, alu navlului, alu transporturiloru pe uscatu sau pe apa, alu zapiseloru Statului şi altoru asemene, alu caroru cursu este priimitoru de a se insemna pe fia-care di pînă unde s'a suitu ori s'a coboritu.
Articolul 70
Aceste osebite cursuri se dovedescu prin adeverirea mijlocitoriloru de scambu şi a samsariloru după regulile ce se voru întocmi de administraţie. SECŢIA II Pentru mijlocitori şi samsari
Articolul 71
Pravila cunosce pe mijlocitorii de scambu şi pe samsari ca nisce fete inlesnitore a fapteloru de negotu.
Articolul 72
Mijlocitorii de scambu şi samsarii se afla prin tote oraşele unde este bursa de comerciu, şi se oranduiescu de Domnu.
Articolul 73
Numai mijlocitorii de scambu asedati în forma cerută de pravila, au dreptulu de a mijloci la negotiatia sau vendarea şi cumpărarea zapiseloru Statului şi a altoru asemene; de a sevirsi pe socotela altuia negotiatia politeloru sau a bileteloru la ordinu, şi a tuturoru tidulelor ce se potu negotia şi de a le adeveri cursulu.
Articolul 74
Sînt samsari de mărfuri, samsari de asigurări, samsari dragomani şi inchirietori de corăbii, samsari de transportu pe uscatu şi pe apa.
Articolul 75
Samsarii de mărfuri, asedati în chipulu cerutu de pravila, au numai ei dreptulu de a fi mijlocitori la vendarea şi cumpărarea marfuriloru şi de a le adeveri cursulu; - samsarii de o potriva cu mijlocitorii de scambu, sevirsescu vendarea şi cumpărarea materieloru metalice.
Articolul 76
Samsarii de asigurări alcatuescu contractele sau cartuliile de asigurări, le iscalescu şi incredinteda costulu asigurări pentru tote călătoriile de pe mare sau de pe riuri.
Articolul 77
Samsarii dragomani şi inchirietori de corăbii slujescu dreptu mijlocitori la inchiriare de corăbii; osebitu de acesta, numai ei au dreptulu de a tălmaci, intemplandu-se vre-o prigonire infatisiata la tribunaluri, arătările la vama şi la alte dregatorii, contractele de inchirieriele corabiiloru, cartuliile de mărfurile încărcate în corabie, şi tote cele-l-alte înscrisuri de negotu, a caroru talmacire ar fi trebuinciosa spre a sa dovedi cursulu navlului. La prigonirile comerciale şi pentru slujba vamiloru numai ei voru fi tălmaci la toţi streinii stăpîni de corabie, negutatori slujbasi de vase, şi alţi omeni de mare şi de riuri.
Articolul 78
Unulu şi acelasu obrazu, dacă cartea Domnesea prin care se orinduesce îi da voia, şi slobozenia poate să fia într'aceeaşi vreme mijlocitoru de scambu, samsaru de mărfuri sau de asigurări, şi samsaru dragomanu inchiriatoru de corăbii.
Articolul 79
Samsarii de transportu pe uscatu şi pe apa, asedati după pravila, au numai ei dreptulu, la locurile unde voru fi asezati, de a mijloci la tocmelile de transporturi pe uscatu şi pe apa; daru, la nici o intemplare şi sub nici unu felu de pricinuire, nu potu face lucrări de a le samsariloru de mărfuri, de asigurări, sau de ale dragomaniloru inchirietori de corăbii, insemnati la articolile 75, 76 şi 77
Articolul 80
Câţi au facutu falimentu, nu potu sa fia mijlocitori de scambu, nici samsari, de nu se voru fi restatornicitu după pravila.
Articolul 81
Mijlocitorii de scambu şi samsarii suntu datori a tenea unu catastichu intocmitu după formele hotărâte prin Art 9 Suntu datori a insemna într'insulu pe fia-care di, şi după randulu dateloru, fără raseturi, adăugiri intra randuri nici stramutari, şi fără scurtari nici cifre, tote condiţiile venderiloru, cumparariloru, asigurariloru, a negotiatiiloru, şi cu unu cuventu, a tuturoru lucrariloru făcute prin canalulu loru.
Articolul 82
Mijlocitorulu de scambu seu samsarulu nu e volnicu, la nici o intemplare şi sub nici unu felu de pricinuire, a face lucrări de negotu seu de banca pe sema şi socotela
- sa) Nu poate se aibă parte la nici o întreprindere de negotu nici de-adreptulu, nici impiedisatu sub nume strainu. Nu este volnicu nici a primi în creditu nici a plati din banii sei, pe sema celoru ce 'l au insarcinatu, socotindu-se ca unu simplu casieru şi unu depositaru alu acestora.
Articolul 83
Nu poate se chedasuesca îndeplinirea tocmeliloru ce se sevirsescu prin a sa mijlocire.
Articolul 84
Ori-ce urmare în potriva dispositiiloru celoru din urma doue articole, judecându-se de tribunalurile corectiunale, se va pedepsi cu redicarea dreptului meseriei mijlocitorului de scambu seu a samsarului, şi cu unu strafu care nu va putea covirsi nici odată suma de trei mie lei, fără a perde pentru acesta prigonitorele părţi dreptulu de a cere de la dinsii pagubile şi chieltuelile pricinuite.
Articolul 85
Nu se mai poate orandui mijlocitoru de scambu ori samsaru acela care se va fi scosu odată pentru vina preveduta prin Art. de mai susu.
Articolul 86
La intemplare de falimentu, veri-ce mijlocitoru de scambu seu samsaru se va judeca ca unu bancrutu. Titlul U VI Pentru comisionari SECŢIA I Pentru comisionari de obşte
Articolul 87
Comisionaru este acela ce lucreda în însuşi numele seu sau sub o numire tovarasesca, pe sema şi socotela celui ce 'lu a insarcinatu.
Articolul 88
Datoriele şi drepturile comisionarului care lucreza în numele unui insarcinatoru, privindu-se despre acesta, se cuprindu în pravila civilă a terei la capulu alu 19, Partea a III pentru vechiletu, şi acesta pînă se va alcătui condica civilă cea noua.
Articolul 89
Totu comisionarulu ce a facutu înaintări de bani pe sema de mărfuri pornite către dinsulu din vre o alta piaţa spre a se vinde în socotela insarcinatorului, are privilegiu de a'şi trage, înaintea ori cărui altu creditoru, banii ce a inaintatu, dobindile şi cheltuelile, din pretulu marfuriloru, de suntu în mana sa, în magaziele sale, sau depuse în vre o magazia publică, sau dacă, mai înainte de a fi sositu mărfurile, poate dovedi printr'o cartulia de încărcare în corabie, sau printr'o carte de caratu ca mărfurile s'au pornitu către dinsulu.
Articolul 90
De s'au vendutu şi s'au predatu mărfurile în socoteala insarcinatorului, comisionarulu are precădere de a lua din pretiulu vendarei marfuriloru, înainte de cei-l-alţi creditori ai insarcinatorului, suma ce va fi inaintatu, dobindile şi cheltuelile.
Articolul 91
Tote împrumuturile, inaintarile de sume, sau plati, ce va fi facutu comisionarulu pe sema de mărfuri depositate la vre o dregatoria, sau date în pestrare la o a treia faţă de vre o persona sediatore în loculu de locuinta alu comisionarului, nu dau precădere de plată comisionarului, sau pestratorului fără numai candu va fi avendu inscrisu adeveritu de judecătoria, doveditoru de asemenea precădere, şi aretatoru de suma baniloru, de felurimea marfuriloru şi de catatimea loru. SECŢIA II Pentru comisionari de transporturi pe uscatu şi pe apa
Articolul 92
Comisionarulu ce se insarcineda cu transporturi pe uscatu sau pe apa, este datoru a înscrie în catastichulu seu jurnalu aretarea firei şi a catatimei marfuriloru şi chiaru a pretiului loru, de i se va cere.
Articolul 93
Elu este respundetoru pentru ajungerea marfuriloru şi a lucruriloru de comisionu la soroculu hotaratu prin scrisorea de caratu, candu se va dovedi ca intardierea s'a pricinuitu din neingrijirea comisionaralui de a lua despre acesta măsurile cuviinciose.
Articolul 94
Este asemenea respundetoru pentru stricăciunile sau perderea marfuriloru şi a altoru lacruri de comisionu, afară numai de se va fi facutu vre o împotriva tocmela în cartea de caratu, sau de se voru fi pricinuitu acelea din vre o neaperata intemplare aperatore de ori-ce banuiala despre neingrijirea comisionarului.
Articolul 95
Asemene este respundetoru pentru faptele şi urmările comisionaralui celui de alu duoilea, către care elu adreseda mărfurile.
Articolul 96
Marfa esita din magadia vendetorului sau a espeditorului se calatoresce, afară de vre o împotriva tocmela în risicu-pericolu a stapinului ei, care însă poate se traga în judecata pe comisionarulu şi carausulu insarcinatu cu transportu.
Articolul 97
Cartea de caratu inchipuesce unu contractu între espeditoru şi carausu, sau între espeditorii, comisionaru şi carausiu.
Articolul 98
Cartea de caratu trebuie se aibă data, - se arete firea şi greutatea sau mesura lucruriloru de caratu, - soroculu în care are să se sevirsesca transportulu; - trebuie se arate - numele şi locuinta comisionarului, de va fi, printr'a căruia mijlocire se face transportulu - numele aceluia la care este adresată marfa, - numele şi loculu locuinţei cărăuşului; - către acestea pretiulu caratului, despăgubirea ce s'aru cuveni pentru intardierea caratului. - Se iscalesce de espeditoru sau de comisionaru. - Arata pe margine mărcile şi numerele locuriloru de caratu. - Comisionarulu prescrie fără a lasă locu albu cartea de caratu într'unu registru datu de către tribunalu cu insemnare de suma foiloru şi cu sahulu Presidentului lui trasu pe fia-care foia. SECŢIA III Pentru cărăuşi
Articolul 99
Carausulu este respundetoru pentru perderea lucruriloru de caratu, afară de neaparate intemplari; - este asemene respnndetoru pentru tote stricaciunele, afară de cele ce vinu din chiaru smintela lucrului sau dintr'o neaperata intemplare.
Articolul 100
Candu din pricina unei neaperate intemplari, nu s'a sevirsitu transportulu la soroculu celu tocmitu, atunci nu se poate cere de la carausu nici o despăgubire cu cuventu de intardiere.
Articolul 101
Primirea lncrurilor transportate şi plata preţului de caratu stinge ori ce reclamaţia împotriva cărăuşului.
Articolul 102
Candu priimitorulu nu voiesce sau se impotrivesce a priimi lucrurile transportate, starea loru se adevereda şi se dovedesce de omeni cu sciinta numiţi de presidentulu tribunalului localu, sau de subu-carmuitori pe unde lipsesce tribunalulu. - Presidentulu tribunalului poate se hotărască depunerea, sau secuestrarea, şi în urma transportarea mărfii într'o magazie publică. Asemenea poate porunci şi ca se se venda dintr'însă în folosulu cărăuşului pînă la împlinirea preţului chiriei de caratu.
Articolul 103
La legiuirile ce se cuprindu într'acestu titlu suntu supuşi de obsce şi stapinii de vase, intreprindetorii de deligentie şi de trasuri publice.
Articolul 104
Tote cerile în potriva comisionarului şi a cărăuşului pentru perderea sau stricăciunea marfuriloru, se precurma prin (paragrafia) prescripţie de sese luni, pentru tramiterile de mărfuri ce se făcut în coprinsulu terei Romanesci; şi de unu anu, pentru cele ce se făcut afară din Principate, socotindu-se inceputulu paragrafiei pentru pierdere, din diua în care aru fi trebuitu să se sevirsesca transportulu marfuriloru, şi pentru stricăciune, din diua în care se voru fi priimitu acele mărfuri; iar cererile cele pentru fapte viclene şi de rea credinţa nu se supunu la aceste paragrafii. Titlul U VII PENTRU CUMPĂRĂRI ŞI VENDIERI
Articolul 105
Cumpărările şi vendarile se dovedescu prin acte publice, (adică adeverite de vre o dregatorie), prin acte sub iscalitura în parte, prin prescurtare de socotela încheiată de mijlocitorulu de scambu sau de samsaru, şi care trebuie a fi iscălită de tocmitorele părţi, printr'o fatura, priimita dreptu buna de cumparatoru, prin corespondintia prin catastisele tocmitoreloru părţi, şi candu tribunalulu va găsi cu cale, prin dovada cu marturi. Titlul U VIII PENTRU POLIŢIE, BILETURI DE ORANDUIALA ŞI PENTRU PRESCRIPŢIA (PARAGRAFIA) SECŢIA I Pentru poliţie PARAGRAFUL I - Pentru forma poliţei
Articolul 106
Poliţa se trage dintr'unu locu într'altulu are data sa; arata suma de a se plati, numele celui ce trebuie să platesca, vremea şi loculu unde trebuie să se platesca, pretiulu datu în bani, în mărfuri, în socotela, sau în veri-ce felu de chipu; este în ordinulu unui alu treilea obrazu, sau în ordinulu însuşi a tragatorului; arata de este poliţa de anteia, de a doua, de a treia, de a patra s.c.l.
Articolul 107
O poliţa poate fi trasa asupra unui obrazu ca sa o platesca la loculu locuinţei unui alu treilea obrazu. Poate fi trasa prin ordinulu şi pe socotela altuia.
Articolul 108
Se socotescu ca nisce simple fagadueli de plată tote poliţele făcute cu supositia*) sau de nume, sau de calitate, sau de locuinta, precumu şi cele făcute cu supositia, de locurile de unde sînt trase sau în care au să se platesca. ------------ *) Supositia se înţelege candu se scria altu nume, ori alta calitate, ori alta locuinta, ori alte locuri de catu cele adeverate.
Articolul 109
Poliţele iscălite de femei şi de fete, ce nu sînt negutatorese cunoscute de obşte, au, despre dinsele, putere numai de o simpla fagaduiala de plată.
Articolul 110
Poliţe iscălite de nevirsnici, carii nu sînt negutatori, n'au, catu despre dinsii, nici o tărie, remaindu inse întregi şi neclintite drepturile fia-carei părţi prigonitore, după coprinderea condicei civile pentru virsnici şi nevirsnici. PARAGRAFUL II - Pentru Provisie (Provisie se numesce aflarea fonduriloru, randuite spre plata, în mana celui asupra căruia se trage poliţa).
Articolul 111
Provisia trebuie să o facă tragatorulu sau acela pe a căruia sema şi socotela va fi trasa poliţa, fără inse a inceta tragatorulu de a fi indatoratu chiaru elu însuşi.
Articolul 112
Provisia se înţelege facuta, dacă, la împlinirea sorocului de plată, acela, asupra căruia s'a trasu poliţa, este datoru tragetorului seu aceluia pe a cărui socotela s'a trasu o sumă celu putinu de o potriva cu ceea ce se cuprinde în poliţia.
Articolul 113
Priimirea poliţei da a înţelege ca provisia este facuta, şi slujesce pentru giranti, dreptu dovada a fiinţei acestei provisii. ori va fi priimita poliţa, ori nu, tragetorulu e datoru, intemplandu-se a se tagadui provisia, se dovedesca ca aceia, asupra cărora se trasese poliţa, aveu provisia la împlinirea sorocului platei; iaru într'altu chipu, este datoru se o asigureze, macaru şi de se va fi facutu protestulu în urma soroceloru hotărâte. PARAGRAFUL III - Pentru priimire
Articolul 114
Tragetorulu şi girantii unei poliţe sînt unulu pentru altulu respundetori de a ei priimire şi plata la sorocu.
Articolul 115
Nevointa de priimire se dovedesce printr'unu actu ce se numesce protestu de nepriimire.
Articolul 116
După incunosciintarea protestului de nepriimire, girantii şi tragetorulu sînt datori fia-care pe sema sa seu a da chedasia pentru siguranţa platei la împlinirea sorocului, seu se numere îndată pretiulu ei dinpreuna cu chieltuielile de protestu şi de preschimbarea poliţei. - Chiedasulu ori alu tragetorului, ori alu girantului, este împreună respundetoru numai cu acela pe care a chiedasuitu.
Articolul 117
Cine priimesce o poliţa, se indatoreza a plati suma ce se coprinde intrinsa. Priimitorulu nu e volnicu a'şi lua înapoi priimirea sa, şi chiaru candu, înaintea priimirei şi în nesciinta sa, va fi facutu tragetorulu falimentu.
Articolul 118
Priimirea unei poliţe trebuie să fia iscălită. - Priimirea se arata prin cuventulu priimitu. Priimirea trebuie se aibă data, dacă poliţa are să se platesca după una sau mai multe dile ori luni de la înfăţişarea ei; - şi la acesta din urma intemplare, lipsa datei de priimire face a se plati poliţa a soroculu celu pusu într'însă, socotindu-se de la data ei.
Articolul 119
Priimirea unei poliţe de a sa plati într'altu locu deosebitu de acela alu locuinţei priimitorului, arata loculu şi locasulu unde are să se sevirsesca plata, seu miscarile ce au să se facă pentru acesta.
Articolul 120
Priimirea nu poate fi cu condiţia, daru se poate margini la o sumă mai mica de catu cea coprinsa în poliţa. - La acesta din urma intemplare, infatisatorulu este datoru se facă protestu pentru partea sumei celei nepriimite.
Articolul 121
O poliţa trebuie să fia priimita la înfăţişarea sa sau celu multu în sorocu de doue-deci şi patru ore de la înfăţişarea ei. - După acele doue-deci şi patru ore, de nu se va da înapoi priimita ori nepriimita, celu ce a ţinut'o este respundetoru către infatisatoru pentru pagube şi interesuri. PARAGRAFUL IV - Pentru priimirea prin mijlocire
Articolul 122
La intemplare de protestu pentru nepriimire, poliţa poate fi priimita de unu alu treilea obrazu ce intra mijlocitoru pentru tragetoru sau pentru unulu din giranti. Mijlocirea se pomenesce în actulu de protestu, şi se iscalesce de către mijlocitoru.
Articolul 123
Mijlocitorulu este datoru a face în data cunoscută mijlocirea sa la acela pentru care s'a pusu mijlocitoru.
Articolul 124
Infatisatorulu poliţei, de şi s'a priimitu acesta prin mijlocire, îşi pastreda însă tote drepturile sale în potriva tragetorului şi a giratiloru, pentru singurulu cuventu de nepriimire din partea acelui asupra căruia s'a fostu trasu. PARAGRAFUL V - Pentru împlinirea sorocului poliţei (scadinta)
Articolul 125
O poliţa poate fi trasa ca să se platesca sau a vista adică, îndată ce se va infatita, sau: după una sau mai multe dile──| |─ de la înfăţişare; după una sau mai multe luni──| după una sau mai multe dile──| |─ de la data după una sau mai multe luni──| la di hotărâtă a lunei, sau într'o di însemnată, sau în cursulu unui balciu.
Articolul 126
Poliţa a vista trebuie să se platesca la înfăţişarea ei.
Articolul 127
Împlinirea soroculul unei poliţe, după una sau mai multe dile──| |─ de la înfăţişare după una sau mai multe luni──| se hotaresce prin data priimirei, sau protestului de nepriimire.
Articolul 128
Soroculu unei poliţe de a se plati în cursulu unui balciu se implinesce în diua ajunului spargerei balciului, sau în diua de balciu, dacă acesta nu tine mai multu de o di.
Articolul 129
De se implinesce soroculu poliţei într'o di de duminica sau de serbatore mare, se platesce în ajunulu loru.
Articolul 130
Ori ce prelingire de sorocu, legiuita sau obicinuita pînă acumu pentru plata politeloru se desfiinteza. PARAGRAFUL VI - Pentru Giru
Articolul 131
Proprietatea unei poliţe se stramuta prin giru.
Articolul 132
Girulu are data
- sa) Arata pretulu sau suma data. Coprinde numele aceluia într'a caruli ordinu s'a trecutu.
Articolul 133
Candu girulu nu este facutu întocmai după coprinderea articolului de mai susu, nu stramuta stăpânirea poliţei, ci este o simpla procura (vechiletu).
Articolul 134
Este opritu de a pune în giru alta di de catu aceea în care s'a scrisu girulu; iaru cine va urma în potriva, se va pedepsi ca unu plastografu. PARAGRAFUL VII - Pentru împreună răspundere
Articolul 135
Toţi cei ce au iscalitu, au priimitu sau au giratu o poliţa, suntu respundetori platnici unulu pentru altulu către infatisatoru. Toţi cei ce au iscalitu, au priimitu sau au giratu o poliţa, suntu respundetori platnici unulu pentru altulu către infatisatoru. PARAGRAFUL VIII - Pentru avalu, sau chezasia de plată poliţei
Articolul 136
Plata unei poliţe, osebitu de priimire şi de giru se poate asigura printr'unu avalu.
Articolul 137
Acesta siguranţa o da unu alu treilea obrazu sau în poliţa, sau prin actu osebitu. Datatorulu de avalu este supusu la aceeaşi răspundere, şi de o potriva cu tragatorulu şi girantii, padindu-se inse osebitele tocmeli ce voru fi mijlocitu. PARAGRAFUL IX - Pentru plata
Articolul 138
O poliţa trebuie să se platesca în moneda arătată anume într'însă.
Articolul 139
Cine platesce o poliţa mai înainte de împlinirea sorocului ei, este raspundetoru pentru netinerea în sema a acei plati, de se va ivi vr'o pira în potriva.
Articolul 140
Cine platesce o poliţa, la împlinirea sorocului ei şi fără împotrivire despre partea cuiva, se socotesce bine platitu şi slobodu despre ori-ce cerere.
Articolul 141
Infatisatorulu unei poliţe nu se poate indatora se priimesca plata ei mai înainte de împlinirea sorocului.
Articolul 142
Plata unei poliţe făcute asupra infatisarei unei a 2-a, a 3-a, a 4-a s.c.l este buna şi cu tăria, candu cea de a 2-a, a 3-a, a 4-a poliţa s.c
- l) va cuprinde ca acesta plata desfiinteda puterea celoru-l-lalte.
Articolul 143
Cine platesce o poliţa asupra infatisarei de a 2-a, a 3-a, a 4-a s.c.l. fără a lua înapoi pe acea în care se afla înscrisă a sa priimire, nu remane aperatu de pretenţia aceluia ce se va infatisa cu acea poliţa priimita de dinsulu.
Articolul 144
Împotrivirea la plata nu este priimita de catu numai la intemplare de perderea poliţei, sau de falimentu a infatisatorului.
Articolul 145
Intemplandu-se a se perde o poliţa nepriimita, stapanulu ei poate se cera plata ei cu o a 2-a, a 3-a, a 4-a, poliţa şi c.l.t.
Articolul 146
Candu poliţa cea perduta va fi fostu priimita, atunci stapanulu ei nu poate cere plata prin înfăţişare de o a 2-a, a 3-a, a 4-a poliţa s.c.l. de catu numai cu porunca judecatei, şi prin dare de chiedasia.
Articolul 147
Dacă acela ce a perdutu poliţa ori priimita, ori nepriimita, nu este în putinta sa infatisese a 2-a, a 3-a, a 4-a poliţa s.c.l. poate să cera plata poliţei celei perdute, şi se o dobandesca prin porunca judecatei, facendu dovada prin catastisele sale ca era stapanu pe dinsa, şi dându chezasie pentru acesta.
Articolul 148
Candu trasulu nu va voi sa platesca în urma cererii făcute în puterea celoru din urma doue articole, atunci stapanulu poliţei perdute 'şi pastreda tote drepturile sale printr'unu actu de proiestatia. - Acestu actu trebuie să se facă a doua di după împlinirea sorocului poliţei perdute. - Trebue să se facă cunoscutu tragetorului şi girantiloru, după formele şi la sorocele hotărâte aci mai josu pentru incunosciintarea protestului.
Articolul 149
Stapanulu poliţei perdute, voindu a lua alta a 2-a, trebuie să se indreptede către celu de-a dreptulu alu seu girantu; acesta este neaperatu datoru a'i înlesni a lui cerere mijlocindu prin alu seu nume şi a sa îngrijire către alu seu iarăşi de-adreptulu girantu; asemenea se va urma din girantu în girantu pînă la tragetorulu poliţei. Stapinulu politel celei perdute va trage şi va face tote cheltuelile ei.
Articolul 150
Îndatorirea chedasuirei poliţei, însemnate la articolile 147 şi 148, se precurma după trei ani, dacă, în acesta vreme, nu s'au facutu nici cereri, nici porniri prin judecata.
Articolul 151
Plăţile, făcute în socotela sumei unei poliţe, suntu spre uşurarea tragetorului, şi a girantiloru. - Infatisatorulu este datoru se facă protestu pentru remasita poliţei.
Articolul 152
Judecata nu poate prelungi nici cumu soroculu platei unei poliţe. PARAGRAFUL X - Pentru plata prin mijlocire
Articolul 153
O poliţa protestata poate să se platesca de ori-care mijlocitoru pentru tragetoru, sau pentru unulu din giranti. Mijlocirea şi plata se voru dovedi şi se voru insemna în actulu de protestu sau din josulu lui.
Articolul 154
Cine platesce prin mijlocire o poliţa, intră în tote drepturile infatisatorului, şi se supune la acelesi îndatoriri pentru împlinirea formalitailoru cerute. Dacă plata prin mijlocire s'a facutu pe socotela tragetorului, remanu slobodi toţi girantii. - De s'a facutu pentru unu girantu, girantii următori remanu slobodi. - De se infatiseza mai mulţi mijlocitori ca se platesca o poliţa, se protimisesce, celu ce slobode de sub răspundere pe cei mai mulţi giranti. - Candu acela, către care era trasa din inceputu poliţa, şi împotriva căruia se făcuse protestulu din pricina de nepriimire, se infatiseda ca s'o platesca, va fi protimisitu din toţi ceia-l-anti. PARAGRAFUL XI - Pentru drepturile şi datoriile infatisatorului
Articolul 155
Infatisatorulu unei poliţe trase din Europa şi din schelile Levantului ca să se platesca în tera Romanesca, sau a vista, sau după una ori mai multe dile sau luni, trebuie să cera plata sau priimirea poliţei în sorocu de sese luni de la data ei; căci urmandu în potriva, va perde dreptulu de a se porni cu cerere împotriva girantiloru, şi chiaru a tragetorului, dacă aceşti din urma va fi facutu provisia. - Soroculu pentru o poliţa trasa din Egiptu, Siria şi alte locuri depărtate, va fi de optu luni.
Articolul 156
Infatisatorulu unei poliţe trebuie să cera plata ei în diua implinirei sorocului.
Articolul 157
Nevointa de a plati trebuie să se dovedesca, a doua di după împlinirea sorocului poliţei, printr'unu actu ce se numesce protestu de neplata. - Dacă diua acesta este di de duminica sau de sarbatore mare, protestulu se face a doua di.
Articolul 158
Infatisatorulu este neaperatu datoru a face protestulu de neplata, de şi s'a facutu mai înainte protestulu de neprimiire, sau a muritu ori a facutu falimentu acela, asupra căruia este poliţa trasa. - Intemplendu-se a face falimentu priimitorulu înaintea scadentei, atunci infatisatorulu poate se facă protestu şi se apuce prin judecata pe tragetoru şi pe giranti.
Articolul 159
Infatisatorulu unei poliţie potestate din pricina de neplata, poate se cera siguranţa sau în parte de la tragetoru şi de la fia-care din giranti, sau de o dată de la toţi împreună giranti şi tragetori. Aceeaşi voia are fiecare din giranti împotriva tragetorului şi a girantiloru celoru înainte de dinsulu.
Articolul 160
Dacă, infatisatorulu apuca numai în parte pe celu de-a-dreptulu alu seu girantu, trebuie se'i incunosciinteze protestulu cu chipu oficialu, şi neplatiudu'i banii ce e datoru, sa'lu traga la judecata în sorocu de cinspre-dece dile de la data protestului, dacă cade în depărtare de dece ore. - Iar catu pentru girantulu ce se afla locuindu în depărtare mai multu de dece ore de loculu unde trebuia să se platesca poliţa, acestu sorocu se va immulti cu o di pentru fia-care sese ore.
Articolul 161
Poliţele trase din tera Romanesca ca să se platesca în Europa, sau în schelile Levantului, intamplandu-se a se protesta, tragetorii şi girantii sedetori în tera Romanesca voru fi traşi în judecata în sorocu de sese luni de la data protestului; iar pentru poliţele trase în Egiptu, în Siria sau în alte locuri depărtate, soroculu va fi de optu luni.
Articolul 162
De pornesce infatisatorulu jalba sa de odată împotriva şi a girantiloru şi a tragetorului, are către fia-care dintr'înşii, soroculu celu hotaritu prin articolile de mai susu. - Fia-care din giranti are dreptulu de a porni o asemenea jalba, sau împotriva fia-căruia în parte, sau împotriva tuturoru împreună, totu într'acelaşi sorocu de vreme. - Pentru dinsii, soroculu începe a doua di de la data priimirei chiemarei în judecata.
Articolul 163
După trecerea soroceloru de mai susu pentru înfăţişarea poliţei de a se se plati a vista, sau după una ori mai multe dile sau luni, - pentru protestulu din pricina de neplata, - pentru pornirea petiţiei spre cerere de sigurantia, - infatisatorulu poliţei perde tote drepturile împotriva girantiloru.
Articolul 164
Girantii perdu asemene dreptulu de orice cerere de siguranţă împotriva celoru ce le-au datu poliţa după trecerea soroceloru de mai susu, fia-care în ceea ce se atinge de dinsulu.
Articolul 165
Asemenea perdu dreptulu loru infatisatorulu şi girantii, împotriva însuşi a tragetorului, dacă acesta din urma va dovedi ca, la scadinta poliţei, avea provisie facuta. - La acesta intemplare, infatisatorulu are dreptu a porni jalba numai împotriva aceluia asupra căruia era poliţa trasa.
Articolul 166
Infatisatorulu dobandesce iarăşi drepturile ce le va fi perdutu prin cele din urma trei articole, cînd tragetorulu sau unulu din giranti, în urma soroceloru hotărîte pentru protestu, pentru incunosciintarea protestului, sau pentru chiemarea în judecata, a priimitu prin ori-ce chipu refuitoru, banii randuiti spre plata poliţei.
Articolul 167
Osebitu de formalităţile prescrise pentru pornirea jalbei spre cererea de asiguranta, infatisatorul unei poliţe protestate din pricina de neplata, poate prin hotărîre de judecată, se opresca plata baniloru ce voru fi avendu sa ia, de la alţii, tragetorulu, priimitorii şi girantii. PARAGRAFUL XII - Pentru protesturi
Articolul 168
După jalbe ce va da infatisatorulu împotriva nepriimirei sau a neplatei poliţei, judacatoria va tramite îndată spre întocmirea actulul de protestu pe vatafulu de aprodi sau pe altu impiegatu împreună cu infatisatorulu şi cu doui marturi gasiti de acestu dim urma. Protestulu trebuie să se facă la salasluinta trasului, sau ori unde se va afla atunci cu locuinta, - la salasluinta feteloru arătate în poliţa şi însărcinate ca la trebuinta sa o platesca, - la a celui ce a priimitu prin mijlocire. - Tote aceste se voru face printr'unulu şi acelaşi actu. Dacă arătare salasluintei însemnate în poliţa este gresita, şi nu se va dovedi unde se afla atunci cu şederea mai susu insemnatii, protestulu se va urma după ce mai antei tramisulu judecătoriei va în credinţa resultatulu cercetării sale printr'unu actu, pe care'lu va inscria în capulu protestului.
Articolul 169
În actulu de protestu se cuprindu: Prescrierea din cuvintu în cuvenitu a poliţei, a priimirei, a giruriloru şi a recomandatiiloru ce voru fi însemnate într'însă, cererea ce se face pentru plata sumei coprinse în poliţa. - De este de faţa, sau de lipsesce acela ce trebuie să platesca. - Pricinile nepriimirei de a plati şi neputinţă sau nevointa de a iscăli.
Articolul 170
Nici unu actu din partea infatisatorului poliţei, nu poate împlini loculu actului de protestu afară de intemplarea preveduta de articolile 146 şi urmatorele, atingetore de perderea poliţei.
Articolul 171
Actele de protestu de carii se vorbesce în articolulu 170, se voru aduce la tribunalu şi adeverindu-se de către Preşedinte sau locotenentulu seu, se voru da infatisetorului; iar copie întocmai după dinsele se voru trece din di în di şi după randulu datei, într'unu registru osebitu, snuruitu, innumeratu pe foi şi pecetluitu, sub osinda, pentru nepadirea vre unia din formele prescrise, de a se scote din slujba şi de a se supune la plata pagubiloru şi cheltuieliloru celu nu 'şi va fi implinitu îndatoririle sale. PARAGRAFUL XIII - Pentru preschimbarea poliţei
Articolul 172
Preschimbarea poliţei se face prin tragerea unei contra poliţe.
Articolul 173
Contra-poliţa este o poliţa noua, prin care infatisatorulu 'şi ia înapoi de la tragetoru sau de la unulu din giranti, suma ce se coprinde în poliţa cea protestata, cheltuelile urmaie şi despagabirea pentru scadamintulu ce va fi cercatu la preschimbarea poliţei.
Articolul 174
Preschimbarea poliţei se reguleda, catu despre tragetoru după osebirea cursului între loculu unde era să se platesca poliţa, şi loculu de unde se trasese. - Catu despre giranti, după osebirea cursului intra loculu unde s'a giratu poliţa, şi loculu unde, era randuita a se sevirsi plata.
Articolul 175
Contra-poliţa se insotesce d'o socotela de intorcere.
Articolul 176
În socotela de intorcere, se coprinde - suma baniloru din poliţa cea protestata, cheltuelile proiestulul şi alte cheltuieli legiuite, precumu comisioane, plata samsarului şi portulu de scrisori; - se arata numele aceluia asupra căruia s'a trasu contra-poliţa, şi pretulu tocmelei schimbului. - Acesta socotela se adevereda de unu mijlocitoru de schimbu. Pe unde nu suntu mijlocitori de schimbu, se adevereda de duoi negutatori; - se insotesce de poliţa cea protestata, de protestu sau de o copia a actului de protestu. - Candu se intempla a se trage contra-poliţa catra unulu din giranti, atunci se insotesce, osebitu de cele de mai susu, de o adeverinta doveditore de osebirea cursului de schimbu între loculu unde era să se platesca poliţa, şi loculu de unde s'a trasu.
Articolul 177
Nu se potu face mai multe socoteli de intorcere pentru una şi aceeaşi poliţa. - Acesta socotela de intorcere se platesce pe randu din girantu în girantu, şi în fine de tragetorulu poliţei.
Articolul 178
Osebirile cursuriloru la preschimbarile de poliţa nu se potu gramadi pe unulu şi acelaşi obradu, ci fia-care girantu are sa platesca numai osebirea privitore pe sema girului seu, precumu asemenea şi tragetorulu.
Articolul 179
Dobînda pentru suma cuprinsă în poliţa cea protestata din pricina de neplata se socotesce din diua protestului.
Articolul 180
Dobinda pentru cheltuelile de protestu, de preschimbarea poliţei şi de alte cheltuieli legiuite, are să se platesca numai din diua de candu se voru cere prin judecata.
Articolul 181
Osebirea cursului la preschimbarea poliţei nu se platesce, candu socotela de intorcere nu este însoţită cu adeverinta de mijlocitoru de schimbu sau de negutatori, legiuita la Art. 177 SECŢIA II Pentru biletu la ordinu
Articolul 182
Tote dispositiile atingetore, de poliţe fi privitore, - la scadinta, - la giru, - la împreună-răspundere, - la avalu, - la plata, - la plata prin mijlocire, - la protestu, - la datoriile şi drepturile infatisatorului, la preschimbarea de poliţa, seu la dobândi, - au întocmai aplicatia şi asupra bileturiloru la ordinu, fără a sa stramuta catu de putinu dispositiile ce privescu la intemplarile prevetute de Art. 308 alu Regulamentului organicu.
Articolul 183
Biletulu la ordinu are data sa, - arata suma de plată, - numele aceluia la alu cărui ordinu este datu, - vremea candu are se se sevirsesca plata, - pretulu ce s'a datu în bani, în mărfuri, în socotela, seu în ori-ce altu chipu. SECŢIA III Pentru prescripţia (Paragrafia)
Articolul 184
Ori-ce pornire de judecată pentru poliţa şi biletu la ordinu sub-semnătu de negutatori, negutatorasi ori bancheri, sau făcute pentru fapte de negotu au paragrafia de cinci ani, socotiţi din diua protestului, sau de la cea după urma cerere prin judecata, de nu se va fi urmatu vr'o hoiarare judecatoresca, sau de nu se va fi recunoscutu datoria de buna prin actu osebitu. - Cu tote aceste, dacă după cererea reclamantului se va găsi cu cale de catra judecata, cei socotiţi datornici se voru supune a incredinta prin juramentu în pretoriulu judecătoriei că nu mai sînt datori; şi veduvele loru, moscenitorii loru sau câţi aducu obradulu loru, ca socotescu cu buna credinţa a nu mai fi datori nimicu. Cartea II PENTRU FALIMENTE ŞI BANCRUTE Titlul U I PENTRU FALIMENTU Randueli obstesci
Articolul 185
Ori-ce negutatoru inceteda plăţile sale se socotesce falitu. - Falimentulu unui negutatoru se poate da pe faţa şi după mortea lui dacă va fi muritu în încetarea platiloru sale. - Darea pe faţa a falimentului nu va putea nici se se face de tribunalu, nici se se cera de catra creditori, fără numai în curgerea anului de la mortea lui.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 186
Ori-ce falitu va fi datoru, în cele d'antei trii dile de la încetarea platiloru sale, se face acesta cunoscutu tribunalului locului unde 'şi are domiciliulu seu. Diua încetării platiloru se va, socoti într'acele trii dile. La intemplare de falimentu din partea unei societăţi în nume cuprindatoru, arătarea va cuprinde numele şi insemnarea domiciliului fia-cărui din companionii cei împreună respundetori, şi se va face la tribunalulu locului unde se afla celu de capetenia stabilimentu alu tovarasiei.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 187
Arătarea falitului trebuie se fia în otita şi cu bilantu din parte-i, sau se cuprinde pricinile care 'lu au opritu de a da bilantu. Bilantulu va curinde arătarea pe anume şi preţuirea tutuloru averiloru miscatore şi nemiscatore a datorului, datoriile ce are se ia şi se dea, socotela castiguriloru şi a pagubiloru, cumu şi a chieltueliloru. Bilantulu sub-semnandu-se de datoru, se va adeveri de dinsulu ca este adeveratu, punendu-i-se şi data.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 188
Falimentulu se da pe faţa prin hotărîrea tribunalului, data, ori după arătarea falitului, ori după cererea prin petiţia a unui seu mai mulţi creditori, ori de catra chiaru tribunalulu de sine. Acesta hotărîre se va pune în lucrare vremelnicesce.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 189
Prin hotărîrea asupra darei pe faţa a falimentului, sau prin hotărîrea ce se va da mai în urma asupra raportului judecătorului-comisaru, tribunalulu va hotărî, ori de sine, ori după cererea veri-carei părţi interesate, vremea la care au incetatu plăţile. Iaru neinsemnandu-se hotaritu acesta vreme, atunci încetarea platiloru se va socoti din diua hotărîrei tribunalului asupra darei pe faţa a falimentului.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 190
Hotărîrile se se voru da pe temeiulu celoru din urma doue articole, se voru trece în prescurtare prin Buletinu, şi voru sta trei luni lipite atatu în sala judecătoriei unde se va da pe faţa falimentulu, catu şi pe la tote tribunalurile unde falitulu va avea stabilimente comerciale.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 191
De la data hotărîrei asupra darei pe faţa a falimentului, falitulu perde dreptulu de a cirmui ori-ce avere a sa, ba încă şi chiaru aceea ce'i va cădea în parte în vremea în care elu se afla în stare de falitu. - De la data aceliasi hotărîri, ori-ce pretentie va avea cine-va asupra falitului pentru lucru miscatoru sau nemiscatoru, nu poate nici să se urmede, nici să se pornesca, de cat numai împotriva sindiciloru. - Asemene se va urma şi pentru ori-ce lucrare de împlinire aru fi să se sevirsescu asupra lncruriloru miscatore sau nemiscatore a falitului. - Tribunalulu, candu va socoti de cuviinţă, poate să priimesca şi pe falitu ca o parte inclinata.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 192
Hotărîrea asupra darei pe faţa a falimentului da dreptu creditoriloru falitului a cere, şi mai'nainte de împlinirea sorocului datoriile ce au sa ia de la dinsulu. - La intemplare de a face falimentu sub-semnatorulu unui biletu la ordinu, priimitorulu unei poliţe, sau tragetorulu de nu se va fi priimitu poliţa, cei-lanti îndatoraţi, nevoindu a plati îndată, trebuie să dea chedasia pentru plata baniloru la scadinta.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 193
După darea pe faţa a falimentului prin hotărîre de judecată, masa creditoriloru numai are dreptu a cere dobândi, pe vremea viitore, pentru ori-ce datoria nu va fi asigurata prin vre unu privilegiu, ori prin zalogu de lucru miscatoru, ori prin antihrisisu, ori prin ipoteca. - Dobandile datoriiloru asigurate nu se voru putea cere de catu numai din sumele isvorite din averile supuse privilegiului, ipoiecate sau zalogite.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 194
Tote actele ce va faec falitulu pentru istreinare în daru de averi miscatore sau nemiscatore; tote plăţile, sau în bani, sau prin mutare a vre unui drept, vendare, refuire sau într'altu chipu, pentru datorii neajunse la sorocu; şi pentru cele ajunse la sorocu, tote plăţile sevisite într'altu chipu, iaru nu în bani, nici în zapise de negotiu; - ori ce ipoteca facuta de buna voie sau prin hotărîre de judecată, şi tote drepturile de antihrisisu sau de asigurare, înfiinţate asupra averiloru datorului pentru datorii mai vechi, suntu fără nici o tărie despre masa creditoriloru, dacă se voru fi facutu de datornicu în urma vremei hotărîte de tribunalu pentru încetarea platiloru lui, sau cu dece dile mai 'nainte de acesta vreme.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 195
Ori-ce alta plata facuta de datoru pentru datorii ajunse la sorocu, şi ori-ce altu actu incheiatu din parte'i, sub ori ce felu de îndatorire în povara sa, în urma încetării platiloru şi mai înaintea hotărîrei asupra darei pe faţa a falimentului, se voru putea desfiinta dacă, din partea acelora carii au priimitu de la datoru ori au tratatu cu dinsulu, s'a urmatu cu sciinta încetării platiloru lui.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 196
La intemplare de a sa plati poliţa în urma vremei încetării platiloru, ce se va fi doveditu de tribunalu, potrivitu cu Art. 190, şi mai înaintea hotărîrei asupra darei pe faţa a falimentului, cererea pentru intorcerea sumeloru plătite nu se va putea porni de catu numai în potriva aceluia în a căruia socoteala se va fi datu poliţa. - De va fi unu biletu la ordinu, cererea se va porni împotriva celui d'antei girantu. La amendoue aceste intemplari, trebuie să se dea dovadă ca acela, de la care se ceru banii înapoi, avea cunoscinta de încetarea platiloru candu s'a datu afară poliţa, sau biletulu la ordinu.
Capitolul 1 - PENTRU DAREA PE FATIA A FALIMENTULUI ŞI URMĂRILE LUI
Articolul 197
Ori-ce lucrare de împlinire, pentru plata de chirii de case şi magasii, asupra lucruriloru miscatore carii slujescu la uneltirea negotului falitului, se va amana trei-deci de dile de la data hotărîrei asupra darei pe faţa a falimentului, fără însă a sa vătăma cu acesta ori-ce mesuri asiguratore a'aru putea lua, precumu nici dreptulu ce aru avea proprietarulu a intra iarăşi în stăpânirea locuriloru închiriate; căci, la acesta intemplare, adică, pentru luarea de mesuri asiguratore şi pentru luarea înapoi a locuriloru închiriate, de va avea dreptu inchiriatorulu, soroculu mai susu pomenitu de trei-deci dile inceteda de sine.
Capitolul 2 - PENTRU ORANDTIREA JUDECĂTORULUI COMISARU
Articolul 198
Prin hotărîrea asupra darei pe faţa a falimentului, tribunalulu va orandui pe unulu din madularele sale judecatoru comisaru.
Capitolul 2 - PENTRU ORANDTIREA JUDECĂTORULUI COMISARU
Articolul 199
Judecătorului-comisaru va fi mai cu osebire insarcinatu a grăbi şi a priveghea lucrările şi carmuirea falimentului. - Elu va face la tribunalulu de către care va fi oranduitu, raportulu seu pentru tote prigonirile ce aru putea isvori din falimentu, şi carii voru fi de competinţa acestui tribunalu.
Capitolul 2 - PENTRU ORANDTIREA JUDECĂTORULUI COMISARU
Articolul 200
Tribunalulu poate, la ori-ce vreme, în loculu judecătorului-comisaru de falimentu, sa oranduiasca pe altulu dintre madularele sale.
Capitolul 3 - Pentru punerea pecetieloru, şi pentru cele dintiiu randueli, despre persona falitului
Articolul 201
Prin hotărîrea asupra darei pe faţa a falimentului, tribunalulu va porunci punerea pecetieloru şi arestarea falitului la poliţia, sau paza persoanei lui în casa'i de catra unu slujbasu alu poliţiei spre a nu putea dosi. - Aflându-se falitulu într'acesta positia, nu poate a se priimi cerere nici de a se pune la inchisore, nici de a nu sa slobodi de acolo pentru nici unu feliu de datorie.
Capitolul 3 - Pentru punerea pecetieloru, şi pentru cele dintiiu randueli, despre persona falitului
Articolul 202
Candu falitulu va urma după Art. 186 şi 187, şi la vremea darei pe faţa a falimentului, nu va fi inchisu pentru datorii sau pentru alta pricina tribunalulu va putea sa lu sloboda de la arestu ori de sub paza persoanei lui. - partea hotărîrei prin care se va slobodi falitulu de la arestu sau de sub paza persoanei sale, va putea totu-deuna, după împrejurări, se o desfiinteze mai la urma tribunalulu, şi chiaru de sine.
Capitolul 3 - Pentru punerea pecetieloru, şi pentru cele dintiiu randueli, despre persona falitului
Articolul 203
Pecetiele se voru pune pe magazii, cantore, case, zapise, catastise, hariii, mobile, şi pe tote lucrurile falitului. - De va face falimentu o tovarasie în nume coprindatoru, pecetiile se voru pune, nu numai în stabilimentulu celu de căpetenie alu tovarasiei, ci şi la salasluinta fia căruia din tovarasii cei împreună respundetori.
Capitolul 3 - Pentru punerea pecetieloru, şi pentru cele dintiiu randueli, despre persona falitului
Articolul 204
Tribunalulu va supune, în sorocu de doue-deci şi patru de ore, la cunoscinta Departamentului Dreptatei, prescurtare după hotărîrea sa asupra darei pe faţa a falimentului, insemnandu cele mai de căpetenie randueli ce se coprindu într'însă.
Capitolul 3 - Pentru punerea pecetieloru, şi pentru cele dintiiu randueli, despre persona falitului
Articolul 205
Candu sumele, ce se voru afla gata în averea falitului, nu voru fi indestule ca sa acopere îndată cheltuelile ce se voru urma cu lucrările pregatitore ale judecătoriei şi cu arestuirea falitului, atunci aceste cheltuieli se voru face cu imprumutare de către judecătorie, şi se voru opri ca o datoria privilegiată, din cei d'anteiu bani ce voru intră în socotela masei creditoriloru.
Capitolul 4 - Pentru oranduirea şi schimbarea sindiciloru celoru vremelnici
Articolul 206
Prin hotărîrea asupra darei pe faţa a falimentului, tribunalulu va orandui unulu sau mai mulţi sindici vremelnici. - Va chema îndată pe cei socotiţi atunci de creditori a se stringe în sala seanteloru tribunalului, la o di hotarita, şi nu mai departata de cinci-spre-dece dile de la data darei pe fatia a falimentului. - Judecătorului-comisaru va cere părerea creditoriloru, ce se voru afla faţa la acesta adunare, atatu asupra alcatuirei listei celoru socotiţi de creditori, catu şi asupra alegerei altoru sindici. - Se va alcătui jurnalu de disele şi de bagarile loru de sema, şi acestu jurnalu citindu-se mai anteiu în audulu creditoriloru, se va iscăli de judecătorului-comisaru, şi se va da în cunoscinta tribunalului. - Tribunalulu, vedendu coprinderea acelui jurnalu, şi lista creditoriloru, şi luându în bagare de sema raportulu ce 'i va face judecătorului comisaru, va orandui sindici nuoi, seu va lasă totu pe cei vechi. - Sindicii ce se voru aseda cu chipulu acesta, suntu desevirsiti. Cu tote aceste, ei potu fi schimbati de catra tribunalu la intemplarile şi după formele ce se voru hotărî la Art. 210 şi 211 - Numerulu sindiciloru se va putea urca, în ori-ce vreme, pînă la trei; ei voru putea fi aleşi şi dintre persoanele ce nu voru fi creditori, şi sa priimeasca, de voru fi, sau nu, creditori o plata ce se hotărî tribunalului asupra raportului judecătorului-comisaru, după ce însă voru sevirsi lucrările loru şi voru da socotela chivernisirei loru.
Capitolul 4 - Pentru oranduirea şi schimbarea sindiciloru celoru vremelnici
Articolul 207
Nici o ruda dintr'ale falitului, pînă la a patra spita inclusivu, nu va putea să se oranduiasca sindicii.
Capitolul 4 - Pentru oranduirea şi schimbarea sindiciloru celoru vremelnici
Articolul 208
Candu va fi trebuinta a se adaoga sau a se schimba unulu sau mai mulţi sindici, judecătorului-comisaru va raporta tribunalului de comerciu, care va urma în acesta, după formele asedate la Art. 206
Capitolul 4 - Pentru oranduirea şi schimbarea sindiciloru celoru vremelnici
Articolul 209
De se voru orandui mai mulţi sindici, ei nu voru putea lucra de catu toţi împreună; cu tote aceste, judecătorului-comisaru poate să dea la unulu sau la mai mulţi dintr'înşii osebite însărcinări cu împuternicire, de a face oare-carii acte de ocarmuire; la asemenea însărcinări, fia-care sindicu este în parte respundetoru pentru lucrarea sa.
Capitolul 4 - Pentru oranduirea şi schimbarea sindiciloru celoru vremelnici
Articolul 210
De se voru ivi reclamaţii împotriva vreunei lucrări dintr'ale sindiciloru; judecătorului-comisaru va raporta tribunalului, în sorocu de trei dile, spre a sa hotărî cele de cuviinţă asupra aceloru reclamaţii.
Capitolul 4 - Pentru oranduirea şi schimbarea sindiciloru celoru vremelnici
Articolul 211
Judecătorului-comisaru va putea, sau după reclamaţiile ce i se voru indrepta de falitu ori de creditori, sau de sine, sa propune tribunalului depărtarea unuia sau mai mulţi sindici. - Dacă în sorocu de optu dile, judecătorului-comisaru nu indestuleza reclamaţiile creditoriloru, atunci aceste reclamaţii se voru putea indrepta către tribunalu. Tribunalulu, luându în bagare de seama raportulu judecătorului-comisaru şi ascltandu deslusirile sindiciloru, va judeca şi va hotărî de se cuvine a se departa, sau nu, sindicii. SECŢIA I Randueli obşteşti
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 212
Dacă punerea pecetieloru nu se va fi urmatu mai înainte de oranduirea sindiciloru, aceştia voru cere de la tribunalu sevirsirea acestei lucrări.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 213
Judecătorului-comisaru va putea, asupra cererii sindiciloru, ai lasă sa nu pune sub peceţi sau ai imputernici sa scota; 1-iu hainele, tolele, mobilele şi lucrurile trebuinciose falitului şi familiei sale; tote aceste se voru elibera prin voia ce va da judecătorului-comisaru după foia ce'i voru arata sindicii; 2-lea lucrurile supuse la grabnica stricăciune, sau la invederata scădere de pretu; 3-lea lucrurile carii servescu la uneltirea comerciului falitului, dacă acesta uneltire nu poate inceta fără paguba creditoriloru. - Lucrurile coprinse într'aceste din urma doue paragrafuri se voru insemna cu pretiulu loru pe o foia de către sindici, faţa cu judecătorului-comisaru care va sub-semna jurnalulu.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 214
Vendarea lucruriloru supuse la stricăciune, sau la grabnica scădere de pretu, sau a cărora ţinere este pricinuitore de grea chieltuiala; asemenea şi uneltirea întreprinderii de comerciu a falitului se va urma prin sîrguinţa sindiciloru şi cu voia judecătorului-comisaru.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 215
Catastisele se voru scote de sub peceţi şi se voru da sindiciloru de către judecătorului-comisaru, care le va încheia la finitu, arătându numerulu foiloru fia-cărui catastihu, şi numele sindiciloru la carii le va
- da) Judecătorului-comisaru va insemna pe scurtu în jurnalulu seu starea în care se voru afla catastisele. - Poliţele şi bileturile carii voru avea scadinta loru în scurta vreme, sau voru fi supuse la priimire, sau pentru carii va trebui a se lua mesuri asiguratore, se voru scote asemenea de sub peceţi de către judecătorului-comisaru, se voru descrie şi se voru da sindiciloru spre a împlini banii. O insemnare coprindatore de sumele fia-cărui dintr'acele zapise, de numele şi domiciliulu datoriloru, şi de soroculu platei, se va da judecătorului-comisaru. - Cele-l-alte credite se voru stringe de sindici sub dare de chitanţa din parte-le. Scrisorile adresate către falit se voru da sindiciloru carii le voru deschide. Falitulu va putea să se afle fatia la deschiderea loru, de va fi aici.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 216
Judecătorului-comisaru, luându în bagare de sema starea cea în vedere a trebiloru falitului, va putea, sa propună liberarea lui vremelnicesce cu voia înscrisă data de tribunalu. - Dacă tribunalulu va da acesta voia, va putea sa indatorede pe falitu a da chedasie pe omu sub osinda de a plati chedasiulu, de nu'lu va aduce candu se va cere, o sumă ce se va hotărî de tribunalu, şi care va fi în folosulu mesei creditoriloru.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 217
Dacă judecătorului-comisaru nu va propune slobodirea falitului, acesta va putea sa infatisede cererea sa la tribunalu, care va judeca şi va da hotărîrea sa întru acesta, după ce mai anteiu va asculta pe judecătorului-comisaru.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 218
Falitulu va putea sa dobândească, pentru dinsulu şi pentru familia sa, din starea ce va avea, ajutoare de hrana; aceste ajutoare se voru hotărî de către tribunalu după propunerea sindiciloru.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 219
Sindicii voru chema pe faliţi spre a se afla faţa la cercetarea şi incheerea catastiseloru. - De nu va veni, se va indatora să se infatisede în sorocu de patru-deci şi optu ore celu multu, - şi de va avea, şi de nu va avea, falitulu voia înscrisă de slobodire, va putea să se înfăţişeze prin vachilu de va arata însă, pentru nevenirea sa, pricini bine cuventate şi cunoscute de judecătorului-comisaru.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 220
Dacă bilantulu nu se va fi datu de falitu, sindicii ilu voru face îndată, ajutanduse cu catastisele şi chartiele falitului precumu şi cu sciintele ce voru putea lua, şi'lu voru depune la cancelaria tribunalului.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 221
Judecătorului-comisaru este volnicu a asculta pe falitu, cumu şi pe scriitorii şi slujbasii sei şi pe ori ce alta persona, atatu pentru ceea ce privesce la întocmirea bilanţului, catu şi asupra priciniloru şi imprejurariloru falimentulului.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 222
Candu unu negutatoru se va da pe faţă de falitu în urma morţii sale, sau candu falitulu va muri în urma dării pe faţa a falimentulnl, veduva lui, copiii lui moscenitorii lui, voru putea să se infatisede, sau înşii, sau prin vechilii, la facerea bilanţului, precumu şi la tote cele-l-alte lucruri asupra falimentului. Secţia II Pentru ridicarea pecetiloru, şi pentru inventariu (catagrafia)
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 223
În curgerea celoru d'anteiu trei dile după oranduirea sindiciloru, aceştia voru cere de la tribunalu radicarea pecetiloru, şi se voru indeletnici la catagrafia averei falitului, care va fi faţa sau se va chema cu chipu oficialu a veni.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 224
Catagrafia se va face de sindici în doua esemplare cu chipu treptatu, după cumu se voru radica şi peceţile, şi faţa cu judecătorului-comisaru, care va iscăli, pe fie-care di, ceea ce se va fi lucratu; unulu dintr'aceste esemplare se va depune la cancelaria tribunalului în sorocu de doue-deci şi patru ore, iaru cela-l-altu va remanea la sindici. - Sindicii suntu volnici a se ajuta, la facerea catagrafiei şi la preţuirea lucruriloru, cu ori-cine voru socoti de cuviinţă. - Se voru protocoli de isnova tote lucrurile care după coprinderea Art. 213 nu se voru fi pusu sub peceţi, şi a cărora catagrafia şi preţuire se va fi facutu.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 225
La întâmplare de a se da pe faţa falimentulu după mortea datorului, dacă nu se va fi facutu catagrafia mai înainte de darea pe faţa a falimentului, sau la intemplare de a muri falitulu mai nainte de începerea catagrafiei acesta lucrare a catagrafiei se va face îndată, după formele prescrise la Art. de mai susu, şi faţa cu moscenitorii, carii, nevoindu a veni, se voru chema cu chipu oficialu.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 226
La ori ce falimentu, sindicii în curgere de cinci-spre-dece dile socotite din diua oranduirei loru, (sau de se voru fi numitu alţii, sau de se voru fi intaritu cei vremelnici), suntu datori sa dea judecătorului-comisaru o relaţie sau prescurtare de starea cea în vedere a falimentului, de pricinile cele mai de căpetenie ale acestuia, precumu şi de firea ce poate avea falimentulu. - Judecătorului-comisaru va supune îndată tribunalului acea relaţie împreună cu bagarile sale de sema. De nu i se va da de sindici în soroculu de mai susu, judecătorului-comisaru va incunosciinta tribunalului, arătându'i şi pricina intadierei.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 227
Procurorulu tribunalului va putea sa merga la salasluinta falitului şi să se afle faţa la facerea catagrafiei. - În tota vremea, elu va avea dreptulu de a cere sa i se impartasesca tote actele, catastisele sau chartiele atingatore de falimentu. Secţia III Pentru vindarea marfuriloru şi a lucruriloru miscatore, şi pentru împlinirea baniloru
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 228
După sevirsirea catagrafiei, mărfurile, banii, zapisele, catastisele, chartiele şi ori-ce lucru miscatoru alu datorului, se voru da sindiciloru carii voru isscali de a loru priimire din josulu catagrafiei.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 229
Sindicii nu voru inceta indeletnicindu-se, sub privigerea judecătorului-comisaru, întru împlinirea datoriiloru ce va avea se priimesca falitulu.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 230
Tribunalulu va putea, după ce va asculta pe pe falitu, sau ilu va chema formalu ca sa'lu intrebe, sa dea voia sindiciloru de a vinde lucrurile miscatore sau mărfurile. - Va hotărî dacă vendarea urmeda a se face prin buna tocmela sau prin medatu.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 231
Sindicii voru putea, cu voia judecătorului-comisaru, chiemandu-se însă şi falitulu, să între la învoiala pentru tote prigonirile atingatore de masa, cumu şi pentru acelea ce privescu la drepturi şi la prigoniri pentru lucruri nemiscatore. - Dacă lucrulu de prigonire, pentru care se face învoiala, este, de unu pretu nehotaratu, sau mai presusu de trei sute lei, învoirea nu va avea tărie de nu se va adeveri de tribunalu. - Falitulu se va chiema la adeverire, şi va avea totu-de una dreptulu de a se împotrivi. Împotrivirea lui va fi indestula ca sa oprească învoirea, dacă acesta va privi la lucruri nemiscatore.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 232
Dacă falitulu se va slobodi de sub arestu, sau dacă va dobîndi voia înscrisă de slobodire, sindicii voru putea sa'lu întrebuinţeze ca se'i inlesnesca şi se'i lumineze întru carmuirea loru; judecătorului-comisaru va hotărî condiţiile lucrarei lui.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 233
Banii ce se voru aduna din vendari şi din impliniri, scadindu-se mai anteiu tote cheltuelile, se voru depune îndată la tribunalu. În curgerea celoru d'anteiu trei dile de la priimirea fia-carei sume de către sindici, aceştia voru fi datori a arata judecătorului comisaru dovada înscrisă ca a depus'o la tribunalu; iaru urmandu împotriva, voru fi datori sa plătească şi dobinda pentru dilele ce voru trece mai multu. Banii ce se voru da la tribunalu de către sindici şi de către alte obraze în socotela falimentului, nu se voru putea slobodi, de catu după cerere înscrisă a sindiciloru, cercetata şi priimita de judecătorului-comisaru. De se voru ivi impotriviri la luarea baniloru, sindicii voru fi datori a le desfiinta mai anteiu prin hotărîrea de judecată. - Tribunalulu poate să dea voie ca banii să se sloboda de-a-dreptulu în mana creditoriloru după o foie de împărţire facuta de sindici, şi încredinţată de judecătorului-comisaru. Secţia IV Pentru actele asiguratore
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 234
După intrarea loru în lucrare, sindicii sînt datori sa face tote actele trebuinciose spre asigurarea drepturiloru falitului asupra datoruiciloru sei, sau prin rafuire îndată a datoriei, sau prin secuestru, sau prin zalojire, şi acestea în numele masei creditoriloru. - Asemene mesuri voru lua şi pentru lucrurile nemiscatore ce aru descoperi ca suntu ale falitului. Secţia V Pentru cercetarea şi adeverirea datoriiloru falitului
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 235
Îndată după hotărîrea asupra dării pe faţa a falimentului, creditorii voru, infatisa la tribunalu zapisele şi documentele originale pentru sumele ce voru avea se primească, împreună cu copii sub a loru iscalitura, carii, protocolindu-se de judecătoria din cuvent în cuvent cu originalele loru, se voru da la grefa, şi cereditorii, din preuna cu zapisele originale şi documentele, voru lua adeverinta dela grefieru pentru depunerea copieloru. Copiele se voru prescria asemenatu întru tote cu cele originale adică cu cuvintele drese cu cele şterse şi cu cele adăugate printre linii.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 236
Creditorii carii, la oranduirea sindiciloru celoru deseversiti, după glasuirea Art. 206, nu voru fi datu zapisele şi documentele loru, se voru insciinta, îndată, prin glasulu Buletinului şi prin adrese din partea judecătoriei, ca trebe se se arate sau înşii, sau prin vechilu, în sorocu de doua-deci de dile socotite de la diua insciintarii prin Buletinu, la sindicii falimentului cu zapisele şi documentele originale de sumele ce voru avea se ia, ori, de voru voi mai bine, se voru infatita la tribunalu, ca protocolinduse, se se depue acolo copiele potrivitu cu dispositiile Art. 235 - Pentru creditorii salasluiti în principatu, şi în locu deosebitu de alu asiedarii tribunalului, acestu sorocu se va mari cu o di de fia-care sese ore de depărtare între loculu asiedarei tribunalului şi salasluinta creditorului. - Iaru pentru creditorii salasluiti afară din principatu, soroculu va fi de una suta doue-deci dile.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 237
Cercetarea şi adeverirea datoriiloru va începe în cele d'antei trei dile după împlinirea soroceloru hotărâte prin alinea anteia şi a doua a Art. 236; - se va urma fără precurmare, şi se va face la loculu, diua şi ora arătată de judecătorului-comisaru, care acesta se va cuprinde neaparatu în insciintarea oranduita a se face creditoriloru prin articolulu de mai susu. Cu tote aceste, creditorii se voru chiema de isnova spre acestu sfirsitu prin adrese din partea judecătoriei precumu şi prin Buletinu. - Zapisele şi documentele de bani ce voru avea sa ia sindicii, se voru cerceta şi se voru adeveri de judecătorului-comisaru; iaru celelalte se voru cerceta şi se voru desbate între creditoru sau vechilulu seu şi între sindici, faţa aflându-se şi judecătorului-comisaru care va alcătui jurnalu pentru acesta.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 238
Totu creditorul, a cărui datorie se va fi cercetatu şi priimitu, sau se va fi trecutu în bilantu, va putea să se afle faţa la cercetarea şi adeverirea zapiseloru şi documenteloru celoru-l-alţi creditori, şi se dea dovedi împotriva adeveririloru ce se voru fi facutu, sau voru fi a se face; asemenea şi falitulu va avea acestu dreptu.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 239
Jurnalulu de adeverire va arata salasluinta creditoriloru şi a vechililoru. - Va coprinde insemnare pe scurtu a zapiseloru şi documenteloru, va face vorbire pentru cuvintele drese, pentru cele şterse şi pentru cele adaogate printre rinduri, şi va insemna dacă datoria este priimita sau prigonita.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 240
Judecătorului-comisaru va putea totu-dea-una, şi chiaru de sine, sa cera a se infatisa catastisele creditorului, sau să se aducă unu estractu după dinsele facutu de tribunalulu localu.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 241
De se va priimi de buna datoria, sindicii voru trece pe originalulu fia-cărui zapisu sau documentu insemnarea urmatore sub a insile iscalitura. - "S'a priimitu între datoriile falimentului cutaruia, dreptu suma de.................... la............." Judecătorului comisaru, va adeveri cu iscalitura sa acesta insemnare. - Fia-care creditoru, în sorocu de optu dile celu multu de la cercetarea şi adeverirea datoriei sale, va fi datoru sa încredinţeze înaintea sindiciloru şi a judecătorului-comisaru ca acea datorie este adeverata.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 242
Dacă datoria este prigonita, judecătorului-comissaru va putea, fără a chiema înaintea lui pe creditoru, se supună prin raportu pricina la tribunalu ca se o judece într'unu sorocu scurtu. - Tribunalulu va putea sa poroncesca ca se se facă cercetare asupra inprejurariloru faţa cu judecătorului-comisaru, şi să se chieme înaintea sa, persoanele ce aru putea sa dea desluşiri întru acesta.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 243
Candu prigonirea asupra priimirei unei datorii se va da în cerctarea tribunalului, acestu tribanalu, dacă pricina nu este în stare de a fi judecata cu desevirsire mai 'nainte de împlinirea soroceloru hotărâte prin articolile 236 şi 241 pentru persoanele salasluite în Principate, va porunci, după impregiurari, să se amâne sau să se facă adunarea creditoriloru pentu facerea concordatului, adică a invoielei între creditori şi falit. - De va porunci tribunalul să se stringa adunarea, va putea sa hotărască de o camdata ca creditorulu, a cărui datorie se prigonesce, să se priimesca în chibzuirile acei adunări, cu o sumă ce se va insemna printr'aceeaşi hotărîre.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 244
Candu prigonirea va fi în cercetarea tribunalului politicescu, tribunalulu de comerciu va hotara de trebuie să se amâne, sau să se infiintede stringerea adunarei pentru formarea concordatului; la acesta din urma intemplare, tribunalulu politicescu, unde se va afla prigonirea, va judeca, în sorocu scurtu şi asupra jalbi sindiciloru incunosciintata creditorului prigonitu, şi fără vre o alta procedura de urmeza a se priimi de o camu data datoria acelui creditoru, şi pentru câtă suma. - Dacă datoria vre anui creditoru va fi în judecata tribunalului criminalu sau corectionaru, tribunalulu de comerciu va putea asemenea sa hotărască a se amana stringerea adunarei; iaru de va hotărî a se înfiinţa acesta adunare, atunci nu va putea ca dea voia a se priimi vremelniceste datoria creditorului prigonitu şi prin urmare acesta nu va putea sa ia parte la lucrările falimentului pînă cindu tribunalele competente voru hotărî asupra pricinei.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 245
Creditorulu alu cărui privilegiu numai, ori ipoteca se va prigoni, va fi priimitu a lua parte la chibsuirile falimentului ca unu creditoru de randu.
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 246
După împlinirea soroceloru hotărâte prin articolile 236 şi 241 pentu persoanele salasluite în Principatu, va începe lucrarea pentru facerea concordatului, şi pentru tote operaţiile falimentului, osebindu-se însă persoanele salasluite afară din Principatu, pentru carii se vorbesce în Art. 307 şi 308
Capitolul 5 - Pentru îndatoririle sindiciloru
Articolul 247
Creditorii, cunoscuţi sau necunoscuţi, carii nici se voru infatisa, nici voru sevirsi încredinţarea la sorocele hotărâte spre acestu sfirsitu, nu voru intra dreptu partasi în împărţirea ce se va face baniloru mesei. Cu tote aceste, voru fi volnici se pornesca reclamaţiile loru de împotrivire, însă numai pînă la sevirsirea acei împărţiri; chieltuelile impotrivirei voru fi totu-de-una în sarcina loru. - Împotrivirea loru nu va putea sa opresca sevirsirea impartiriloru poruncite de tribunalu; iaru facenduse împărţiri din nou mai înainte de a se da hotărîre asupra impotrivirei loru, acei creditori se voru coprinde pentru suma ce se va hotara vremelnicesce de tribunalu, şi care se va tinea în reserva pînă se va da hotărîre asupra impotrivirei loru. - Dacă mai în urma se voru priimi de creditori, nu voru putea sa cera nimicu din cele mai dinainte împărţiri slobodite de judecătorie, daru voru avea dreptulu de a lua din banii şi averea încă neimpartita, partea analoga ce li se cuvenia din cele de mai înainte împărţiri. Secţia I Pentru chiemarea şi adunarea creditoriloru
Capitolul 6 - Pentru concordatu şi unire
Articolul 248
În cele d'antei trei dile ce voru urma după sorocele prescrise pentru încredinţare după articolulu 241, tribunalulu va aduna pe creditori a le cărora credite se voru fi adeveritu şi incredintatu, sau se voru fi priimitu vremelnicesce, spre a chibsui asupra facerei concordatului; insciintarea ce se va trece în Buletinu şi adresele de chiemare, voru arata obiectulu adunarei.
Capitolul 6 - Pentru concordatu şi unire
Articolul 249
La loculu, diua şi ora ce se va hotărî de judecătorie, adunarea se va stringe sub presidenta judecătorului comisaru; creditorii, ale cărora credite se voru fi adeveritu şi incredintatu, sau se voru fi priimitu vremelnicesce, se voru infatisa sau înşii sau prin vechili. - Falitulu se va chema la acesta adunare; va fi datoru să se infatisede însuşi, de nu se va fi arestatu, sau de va fi dobinditu voia înscrisă de slobodire, şi nu va putea sa'şi oranduiasca vechilu, de catu numai pentru pricini bine cuventate şi priimite de judecătorului-comisaru.
Capitolul 6 - Pentru concordatu şi unire
Articolul 250
Sindicii voru face către adunare unu raportu asupra stării falimentului, asupra formalitatiloru ce se voru fi indeplinitu, şi a lucrariloru ce se voru fi sevirsitu; falitulu va fi ascultatu la arătările sale. - Raportulu sindiciloru se va iscăli de dinsii şi se va da judecătorului-comisaru care va încheia jurnalu de cele dise şi hotărîte în adunare. Secţia II Pentru concordatu (Concordatu se înţelege învoirea între falitu şi creditorii sei) PARAGRAFUL 1 - Pentru facerea concordatului