Legislație România
Portal legislativ actualizat din surse publice oficiale
Versiune informativă pentru consultare
STATUT nr. 0/1925
Document generat informativ din surse publice oficiale. Nu înlocuiește Portalul Legislativ - legislatie.just.ro.
Cuprins
Articole
STATUT din 24 aprilie 1921 relativ la regimul căilor navigabile de interes internaţional*1) EMITENT PARLAMENTUL Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 8 din 13 ianuarie 1925 *1) Acest Statut a fost ratificat prin Legea din 29 ianuarie 1924, din care face parte integrantă. A se vedea în legătură şi Convenţiunea stabilind Statutul definitiv al Dunării, din 8 August 1922. 1. Pentru aplicarea prezentului Statut, vor fi considerate ca cai navigabile de interes internaţional: 1. Toate părţile în mod natural navigabile către şi de la Mare a unei cai de apa care, în cursul sau navigabil înspre şi de la Mare, separa sau strabate diferite State, precum şi orice parte a unei alte cai de apa natural navigabile spre şi de la Mare legand cu Marea o cale de apa natural navigabila care separa sau strabate diferite State. Se înţelege ca: a) transbordarea unei corăbii sau vapor pe un altul nu este exclusa prin cuvintele "nvigabile spre şi de la Mare"; ... b) se zice natural navigabila orice cale de apa naturala sau parte de cale de apa naturala făcînd actualmente obiectul unei navigatiuni comerciale ordinare sau susceptibilă, prin condiţiunile sale naturale, de a face obiectul unei atari navigatiuni; prin navigaţiune comercială ordinară trebuie să se înţeleagă o navigaţiune care, fiind date condiţiunile economice ale ţărilor riverane, este comercialmente şi uşor practicabila; ... c) afluentii trebuie să fie consideraţi cai de apa separate; ... d) canalele laterale stabilite în vederea de a suplini la imperfectiunile unei cai de apa intrand în definitiunea de mai sus sînt asimilate acestei din urma; ... e) sînt considerate ca riverane toate Statele separate sau strabatute de aceiaşi cale navigabila de interes internaţional, cuprinşi fiind şi afluentii săi de interes internaţional. ... 2. Căile de apa sau părţi de cai de apa naturala sau artificiale desemnate expres ca trebuind să fie supusă regimului Conventiunii generale privitoare la căile navigabile, fie în Acte unilaterale de ale Statelor sub suveranitatea sau autoritatea cărora se găsesc zisele cai de apa, sau părţi de cai de apa, fie în acorduri comportand în special consimatamantul ziselor State. 2. Printre căile navigabile de interes internaţional, constituind o categorie specială în vederea aplicării art. 5, 10, 12 şi 14 a prezentului Statut: a) căile navigabile pentru care exista o Convenţiune Internationala unde sînt reprezentate State neriverane; ... b) căile navigabile care ar fi ulterior clasate în această categorie, fie în virtutea unor Acte unilaterale de ale Statelor sub suveranitatea sau autoritatea cărora ele se găsesc, fie în virtutea unor acorduri comportand în special consimţămîntul ziselor State. ... 3. Sub rezerva stipulatiunilor ART. 5 şi 17, fiecare din Statele contractante va acorda pe părţile de cai navigabile desemnate mai sus, care se găsesc sub suveranitatea sau autoritatea lor, liberul exerciţiu al navigatiunii pentru corabiile şi vapoarele batand pavilionul unui oricare din Statele contractante. 4. În exerciţiul navigatiunii vizate mai sus, supusii (ressortissants) bunurile şi pavilioanele tuturor Statelor contractante, vor fi sub toate raporturile, tratate pe un picior de perfecta egalitate. Nici o distinctiune nu va fi îndeosebi facuta între supusii, bunurile şi pavilioanele diferitelor State riverane, fiind cuprins şi Statul riveran sub a cărui suveranitate sau autoritate se afla partea de cale navigabila în chestiune; de asemenea nici o distinctiune nu va fi facuta între supusii, bunurile şi pavilioanele Statelor riverane şi acele a celor neriverane. Se înţelege, prin urmare, ca nici un prilej exclusiv de navigaţiune nu va fi acordat pe zisele cai navigabile la societăţi sau la particulari. Nici o distinctiune nu va putea fi facuta în zisul exerciţiu din cauza punctului de provenienţă sau de destinatiune sau a directiunii transporturilor. 5. Prin derogare de la cele doua articole precedente şi afară de convenţiune sau obligaţie contrară: 1. Orice Stat riveran are dreptul sa rezerve propriul sau pavilion transportului de călători şi mărfuri încărcate într-un port gasindu-se sub suveranitatea sau autoritatea sa şi descărcate într-un alt port ce se găseşte de asemenea sub suveranitatea sau autoritatea sa. Statul care nu rezerva propriul sau pavilion transporturilor specificate mai sus, poate totuşi faţă de un coriveran care şi le rezerva, sa refuze beneficiul egalităţii de tratament în ceea ce priveşte aceste zise transporturi. Pe căile navigabile vizate la art. 2, actul de navigaţiune nu va putea sa lase Statelor riverane, decât dreptul de a rezerva transporturile locale de călători şi mărfuri indigene sau indigenate. Totuşi, în toate cazurile unde o libertate mai complexa a navigatiunii ar fi fost deja proclamata în un act de nivigatiune anterior, aceasta libertate nu va fi micşorată; 2. Cînd o reţea navigabila naturala de interes internaţional, necuprinzand căile vizate la art. 2, nu separa sau strabate decât doua State, acestea au dreptul de a rezerva de comun acord pavilionului lor, transportul călătorilor şi mărfurilor, încărcate într-un port de pe acea reţea şi descărcate într-un alt port al aceleiaşi reţele afară numai dacă acest transport nu va fi efectuat între doua porturi care nu se găsesc sub suveranitatea sau autoritatea unui acelaşi Stat în cursul unei călătorii, fără transbordare pe teritoriile unui sau altui din zisele State, comportand un parcurs pe mare sau pe o cale navigabila de interes internaţional care nu aparţine zisei reţele. 6. Fiecare din Statele contractante păstrează pe căile navigabile sau părţi de cai navigabile vizate la art. 1, şi care se găsesc sub suveranitatea sau autoritatea sa, dreptul de care el se bucura actualmente de a edita dispoziţiuni şi de a lua măsurile necesare poliţiei generale a teritoriului şi aplicării legilor şi regulamentelor privitoare la vami, la sănătatea publică, la precauţiunile contra boalelor, la animale şi plante, la emigratiune sau imigratiune şi la importul sau exportul mărfurilor oprite; se înţelege ca aceste dispoziţiuni şi aceste măsuri nedepasind necesităţile şi aplicate, pe un picior de perfecta egalitate, supusilor, bunurilor şi pavilioanelor unui oarecare din Statele contractante, fiind cuprins şi Statul contractant care le edicteaza, nu vor trebui, fără un motiv valabil, sa împiedice liberul exerciţiu al navigatiunii. 7. Pe parcursul, ca şi la gura căilor navigabile de interes internaţional nu vor putea fi percepute redevenţe de nici un fel, altele decât redevenţele avînd caracterul de retributiuni şi destinate exclusiv a acoperi în mod echitabil cheltuieli de întreţinere a navigatiunii sau de ameliorare a caii navigabile şi a intrărilor sale, sau de a acoperi cheltuieli făcute în interesul navigatiunii. Aceste redevenţe vor fi calculate după aceste cheltuieli şi tariful lor va fi afişat în porturi. Ele vor fi stabilite în asa fel sa nu facă necesar, afară de banuiala de frauda sau de contravenţie, un examen detaliat al încărcăturii şi sa usureze pe cat posibil, atît prin condiţiunile prelevarii lor cat şi prin însăşi tarifele, traficul internaţional. 8. În ceea ce priveşte formalităţile vamale, tranzitul corabiilor şi a vapoarelor, a călătorilor şi mărfurilor, pe căile navigabile de interes internaţional, se va efectua în condiţiunile fixate prin Statutul de la Barcelona asupra libertăţii tranzitului. Fiecare data cînd tranzitul va avea loc fără transbordare dispoziţiunile complimentare de mai jos vor fi aplicate; a) Cînd cele doua maluri ale unei cai navigabile de interes internaţional fac parte din acelaşi Stat, formalităţile vamale impuse mărfurilor în tranzit, după declaraţiune şi o vizita sumară, se vor margini la punerea sub peceţi, sub lacate sau sub paza agenţilor de vami; ... b) Cînd o cale navigabila de interes internaţional face frontiera între doua State, corabiile şi vapoarele, corabiile şi mărfurile în tranzit vor trebui să fie, în cursul călătoriei, scutite de orice formalitate vamală, afară de cazul cînd, din motive valabile de ordin practic şi fără a aduce nici o stirbire usurintei de navigaţiune, îndeplinirea formalităţilor vamale s-ar face într-un punct al părţii caii navigabile formând frontiera. ... Tranzitul corabiilor sau vapoarelor şi a caltorilor, precum şi tranzitul mărfurilor, fără transbordare, pe căile navigabile de interes internaţional, nu vor putea da loc la perceperea nici uneia din drepturile care sînt, fie prohibite prin Statutul de la Barcelona asupra libertăţii de tranzit, fie autorizate prin art. 3 al zisului Statut, fiind înţeles totuşi ca vor putea fi puse în sarcina corabiilor şi vapoarelor în tranzit incartiruirea şi hrana agenţilor de vami strict necesari pentru supraveghere. 9. În toate porturile situate pe o cale navigabila de interes internaţional şi sub raportul utilizării acestor porturi, supusii, bunurile şi pavilioanele tuturor Statelor contractante se vor bucura, sub rezerva dispoziţiunilor art. 5 şi 17, în deosebi în ceea ce priveşte drepturile şi redevenţele de porturi, de un tratament egal cu cel al supusilor, bunurilor şi pavilioanelor Statului riveran sub suveranitatea sau autoritatea căruia se găseşte portul. Se înţelege ca bunurile cărora se aplică prezentul aliniat sînt bunuri avînd ca proveniente sau destinatiune un oarecare din Statele contractante. Instalatiunile porturilor situate pe o cale navigabila de interes internaţional şi înlesnirile oferite în ele navigatiunii nu vor putea fi sustrase uzului public decât într-o măsura rezonabila şi în totul compatibila cu liberul exerciţiu al navigatiunii. Pentru aplicarea drepturilor de vama sau a celor asimilate, a drepturilor de acciz local şi de consumatiune, cum şi în ceea ce priveşte cheltuielile accesorii, percepute cu ocaziunea importului su exportului mărfurilor prin zisele porturi, nu va fi facuta nici o diferenţa din cauza pavilionului corabiei, sau vaporului care a efectuat sau trebuie să efectueze transportul, fie ca acest pavilion ar fi pavilionul naţional sau acel al uneia oarecare din Statele contractante. Statul sub suveranitatea sau autoritatea căruia se găseşte un port va putea sa retragă beneficiul aliniatului precedent, oricărei corăbii sau vapor, dacă s-a dovedit ca armatorul sau defavorizeaza sistematic supusii acestui Stat sau societăţile controlate de zisii supuşi. Afară de un motiv excepţional justificând, pentru necesitaţi economice, o derogatiune, drepturile de vama nu vor putea fi superioare celor care sînt percepute la celelalte frontiere vamale ale Statului interesat asupra mărfurilor de aceiaşi natura, de aceiaşi provenienţă şi cu aceeiasi destinatiune. Toate înlesnirile care ar fi acordate, de Statele contractante, pe alte cai de uscat sau de apa, sau în alte porturi pentru importul sau exportul mărfurilor, vor fi de asemenea acordate importului sau exportului efectuat în aceleaşi condiţiuni pe calea navigabila şi în porturile vizate mai sus. 10.1. Orice Stat riveran este ţinut, pe de o parte, de a se abţine de la toate măsurile susceptibile de a aduce stirbiri navigabilitatii sau de a micşora înlesnirile navigatiunii şi, pe de altă parte, de a lua cel mai repede posibil toate dispoziţiunile folositoare pentru a îndepărta toate obstacolele şi pericolele accidentale pentru navigaţiune. 2. Dacă aceasta navigaţiune cere o întreţinere regulată, fiecare din Statele riverane, are în acest scop, obligaţiunea către celelalte de a lua măsurile şi de a executa lucrările necesare pe teritoriul sau cel mai repede posibil, ţinându-se socoteala, la orice epoca, de starea navigatiunii, precum şi de starea economică a regiunilor deservite de calea navigabila. Afară de convenţiune contrară, fiecare din Statele riverane va avea dreptul, invocand motive valabile, sa ceara de la ceilalţi riverani o participare echitabila la cheltuielile acestei intretineri. 3. Afară de motiv legitim de opunere a unuia din Statele riverane, înţelegandu-se şi Statul teritorialmente interesat, bazat fie pe însăşi condiţiunile navigabilitatii în teritoriul sau, fie pe alte interese ca de exemplu, între altele, menţinerea regimului normal al apelor, nevoile irigatiunii, utilizarea forţei hidraulice avantajoase, un Stat riveran, nu va putea sa refuze să execute, la cererea unui alt Stat riveran, lucrările necesare de ameliorare a navigabilitatii, dacă acesta oferă sa plătească cheltuielile, precum şi o parte echitabila din excedentul cheltuielilor de întreţinere. Totuşi se înţelege ca aceste lucrări nu vor putea fi întreţinute atît timp cat Statul pe teritoriul căruia ele trebuie să fie executate se opune invocand interese vitale. 4. Afară de convenţiune contrară, Statul ţinut să execute lucrările de întreţinere va putea să se elibereze de aceasta obligaţiune data, cu asentimentul celorlalte State coriverane, unul sau mai multe din ele primesc să le execute în locul lui pentru lucrările de amelioratiune. Statul ţinut să le execute va fi eliberat de acesta obligaţiune dacă autoriza Statul care să le execute în locul sau; executarea lucrărilor de către State altele decât Statul teritorialmente interesat, sau participarea acestor State la cheltuielile acestor lucrări, vor fi asigurate fără prejudiciu, pentru Statul teritorialmente interesat, a drepturilor sale de control şi de administraţiune asupra acestor lucrări şi a prerogativelor suveranităţii sau autorităţii sale pe cale navigabila. 5. Pe căile navigabile vizate la art. 2, dispoziţiunile prezentului articol sînt aplicabile sub rezerva stipulatiunilor tratatelor, conventiunilor sau a actelor de navigaţiune care determina puterile şi responsabilitatea Comisiunii internaţionale cu privire la lucrări. Sub rezerva dispoziţiunilor speciale a ziselor tratate, convenţiuni sau acte de navigaţiune, existente sau de încheiat: a) deciziunile privitoare la lucrări ce aparţin Comisiunii; ... b) reglementul, în condiţiunile prevăzute la art. 22 de mai jos, a oricărui diferend, ce s-ar naşte din cauza acestor deciziuni va putea, în toate cazurile, să fie cerut pentru motiv de incompetenta sau de valoare a conventiunilor internaţionale asupra căilor navigabile. Pentru oricare alt motiv, cererea în vederea unui reglement în zisele condiţiuni nu va putea fi formulată decât de Statul teritorialmente interesat. ... Deciziunile Comisiunii vor trebui să fie conforme regulilor prezentului articol. 6. Cu toate dispoziţiunile primului paragraf a articolului de faţa, un Stat riveran va putea, afară de convenţiune contrară, sa dezafecteze în total sau în parte o cale navigabila printr-un acord a tuturor Statelor reprezentante la Comisiunea internationala, în cazul căilor navigabile vizate la art. 2. În mod excepţional, o cale navigabila de interes internaţional nevizata la art. 2 va putea să fie dezafectata de unul din Statele riverane, dacă navigatiunea este puţin dezvoltata pe dânsa şi dacă acest Stat justifica un interes economic evident superior celui al navigatiunii. În acest caz, dezafectarea nu va putea să aibă loc decât la sfîrşitul unui an după preaviz şi cu posibilitatea de recurs al unui alt Stat riveran în condiţiunile prevăzute la art. 22 Deciziunea va fixa, în acel caz, condiţiunile în care dezafectarea va putea fi facuta. 7. În cazurile cînd o cale navigabila de interes internaţional de acces la mare prin mai multe brate situate în interiorul unui acelaşi Stat, dispoziţiunile paragrafelor 1, 2 şi 3 a articolului de faţa se aplică numai bratelor principale judecate necesare ca sa dea un plin acces la mare. 11. În cazul cînd unul sau mai multe State riverane a unei cai navigabile de interes internaţional nu sînt părţi în prezentul Statut, obligaţiunile financiare asumate de fiecare din Statele contractante în virtutea art. 10 nu pot sa intreaca obligaţiunile ce ele ar fi asumate în cazul cînd toate Statele riverane ar fi părţi în Statut. 12. Afară de dispoziţiuni contrare a unui acord sau tratat particular, în deosebi a Conventiunilor existente relative la măsurile vamale, la poliţie şi la precauţiunile sanitare, administraţiunea căilor navigabile de interes internaţional este exercitată de fiecare din Statele riverane sub suveranitatea sau autoritatea căruia se găseşte aceasta cale navigabila. Fiecare din zisele State riverane are în deosebi puterea şi este ţinut sa edicteze reglementarea vanigatiunii pe zisa cale şi sa vegheze la aplicaţiunea ei; aceasta reglementare va trebui să fie stabilită şi aplicată în asa fel sa fi înlesnit liberul exerciţiu al navigatiunii în condiţiunile prevăzute de prezentul Statut. Regulile de procedura referitoare în special la constatarea, la urmărirea şi la represiunea delictelor de navigaţiune vor trebui sa tinda la solutiuni atît de expeditive pe cat posibil. Totuşi Statele contractanate ca e mult de dorit ca Statele riverane să se înţeleagă pentru ceea ce priveşte administraţiunea caii navigabile şi în particular pentru adoptarea unei reglementări a navigatiunii care să fie pe atît de uniforma pe tot parcursul acestei cai navigabile pe cat o permite diversitatea circumstanţelor locale. Servicii publice monopolizate de remorcaj sau alte mijloace de tracţiune pot să fie stabilite în vederea inlesnirii exerciţiului navigatiunii prin mijlocirea acordului unanim a Statelor riverane sau a Statelor reprezentante la Comisiunea Internationala în cazul căilor navigabile vizate la art. 2. 13. Tratatele convenţiunile sau acordurile în vigoare încheiate de Statele contractante în materie de cai navigabile, înainte de data punerii în vigoare a prezentului Statut, nu sînt abrogate, în ceea ce priveşte Statele semnatare a ziselor tratate, convenţiuni sau acorduri în vigoare. Totuşi Statele contractante se obliga a nu aplica între ele acele din dispoziţiunile ziselor tratate, convenţiuni sau acorduri care s-ar opune regulilor prezentului Statut. 14. În cazul cînd unul dintre acorduri sau tratate perticulare vizate la art. 12 ar fi încredinţat sau ar incredinta anumite funcţiuni unei Comisiuni internaţionale, cuprinzînd reprezentanţii de State, altele decât Statele riverane, aceasta Comisiune ar trebui să se inspire exclusiv, sub rezerva dispoziţiilor art. 10 din interesele navigatiunii şi ar fi considerată ca unul din organismele prevăzute la art. 24 a Pactului Societăţii Naţiunilor; în consecinţa, ele ar schimba direct cu organele Societăţii toate informaţiunile utile şi ar face sa parvina un raport anual Societăţii. Atribuţiunile Comisiunilor prevăzute la alineatul precedent vor fi desemnate prin Actul de navigaţie a fiecărei cai navigabile şi vor comporta cel puţin în atribuţiunile următoare: a) Comisiunea va avea calitatea sa elaboreze regulamentele de navigaţiune pe care ea le va judeca necesare să le alaboreze ea însăşi şi va primi comunicatiune de toate celelalte regulamente de navigaţiune; ... b) Ea va semnala Statelor riverane lucrările necesare pentru întreţinerea lucrărilor şi menţinerea navigabilitatii; ... c) Ea va primi de la fiecare din Statele riverane comunicare oficială a tuturor proiectelor de ameliorare a caii navigabile; ... d) Ea va avea calitate, în cazul cînd actul de navigaţiune nu ar cuprinde o reglementare cu privire la perceperea redevenţelor, pentru a aproba perceperea acestora, aplicând dispoziţiunilor art. 7 din prezentul Statut. ... 15. Prezentul Statut nu fixează drepturile şi îndatoririle beligerantilor şi neutrilor în timp de război, însă el va subzistă în timp de război, însă el va subzistă în timp de război în măsura compatibilitatii cu acele drepturi şi îndatoriri. 16. Prezentul Statut nu impune nici unuia din Statele contractante o obligaţiune care ar merge în contra drepturilor şi datoriilor sale, întru atît ca Membru al Societăţii Naţiunilor. 17. Afară de acorduri contrare la care Statul teritorialmente interesat este sau va fi parte, prezentul Statut nu se aplică navigatiunii corabiilor şi bastimentelor de război, de poliţie, de control, nici în general, tuturor bastimentelor exercitând, sub un titlu oarecare, puterea publică. 18. Fiecare din Statele contractante se angajează de a nu conceda, fie prin acord, fie în alt chip, unui alt Stat necontractant, un tratament, relativ la navigatiunea pe cale navigabila de interes internaţional, care, între Statele contractante, ar fi contrar dispoziţiunilor prezentului Statut. 19. Se va putea în mod excepţional şi pentru un termen pe atît de limitat pe cat posibil, să se deroge la dispoziţiunile articolelor precedente prin măsuri particulare sau generale ce fiecare din Statele contractante ar fi obligat să le ia în caz de evenimente grave interesand siguranţa Statului sau interesele vitale ale tarii, fiind înţeles ca principiul libertăţii navigatiunii şi în special comunicatiunea între ţările riverane şi mare trebuie să fie menţinute în toată măsura posibila. 20. Prezentul Statut nu comporta întru nimic retragerea înlesnirilor mai mari în vigoare acordate pentru liberul exerciţiu al navigatiunii, pe o cale navigabila de interes internaţional oarecare, în condiţiuni compatibile cu principiul de egalitate de prezentul Statut, în ceea ce priveşte supusii, bunurile şi pavilioanele tuturor Statelor contractante. El nu comporta în plus interdictiunea de a acorda în viitor ceva asemănător. 21. Conform art. 28 (e) a Pactului Societăţii Naţiunilor, orice Stat contractant care va putea sa invoce valabil contra aplicatiunii uneia oarecare din dispoziţiunile prezentului Statut, pe totalul sau o parte a teritoriului sau, o situaţiune economică grava rezultând din devastarile comise pe solul sau în timpul războiului din 1914-1918, va fi considerat ca scutit în mod temporar de obligaţiunile rezultând din aplicarea zisei dispoziţiuni, fiind înţeles ca principiul libertăţii navigatiunilor trebuie să fie observat în toată măsura posibila. 22. Fără prejudiciu a dispoziţiunilor art. 10, paragraful 5, şi în lipsa de înţelegere directa între State, toate diferendele, care s-ar ivi între ele, relativ la interpretarea sau aplicarea prezentului Statut, vor fi aduse înaintea Curţii Permanente de Justiţie Internationala, afară numai dacă, prin aplicarea unei Convenţiuni speciale sau a unei clauze generale de arbitraj, nu s-a procedat la un regulament a diferendului, fie prin arbitraj, fie într-altfel. Recursul va fi format precum este prevăzut la art. 40 a Statutului Curţii Permanente de Justiţie Internationala. Totuşi, pentru a reglementa pe cat posibil aceste diferende prin buna înţelegere, Statele contractante se obliga, mai înainte de orice instanţa judiciară, şi sub rezerva drepturilor şi atributiunilor consiliului şi a adunării, sa supună aceste diferende pentru aviz consultativ organului care s-ar găsi instituit de Societatea Naţiunilor ca organ consultativ şi tehnic a membrilor Societăţii, în ceea ce priveşte comunicaţiile şi tranzitul. În caz de urgenta, un aviz provizoriu va putea recomanda toate măsurile prealabile destinate îndeosebi sa aducă liberei navigatiuni înlesnirile de care ea se bucura înainte de actul sau faptul care a dat loc diferendului. 23. O cale navigabila nu va fi considerată ca fiind de interes internaţional prin singur faptul ca ea strabate sau delimiteaza zone sau enclove de o întindere şi de o populatiune foarte slabă în raport cu acea a teritoriilor strabatute şi care formează părţi detasate sau stabilimente aparţinînd unui Stat altul decât acel cărui aparţine zisa apa, cu aceasta excepţiune, în tot parcursul sau navigabil. 24. Prezentul Statut nu va fi aplicabil unei cai navigabile de interes internaţional avînd numai 2 riverani şi care depăşeşte pe o mare lungime un Stat contractant de un Stat necontractant al cărui guvern nu este recunoscut de cel dintâi în momentul semnării prezentului Statut, atît timp cat un acord nu va fi încheiat între dânşii stabilind pentru calea de apa considerată, un regim administrativ şi vamal care să dea Statului contractant sigurante convenabile. 25. Se înţelege ca acest Statut nu trebuie să fie interpretat ca reguland întru nimic drepturile şi obligaţiunile interese a teritoriilor, făcînd parte sau puse sub protectiunea unui aceluiaşi Stat suveran, fie ca aceste teritorii, luate în mod individual sînt sau nu Membru al Societăţii Naţiunilor. ────────────