CODUL SILVIC nr. 0/1962

Pădurile şi terenurile afectate impaduririi sau care servesc nevoilor de cultura, producţie ori administraţie, forestiere, constituie proprietate de stat şi alcătuiesc fondul forestier al R.P.Române. Fac parte din fondul forestier acele suprafeţe prevăzute în alineatul precedent, care sînt determinate ca atare prin amenajamente silvice.

Trecerea în fondul forestier a unor terenuri agricole, scoaterea de terenuri din acest fond pentru nevoile agriculturii sau în vederea executării unor lucrări necesare altor ramuri ale economiei naţionale, precum şi defrişarea de păduri în acest scop, se fac numai pe bază de hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Fondul forestier este supus regimului silvic care cuprinde un complex de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza acestui fond.

Terenurile cu vegetaţie forestieră care nu sînt cuprinse în amenajamente silvice, cum sînt: plantaţiile forestiere pentru protecţia terenurilor agricole, zonele de arbori afectate protecţiei pasunilor şi delimitate ca atare, zonele de arbori afectate protecţiei lucrărilor hidrotehnice, plantaţiile forestiere de pe terenurile degradate situate în afară perimetrului pădurilor, aliniamentele de arbori de-a lungul canalelor de irigatie, riuri, drumuri sau altor cai de comunicaţie, sînt supuse unor reguli tehnice silvice şi de paza.

Ministerul Economiei Forestiere răspunde de aplicarea politicii partidului şi guvernului în domeniul administrării fondului forestier. De asemenea, Ministerul Economiei Forestiere stabileşte regulile tehnice silvice şi de paza aplicabile terenurilor cu vegetaţie forestieră; coordonează, îndrumă şi controlează respectarea acestor reguli.

Fondul forestier se amelioreaza şi se dezvolta în scopul asigurării materiei prime lemnoase şi a celorlalte produse ale pădurii, necesare economiei naţionale, precum şi pentru îndeplinirea unor funcţii de protecţie. Defrişarea de păduri, în vederea executării unor lucrări necesare economiei forestiere, se face cu aprobarea Ministerului Economiei Forestiere.

În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se împart în grupe functionale după cum urmează:

1. a) păduri de producţie şi protecţie, care sînt destinate sa producă material lemnos pentru industria de prelucrare a lemnului şi pentru alte nevoi ale economiei naţionale, precum şi de a îndeplini un rol de protecţie;
2. b) păduri cu funcţii speciale de protecţie, care condiţioneaza păstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes economic, social sau ştiinţific. Încadrarea pădurilor în grupe functionale se face prin ordinul Ministerului Economiei Forestiere.

Pădurile şi terenurile prevăzute în art. 1, se înregistrează în evidenta forestieră, care se întocmeşte pe bază de amenajamente silvice. Terenurile cu vegetaţie forestieră prevăzute în art. 4, se înregistrează în evidenta vegetatiei forestiere. Evidentele prevăzute în alineatele precedente se organizează de către Ministerul Economiei Forestiere în concordanta cu principiile care stau la baza reglementării sistemului de evidenta funciară şi se ţin de ocoalele silvice.

Pădurile şi terenurile care fac parte din fondul forestier sînt în administrarea operativă a întreprinderilor de stat pentru economia forestieră. Unele păduri sau terenuri care fac parte din fondul forestier pot fi date în administrare operativă sau în folosinţă altor organizaţii socialiste. Transmiterea unora din pădurile sau terenurile care fac parte din fondul forestier aflate în administrarea operativă a întreprinderilor de stat pentru economia forestieră, în administrarea operativă ori folosinţă altor organizaţii socialiste, sau retransmiterea de la acestea, se face numai pe baza unei dispoziţii a Consiliului de Miniştri.

Pădurile şi terenurile care fac parte din fondul forestier administrate de întreprinderile de stat pentru economia forestieră sînt destinate să asigure materialul lemnos şi celelalte produse ale pădurii necesare satisfacerii cerinţelor generale ale economiei naţionale. Pădurile şi terenurile care fac parte din fondul forestier aflate în administrarea sau folosinţă altor organizaţii socialiste sînt destinate satisfacerii nevoilor locale de interes obştesc.

Terenurile cu vegetaţie forestieră care nu fac parte din fondul forestier se administrează de posesorii sau deţinătorii acestora.

Modul de gospodărire a pădurilor şi terenurilor care fac parte din fondul forestier se stabileşte prin amenajamente silvice. Amenajamentele silvice se întocmesc în raport cu planurile de dezvoltare a economiei naţionale tinindu-se seama de următoarele obiective:

1. a) asigurarea continuităţii producţiei forestiere;
2. b) sporirea producţiei şi productivitatii fondului forestier;
3. c) folosirea raţională a pădurilor şi ameliorarea funcţiilor de protecţie ale acestora.

Amenajamentele silvice se întocmesc pentru toate pădurile şi terenurile care fac parte din fondul forestier de organele de specialitate ale Ministerului Economiei Forestiere şi se aproba prin ordinul ministrului.

Amenajamentele silvice se revizuiesc sau se refac din zece în zece ani.

Pentru ridicarea producţiei şi productivitatii fondului forestier şi pentru ameliorarea funcţiilor de protecţie ale pădurilor, se executa de organizaţiile socialiste care au în administrare operativă sau în folosinţă păduri şi terenuri din fondul forestier, următoarele lucrări de cultura:

1. a) regenerarea şi refacerea pădurilor existente;
2. b) crearea de păduri noi pe terenuri destinate a fi împădurite;
3. c) ameliorarea arboretului necorespunzător;
4. d) îngrijirea arboretelor. În executarea lucrărilor de cultura a pădurilor se va da prioritate introducerii şi extinderii speciilor lemnoase cu creştere rapida şi de valoare economică ridicată.

Produsele lemnoase ale pădurii rezultate din tăieri de regenerare sînt produse principale; cele rezultate din efectuarea lucrărilor de îngrijire sînt produse secundare. Produsele lemnoase ale pădurii rezultate în urma doboriturilor şi rupturilor de vînt sau unor calamitati, precum şi cele rezultate din defrisari pentru linii electrice, drumuri, culoare, linii parcelare, ori alte linii similare, sînt produse accidentale. Rasina, coaja, liberul de tei, fructele, ciupercile şi altele de acest fel, ce se recolteaza din păduri, sînt produse accesorii.

Cantităţile de material lemnos şi alte produse ale pădurii ce se exploatează anual, sînt cele prevăzute în planul de stat. La stabilirea acestor cantităţi se va ţine seama de prevederile amenajamentelor silvice.

Exploatarea produselor principale şi secundare se face în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, precum şi ale regulilor de cultura şi de exploatare. Produsele accidentale şi accesorii se exploatează şi se valorifica pe baza instructiilor tehnice date de Ministerul Economiei Forestiere. Suprafeţele din fondul forestier unde se executa exploatări, se delimiteaza pe teren de către personalul tehnic al întreprinderilor de stat pentru economia forestieră.

Produsele pădurii de orice fel se exploatează în temeiul unei autorizaţii eliberata de organele Ministerul Economiei Forestiere, întocmită pe baza actului de punere în valoare, care cuprinde estimarea cantitativă, calitativă şi valorică a produselor ce se exploatează.

Arborii din fondul forestier destinaţi a fi taiati se vor marca în prealabil cu ciocane silvice. Forma şi modul de utilizare a ciocanelor silvice, precum şi felul cum se face marcarea arborilor sau a unor loturi de arbori destinaţi tăierii, se stabileşte prin ordinul Ministerului Economiei Forestiere. Tiparul ciocanelor silvice se înregistrează şi se păstrează la organele notariatului de stat, aceste operaţiuni fiind scutite de orice taxe.

Termenele, modalităţile şi epocile de tăiere, scoatere şi transport a materialului lemnos din păduri, precum şi epocile de recoltare a produselor accesorii se stabilesc prin instrucţiuni date de Ministerul Economiei Forestiere.

Vinatul din păduri şi pestii din apele de munte sînt considerate produse ale pădurii. Ministerul Economiei Forestiere organizează creşterea şi recoltarea vinatului în vederea asigurării unui efectiv normal, care să nu aducă pagube fondului forestier şi terenurilor agricole.

Organizaţiile socialiste care au în administrare operativă sau folosinţă păduri şi terenuri făcînd parte din fondul forestier, sînt obligate sa se supună normelor de gospodărire prevăzute în prezentul capitol.

Ministerul Economiei Forestiere întocmeşte şi publică în fiecare an liste nominale ale dăunătorilor şi bolilor ce trebuie combătute. În acest scop fiecare întreprindere de stat pentru economia forestieră tine sub observatie toate pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră cuprinse în raza sa de activitate, fără deosebire de cine are administrarea operativă sau folosinţă acestora.

Măsurile de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor pădurilor se stabilesc de Ministerul Economiei Forestiere şi se executa de personalul tehnic al întreprinderilor de stat pentru economia forestieră. Organizaţiile socialiste, care au în administrare operativă sau folosinţă păduri ori terenuri din fondul forestier, sînt obligate sa sprijine de îndată şi efectiv aceste măsuri.

Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor care prezintă pericol comun pentru păduri şi terenurile agricole se asigura de Ministerul Economiei Forestiere împreună cu Consiliul Superior al Agriculturii şi se executa, pentru pădurile şi terenurile făcînd parte din fondul forestier de personalul tehnic prevăzut în articolul precedent, iar pentru terenurile agricole de către posesorii sau deţinătorii acestora.

Posesorii sau deţinătorii terenurilor cu vegetaţie forestieră prevăzute în art. 4 sînt obligaţi să execute lucrările de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor acestei vegetatii, stabilite de Ministerul Economiei Forestiere; acesta coordonează acţiunile de prevenire şi combatere şi acorda sprijin tehnic pentru executarea lor. În cazul în care posesorii sau deţinătorii terenurilor prevăzute în alin. precedent nu executa în timp util lucrările de prevenire şi combatere a dăunătorilor şi bolilor, acestea vor putea fi executate de întreprinderile de stat pentru economia forestieră, posesorii sau deţinătorii terenurilor respective fiind obligaţi la plata manoperei şi a materialului folosit.

Personalul tehnic şi de paza al pădurilor din întreprinderile de stat pentru economia forestieră are obligaţia să asigure paza fondului forestier aflat în administrarea acestora împotriva taierilor ilegale, furturilor, distrugerilor, degradărilor, incendiilor, pasunatului neautorizat şi a altor fapte păgubitoare.

Paza pădurilor aflate în administrarea operativă sau folosinţă organizaţiilor socialiste se face de către acestea. Paza vegetatiei forestiere de pe terenurile care nu fac parte din fondul forestier se asigura de posesorii sau deţinătorii acestora. Personalul tehnic de specialitate din întreprinderile de stat pentru economia forestieră controlează modul cum se asigura paza pădurilor şi a celorlalte terenuri cu vegetaţie forestieră de organele şi organizaţiile prevăzute în alineatele precedente.

Comitetele executive ale sfaturilor populare, organele Ministerului Afacerilor Interne precum şi cantonierii de drumuri şi cai ferate, în cadrul atribuţiilor lor de serviciu, au obligaţia sa sprijine acţiunea de paza a pădurilor şi sa dea concursul în acest scop organelor silvice.

Organele şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti, care desfăşoară o activitate în cuprinsul pădurilor, sînt obligate sa ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în raza lor de activitate. Orice cetăţean aflat în padure sau în apropierea acesteia este obligat să contribuie efectiv la îndeplinirea măsurilor prevăzute în alineatul precedent.

Amplasarea în interiorul pădurilor ori în apropierea acestora, a unor instalaţii industriale sau a altor asemenea obiective ce pot pricinui vătămări pădurilor, se face în condiţiile prevăzute de normele legale şi numai cu avizul prealabil al Ministerului Economiei Forestiere.

Pasunatul în păduri este permis în locurile şi în condiţiile stabilite de Ministerul Economiei Forestiere. Nu va putea fi autorizat pasunatul în plantaţii, în regenerari naturale ţinere şi în pădurile care îndeplinesc funcţie specială de protecţie.

Organizaţiile socialiste şi cetăţenii au îndatorirea patriotica de a apara şi ocroti pădurile şi vegetatia forestieră, precum şi de a sprijini efectiv măsurile iniţiate în acest scop.

Materialele lemnoase de orice fel vor putea fi transportate de la locul de tăiere sau depozitare numai însoţite de acte tip de provenienţă. Modelul acestor acte se stabileşte de Ministerul Economiei Forestiere. Pentru materialele lemnoase care provin de la organizaţiile socialiste de stat, actele de provenienţă se eliberează de către acestea. Pentru materialele lemnoase avînd alta provenienţă decît aceea de la organizaţiile socialiste de stat, actele prevăzute în alin. 1, se eliberează de comitetul executiv al sfatului popular comunal, orasenesc, de pe teritoriul căruia pleacă materialul.

Materialele lemnoase găsite în curs de transport, neinsotite de actele prevăzute în art. 35, vor fi reţinute de organele silvice competente sau de organele militiei, atunci cînd aceasta este necesar, pentru stabilirea provenientei lor. Şefii de gara şi capitanii de port vor retine în acelaşi scop materialele lemnoase prezentate spre expediere fără acte de provenienţă şi vor sesiza de îndată organul de urmărire penală cel mai apropiat.

Materialele lemnoase reţinute conform art. 36 alin. 1, vor fi date în custodie, după împrejurări, ocolului, brigazii sau cantonului silvic cel mai apropiat, ori unei organizaţii socialiste care dispune de spaţiul necesar depozitarii şi de mijloace de paza corespunzătoare. Cărăuşul găsit fără acte de provenienţă este obligat sa transporte materialele lemnoase la locul de predare în custodie. Materialele lemnoase reţinute în staţiile de cale ferată sau în porturi rămîn depozitate pe rampele, cheiurile ori magaziile acestora şi se dau în custodie unui angajat cu atribuţii de paza din serviciul statiei sau portului.

Dacă în urma cercetărilor sau judecaţii nu se poate stabili provenienţă materialelor reţinute, acestea vor fi confiscate potrivit dispoziţiilor corespunzătoare din legea penală sau din actele normative privind sancţionarea contravenţiilor, iar în cazul în care s-a stabilit provenienţă, materialele reţinute vor fi restituite proprietarului. Dacă materialele ce urmează a fi restituite se afla reţinute într-o statie de cale ferată sau într-un port, organul care a făcut cercetările va comunică de îndată şefului statiei sau căpitanului portului, ca poate proceda la expedierea lor.

Faptele care constituie infracţiuni silvice şi sancţiunile corespunzătoare sînt cele prevăzute de legea penală. Faptele care constituie contravenţii silvice, sancţiunile şi modul lor de aplicare, se stabilesc prin instrucţiuni ale Ministerului Economiei Forestiere, aprobate prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Infracţiunile silvice se constata, se urmăresc şi se judeca potrivit dispoziţiilor Codului de procedura penală aplicabile infracţiunilor împotriva avutului obştesc, cu derogarile şi completările din art. 41 şi art. 42 din prezentul cod.

Pe lîngă organele de urmărire penală, sînt competenţi să constate infracţiuni silvice inginerii şi tehnicienii cu atribuţii privind problemele de silvicultura din Ministerul Economiei Forestiere, cei din direcţiile regionale de economie forestieră şi din ocoalele silvice, precum şi brigadierii şi padurarii ocoalelor silvice. Organele competente care constata aceste infracţiuni au dreptul de a retine obiectele provenite din fapte penale sau acelea ce au fost folosite la săvîrşirea lor. Aceste organe, însoţite de un delegat al comitetului executiv al sfatului popular comunal, orasenesc sau de raion orasenesc, pot sa identifice materialele lemnoase provenite din infracţiuni, la locurile unde se afla materialele. În privinta materialelor lemnoase reţinute în cursul transportului se aplică dispoziţiile art. 37 şi 38.

Procesele verbale de constatare a infracţiunilor se trimit, în vederea calculării valorii pagubelor, ocolului silvic în raza căruia a fost săvîrşită infracţiunea. După efectuarea calculului, şeful ocolului silvic trimite procesul verbal, împreună cu acel calcul, organului de urmărire penală competent, încunoştinţînd despre aceasta şi organul care a încheiat procesul verbal.

Valoarea pagubelor cauzate prin infracţiuni sau alte fapte ilicite se calculează, în ce priveşte arborii pe picior, puietii şi lastarii, potrivit criteriilor anume stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. În cazurile cînd pagubele, în ce priveşte arborii pe picior, puietii şi lastarii, sînt pricinuite de angajaţii organizaţiilor socialiste daunate, prin fapte care nu constituie infracţiuni sau contravenţii şi pentru care răspunderea materială este reglementată potrivit legislaţiei muncii, sumele ce se pot imputa acestor angajaţi se calculează de asemenea, potrivit criteriilor anume stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

În aplicarea prevederilor prezentului cod, Ministerul Economiei Forestiere este împuternicit sa dea instrucţiuni tehnice silvice cu privire la administrarea, gospodărirea, protecţia şi paza fondului forestier şi a altor terenuri cu vegetaţie forestieră.

Codul silvic din 9 aprilie 1910, Legea nr. 204 din 23 iunie 1947 pentru apărarea patrimoniului forestier, Decretul nr. 201 din 14 mai 1953 privind circulaţia produselor lemnoase, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentului cod, se abroga.

Prezentul cod intră în vigoare după 30 de zile de la publicare în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naţionale a R.P. Română. -----------