Decretul nr. 130/1972

Se înfiinţează Ministerul de Interne prin fuziunea Consiliului Securităţii Statului cu Ministerul Afacerilor Interne. Ministerul de Interne, organ central al administraţiei de stat, are sarcina de a infaptui politica partidului şi statului în domeniul apărării securităţii statului, asigurării ordinii publice, apărării proprietăţii socialiste şi personale, a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, contribuind prin aceasta la asigurarea muncii paşnice de construcţie socialistă a poporului român.

Ministerul de Interne asigura, în activitatea sa, aplicarea legilor, decretelor, hotărârilor Consiliului Apărării şi a hotărârilor Consiliului de Miniştri. Ministerul de Interne răspunde faţă de conducerea partidului şi statului pentru întreaga activitate pe care o desfăşoară. Pentru activitatea de securitate Ministerul de Interne răspunde nemijlocit în faţa Comitetului Central al Partidului Comunist Roman.

În îndeplinirea atribuţiilor sale Ministerul de Interne colaborează cu ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, Uniunea Tineretului Comunist, Statul Major al Garzilor Patriotice şi se sprijină pe concursul larg al colectivelor de oameni ai muncii.

Ministerul de Interne are următoarele atribuţii principale:

1. i) Atribuţii cu privire la organele de securitate
2. a) organizează şi desfăşoară activitatea de apărare a securităţii statului în scopul prevenirii, descoperirii şi lichidării acţiunilor întreprinse de serviciile de spionaj străine şi agenturile acestora împotriva statului român, a acţiunilor de sabotaj, diversiune şi subminare a economiei naţionale, precum şi a altor infracţiuni contra securităţii statului;
3. b) organizează şi desfăşoară activitatea de contrainformatii militare, în scopul prevenirii, descoperirii şi lichidării acţiunilor serviciilor de spionaj străine îndreptate împotriva capacităţii de apărare a tarii şi a forţelor armate ale Republicii Socialiste România;
4. c) organizează activitatea de informaţii pentru cunoaşterea acţiunilor îndreptate împotriva statului român;
5. d) organizează şi desfăşoară activitatea de contra-informaţii radio pe teritoriul Republicii Socialiste România;
6. e) ia măsuri pentru apărarea secretului de stat, verifica, potrivit legii, în cadrul organizaţiilor socialiste modul de aplicare a dispoziţiilor legale privind apărarea secretului de stat, contribuie la educarea cetăţenilor în spiritul vigilentei;
7. f) asigura securitatea personală a conducătorilor de partid şi de stat.
8. ii) Atribuţii cu privire la organele de militie
9. a) asigura menţinerea ordinii publice şi respectarea regulilor de convieţuire socială;
10. b) apara proprietatea socialistă împotriva acţiunilor întreprinse de infractori sau alte persoane care lezeaza avutul obştesc;
11. c) apara proprietatea personală: ia măsuri, potrivit competentei sale, pentru prevenirea, descoperirea şi lichidarea acţiunilor de încălcare a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor;
12. d) asigura menţinerea ordinii şi paza pe teritoriul comunelor, oraşelor şi municipiilor;
13. e) ia măsuri pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, îndrumă supraveghează şi controlează circulaţia. În acest scop: - prezintă propuneri organizaţiilor socialiste care au în administrare drumurile publice pentru luarea măsurilor ce se impun în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de circulaţie şi participa, prin organele sale de specialitate, la întocmirea planurilor de sistematizare şi dirijare a circulaţiei în localităţi şi în afară lor; - avizează construcţiile şi amenajările de drumuri publice, precum şi alte lucrări destinate parcarii şi gararii vehiculelor;
14. f) asigura respectarea normelor legale privitoare la regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive; asigura respectarea normelor legale care reglementează regimul obiectelor şi materiilor ce prezintă pericol public ori pot fi folosite la săvîrşirea unor infracţiuni;
15. g) organizează activitatea, care îi revine potrivit legii, cu privire la eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei de stat a Republicii Socialiste România;
16. h) organizează, îndrumă şi controlează, potrivit legii, activitatea cu privire la: - ţinerea evidentei populaţiei şi eliberarea actelor care certifica identitatea, domiciliul şi cetăţenia română; - ţinerea evidentei străinilor şi eliberarea actelor care certifica identitatea celor care domiciliază în ţara şi, în cazurile determinate de lege, a celor cu reşedinţa în Republica Socialistă România. III. Atribuţii comune organelor de securitate şi militie
17. a) organizează şi desfăşoară activitatea ce îi revine pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor; organizează activitatea pe care organele sale o desfăşoară, potrivit legii, în cursul procesului penal; organizează locuri de reţinere şi arest preventiv; organizează cazierul judiciar pentru ţinerea evidentei persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal;
18. b) elaborează studii împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate cu privire la starea infractionala, cauzele acesteia şi măsurile ce se impun a fi luate. IV. Atribuţii cu privire la trupele de securitate
19. a) asigura, la nevoie, participarea trupelor de securitate la menţinerea ordinii publice;
20. b) asigura cu trupe de securitate paza unor obiective de importanţa deosebită stabilite prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri;
21. c) participa, în cooperare cu unităţi ale Ministerului Forţelor Armate şi ale garzilor patriotice, la îndeplinirea unor misiuni speciale.
22. v) Atribuţii cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor
23. a) organizează unităţi şi formaţiuni militare de pompieri care au sarcina de a preveni şi combate incendiile;
24. b) asigura îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate al activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România;
25. c) emite sau avizează, împreună cu organele stabilite prin lege, norme general obligatorii cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor, la proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor;
26. d) stabileşte necesarul de maşini, instalaţii, utilaje, accesorii şi agenţi stingatori, avizează proiectarea şi omologarea acestora şi participa la receptionarea lor. VI. Atribuţii cu privire la unităţile şi formaţiunile de penitenciare
27. a) organizează locurile de deţinere şi asigura executarea pedepselor privative de libertate şi a închisorii contravenţionale;
28. b) asigura reeducarea prin munca precum şi prin alte activităţi prevăzute de lege a celor condamnaţi, pentru ca aceştia sa devină utili societăţii;
29. c) organizează educarea minorilor internati în baza hotărârilor instanţelor judecătoreşti în centre de reeducare ale Ministerului de Interne, prin şcoli şi activităţi cu caracter cultural-educativ. VII. Atribuţii cu privire la Fondul Arhivistic Naţional
30. a) organizează, îndrumă şi controlează, potrivit legii, activitatea cu privire la evidenta, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor din Fondul Arhivistic Naţional;
31. b) elaborează norme tehnice pentru desfăşurarea activităţii artistice în conformitate cu prevederile legii; îndrumă şi controlează aplicarea acestora;
32. c) preia de la organizaţiile socialiste şi celelalte organizaţii documentele care se păstrează permanent, în condiţiile şi termenele prevăzute de lege, şi asigura condiţiile necesare conservării lor. Pentru documentele de importanţa deosebită, organizează un fond de asigurare pe bază de microfilme şi alte forme de reproducere adecvate;
33. d) informează instituţiile ştiinţifice şi cultural-educative din ţara asupra documentelor pe care le deţine şi care conţin date privind domeniul lor de activitate;
34. e) întreţine şi dezvolta relaţii cu organizaţii din străinătate, în vederea schimbului de informaţii în domeniul arhivistic şi al schimbului de documente şi reproduceri de pe acestea. VIII. Alte atribuţii
35. a) organizează, conduce şi îndrumă pregătirea militară, profesională de specialitate şi politica a militarilor din aparatul Ministerului de Interne, activi şi de rezerva; asigura permanenta capacitate de lupta şi de mobilizare a trupelor Ministerului de Interne;
36. b) realizează încadrarea aparatului Ministerului de Interne cu personalul militar activ şi de rezerva, asigura încadrarea personalului civil al ministerului şi cel de conducere al întreprinderilor subordonate;
37. c) planifica, coordonează şi controlează activitatea economică şi financiară a organelor şi unităţilor din subordinea sa;
38. d) asigura dotarea cu materiale şi mijloace tehnice necesare şi stabileşte normele de dotare şi consum pentru armament, munitie şi tehnica de lupta, precum şi pentru materialele şi mijloacele tehnice specifice activităţii ministerului;
39. e) exercita orice alte atribuţii ce îi sînt date prin lege.

În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii, organele Ministerului de Interne au următoarele drepturi şi obligaţii:

1. a) sa acorde sprijin persoanelor cu funcţii ce implica exerciţiul autorităţii de stat, dacă acestea intampina rezistenta fizica în executarea sarcinilor de serviciu;
2. b) sa legitimeze şi sa stabilească identitatea persoanelor care au încălcat dispoziţiile legale sau sînt respectate. Măsura legitimării se ia de ofiţeri şi subofiteri care prezintă legitimatia de serviciu;
3. c) sa conducă în faţa organelor de urmărire penală pe cei care prin acţiunile lor periclitează ordinea publică, viaţa persoanelor sau alte valori sociale şi să efectueze cercetarea penală în cazurile prevăzute de lege.
4. d) sa ia măsura reţinerii, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege; sa pună în executare mandatele de arestare şi pe cele de executare a pedepselor;
5. e) să între, pentru îndeplinirea atribuţiilor legale, în incinta organizaţiilor socialiste ori la bordul navelor sau aeronavelor române. Percheziţiile sau alte acte de urmărire penală se pot face cu consimţămîntul conducerii acestor organizaţii, al comandantilor navelor şi cu asistenţa organelor căpităniei de port, al comandantilor aeronavelor ori cu autorizaţia procurorului, în condiţiile prevăzute de lege. În caz de infracţiuni flagrante, consimţămîntul sau autorizaţia nu este necesară;
6. f) să între în locuinta persoanelor fizice în vederea îndeplinirii atribuţiilor legale: - la solicitarea sau cu consimţămîntul scris al acestora; - fără încuviinţare sau autorizaţia procurorului, în caz de infracţiuni flagrante; - în celelalte cazuri, numai cu autorizaţia procurorului, în condiţiile prevăzute de lege;
7. g) să execute dispoziţiile comitetelor executive ale consiliilor populare privitoare la respectarea legilor, menţinerea ordinii şi paza pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi comunelor;
8. h) sa participe la luarea măsurilor pentru prevenirea calamităţilor şi înlăturarea urmărilor acestora.

Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii din Ministerul de Interne sînt obligaţi sa intervină şi în afară orelor de program ori a atribuţiilor lor de serviciu, cînd iau cunoştinţa de existenta unor acţiuni îndreptate împotriva securităţii statului sau în caz de infracţiuni flagrante, precum şi pentru conservarea probelor în cazul altor infracţiuni a căror cercetare va fi efectuată de organele competente.

Ministerul de Interne este condus de Colegiul ministerului, organ deliberativ, care hotărăşte în problemele generale privind activitatea ministerului.

Componenta colegiului ministerului se aproba de Comitetul Central al Partidului Comunist Roman şi de Consiliul de Miniştri, la propunerea ministrului. Preşedintele colegiului este ministrul; în lipsa ministrului, atribuţiile de preşedinte se îndeplinesc de primul adjunct al ministrului.

La şedinţele colegiului pot fi invitaţi delegaţi ai unor organe şi organizaţii de stat ori obşteşti interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii. De asemenea, la şedinţele colegiului pot fi invitaţi specialişti din cadrul ministerului sau din afară acestuia.

Colegiul ministerului îşi desfăşoară activitatea în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărîri cu majoritatea membrilor ce-l compun. În caz de divergenta între preşedintele colegiului şi majoritatea membrilor colegiului, problema asupra căreia nu s-a realizat un acord se raportează, de îndată, conducerii partidului şi guvernului.

Şedinţele colegiului au loc cel puţin o dată pe trimestru şi se convoacă, în timp util, de preşedintele acestuia. Colegiul poate fi convocat şi la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor săi.

Colegiul ministerului, în întregul său, şi fiecare membru în parte răspund în faţa Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri pentru întreaga activitate a ministerului; fiecare membru al colegiului răspunde în faţa colegiului şi a preşedintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt încredinţate.

Între şedinţele colegiului, ministrul de interne împreună cu primul adjunct al ministrului, şeful departamentului, adjunctii ministrului şi primul adjunct al şefului de departament rezolva probleme curente ale activităţii ministerului şi stabilesc măsurile necesare pentru îndeplinirea operativă a hotărârilor colegiului. În vederea executării legilor, decretelor, precum şi a hotărârilor Consiliului Apărării, Consiliului de Miniştri şi ale colegiului ministerului şi în exercitarea atribuţiilor proprii, ministrul emite, potrivit legii, ordine, regulamente, instrucţiuni şi alte acte prevăzute de lege.

Pentru analizarea unor probleme de mare complexitate sau care interesează întreaga activitate a ministerului, colegiul poate constitui colective de lucru cuprinzînd specialişti din cadrul ministerului sau din afară acesteia. Desemnarea specialiştilor din afară ministerului se va face cu acordul ministrului sau al conducătorului organului central respectiv.

Preşedintele colegiului informează colegiul ministerului asupra principalelor probleme care au fost rezolvate în perioada dintre şedinţe.

Ministerul de Interne are în conducerea sa un ministru, un prim-adjunct al ministrului, un şef de departament, patru adjuncţi ai ministrului şi un prim-adjunct al şefului de departament. Primul adjunct al ministrului, şeful de departament, adjunctii ministrului şi primul adjunct al şefului de departament se numesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. Şeful de departament are rang de prim-adjunct al ministrului, iar primul adjunct al şefului de departament are rang de secretar general.

Ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din afară, precum şi în relaţiile internaţionale.

Din Ministerul de Interne fac parte: securitatea, militia, trupele de securitate şi de pompieri, penitenciarele şi arhivele statului. Ministerul de Interne are în structura organizatorică a aparatului sau central un departament, un inspectorat general, comandamente de arma, direcţii generale, direcţii şi servicii independente. Ministerul de Interne are în subordinea sa organe teritoriale, mari unităţi şi unităţi militare, precum şi instituţii de învăţămînt.

Efectivele Ministerului de Interne, precum şi structura organizatorică de detaliu a aparatului sau central, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

În cadrul departamentului se organizează şi funcţionează un consiliu al departamentului, iar la inspectoratul general şi la comandamentele de arma se organizează şi funcţionează consilii militare, ca organe deliberative, care hotărăsc asupra principalelor probleme din domeniul lor de activitate.

Personalul încadrat în unităţile din subordinea Ministerului de Interne se compune din militari şi angajaţi civili. Militarii din unităţile subordonate Ministerului de Interne au drepturile şi obligaţiile prevăzute de normele legale pentru militarii forţele armate ale Republicii Socialiste România. Prevederile statutelor corpului ofiţerilor, corpului maiştrilor militari şi corpului subofiţerilor forţelor armate ale Republicii Socialiste România se aplică şi ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din Ministerul de Interne şi unităţile subordonate. În cadrul unităţilor centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului de Interne se organizează consilii de onoare pentru ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri. Angajaţii civili sînt supuşi dispoziţiilor Codului muncii şi celorlalte norme legale.

Timpul servit ca ofiţer şi subofiţer militarizat pînă la 21 iulie 1967 se considera ca vechime în serviciul militar la acordarea drepturilor ce se cuvin militarilor pentru vechime în serviciu.

Ministerul de Interne asigura, potrivit legii, asistenţa medicală, socială, drepturile de pensie şi asigurări sociale ale personalului, precum şi ale familiilor şi urmaşilor acestuia.

Sarcinile privind Consiliul Securităţii Statului şi Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute de actele normative în vigoare, trec asupra Ministerului de Interne. Obligaţiile, drepturile şi alte prevederi stabilite prin acte normative cu privire la personalul Consiliului Securităţii Statului şi Ministerului Afacerilor Interne se aplică în mod corespunzător personalului Ministerului de Interne.

Decretul nr. 294/1968 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Legea nr. 23/1968, Decretul nr. 295/1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Securităţii Statului, aprobat prin Legea nr. 24/1968, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga. Preşedintele Consiliului de Stat. NICOLAE CEAUŞESCU Bucureşti, 19 aprilie 1972. Nr. 130. ------------