Decretul nr. 162/1973

Structura organizatorică a centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unităţilor componente fără personalitate juridică ale centralelor - uzine, fabrici, exploatări şi altele similare -, denumite în cele ce urmează unităţi economice, se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme.

Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale şi alte unităţi similare şi pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri şi subramuri economice, pentru unităţi asimilate centralelor, pentru întreprinderi şi unităţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice. ------------

În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde:

1. a) Structura de producţie şi conceptie
2. a) ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi productive;
3. b) laboratoare de control şi cercetare;
4. c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive;
5. d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică.
6. b) Structura funcţională
7. a) birouri;
8. b) servicii.

Atelierul de producţie, montaj, service şi alte activităţi similare cuprinde cel puţin 4 formaţii de lucru conduse de cîte un maistru; mărimea acestor formaţii de lucru se stabileşte pe bază de normative unificate aprobate pe ramuri, subramuri sau activităţi, depinzînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maistrii lucrează sub conducerea nemijlocită a şefului de atelier. Dacă volumul activităţii necesita un număr de muncitori echivalent cu 4 formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri sau fără maiştri, şeful de atelier conducind nemijlocit activitatea muncitorilor. În cazul unor procese de producţie de complexitate deosebită, formatiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfăşoară pe schimburi, fiecare atelier avînd numărul de maiştri corespunzător normativelor şi cîte un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atît în cadrul secţiilor de producţie, cît şi independent.

Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesita cel puţin 25 de persoane; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare.

Laboratorul de control şi cercetare executa analize, probe, măsurători pentru determinarea calităţii materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum şi unele lucrări cu caracter de studiu şi cercetare; el se constituie dacă volumul de muncă necesita cel puţin 5 persoane.

Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte activităţi productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităţilor legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesita cel puţin 3 ateliere de producţie; de asemenea, se pot constitui secţii în care şeful acesteia conduce direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru conduse de cîte un maistru. Activitatea în secţie se desfăşoară pe schimburi. Ea este condusă de un şef de secţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secţiei. Şeful de secţie coordonator îndeplineşte şi atributia de şef de secţie pe schimb. Şeful de secţie coordonator ajutat de ceilalţi şefi de schimb, răspunde de asigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii în toate schimburile, precum şi pentru realizarea planului pe întreaga secţie.

Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică se pot înfiinţa în mod excepţional, în cadrul întreprinderilor foarte mari şi complexe avînd procese de producţie diferite, cu aprobarea consiliului de conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, ce urmează a lua fiinta. Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică sînt conduse de cîte un director sau inginer şef. Unităţile economice prevăzute în alin. 1 au în componenta lor mai multe ateliere sau secţii de producţie, montaj şi pentru alte activităţi productive, corespunzător atribuţiilor care le-au fost stabilite, potrivit legii, de către organul ierarhic superior şi cu respectarea normelor unitare şi a structurilor tip; în cazul în care aceste unităţi sînt situate în alte localităţi decît cele în care îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente functionale strict necesare, care să le asigure o activitate normală.

Biroul este un compartiment funcţional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activităţi omogene care necesita o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesita un număr minim de 5 persoane; de asemenea, se pot constitui, în mod excepţional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane.

Serviciul este un compartiment funcţional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activităţi importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activităţi complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesita cel puţin 15 persoane; în cadrul unui serviciu cu cel puţin 20 de persoane, dacă exista o activitate care necesita o organizare distinctă, se poate înfiinţa şi un birou; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri.

Întreprinderile sau combinatele de grad special şi I sînt conduse de un director, care este ajutat de un director adjunct tehnic şi de producţie, un director adjunct comercial şi un contabil şef. Întreprinderile de gradul II şi III sînt conduse de un director, ajutat de un inginer şef, un director adjunct comercial şi un contabil şef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer şef sau, după caz, un conducător tehnic, precum şi un contabil şef.

Centrala este o unitate economică autonomă de producţie, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenitatii produselor şi tehnologiilor de fabricaţie, cooperării, integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcţie de amplasarea teritorială a unităţilor componente. Centrala asigura în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor şi a celorlalte unităţi din componenta sa. Centrala se constituie, de regula, pe structura unei mari întreprinderi. În funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a centralelor industriale cuprinde:

1. a) Structura de producţie şi conceptie
2. a) întreprinderi (combinate) de producţie, transport, comerţ exterior;
3. b) institute sau centre de cercetare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare;
4. c) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică;
5. d) subunitati de producţie şi conceptie prevăzute pentru întreprinderi la art. 3 pct. A lit. a, b şi c;
6. e) laboratoare de cercetare;
7. f) secţii de cercetare-proiectare sau, după caz, secţii de cercetare şi secţii de proiectare.
8. b) Structura funcţională
9. a) birouri;
10. b) servicii;
11. c) direcţii. Compartimentele functionale din structura organizatorică a centralelor industriale şi a celorlalte unităţi similare asigura îndeplinirea atribuţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii întreprinderii pe structura căreia s-au constituit.

Întreprinderile de producţie, transport şi alte unităţi economice similare cu personalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează şi funcţionează potrivit dispoziţiilor legale privind organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat; în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export şi un număr foarte mare de sortimente se pot înfiinţa, în subordinea centralelor, întreprinderi de comerţ exterior.

Institutele şi centrele cu personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cercetare-proiectare se organizează ca unităţi de specialitate în subordinea centralelor industriale şi a altor unităţi similare, a ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structura specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri.

Uzinele, fabricile, exploatările şi alte unităţi economice similare fără personalitate juridică se organizează în condiţiile prevăzute la art. 8 alin. 2 şi 3. Atelierele şi secţiile de producţie, montaj, service şi pentru alte activităţi productive, atelierele de proiectare şi laboratoarele de control şi cercetare se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 şi, respectiv, 7.

Laboratorul de cercetare se poate constitui dacă volumul activităţii necesita un număr de cel puţin 20 de persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adauga personalul ajutator de cercetare.

Secţia de cercetare, de proiectare sau de cercetare-proiectare se poate constitui după cum urmează:

1. a) secţia de cercetare se constituie dacă volumul de activitate necesita cel puţin 50 de persoane, din care minimum 15 cercetători, la care se adauga personalul ajutator de cercetare; în secţiile mai mari se pot constitui laboratoare de cercetare dacă specificul unor probleme de cercetare necesita o delimitare organizatorică distinctă;
2. b) secţia de proiectare se poate constitui dacă volumul activităţii necesita cel puţin 80 de persoane; de regula, în cadrul secţiilor se organizează colective de proiectare; în cadrul secţiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesita o delimitare organizatorică distinctă;
3. c) secţia de cercetare-proiectare se organizează în toate cazurile unde se impune o imbinare strinsa a activităţii de cercetare cu cea de proiectare, dacă volumul de activitate necesita cel puţin 60 de persoane; în secţii mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare, cu respectarea condiţiilor de mai sus şi a celor prevăzute la art. 5 şi 16.

Birourile şi serviciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elementelor normative prevăzute la art. 9, respectiv art. 10.

Direcţiile cuprind mai multe birouri, servicii, secţii sau ateliere de proiectare şi de producţie, unităţi de cercetare şi alte compartimente potrivit structurilor organizatorice aprobate; direcţiile ce se pot organiza la centralele industriale şi unităţile asimilate acestora sînt direcţia tehnica şi de producţie şi direcţia comercială; la centralele mari şi cu activitate complexa se pot organiza şi direcţii economice. La centralele constituite pe structura unei mari întreprinderi, directorul acesteia este şi director general adjunct al centralei; directorul general adjunct al centralei poate fi ajutat de un inginer şef. La centralele cu volum mare de activitate de export-import şi care, potrivit legii, efectuează direct operaţiuni de comerţ exterior, directorul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export, care poate avea în subordine 2-3 servicii specifice. La centralele care au în subordine întreprinderi de comerţ exterior nu se mai organizează compartimente de export sau import. La centralele care au în planul lor un volum mare de lucrări de investiţii se poate organiza un birou sau serviciu de investiţii în cadrul direcţiei economice, care să asigure rezolvarea tuturor problemelor ce revin unităţii respective în calitatea sa de beneficiar sau de executant de lucrări în regie proprie.

Personalul din unităţile economice se compune din următoarele categorii:

1. a) muncitori;
2. b) personal de conducere directa a producţiei şi alt personal de specialitate din secţiile de producţie;
3. c) personal de conducere a unităţii, precum şi şefii de serviciu şi şefii de birou;
4. d) personal de execuţie de specialitate, exclusiv cel prevăzut la lit. b;
5. e) personal de execuţie administrativ;
6. f) personal de deservire. Nomenclatoarele funcţiilor din activitatea industriala şi celelalte ramuri ale economiei naţionale prevăzute pentru categoriile de personal de la alin. 1 lit. b-e sînt cele prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezentul decret. Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat nomenclatorul funcţiilor specifice unor ramuri şi subramuri ale economiei.

Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeaşi unitate, în funcţii cu nivele de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, are dreptul - timp de 3 luni de la data transferării sau trecerii în asemenea funcţii - la salariul tarifar avut şi, acolo unde este cazul, şi la indemnizaţia de conducere. Diferenţa de salariu se suporta de unităţile la care personalul va fi încadrat. Personalul prevăzut la alin. 1 care, neavînd o pregătire de specialitate, se recalifica pentru a presta o munca direct productiva, va primi, timp de 6 luni de la data aplicării prezentului decret, salariul tarifar avut la acea data, recunoscîndu-i-se vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate. Conducerile centralelor, întreprinderilor şi altor unităţi economice sînt obligate să asigure repartizarea în munca a personalului care devine disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret; pînă la transferarea lor în interesul serviciului în alta unitate, dar nu mai mult de 3 luni, salariaţii respectivi vor beneficia de salariul tarifar avut şi, acolo unde este cazul, şi de indemnizaţia de conducere. Pentru persoanele care refuza fără o justificare temeinica repartizarea în munca oferită, plata drepturilor prevăzută în prezentul articol încetează pe data emiterii repartiţiei. Persoanele transferate în interesul serviciului în alta localitate beneficiază de drepturile prevăzute în H.C.M. nr. 253/1973. Personalul de conducere şi execuţie încadrat în funcţii inferioare va beneficia cu precădere de majorarea salariilor planificata pentru actualul cincinal. Majorarea va fi aplicată la noua funcţie în care s-a făcut încadrarea.

Întreprinderile şi centralele industriale pot avea în subordinea lor şi unele unităţi cu alt specific decît cel industrial, cum sînt santiere de construcţii, secţii sau staţii de transport, depozite, oficii sau centre de calcul, unităţi şcolare, magazine de prezentare şi desfacere şi altele similare, care se organizează potrivit normelor specifice.

Se aprobă lista anexa*) cuprinzînd centralele înfiinţate ca urmare a reorganizării şi unificării unor centrale existente.

Se recomanda organelor centrale ale organizaţiilor de masa şi obşteşti să aplice în mod corespunzător dispoziţiile prezentului decret.

Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire pînă la data de 10 aprilie 1973. ------------