Decretul nr. 1703/1864

Biserica ortodocsa Română este şi remane independinta de ori ce autoritate bisericesca străină, întru tot ce privesce organisarea şi disciplina.

Biserica Română, a caria unitate este representata prin unu Sinodu general, continua de a fi administrată de Mitropolitii şi Episcopii Eparhioti, cu ajutorul Sinodelor de Eparhii.

Unitatea dogmatica a santei religii ortodocse Române, cu biserica mare a resaritului o mantine Sinodul general al bisericei Române prin consultatiuni cu biserica ecumenica din Constantinopoli.

Sinodul general al bisericei Române se compune:

1. a) Din Mitropolitii
2. b) Din Episcopii Eparhioti
3. c) Din Arhierei Români
4. d) Din câte trei deputaţi aleşi de fie care Eparhie de către Clerul de miru, şi numai dintre preotii de miru, seau şi persoane laice cu cunoscinte teologice
5. e) Din Decanii facultăţilor de teologia din Iaşi şi Bucuresci. Membrii Sinodului general sînt aleşi pe terminu de trei sesiuni.

Adunările Sinodului general al bisericei Române, se presida în numele Domnitorului de către Mitropolitul primat al României. Ministrul Cultelor asista la deliberările Sinodului general, şi ia parte la lucrările lui, fără însă de a avea votu la incheerile aceluia.

Locul de intunire a Sinodului general, va fi în capitala României.

Convocarea Sinodului general se face în şedinţe ordinare şi şedinţe estraordinare, dupe legea de alegere aici anecsata.

Sinodul general deschide sesiunea sa ordinaria la fie care duoi ani, în întâia di a lunei Iuliu. Sesiunea ordinară este de o luna.

Publicaţiunile de convocare a Sinodului general în sesiune ordinară, se vor face de către Ministerul Cultelor, dupe aprobarea Domnitorului.

Deschiderea sesiunei Sinodului generale se va face de către Ministerul Cultelor prin citire actelor de convocare.

Fie-care Capu de Eparhie are dreptul de a interveni pe lîngă Ministeriul de Culte şi a'i supune motivele de urgenta care aru reclama convocarea estraodinara a Sinodului, dupe care Ministeriul va convoca Sinodul, de va găsi de cuviinţă.

Sinodul generale nu poate sub nici unu cuvent a se ocupa în sesiunele estraordinare, de alte cestiuni de cat acele cuprinse şi specificate în raportul de convocare.

Sesiunile ordinare şi estraordinare, ale Sinodului generale, se inchidu de Ministrul Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice prin aprobarea Domnesca, de'ndata ce desbaterile acelui Sinodu ar esi din cercul atributiunilor sale. Redeschiderea Sinodului generale remane amânată pînă la timpul otaritu de Consiliul de Miniştri cu aprobarea Domnitorului.

Unu regulament special pentru Sinodu se va pregati şi da de Guvernu.

Religia ortodocsa Română fiind libera în Statu, Sinodul ei generale are putere legislativă şi administrativă în afacerile spirituale seu de cultu.

Nici odată şi sub nici unu cuvent însă, Sinodul generale al bisericei Române nu va putea modifica seu impedeca:

1. a) Libertatea de consciinta şi toleranta religiosa. Legiuirile pentru toleranta religiosa sînt cu totul de competinţa Adunărilor legislative ordinare.
2. b) Limba cultului ortodocsu în bisericile din tera va fi de a pururea acea Română.

Atributele legislative ale Sinodului generale porta asupra următoarelor materii:

1. a) Disciplina bisericesca şi monahala.
2. b) Ritualul bisericilor în marginirile legilor şi a regulamentelor.
3. c) Legile de hirotonii.
4. d) Legile relative la Seminarii şi facultăţi de teologie, cat pentru disciplina şi materiile religiose.
5. e) Legile pentru înfiinţarea de biserici.

Atributele administrative ale Sinodului generale porta asupra:

1. a) Hirotonirea Mitropolitilor şi a Episcopilor.
2. b) Regularea parohiilor şi a preoţilor parohiali.
3. c) Educatiunea Clerului.
4. d) Cercetarea, amendarea, şi tipărirea cărţilor cultului.
5. e) Autorisarile de calugeri, în marginile legiuirilor civile.
6. f) Privegherea administrării bisericesci a Eparhiilor de Mitropoliti şi Episcopi.

Atributele judiciare

1. a) Conflictele dintre Episcopii Eparhioti şi Mitropoliti.
2. b) Apelul în ultima instanţa în causele persoanelor bisericesci în privinta disciplinei.

Sinodul generale pe lîngă atributele indicate la Art. XVII, XVIII şi XIX va fi dator a opina asupra tutulor materiilor, asupra cărora va fi consultat de către Guvernu.

Decisiunile Sinodului general nu sînt esecutorii de cat dupe aprobarea lor de Domnitoriu, în urma raportului Ministrului Secretaru de Statu la Departamentul Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice, căruia se vor comunică nisce asemenea de către Preşedintele Sinodului.

Ministrul Secretaru de Statu la Departamentul Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice, poate atrage atenţiunea Sinodului asupra abaterilor vre unei persoane sau autorităţi eclesiastice. Sinodul e dator de îndată a cerceta şi statua asupra casului.

Fie-care Eparhie, atît Mitropolitana, cat şi Episcopala, va avea un Sinodu special.

Sinodele speciale se compunu:

1. a) Din Episcopul seu Mitropolitul Eparhiotu ca Preşedinte.
2. b) Din cei trei membri ai Sinodului general.
3. c) Din Directorii Seminariului Eparhiale.
4. d) La Bucuresci şi la Iaşi, se adauga Decanii facultăţilor teologice.

Acestu Sinodu va esecuta legile votate de Sinodul general şi sancţionate de Domnu şi va judeca în materii de disciplina bisericesca.

Sînt şi remanu desfiinţate tote legile şi regulamintele, în opositie cu dispositiunea acestei legi. REGULAMENT 03/12/1864