Decretul nr. 171/1953

Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor de muncitori calificaţi, necesare sectoarelor economice ale statului, se face în conformitate cu Planul de Stat, prin următoarele forme de învăţămînt: - şcoli profesionale cu durata de 1-3 ani; - şcoli de calificare, de pe lîngă fabrici şi uzine (S.F.U.), cu durata de 6-12 luni; - instruirea la locul de muncă cu durata de 2-10 luni; - cursuri de calificare, fără participare în producţie, cu durata de 2-10 luni; - cursuri de ridicare a calificării, cu sau fără participare în producţie, cu durata pînă la 10 luni; - cursuri de maiştri, cu sau fără participare în producţie, cu durata pînă la 12 luni. Durata pregătirii se stabileşte pentru fiecare meserie de către ministere şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, cu avizul Direcţiei Generale a Rezervelor de Muncă.

Elevii care urmează şcolile profesionale sau şcolile de calificare de pe lîngă fabrici şi uzine (S.F.U.), obţin calificarea pe baza unui examen de absolvire şi de încadrare tarifara. Muncitorii care urmează celelalte forme de învăţămînt, prevăzute la art. 1 obţin calificarea pe baza examenului de încadrare tarifara.

Şcolile profesionale se înfiinţează pe ramuri de producţie. În şcolile profesionale vor fi admişi tineri şi ţinere în etate de 14-16 ani, care au absolvit 4 clase elementare sau 5-7 clase ale şcolilor de şapte ani. Pentru meseriile specifice industriei grele şi extractive, cat şi pentru unele meserii legate de o munca vătămătoare, Direcţia Generală a Rezervelor de Muncă, în colaborare cu Consiliul Central al Sindicatelor, va stabili conform prevederilor Codului Muncii, la care anume dintre acestea vor putea fi admişi tineri şi ţinere în etate de 16-18 ani.

În şcolile de pe lîngă fabrici şi uzine (S.F.U.), vor fi admişi tineri în etate de 18-25 ani, care poseda cunoştinţe corespunzătoare absolvenţilor şcolilor elementare (4 clase).

Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, sînt obligate să asigure în întreprinderile pe care le tuteleaza, locurile de muncă pentru instruirea practica a elevilor şcolilor profesionale şi şcolilor de calificare de pe lîngă fabrici şi uzine (S.F.U.), în mod organizat şi potrivit cu planurile de şcolarizare şi de învăţămînt aprobate în limita maxima a utilajelor şi instalaţiilor. Plata contravalorii muncii prestate de elevi în întreprinderi, se va face în conformitate cu normele stabilite prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Prin instruirea la locul de muncă şi prin cursuri de calificare, fără participare în producţie, se pregătesc muncitori calificaţi dintre muncitorii necalificati.

Instruirea la locul de muncă se face individual sau în echipa, de către instructori recrutati dintre cei mai buni muncitori sau şefi de echipa. Pregătirea practica va fi completată prin cursuri teoretice pentru însuşirea cunoştinţelor necesare meseriei respective.

Prin cursuri de calificare fără participare în producţie, se înţelege forma de pregătire care consta din însuşirea cunoştinţelor teoretice şi aplicatiuni practice în atelierul-şcoala sau în întreprinderi.

Ridicarea calificării cadrelor de muncitori se face prin cursuri organizate, cu sau fără participare în producţie. Cursurile pentru ridicarea calificării se vor organiza pentru muncitorii calificaţi, aflaţi în întreprindere. Muncitorii care urmează aceste cursuri trebuie să aibă o vechime de cel puţin 6 luni în meseria respectiva.

Pregătirea maiştrilor se face prin cursuri organizate, cu sau fără participare în producţie, dintre muncitorii cu o calificare înaltă, care au obţinut cele mai bune rezultate în munca. Aceste cursuri pot fi urmate şi de actualii maiştri, care nu poseda o suficienta pregătire.

Cheltuielile de şcolarizare şi întreţinere pentru pregătirea cadrelor muncitoresti, prin formele de învăţămînt prevăzute la art. 1, se asigura de către stat în conformitate cu normele stabilite prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, care organizează formele de învăţămînt prevăzute la art. 1, sînt obligate sa întocmească: - instrucţiunile şi regulamentele de organizare şi funcţionare; - planurile şi programele de învăţămînt; - manualele şcolare; - metodicile de învăţămînt. De asemenea, sînt obligate să asigure procurarea şi să prezinte materialele didactice necesare. Direcţia Generală a Rezervelor de Muncă, este obligată sa avizeze asupra acestor lucrări, sa coordoneze, sa indrumeze şi sa controleze munca metodica. Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, sînt obligate sa pună la dispoziţia Direcţiei Generale a Rezervelor de Muncă, toată documentaţia metodica de învăţămînt.

Comitetul de Stat al Planificarii va stabili, pe baza propunerilor ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, planul de şcolarizare pentru formele de învăţămînt prevăzute la art. 1.

Decretul nr. 343, pentru organizarea şi funcţionarea învăţămîntului profesional, publicat în Monitorul Oficial nr. 275, din 25 noiembrie 1948, articolele 2 şi 3, din Decretul nr. 68, privind calificarea şi repartizarea rezervelor de muncă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române nr. 56 din 18 mai 1951, precum şi orice alte dispoziţiuni contrarii prezentului decret, se abroga. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, GH. MARUSSI ------------