Legislație România
Portal legislativ actualizat din surse publice oficiale
Versiune informativă pentru consultare
Decretul nr. 296/1934
Document generat informativ din surse publice oficiale. Nu înlocuiește Portalul Legislativ - legislatie.just.ro.
Cuprins
Articole
DECRET nr. 296 din 28 februarie 1934 pentru aprobarea regulamentului privitor la admiterea şi staţionarea în porturile şi apele teritoriale ale României a navelor de razboiu străine EMITENT REGELE CAROL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 28 februarie 1934 1. În timp de pace navele de razboiu străine sînt autorizate în principiu sa viziteze porturile române şi sa ancoreze în apele teritoriale la o distanta mai mica de 6 mile dela tarmul teritoriului Regatului României, în urma unei notificări făcute pe cale diplomatică şi sub rezerva ca numărul navelor aparţinînd aceluiaşi Stat, şi care viziteaza sau se afla în acelaşi timp în vizita în porturile şi apele teritoriale, sa nu treacă de trei. Notificarea trebuie să parvina guvernului român, cu cel puţin 7 zile înainte de data anunţată pentru sosirea navei şi va cuprinde numărul, numele şi categoria navelor, scopul şi durata vizitei, numele şi gradul comandantilor, numărul total, ofiţeri şi echipaj, şi dacă au la bord avioane. Durata stationarii în porturile şi apele teritoriale nu va putea trece de 8 zile, aceleaşi nave neputând reveni decât după 30 zile dela plecare şi în urma unei notificări. Navele străine trebuie să părăsească porturile şi apele teritoriale în termen de 6 ore dela primirea înştiinţării facuta de autoritatea competinţa, chiar dacă termenul de 8 zile n'ar fi fost expirat. 2. Numărul navelor de razboiu străine şi durata timpului de stationare în apele teritoriale naţionale nu se poate majoră peste prescripţiunile art. 1, afară de forta majoră: vreme rea, reparaţiuni şi avarii serioase, care pun navele în imposibilitate de a naviga etc. sau o specială aprobare a guvernului român, obţinută pe cale diplomatică. 3. Dispoziţiunile art. 1 nu se aplică: a) Navelor de razboiu străine şi yachturilor aparţinînd familiilor domnitoare sau Statului sub pavilion de razboiu, la bordul cărora se afla suveranul sau şeful Statului, membrul unei dinastii domnitoare, şeful unei misiuni diplomatice acreditate pe lîngă guvernul român, precum şi navele ce fac parte din escorta; ... b) Navelor de razboiu străine, forţate de timp rau, ceata, avarii sau alte cauze de forta majoră, sa aterizeze în porturile noastre naţionale şi numai pentru timpul cat aceste cauze subzistă; ... c) Navelor de razboiu străine autorizate în mod special de guvernul român, fie pe cale diplomatică, fie pe baza unor acorduri speciale; ... d) Navelor de razboiu auxiliare făcînd transporturi de materiale necesare marinelor respective. ... 4. La sosirea unei nave de razboiu străine, într'o rada sau port român, autoritatea portului, de comun acord cu autoritatea navala, va indica acesteia locul de ancoraj sau de acostare. Autoritatea portului va inmana comandantului navei un buletin de sosire (anexa 1), pe care comandantul navei urmează sa-l completeze. Nava străină trebuie să îndeplinească formalităţile sanitare locale. În cazul ca circumstanţe sanitare nu permit acordarea intrării în port (libre pratique), nava străină va ancora în rada şi se va conformă prescripţiunilor sanitare. 5. Navele de razboiu străine ce sosesc sau pleacă dintr'un port militar sau zone unde sînt operaţiuni navale şi la cererea autorităţilor locale, va lua la bord un ofiţer sau pilot special, însărcinat cu pilotarea vasului şi care va da comandantului navei toate instrucţiunile necesare navigaţiei, ancorajului, vizitei sanitare, vizitelor oficiale etc. 6. Guvernul român îşi rezerva dreptul sa interzică navelor de razboiu străine trecerea şi staţionarea în anumite porturi şi zone militare, cuprinse în limitele apelor sale teritoriale, cînd măsura este impusa de interesele superioare ale apărării tarii. Aceasta interdicţie cu caracter permanent sau temporar va fi notificată din timp puterilor străine, împreună cu toate informaţiunile necesare, de ex.: pericol de mine, blocus etc. Notificarea se va face prin "Aviz navigatorilor", iar cînd timpul şi circumstanţele permit, şi pe cale diplomatică. 7. Navele de razboiu străine cînd intră în porturile naţionale, vor face salutul cu tunul, dacă au numărul de tunuri reglementar, conformându-se ceremonialului maritim internaţional în uz, şi dacă s'a asigurat în prealabil ca salutul poate fi răspuns de către bateriile dela uscat sau de către navele naţionale aflate în port. 8. Navele de razboiu străine, aflate în apele teritoriale ale Regatului Roman, sînt ţinute a respecta legile, regulamentele şi prescripţiunile vamale, sanitare, de poliţie şi de siguranţă publică. De asemenea se vor conformă tuturor regulamentelor şi prescripţiunilor locale ale porturilor, pe care trebuie să le respecte şi navele marinei naţionale. Autoritatea maritima va informa pe comandant asupra tuturor dispoziţiunilor regulamentelor locale. Este interzis oricărei nave de razboiu străine, care se afla în porturile şi apele teritoriale naţionale, să execute fără o autorizaţie specială: lucrări geodezice sau hidrografice, de a lua fotografii şi schiţele porturilor sau litoralului, de a face recunoasteri pe uscat, pe apa, sau aeriene, evolutiuni; precum şi orice fel de exercitii militare, ca: trageri de artilerie şi infanterie, lansari de torpile şi mine, exercitii de proiectare, debarcari etc. Sondajul este permis numai pentru nevoile exclusive ale siguranţei navigaţiei şi ancorajului. Pentru orice lucrare sub apa se va cere în prealabil autorizaţia autorităţii portului. Membrii echipajelor navelor de razboiu sînt autorizaţi a debarca la uscat numai nearmati. Autoritatea militară îşi rezerva însă dreptul de a interzice accesul în anumite porţiuni din motive sanitare, ordine publică etc. Pentru parade militare sau servicii funebre, dacă comandantul doreşte a scoate oamenii cu armele, va cere autorizaţia autorităţii militare navale, care va fixa numărul oamenilor ce pot fi debarcati, după natura ceremoniei. Ofiţerii pot purta sabiile cu ocazia vizitelor ce fac. Este interzis navelor de razboiu străine de a debarca şi lasă în porturi sau apele teritoriale, sub orice motiv, persoane aflate la bord, fără o prealabilă autorizaţie. Nici o sentinta cu moartea nu poate fi data, nici executată în apele teritoriale. 9. Navele de razboiu, aparţinînd diferitelor State şi aflate în acelaşi timp în porturile şi apele teritoriale ale Regatului Roman, nu vor putea lua nici un fel de atitudine ostila unele contra altora. 10. Aeronavele aflate la bord nu pot fi lansate pe apa şi nici executa zboruri de antrenament sau recunoaştere fără o autorizaţie specială. Avioanele ce însoţesc navele de razboiu - după sosirea lor - nu pot executa sboruri fără autorizaţie specială a autorităţii navale superioare. Pentru obţinerea autorizaţiei trebuie să indice: 1. Scopul, durata şi drumul sborului proiectat; 2. Semnele exterioare pentru identificarea şi tipul avioanelor ce executa zborul; 3. Semnalele de apel, dacă avionul are T.F.S.; 4. Persoanele ce vor lua parte la zbor; 5. Aerodromul sau portul unde vrea sa aterizeze. Avioanele nu vor avea la bord: aparate fotografice, arme sau explosibile. Submarinele odată intrate în apele teritoriale, trebuie să ramina numai la suprafaţa apei, nefiindu-le permisă imersiunea în tot timpul stationarii în apele teritoriale. 11. Din momentul intrării în apele teritoriale, navele de razboiu străine şi cele aeriene ce le însoţesc, nu se vor putea servi de posturile radio-telegrafice fără autorizarea premergătoare a autorităţilor navale din port, care, după ce vor lua cunoştinţa de sistemul şi lungimea de unda ce întrebuinţează, vor hotărî orele de lucru. 12. În orele de lucru stabilite, navele de razboiu străine nu vor putea să se servească în comunicări, de lungimea de unda de 600 metri, decât în cazul de transmitere sau răspuns la un semnal de ajutor. Comunicările radio-telegrafice, chiar în orele stabilite, vor trebui să fie întrerupte la cererea autorităţii navale superioare din port. Pentru comunicările urgente, în afară de orele stabilite, se va putea cere autorităţii navale din port, avînd grije sa nu se incurce radio-comunicările posturilor dela nave sau uscat. 13. La radele sau porturile unde nu sînt autorităţi navale, navele de razboiu străine vor trebui sa observe următoarele regule: a) Transmiterea cu lungimea de unda 600 metri e interzisă, afară de cazul cînd se face sau se răspunde la un semnal de ajutor; ... b) Trebuie evitat a se turbura radio-comunicaţiile forţelor militare şi aeriene sau ale staţiunii de uscat celei mai apropiate; ... c) Transmisiunile se vor suspenda la cererea autorităţilor navale ale porturilor sau a staţiunii de uscat cele mai apropiate; ... d) Se vor evita radio-transmisiunile indelungate cu aparate care nu emit unda continuu pura; ... e) Dacă navele de razboiu române se afla în port sau rada, se va lua înţelegere cu comandantul cel mai vechiu. ... 14. În caz de conflict armat între alte State şi cat timp România rămîne neutra, navele străine trebuie să observe cu stricteta, atît normele generale ale dreptului internaţional maritim, cat şi convenţiunile în vigoare, relative neutralitatii Statelor. În caz de mobilizare sau alte circumstanţe grave, admiterea navelor de razboiu străine în apele teritoriale române poate fi marginita sau oprită cu totul. În asemenea împrejurări navele străine, ce se vor găsi în apele teritoriale, sînt obligate a lua largul în 6 ore dela primirea invitatiei, conform prescripţiilor art. 1. 15. Aplicarea prezentului regulament cade în sarcina autorităţilor navale superioare, aflate în porturi, iar în lipsa acestora în sarcina autorităţii maritime a portului şi apoi autorităţii militare terestre. 16. Navele de razboiu străine, care vor contraveni prescripţiunilor acestui regulament, vor fi oficial invitate de către autoritatea competentă de a le respecta. În caz de refuz sau temporizarea executării, autoritatea competinţa va face un protest formal comandantului navei şi raporta de urgenta incidentul Ministerului Apărării Naţionale, de unde se va primi instrucţiuni. -------------