Decretul nr. 303/1955

Sînt supuse regimului de organizare, administrare şi folosire, stabilit prin prezentul Decret, urmatoarele bunuri:

1. a) pasunile (izlazurile) comunale;
2. b) pasunile gospodariilor agricole colective;
3. c) pasunile rezerva de stat;
4. d) pasunile asociaţiilor de pasunat;
5. e) loturile zootehnice comunale;
6. f) statiunile de monta comunale.

Sînt pasuni, în sensul Decretului de faţa, terenurile cu vegetatie ierboasa, naturala sau cultivata, avînd ca destinatie producerea nutreturilor verzi pentru hrana animalelor.

Prin pasuni comunale se înţeleg toate suprafetele de teren proprietate de stat sau indiviza, intrate în administrarea sfaturilor populare comunale sau orăşeneşti, cu destinaţia pasunatului animalelor şi producerea de nutreturi verzi.

Prin pasunile gospodariilor agricole colective se înţeleg suprafetele de pasuni naturale proprietatea acestora, precum şi cele ce se atribuie spre folosinţă gospodariilor agricole colective, din pasunile comunale.

Prin pasunile rezerva de stat se înţeleg terenurile pasunabile din golurile de munte, din regiunile muntoase, din baltile şi Delta Dunarii sau din alte zone, folosite ca pasune şi care nu au fost atribuite unităţilor agricole de stat.

Prin pasunile asociaţiilor de pasunat se înţeleg terenurile de pasuni care apartin asociaţiilor de pasunat constituite pe baza Legii pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pasunilor, din 25 aprilie 1928 şi a Legii pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pasunilor, din 19 martie 1943, precum şi a altor legi, şi care n-au fost trecute în administrarea sfaturilor populare. Asociaţiile de pasunat, precum şi taranii muncitori deţinători de pasuni proprietate individuala, se pot constitui în asociaţii pentru cresterea animalelor, pentru folosirea rationala a suprafeţelor de pasunat.

Loturile zootehnice comunale sînt suprafetele de teren destinate producerii de nutreturi necesare intretinerii reproducatorilor de toate speciile, din statiunile de monta comunale.

Statiunile de monta comunale sînt unităţi organizate de sfaturile populare comunale şi orăşeneşti în scopul asigurarii montei intregului numar de femele din speciile de taurine, cabaline, ovine şi porcine, cu reproducatori de rasa, prin monta naturala sau însămînţări artificiale, în vederea inmultirii şi a îmbunătăţirii calităţii animalelor.

În scopul îmbunătăţirii pasunilor din goluri de munte, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii va organiza cantoane pastorale şi pasuni model, acolo unde exista condiţii corespunzătoare. Administrarea acestora se face de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, potrivit instructiunilor Ministrului Agriculturii şi Silviculturii. De asemenea, se vor organiza loturi semincere pentru producerea semintelor de plante de nutret, necesare refacerii pajiştilor.

Pasunile comunale, împreună cu loturile zootehnice şi statiunile de monta comunale, se administreaza de către comitetele executive ale sfaturilor populare comunale şi orăşeneşti, sub indrumarea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. Gospodarirea lor se face prin comitete cetăţeneşti de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal, alese în adunarea obsteasca a crescatorilor de animale din comuna. Comitetul de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal alege dintre membrii săi un administrator care va fi numit apoi prin decizia comitetului executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc, cu avizul organelor agricole raionale. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale şi orăşeneşti, comitetele cetăţeneşti de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal şi administratorul fondului zoo-pastoral comunal, raspund de executarea prevederilor din planurile de exploatare a pasunilor şi loturilor zootehnice şi din amenajamentele silvo-pastorale, precum şi de executarea dispoziţiilor, luate pe orice cale, cu privire la buna administrare şi gospodarire a pasunilor loturilor zootehnice şi statiunilor de monta comunale. În cadrul dispoziţiilor legale, comitetele executive ale sfaturilor populare pot lua orice măsuri menite să asigure sporirea productiei, buna administrare şi folosire a pasunilor, loturilor zootehnice şi statiunilor de monta comunale. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, prin organele agricole de specialitate de la raion şi în special prin cele de la punctele agricole, vor asigura asistenţa tehnico-organizatorica privind aplicarea masurilor de întreţinerea şi îmbunătăţirea pasunilor, de cultivarea loturilor zootehnice şi de buna functionare a statiunilor de monta comunale.

Pasunile proprietatea gospodariilor agricole colective sau care sînt atribuite acestora spre folosinţă din pasunile comunale, se administreaza de consiliile de conducere ale gospodariilor respective.

Pasunile rezerva de stat se administreaza de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, cărora li se dau în folosinţă de către organele Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi se folosesc potrivit instructiunilor Ministrului Agriculturii şi Silviculturii.

Pasunile asociaţiilor de pasunat se administreaza de consiliile de conducere ale acestora, alese în adunarea generală şi prin administratorul de pasune desemnat de consiliu din sinul sau. Asociaţiile de pasunat sînt persoane juridice. Acestea se vor inscrie la comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orăşeneşti.

În cazul ca un sat trece de la o comuna la alta, odata cu trecerea lui, se face şi defalcarea suprafeţelor din pasunea comunala, din lotul zootehnic, precum şi a reproducatorilor la care satul respectiv este indreptatit, împreună cu toate sarcinile privind aceste bunuri. Defalcarea se face la propunerea comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale respective, cu aprobarea comitetului executiv al sfatului popular raional.

Folosirea pasunilor prevăzute la art. 1 din prezentul Decret de către crescatorii care nu poseda terenuri de pasunat suficiente, se face, prin invoirea acordată acestora de a-şi aduce animalele la pasunat.

Pe pasunile comunale sînt indreptatiti a aduce animalele la pasunat: gospodariile agricole colective, colectivistii, intovarasitii şi asociaţiile de crescatori de animale, care nu au pasuni proprii, stinele cooperatiste şi locuitorii din comuna respectiva care nu pot asigura pasunatul animalelor pe pasuni proprii.

Pe pasunile gospodariilor agricole colective vor pasuna - în turme - animalele proprietate obsteasca a gospodariei respective şi animalele proprietate personala a membrilor gospodariei respective. Pe suprafetele ce prisosesc nevoile de mai sus, vor putea fi aduse la pasunat animalele unităţilor de stat, ale altor gospodarii agricole colective sau ale taranilor muncitori, cu aprobarea adunarii generale. Aceste suprafete pot fi lasate pentru producere de fin, dacă este necesar şi pot servi acestui scop.

Pasunile rezerva de stat pot fi repartizate pentru pasunatul animalelor din unitatile agricole de stat, din gospodariile agricole colective, intovarasiri agricole şi asociaţii de crescatori de animale care nu poseda pasuni suficiente, precum şi pentru stinele cooperatiste sau pentru animalele proprietate individuala, din comunele care nu au pasuni suficiente.

Pe pasunile asociaţiilor de pasunat pasuneaza animalele ce apartin membrilor asociaţiei, iar pe suprafetele ce prisosesc, pot fi invoiti a aduce animalele la pasunat alti crescatori care nu au pasuni proprii.

Cultivarea loturilor zootehnice, a loturilor semincere şi a convcerului verde, se face conform normelor de lucru din agricultura, în vigoare şi instructiunilor Ministrului Agriculturii şi Silviculturii. În comunele în care nu pot fi asigurate condiţii pentru lucrarea în regie a acestora, lucrarile se pot face şi cu plata în natura, pe baza aprobării date prin ordinul Ministrului Agriculturii şi Silviculturii.

Nutreturile produse pe loturile zootehnice se folosesc, în primul rind, pentru hrana reproducatorilor din comuna respectiva. Din cantitatile de nutret produse în plus, se pot repartiza nutreturi, contra cost, pentru caii de serviciu ai sfaturilor populare comunale şi pentru acoperirea deficitelor la statiunile de monta din alte comune. Repartizarea plusului de nutreturi, pentru comunele deficitare, în cadrul raionului se face de comitetul executiv al sfatului popular raional, iar între raioane, de comitetul executiv al sfatului popular regional. Orice alta destinatie a nutreturilor, decit cele aratate mai sus, este interzisa. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale şi orăşeneşti, comitetele cetăţeneşti de gospodarire a fondului zoo-pastoral şi administratorii zoo-pastorali, raspund de producerea, recoltarea şi depozitarea nutreturilor de pe loturile zootehnice, de folosirea rationala şi de evidenta consumului lor.

La statiunea de monta comunala pot fi montate toate animalele femele, apte de reproductie, din raza comunei respective. Pentru asigurarea montei animalelor ce stau un timp mai indelungat pe pasuni indepartate sau în sate indepartate, vor functiona statiuni de monta sezoniere.

Repartizarea pasunilor comunale pe sate se va face de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orăşeneşti, împreună cu:

1. a) comitetele cetăţeneşti de gospodarire a fondului zoo-pastoral, pentru pasunile comunale;
2. b) consiliile de conducere ale gospodariilor agricole colective, pentru prisosul de pasuni aflate în administrarea acestora;
3. c) consiliile de conducere ale asociaţiilor de pasunat, pentru pasunile administrate de acestea. Repartizarea facuta de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orăşeneşti devine executorie după aprobarea ei de către comitetul executiv al sfatului popular raional. Pasunile rezerva de stat, surplusul de pasuni apartinind gospodariilor agricole de stat şi altor unităţi de stat, precum şi alte terenuri pasunabile, ca: terenuri din fondul forestier, terenuri cu destinatie speciala, zona cailor de comunicatie, etc., se repartizeaza de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, împreună cu organele care administreaza terenurile respective. Repartizarea terenurilor pasunabile din zona drumurilor naţionale şi a cailor ferate, se face în măsura în care pasunatul nu prejudiciaza starea drumurilor, a liniei ferate şi circulatia pe acestea şi potrivit indicatiilor organelor care le administreaza. Contestaţiile asupra repartizarilor se adreseaza comitetelor executive ierarhic superioare, spre rezolvare, iar litigiile dintre regiuni se rezolva de către Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. Repartizarea pasunilor şi intocmirea tabelelor de invoirea animalelor la pasunat se face în fiecare an, cel mal tirziu pînă la 1 aprilie. Pasunile de munte şi de balta pe care se repartizeaza crescatorii cu turme constituite, pot fi contractate pe termen de 2-5 ani.

Pe terenurile ce se destelenesc din pasunile comunale sau ale asociaţiilor de pasunat, se vor cultiva numai plante de nutret. Face excepţie cultura orezului pe solurile saraturoase, care se admite a se face 3 ani consecutiv pe baza unui plan de amenajare aprobat de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, în scopul spalarii excesului de salinitate, după care terenul respectiv se va cultiva numai cu plante de nutret. În cazul ca saratura se reface, cultura orezului se va introduce periodic, cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii.

Ingrijirea şi îmbunătăţirea pasunilor, indiferent de forma de proprietate, se face pe baza planului de exploatare, precum şi a amenajamentului silvo-pastoral, unde este cazul, intocmite de organele agro-silvice locale.

Executarea lucrărilor de întreţinere şi imbunatatire pe pasunile comunale se finanţează din fondurile inscrise în bugetul sfaturilor populare, potrivit prevederilor art. 34, în afară de lucrarile ce se executa prin prestatie. În cazul ca în adunarea crescatorilor de animale se iau hotărîri ca unele lucrari de întreţinere şi imbunatatire, în special combaterea buruienilor şi curatirea şi gunoirea terenului, să se execute prin munca contributiva a crescatorilor care sînt direct interesati în sporirea productiei pasunilor, executarea lucrărilor stabilite de adunarea obsteasca devine obligatorie pentru toţi crescatorii care sînt invoiti sa aduca animalele la pasunat. Aceste lucrari se fac sub conducerea directa a comitetului cetatenesc de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal şi sub indrumarea inginerilor şi tehnicienilor agronomi şi a zootehnistilor comunali sau a celor de la punctele agricole şi raion.

Sînt obligatorii pentru toţi detinatorii de pasuni, urmatoarele măsuri tehnice:

1. a) pentru pasunile naturale din toate zonele: - curatirea şi nivelarea terenului; - combaterea buruienilor; - combaterea eroziunilor solului: - ingrasarea terenului prin tirlire; - aplicarea pasunatului rational - pe grupe de vite şi tarlale - şi introducerea vitelor la pasunat, la data stabilita de organele agricole raionale; - amenajarea, curatirea şi întreţinerea adapatorilor de pe pasuni, a umbrarelor şi a adaposturilor;
2. b) pentru pasunile din zona de cimpie: - destelenirea suprafeţelor care dau productii mici şi cultivarea lor cu plante de nutret; - ingrasarea cu balegar sau ingrasaminte chimice, după posibilitati, atit a pasunilor naturale cit şi a suprafeţelor destelenite şi cultivate cu plante de nutret; - repararea digurilor şi canalelor pentru a feri pasunile de inundaţii şi asigurarea scurgerii apelor revarsate, cînd stagneaza; - defrisarea catinisurilor - în benzi - şi cultivarea terenului respectiv cu plante de nutret;
3. c) pentru pasunile din zona de deal: - defrisarea maracinilor lemnosi şi a lastarisurilor şi scoaterea cioatelor; - scurgerea apelor stagnante din precipitatiuni şi alte surse, de pe terenurile plane, prin drenaje (santuri) deschise; - refacerea, prin destelenire şi reinsamintare cu amestecuri de ierburi, a pajiştilor cu productie redusa;
4. d) pentru pasunile din zona muntoasa: - defrisarea arboretelor dăunătoare şi scoaterea cioatelor, pe terenurile care nu sînt expuse eroziunilor; - distrugerea musuroaielor intelenite; - desecarea mlastinilor; - ingrasarea terenului, cu ingrasaminte, chimice şi naturale; - curatirea de jnepeni, de alte specii lemnoase dăunătoare, precum şi de buruieni şi plante otravitoare; - refacerea pajiştilor pe portiunile dezgolite, prin suprainsamintari; - construirea de adaposturi speciale pentru taurine şi de stîne model pe pasunile amenajate;
5. e) impadurirea tuturor terenurilor degradate, a malurilor de ape şi constituirea de benzi de protecţie, potrivit planurilor de exploatare şi amenajamentelor silvo-pastorale, cu concursul şi sub indrumarea organelor agrosilvice locale.

Pentru paza pasunilor şi a loturilor zootehnice, comitetul de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal angajează paznici, cu avizul comitetului executiv al sfatului popular comunal, care vor fi retribuiti de beneficiarii pasunilor şi ai statiunilor de monta.

Membrilor comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale şi orăşeneşti, comitetelor de administrarea fondului zoo-pastoral, paznicilor de vite, ingrijitorilor de reproducatori şi celor care au insarcinari cu privire la exploatarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi statiunilor de monta comunale, care prin munca lor au contribuit la realizari deosebite, li se acordă prime în bani sau în natura, în limita a 30% din veniturile realizate în plus la bunurile administrate de ei, faţă de prevederile bugetare sau faţă de planul de productie, potrivit instructiunilor Ministrului Agriculturii şi Silviculturii.

Proprietarii vitelor prinse, fără a fi fost invoite sau fără paza, pe pasuni sau pe culturile de pe pasuni, pe loturile zootehnice şi pe alte culturi, vor fi supuşi la plata taxelor de gloaba şi a pagubelor cauzate. Paznicii şi cei ce descopera şi aduc la oborul de gloaba astfel de vite, primesc drept prima 50% din taxele de gloaba încasate. Taxele de gloaba se stabilesc prin instrucţiuni comune ale Ministrului Agriculturii şi Silviculturii şi Ministrului Finanţelor.

Veniturile bunurilor supuse regimului de organizare prevăzut în Decretul de faţa, sînt urmatoarele:

1. a) La pasunile comunale şi cele rezerva de stat:
2. a) taxele de pasunat, care se suporta de toţi beneficiarii;
3. b) taxele din darea în folosinţă a suprafeţelor de pasune cultivate cu plante de nutret;
4. c) sumele provenite din valorificarea surplusului de seminte şi a altor produse rezultate de pe loturile semincere;
5. d) sumele provenite din valorificarea materialului lemnos rezultat din exploatarea sau curatirea arboretelor aflate pe pasuni;
6. e) sumele provenite din darea în folosinţă a suprafeţelor de pasuni, pentru exploatari de cariere, balti, helesteie şi diferite servituti create pe pasuni;
7. f) alte venituri intimplatoare.
8. b) La loturile zootehnice:
9. a) valorificarea surplusului de nutreturi;
10. b) valorificarea plusului de seminte;
11. c) alte venituri intimplatoare.
12. c) La statiunile de monta comunale: - valorificarea reproducatorilor reformati. Soldurile rezultate la finele anului se reporteaza în planul de venituri al anului următor.
13. d) La pasunile asociaţiilor de pasunat:
14. a) taxele de pasunat care se suporta de toţi beneficiarii;
15. b) taxele din darea în folosinţă a suprafeţelor cultivate cu plante de nutret şi a finetelor naturale;
16. c) sumele provenite din valorificarea semintelor şi a altor produse;
17. d) sumele provenite din darea în folosinţă a suprafeţelor de pasuni pentru exploatari de cariere, balti, helesteie şi diferite servituti create pe pasuni;
18. e) alte venituri intimplatoare. Soldurile anului precedent se repartizeaza în planul de venituri din anul următor.

Taxele de pasunat şi de dare în folosinţă a suprafeţelor cultivate, pentru pasunile comunale şi rezerva de stat, se stabilesc prin ordin comun al Ministrului Agriculturii şi Silviculturii şi al Ministrului Finanţelor. Invoirea de a aduce animalele la pasunat pe suprafetele de pasuni ce prisosesc gospodariilor agricole colective, se face prin buna invoiala, sumele rezultate revenind ca venit gospodariei respective, fără ca taxele să depăşească cu 10% pe cele stabilite pentru pasunile comunale. Pentru pasunile asociaţiilor de pasunat se aplică aceleasi taxe ca şi la pasunile comunale şi se încasează de comitetele de conducere ale asociaţiilor. Invoirea de a aduce animale la pasunat se face pe bază de contract scris. Veniturile pasunilor comunale, ale loturilor zootehnice şi ale statiunilor de monta comunale, se încasează de organele financiare şi intră în planul de venituri al sfaturilor populare comunale sau orăşeneşti şi se intrebuinteaza numai pentru cheltuieli privind aceste bunuri. Veniturile pasunilor rezerva de stat administrate de sfaturile populare comunale sau orăşeneşti se încasează de aceleasi organe financiare, dar intră în planul de venituri al sfaturilor populare regionale respective. Sumele rezultate, care formeaza fondul pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea pasunilor, se inscriu cu acest scop în planul de cheltuieli al sfatului popular al regiunii respective.

Sumele inscrise în planul de venituri al sfaturilor populare de la pasuni, se repartizeaza după cam urmeaza:

1. a) o cota de pînă la 30% în medie pe regiune se va centraliza în planul de cheltuieli al regiunii respective, pentru lucrari pe pasuni;
2. b) restul din totalul veniturilor, în planul de cheltuieli al comunei respective, din care o cota de 10% (calculată după totalul veniturilor) pentru statiunea de monta, iar diferenţa pentru lucrari pe pasuni.

Planul de cheltuieli al sfaturilor populare comunale va cuprinde urmatoarele prevederi: - pentru pasunile comunale: lucrari de întreţinerea şi îmbunătăţirea pasunilor, refacerea semnelor de hotar, amenajarea şi întreţinerea construcţiilor pastorale, a drumurilor şi a altor bunuri de pe pasuni; - pentru statiunile de monta comunale: hrana reproducatorilor comunali, conform alocatiilor stabilite (din care se suporta cheltuielile pentru cultivarea loturilor zootehnice), întreţinerea şi functionarea statiunilor de monta, procurarea de utilaj şi inventar agricol necesar îmbunătăţirii productiei loturilor zootehnice şi pentru pregătirea nutreturilor, precum şi executarea de constructii mici: magazii, soproane, etc., pentru depozitarea, conservarea şi pastrarea nutreturilor; - sumele pentru plata şi premierea personalului statiunilor de monta comunale, a administratorilor zoo-pastorali, precum şi pentru premierea paznicilor de vite, a responsabililor de statiune, etc.

Planul de cheltuieli al sfaturilor populare regionale va cuprinde urmatoarele prevederi: - pentru pasunile comunale şi rezerva de stat din goluri de munti şi din balti: lucrari complexe de îmbunătăţirea pasunilor pe suprafete compacte, prin organizare de santiere, organizarea loturilor semincere, procurarea şi întreţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport necesare santierelor şi loturilor semincere, precum şi plata personalului tehnico-administrativ necesar; - pentru statiunile de monta comunale: procurarea de reproducatori pentru completarea necesarului şi inlocuirea celor reformati, precum şi construirea de grajduri pentru reproducatori şi reparatiile capitale la grajdurile existente.

Acoperirea diferenţei de cheltuieli privind statiunile de monta comunale, din planul de cheltuieli al sfaturilor populare comunale şi regionale, faţă de sumele inscrise în planurile de venituri ale acestora, se face prin dotatii de la bugetul statului.

Cheltuielile necesare intretinerii şi îmbunătăţirii pasunilor gospodariilor agricole colective se suporta din planul de cheltuieli al acestora. Din veniturile pasunilor asociaţiilor de pasunat se suporta plata impozitelor către stat, cheltuielile privind executarea lucrărilor de întreţinerea şi îmbunătăţirea pasunilor, executarea şi întreţinerea construcţiilor pastorale, cheltuielile de administratie, precum şi procurarea de inventar pastoral şi de animale de reproductie pe bază de buget propriu.

Acele încălcări ale dispoziţiilor din prezentul Decret, care constituie infractiuni, se pedepsesc potrivit legii penale.

Supravegherea indeplinirii obligaţiilor stabilite prin prezentul Decret şi constatarea încălcării dispoziţiilor acestuia se poate face, în afară de organele stabilite de celelalte legi în vigoare, şi de organele urmatoare: referentii de baza furajera şi zootehnistii din cadrul serviciilor zootehnice de pe linga comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale şi orăşeneşti, de către zootehnistii de la punctele agricole şi de către organele desemnate în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii.

În ce priveste stabilirea, constatarea şi sanctionarea contraventiilor la prezentul Decret, precum şi executarea sanctiunilor şi a despăgubirilor, se aplică normele prevăzute în Decretul nr. 184 din 21 mai 1954, pentru reglementarea sanctionarii contraventiilor, astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 198 din 28 mai 1955 şi republicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naţionale nr. 12 din 28 mai 1955.

Pasunile asociaţiilor de pasunat ale caror comitete de conducere nu iau măsuri pentru intocmirea planurilor de exploatare şi nu aplica masurile prevăzute în acestea, nu intocmesc bugete şi nu le aplica, vor fi trecute, după un prealabil avertisment, în administrarea sfaturilor populare, ca pasune comunala, în baza unui ordin al Ministrului Agriculturii şi Silviculturii dat cu avizul sfatului popular regional respectiv.

Cînd cel puţin 60% din numărul de animale dintr-un sat apartin gospodariei agricole colective şi membrilor acesteia, se va atribui gospodariei respective din pasunea comunala a satului respectiv, o suprafaţa proporţională cu numărul animalelor. În comunele în care peste 80% din familiile taranesti au intrat în gospodaria agricola colectiva, statiunea de monta comunala şi lotul zootehnic vor fi atribuite gospodariilor agricole colective respective.

Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale şi orăşeneşti vor pastra evidenta tuturor pasunilor, pe proprietăţi: comunale, rezerva de stat, colective, ale asociaţiilor şi particulare. Delimitarea pasunilor comunale se face prin borne vizibile care se revizuiesc în fiecare primavara. Suprafetele de pasuni folosite sau deţinute fără drept de particulari, vor fi readuse în fondul pastoral al comunei, pe cale administrativa, de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orăşeneşti.

Suprafetele de pasuni comunale sau cele ale unităţilor de stat care au fost incluse în amenajamente silvice, se scot din amenajamente şi se redau comunelor sau unităţilor agricole de stat respective, spre a fi folosite ca pasuni, pe bază de acte care dovedesc destinaţia sau folosinţă ca pasune a terenului respectiv. Suprafetele de teren destinate ca pasuni, dar care sînt acoperite cu vegetatie forestiera, vor fi transformate în pasuni, pe baza prevederilor amenajamentului silvo-pastoral, sau a unui studiu de transformare, în termenul prevăzut de acestea. Trupurile de pasuni acoperite de paduri care nu se preteaza a fi transformate în pasuni (din cauza pantei sau a altor cauze obiective), vor fi schimbate cu suprafete egale din patrimoniul silvic, apte a fi transformate în pasuni.

Consiliul de Ministri, la propunerea Ministrului Agriculturii şi Silviculturii, va putea aproba şi alte forme de administrare pentru unele pasuni, loturi zootehnice şi statiuni de monta comunale.

Schimbarea destinatiei pasunilor în alta categorie de folosinţă nu se poate face decit cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi numai pentru cazuri bine justificate.

Ministrul Agriculturii şi Silviculturii va emite instrucţiuni şi ordine pentru aplicarea prezentului Decret. Instrucţiunile şi ordinele date de Ministrul Agriculturii şi Silviculturii pentru aplicarea Decretului de faţa şi a hotărîrilor şi dispoziţiilor Consiliului de Ministri sînt obligatorii pentru toate ministerele, instituţiile şi intreprinderile de stat şi cooperatiste, precum şi pentru toţi locuitorii tarii.

Legea pentru înfiinţarea pasunilor comunale, publicată în Monitorul Oficial nr. 138 din 24 septembrie 1920, Legea nr. 165, pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pasunilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 66 din 19 martie 1943, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispozitii contrarii prezentului Decret, se abroga. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, AVRAM BUNACIU Bucureşti, 8 iulie 1955. Nr. 303. -------