Decretul nr. 39/1950

Avocatura în R.P.R. are sarcina de a apara interesele justiţiabililor potrivit adevărului material şi după principiile legalităţii socialiste.

Numai mebrii Colegiilor de avocaţi pot exercita profesiunea de avocat.

Colegiile de avocaţi funcţionează în Capitalele de judeţ şi sînt puse sub îndrumarea şi controlul Ministerului Justiţiei. Ele au personalitate juridică.

Pentru a fi primit în Colegiul avocaţilor, candidatul trebuie să fie cetăţean român, să aibă exerciţiul drepturilor civile şi politice şi sa îndeplinească condiţiunile de pregătire profesională ce se vor stabili prin decizia ministrului justiţiei. Absolvenţii şcolilor juridice de un an se pot înscrie în Colegiul avocaţilor în condiţiunile acestui decret.

Sînt nedemni de a fi avocaţi:

1. a) Foştii mosieri şi fabricanti, comercianţii şi toţi cei care exploatează sau au exploatat munca salariata;
2. b) Cei condamnaţi pentru infracţiuni care aduc atingere bazei politice, sociale sau economice a Republicii Populare Române sau pentru orice alte infracţiuni care vor fi apreciate de Consiliul Colegiului ca fac pe cel condamnat inapt pentru profesiunea de avocat.

Exerciţiul profesiunii de avocat este incompatibil cu:

1. a) Calitatea de militar în activitate;
2. b) Calitatea de preot şi orice alta demnitate eclesiastica;
3. c) Orice funcţiune publică retribuită;
4. d) Calitatea de salariat, cu excepţia salariaţilor avînd atributiuni juridice;
5. e) Calitatea de pensionar.

Exerciţiul profesiunii de avocat nu este incompatibil cu calitatea de:

1. a) Membru al Corpului didactic la Facultăţile de ştiinţe juridice şi şcolile juridice, precum şi profesor de drept constituţional sau alte materii juridice la şcolile medii;
2. b) Pensionar invalid de război. Consiliul Colegiilor va putea aprecia asupra reprimirii în Colegiu a avocaţilor a căror incompatibilitate a încetat. În caz de admitere a cererii de reprimire în Colegiu, timpul activităţii profesionale anterioare incompatibilitatii va fi socotit la vechimea în Colegiu.

Avocaţii sînt datori a face la începutul exerciţiului profesiunii un stagiu efectiv. În timpul stagiului avocaţii poarta numele de avocaţi stagiari. ART.9 Înscrierea în Colegiu se face prin decizia Consiliului, confirmată de Ministerul Justiţiei. Cuprinsul cererii de înscriere şi actele insotitoare se vor stabili prin decizia ministrului justiţiei.

Avocaţii stagiari se repartizează de Consiliul Colegiului la birourile colective de avocatura, unde sînt apoi repartizaţi de directorul biroului pe lîngă avocaţii definitivi, sub a căror îndrumare, control şi răspundere efectuează lucrările ce le sînt încredinţate potrivit stadiului lor de pregătire profesională.

Avocaţii stagiari sînt obligaţi a exercita în mod efectiv îndatoririle profesionale de avocat stagiar. Ei au următoarele îndatoriri:

1. a) Sa frecventeze şedinţele instanţelor judecătoreşti, pentru a se obisnui cu practica judiciară;
2. b) Sa urmărească desbaterile proceselor mai importante, făcînd referate asupra lor;
3. c) Sa ţină conferinţe, să facă lucrări de pregătire juridică după indicatiunile avocatului pe lîngă care sînt repartizaţi sau ale directorului biroului şi sa asiste la toate conferinţele de stagiu;
4. d) Sa îndeplinească însărcinările primite în cadrul asistenţei judiciare;
5. e) Sa îndeplinească şi să execute orice atributiuni şi însărcinări ce li s'ar da de către ministrul justiţiei, Colegiul sau avocatul pe lîngă care sînt repartizaţi.

Durata stagiului este de doi ani. Stagiul se prelungeşte:

1. a) De drept cu un an, pentru cei respinsi la examenul de definitivare;
2. b) Pe un interval de timp care nu poate depăşi un an, în baza unei deciziuni a Consiliului Colegiului în caz de neîndeplinire a îndatoririlor legale, sau în baza unei deciziuni a Comisiunii disciplinare. Stagiul se suspenda pe durata serviciului militar, precum şi în toate cazurile fortuite sau de forta majoră.

După terminarea stagiului, avocatul stagiar va fi supus unui examen de definitivare. Comisiile de examinare, data şi locul ca şi condiţiile examenelor avocaţilor stagiari se vor fixa de către ministrul justiţiei. Candidatul care nu se prezintă pentru examenul la expirarea stagiului sau este respins de doua ori la examen, este exclus de drept din Colegiul avocaţilor pe bază de decizie a Consiliului. Se exceptează cazurile fortuite sau de forta majoră, care au împiedicat pe candidat de a se prezenta la o sesiune de examen şi a căror apreciere este de atributul Consiliului Colegiului.

Trecerea examenului de definitivare da dreptul de înscriere în Colegiu ca avocat definitiv, cu respectarea dispoziţiunilor din articolele următoare. Înscrierea se face prin decizia Consiliului confirmată de Ministerul Justiţiei.

Foştii judecători, procurori sau grefieri, cu o vechime de cel puţin 5 ani, sînt scutiţi de obligaţiunea stagiului şi a examenului de definitivare.

În scopul asigurării dreptului la munca şi pentru o buna funcţionare a justiţiei legată de folosirea dreptului de apărare a justiţiabililor, ministrul justiţiei va putea stabili prin decizie numărul de avocaţi definitivi şi stagiari pentru fiecare Colegiu sau localitate. Acest număr va putea fi modificat prin decizia ministrului justiţiei, oridecateori necesitatea va cere.

Dacă prin modificare, se va micşora numărul avocaţilor stabilit pentru o localitate, Consiliul Colegiului respectiv va desemna avocaţii care vor putea profesa în acea localitate. Avocaţii rămaşi peste numărul astfel stabilit, nu vor mai putea profesa în localitatea respectiva. Ei vor putea exercita profesiunea în alta localitate din cuprinsul aceluiaşi judeţ, cu aprobarea Consiliului Colegiului, iar în alt judeţ cu aprobarea Ministerului Justiţiei.

Consiliul Colegiului va refuza înscrierea candidatului, oridecateori numărul avocaţilor stabilit pentru localitatea în care voeşte a exercita profesiunea, este atins, putându-i recomanda alte localităţi din cuprinsul judeţului respectiv.

Transferarea avocaţilor dintr'un judeţ în altul se va face cu aprobarea Ministerului Justiţiei.

Numai avocaţii au dreptul de a reprezenta sau asista pe cei interesaţi în justiţie; ei pot pleda la orice instanţa de orice grad, ordinară sau excepţionala, administrativă, arbitrală, disciplinară şi de orice natura, în baza unei delegaţii primite dela biroul colectiv, cu excepţia dispoziţiunilor art. 68 procedura civilă.

Profesiunea de avocat se va exercita numai în birouri colective de avocatura, care se vor înfiinţa de colegiile de avocaţi în toate localităţile în care funcţionează instanţe judecătoreşti. Numărul birourilor colective de avocatura, reşedinţa lor şi numărul avocaţilor fiecărui birou se stabilesc de Consiliul Colegiului respectiv, ţinându-se seama de numărul locuitorilor şi de nevoile justiţiabililor.

Birourile colective de avocatura au personalitate juridică. Organizarea şi funcţionarea lor va fi reglementată prin decizia ministrului justiţiei. Ele vor fi conduse de directori desemnaţi de Consiliul Colegiului. Pentru birouri cu mai mult de 20 de avocaţi, Consiliul Colegiului poate desemna şi un director adjunct. Funcţiunile de director şi director adjunct pot fi remunerate. Pe toată durata remunerării dreptul la exercitarea profesiunii de avocat poate fi suspendată.

Reprezentarea justiţiabililor se va face pe bază de delegaţie scrisă, semnată de directorul sau directorul adjunct şi de secretarul biroului colectiv de avocatura. Delegaţia înlocuieşte orice procura generală sau specială. Ea va fi timbrata drept procura şi numai în baza ei avocatul va fi îndreptăţit a reprezenta şi a apara pe justiţiabil şi a face orice cerere, folosindu-se de orice cale de atac admisă de lege, în susţinerea intereselor acestuia.

Onorariile se vor stabili conform tarifului aprobat de ministrul justiţiei, de către directorul biroului colectiv şi vor fi încasate de biroul colectiv de avocatura. Din onorariile încasate avocatul va primi o cota ce se va stabili de Consiliul Colegiului cu aprobarea Ministerului Justiţiei, iar restul se va tine pentru acoperirea cheltuielilor biroului, pentru participarea la cheltuielile Colegiului, pentru plata indemnizaţiilor de concediu, pentru remunerarea serviciilor avocatiale prestate pentru cei care au dreptul la asistenţa judiciară gratuita, pentru dotarea fondului de pensiune şi pentru toate celelalte scopuri prevăzute în bugetul Colegiului. Biroul colectiv va asigura asistenţa judiciară gratuita celor efectiv lipsiţi de mijloacele materiale în condiţiunile fixate de ministrul justiţiei.

La calcularea cheltuielilor de judecată, instanţele sînt obligate a respecta tariful onorariilor aprobat de ministrul justiţiei.

În cauzele în care avocaţii vor fi desemnaţi din oficiu sa pună concluziuni pentru o parte, în proces sau inculpat, instanţele, odată cu soluţionarea fondului cauzei, vor obliga partea protrivnica condamnata sa plătească biroului colectiv de avocatura din care face parte avocatul respectiv, onorariul conform tarifului.

Pentru fiecare cauza încredinţată biroului colectiv de avocatura, se va completa câte o fişa generală, cu numele şi adresa justiţiabilului, numele avocatului căruia s'a repartizat lucrarea, onorariul fixat, sumele încasate şi activitatea depusa de avocat. Fişa va fi datată şi semnată de directorul biroului, casierul şi de avocatul care efectuează lucrarea. În caz de neplata la termen a onorariului restant, biroul va face un extras din fisier în care se va arata numele şi adresa justiţiabilului, suma datorată, precum şi scadenta. Extrasul se semnează de director şi secretar. Acest extras face dovada în justiţie, pînă la proba contrarie, în ce priveşte existenta convenţiei de onorar, precum şi suma datorată biroului colectiv de avocatura.

Este interzis avocatului:

1. a) A da consultatiuni, angaja procese, redacta acte sau cereri şi în general a presta servicii avocatiale altfel decât prin biroul colectiv;
2. b) A remite unei terţe persoane actele care i-au fost încredinţate de client, direct sau indirect, fără prealabilă încuviinţare scrisă a acestuia;
3. c) A se servi împotriva unui client ori a comunică altora informaţiile culese sau secretele aflate în birou sau cu prilejul consultatiunilor profesionale sau din studierea actelor ce i-au fost încredinţate;
4. d) A depune ca martor în justiţie, în contra părţilor aparate de el, dacă n'a obţinut consimţămîntul lor. În acest din urmă caz, el nu mai poate pune concluzii ca avocat. Prin derogare dela literele c şi d, avocaţii sînt obligaţi a comunică organelor puterii sau administraţiei de Stat, informaţiunile privitoare la faptele care aduc atingerea securităţii interne sau externe a R.P.R.

Avocaţii din serviciile juridice ale Statului, ale instituţiilor de Stat, din organizaţiile economice sau întreprinderile Statului din cooperative şi întreprinderi particulare, vor fi trecuţi într'un tablou special şi vor purta titlul de avocat juristconsult. Ei nu vor fi repartizaţi la birourile colective de avocatura şi îşi vor exercita îndatoririle profesionale, fără a fi necesară delegaţia prevăzută la art. 20.

Instituţiile şi întreprinderile care folosesc avocaţi juristiconsulti, sînt obligate a le acorda timpul necesar frecventarii instanţelor, în scopul menţinerii şi dezvoltării pregătirii profesionale, precum şi timpul necesar participării la manifestările iniţiate de Colegiu în scopul ridicării nivelului cultural şi ideologic al avocaţilor.

Avocatul este obligat să-şi îndeplinească în mod constiincios îndatoririle profesionale. El este îndreptăţit a folosi orice mijloace legale în scopul descoperirii adevărului material, fiind un colaborator cinstit al justiţiei.

Avocatul în exerciţiul profesiunii în şedinţa şi în timpul cat se găseşte în localul unei instanţe este socotit ca exercitând un serviciu public. Ultragiul adus avocatului se va comunică de Consiliul Colegiului, parchetului local, care va dispune imediat cercetarea cazului.

În caz de ultragiu săvârşit de un avocat în cursul unei şedinţe sau lucrări judecătoreşti, se va proceda conform art. 538 din procedura penală, fără a se putea lua măsura arestării. Procesul cu ocazia căruia s'a produs ultragiul, se va amana pentru un alt termen.

Avocaţii, pledanti cu o vechime de cel puţin un an în Colegiu, au dreptul la un concediu de odihnă plătit. Durata concendiului va fi egala cu a salariaţilor din câmpul muncii, iar suma ce urmează a fi plătită avocatului, va fi fixată de Consiliul Colegiului.

Organele Colegiului sînt:

1. a) Adunarea plenara;
2. b) Consiliul Colegiului;
3. c) Preşedintele.

Organul suprem al Colegiului este Adunarea Plenara alcătuită din avocaţi definitivi şi stagiari. Avocaţii suspendaţi din exerciţiul profesiunii nu participa la adunarea plenara.

Adunarea plenara a Colegiului este ordinară sau extraordinară.

Adunarea plenara alege Consiliul Colegiului. Procedura alegerilor va fi reglementată prin decizia ministrului justiţiei.

Adunarea plenara constituită cu majoritatea de 2/3 din numărul avocaţilor, astfel cum se arata la art. 36, va putea hotărî cu majoritate revocarea preşedintelui sau a membrilor Consiliului, pentru neaducerea la îndeplinire a hotărîrilor sale sau delasare faţă de interesele Colegiului.

Adunarea plenara ordinară se tine odată pe an şi are de obiect:

1. a) Sa verifice activitatea Consiliului Colegiului, a preşedintelui şi a birourilor colective de avocatura;
2. b) Sa aprobe planurile şi programele de activitate;
3. c) Sa voteze bugetul anual al Colegiului;
4. d) Sa facă propuneri asupra tuturor chestiunilor profesionale şi celor privitoare la organizarea justiţiei, precum şi asupra problemelor interesand organizarea şi exercitarea avocaturii.

Adunările plenare extraordinare se convoacă de către Consiliul Colegiului. Ministrul justiţiei poate convoca adunarea plenara extraordinară prin intermediul Consiliului Colegiului. La cererea unei treimi din numărul avocaţilor, Consiliul Colegiului este obligat a convoca adunarea plenara extraordinară. În cazurile prevăzute de alin. 2 şi 3, Consiliul Colegiului în termen de trei zile dela primirea cererii, va dispune convocarea.

Consiliul este organul de conducere al Colegiului şi are următoarele atributiuni:

1. a) Aplica hotărîrile adunării plenare;
2. b) Înfiinţează, organizează şi controlează birourile colective de avocatura şi face repartizarea avocaţilor;
3. c) Decide asupra cererilor de înscriere în Colegiu şi transferarea dintr'o localitate în alta din cuprinsul judeţului respectiv, precum şi asupra transferării dela un birou colectiv de avocatura la altul;
4. d) Numeşte directorii şi personalul birourilor colective de avocatura, precum şi personalul Colegiului;
5. e) Exercita atribuţiunile disciplinare potrivit normelor cuprinse în acest decret;
6. f) Executa bugetul în conformitate cu programul şi planul de lucru;
7. g) Supraveghează buna funcţionare a tuturor serviciilor;
8. h) Administrează bunurile Colegiului;
9. i) Întocmeşte anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari;
10. j) Întocmeşte rapoartele anuale despre activitatea Colegiului.

Consiliul se alege pe timp de 4 ani dintre avocaţii definitivi sau stagiari şi se confirma de ministrul justiţiei. Consiliul se compune din 15 membri pentru Colegiul Ilfov, sau 9 ori 5 membri pentru celelalte Colegii, după cum se va stabili prin decizia ministrului justiţiei. La prima şedinţa, Consiliul alege dintre membrii săi preşedintele şi comisiunea de disciplina. De asemenea, stabileşte atribuţiunile speciale ale membrilor Consiliului.

Şedinţele Consiliului Colegiului se pot tine legal cu 2/3 din numărul membrilor, care iau hotărîri valabile cu majoritatea celor prezenţi. Bugetul Colegiului se va întocmi de Consiliu în luna Noemvrie a fiecărui an. Proiectul de buget se va afişa la sediul Colegiului şi va fi supus pentru ratificare adunării plenare cea mai apropiată.

Preşedintele Colegiului are următoarele atributiuni:

1. a) Reprezintă Colegiul în faţa justiţiei, a organelor puterii şi administraţiei de Stat, a instituţiilor de orice fel, precum şi în raporturile cu orice persoană;
2. b) Convoacă Consiliul Colegiului;
3. c) Ordonanţează cheltuielile potrivit bugetului;
4. d) Semnează corespondenta şi acţiunile în justiţie, cererile şi actele de procedura de orice fel, adresate justiţiei şi instanţelor speciale de orice natura;
5. e) Executa însărcinările date de ministrul justiţiei, de Consiliu, de instanţele disciplinare, de adunările plenare şi de celelalte organe arătate în direct.

Ministrul justiţiei prin organele sale, ia toate măsurile pentru îndrumarea şi coordonarea activităţii Colegiilor şi pentru verificarea activităţii acestora. Organizarea controlului se va face prin decizia ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei decide asupra oricăror plângeri sau reclamatiuni făcute împotriva unui Colegiu. El poate de asemenea dispune efectuarea oricărui control asupra activităţii Colegiilor.

În cazul cînd Consiliul Colegiului se abate dela îndatoririle sale, el poate fi dizolvat prin decizia ministrului justiţiei. În acest caz se va numi prin decizia ministrului justiţiei un Consiliu provizoriu.

Acţiunea disciplinară are loc pentru următoarele fapte:

1. a) Informaţiuni inexacte date cu ocazia primirii în Colegiu;
2. b) Călcarea dispoziţiunilor prezentului decret;
3. c) Orice acte sau fapte care, chiar dacă sînt străine de exerciţiul profesiunii, sînt de natura a compromite onoarea sau prestigiul avocatului sau al Colegiului de avocaţi; Avocaţii sînt supuşi acţiunii disciplinare şi în cazul cînd se fac vinovaţi de atitudini, manifestări sau fapte care dovedesc ostilitate faţă de regimul de democratie populara.

Orice plângere în contra unui avocat definitiv sau avocat stagiar, se adresează preşedintelui Colegiului din care face parte.

Preşedintele primind plângerea, delega pe unul din membrii Consiliului cu cercetarea faptelor. Cercetările în materie disciplinară sînt secrete şi se fac cu cea mai mare urgenta, sub răspunderea personală a acelui însărcinat cu facerea lor. În caz de nevoie, se pot face cercetări prin comisie rogatorie, în afară circumscripţiei Colegiului investit.

Preşedintele, privind rezultatul cercetărilor, va sesiza de îndată instanţa desciplinara. Dacă faptele nu sînt dovedite, va clasa, sub rezerva ratificării de către Consiliu.

Comisiunea disciplinară a Colegiului se constituie cu 3 membri. În caz de împiedicare a unuia din membri, se va completa cu alt membru al Consiliului sau cu un avocat definitiv. Un angajat al Colegiului va îndeplini funcţia de secretar. La judecarea acţiunilor disciplinare, membrul Consiliului delegat cu facerea cercetărilor, va lua parte la şedinţa ca raportor. În caz de împiedicare, raportor va fi un alt membru al Consiliului sau un avocat definitiv. Membrii Comisiunii disciplinare pot fi recuzati conform dreptului comun. Recuzarea se poate propune numai înaintea începerii desbaterilor.

Avocatul reclamant este obligat să se prezinte atît la cercetări cat şi în faţa comisiunii. Neraspunderea la citare se considera ea însăşi ca o abatere dela îndatoririle profesionale şi da naştere la deschiderea acţiunii disciplinare. Martorul citat în cursul cercetărilor sau al judecării va fi obligat să se prezinte sub sancţiunea amenzii dela 1.000 - 10.000 lei, care se va pronunţa de preşedintele Colegiului în folosul Statului şi se va executa conform legii de procedura fiscală.

Comisiunile de disciplina vor putea după gravitatea cazului, sa pronunţe următoarele pedepse disciplinare:

1. a) Mustrarea;
2. b) Amenda pînă la 10.000 lei în folosul Colegiului;
3. c) Interdictiunea temporară de a profesa. Aceasta interdictiune nu poate trece de doi ani;
4. d) Excluderea din Colegiu. Deciziunea este executorie, Consiliul Colegiului pe baza recursului va putea suspenda executarea deciziunii pînă la judecarea recursului.

Lucrările comisiunii de disciplina vor fi consemnate într'un proces-verbal. Deciziunea trebuie să fie motivată şi semnată de membrii Comisiunii, raportor şi secretar.

Acţiunea disciplinară este independenta de orice alta acţiune. Avocatul poate fi suspendat din exerciţiul funcţiunii de către Consiliul Colegiului cînd împotriva lui s'a deschis acţiune penală. Suspendarea este obligatorie, dacă acţiunea penală a fost deschisă pentru vreuna din infracţiunile prevăzute la art. 5, lit. b, din prezentul decret.

Deciziunile Consiliului de disciplina, precum şi deciziunile de suspendare pot fi atacate cu recurs în următoarele cazuri:

1. a) Gresita compunere a instanţei;
2. b) Cînd din complexul probelor legale apare evident ca situaţiunea de fapt a fost greşit stabilită într'un punct esenţial determinând prin aceasta o solutiune nedreaptă;
3. c) Cînd prin deciziunea data s'a violat ori s'a aplicat greşit legea;
4. d) Cînd faţă de circumstanţele cauzei, pedeapsa nu este proporţională cu faptul săvârşit. Recursurile vor fi judecate de o comisiune de recurs compusa din 5 membri ce va funcţiona pe lîngă Colegiile dela sediile Curţilor. Motivele de recurs vor fi depuse pînă în ajunul termenului de judecată şi vor fi examinate chiar în lipsa recurentului. În caz de admitere a recursului, Comisiunea va evoca fondul.

Îndeplinirea oricăror acte care aparţin profesiunii de avocat, fără a avea aceasta calitate, se pedepseşte cu închisoarea corecţională dela 6 luni - la un an, iar în caz de recidiva, pedeapsa va putea fi marita pînă la 2 ani închisoare corecţională. În acţiunile penale pornite în baza acestui articol, Colegiul local va figura în instanţa ca parte civilă, fiind citat întotdeauna din oficiu, prin preşedintele sau.

Avocaţii pledanti, definitivi şi stagiari, înscrişi în Colegiu pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret, vor fi repartizaţi de către Consiliile Colegiilor la birourile colective prevăzute de art. 21, în limita numărului prevăzut de art. 16. Avocaţii nerepartizati vor fi trecuţi într'un tablou special. Ei vor putea fi repartizaţi pe măsura locurilor disponibile. Plângerile în legătură cu aceste repartizari vor fi adresate Ministerului Justiţiei, spre soluţionare.

În procesele angajate înaintea publicării decretului de faţa, precum şi pînă la intrarea în vigoare a prezentului decret avocaţii îşi vor continua activitatea în condiţiunile legii vechi pînă la terminarea mandatului. În termen de 15 zile dela intrarea în vigoare a prezentului decret, avocaţii vor depune la secretariatul Colegiului o lista a proceselor angajate. Preşedintele Colegiului va da delegatiile prevăzute la art. 23.

În vederea aplicării decretului de faţa, organele de conducere ale Colegiilor vor lua toate măsurile necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea birourilor colective de avocatura. Ele îşi vor începe activitatea la data intrării în vigoare a decretului. Ministrul justiţiei va putea suspenda, pe cale de decizie, aplicarea unora din dispoziţiunile prevăzute în prezentul decret, privitoare la organizarea birourilor de avocatura în unele localităţi, pentru timpul necesar efectuării lucrărilor preparatorii de organizare. La propunerile motivate ale Consiliilor Colegiilor, ministrul justiţiei va putea dispune ca prin derogare dela art. 21, justiţiabilii repartizaţi prin birourile colective să poată fi primiţi la domiciliul avocaţilor, pînă cînd birourile colective vor fi astfel organizate încît să fie garantată activitatea în bune condiţiuni în localurile birourilor respective.

Consiliile existente vor exercita atribuţiunile prevăzute în prezentul decret, pînă la constituirea noilor organe.

Acţiunile disciplinare pendinte se vor cerceta şi judeca după procedura prevăzută în decretul de faţa.

Avocaţii stagiari la data publicării decretului, vor fi definitivati în condiţiunile prevăzute de prezentul decret, dar cu scutire de examen.

După intrarea în vigoare a prezentului decret, Casele locale de pensiuni, precum şi Casa Centrala de Asigurări a Avocaţilor în R.P.R. îşi vor continua activitatea în conformitate cu statutele lor. Prin decizia ministrului justiţiei se va numi o comisiune pentru lichidarea patrimoniului fostei Uniuni a Colegiilor de avocaţi. Imobilele vor fi atribuite Casei Centrale de Asigurări a Avocaţilor din R.P.R., iar din numerarul existent 1/3 va servi pentru scopuri de asistenţa socială, restul urmând a fi pus la dispoziţia Ministerului Justiţiei care îi va folosi exclusiv pentru punerea în funcţiune a birourilor colective de avocatura la Colegiile care nu vor dispune de fonduri suficiente, precum şi pentru orice cheltuieli legate de aplicarea decretului de faţa. Numerarul care rămîne după împlinirea acestor scopuri, va fi atribuit Casei Centrale de Asigurări a Avocaţilor din R.P.R..

Asocierile de avocaţi existente pentru exercitarea în comun a profesiunii, se dizolva de drept pe data intrării în vigoare a prezentului decret.

Se menţin dispoziţiunile art. 2 din decizia Consiliului de Miniştri din 4 februarie 1949, cu privire la spaţiul de locuit, pentru avocaţii înscrişi în Colegiu.

Prezentul decret intră în vigoare la data de 1 Aprilie 1950. Pe aceeaşi dată se abroga decretul-lege pentru organizarea Corpului de avocaţi din România, din 5 Septemvrie 1940, precum şi orice alta dispoziţie contrară prezentului decret. C.I. PARHON MARIN FLOREA IONESCU Ministrul justiţiei, Stelian Nitulescu -------------