Decretul nr. 41/1950

Ministerul comunicaţiilor, prin Direcţiunea Marinei Comerciale şi serviciile sale exterioare (Capitanii şi Oficii de Port) exercita supravegherea, controlul şi ordinea navigaţiei în apele naţionale.

Capitaniile şi Oficiile de Porturi, exercita atribuţii cu privire la surpavegherea şi controlul navigaţiei, în colaborare cu celelalte organe portuare, conform prevederilor prezentului decret în limitele porturilor şi în zonele stabilite prin decizia Ministerelor Comunicaţiilor şi Afacerilor Interne. Capitaniile şi Oficiile de Porturi, sînt denumite în cuprinsul acestui decret, organe maritime şi fluviale. Organele portuare vor fi stabilite prin decizia Ministerelor Comunicaţiilor şi Afacerilor Interne.

Capitanii din porturile principale desemnaţi de directorul Marinei Comerciale, vor avea gradul de inspector şi îşi vor exercita atribuţiile lor în zonele sau circumscripţiile ce se vor fixa prin decizie ministerială.

Vasele maritime şi fluviale, de orice categorie, şi indiferent de pavilion, intrand în porturile sau apele române, sînt obligate a se conformă dispoziţiunilor din prezentul decret şi acelor din legile, regulamentele şi instrucţiunile relative la navigatiunea şi ordinea în porturile şi apele naţionale, precum şi la măsurile de ordine cu privire la persoane.

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, sînt obligaţi sa ancoreze, sa acosteze sau sa lege vasele lor, numai în locurile ce li se vor desemna de Capitanie sau Oficiul de Port, în colaborare cu celelalte organe portuare. Nici un vas ancorat sau legat în port, nu poate să-şi schimbe locul fără permisiunea Căpităniei Portului sau Oficiului de port, în colaborare cu celelalte organe portuare. Vasele vor micşora viteza la intrarea şi ieşirea din porturi, precum şi la trecerea prin faţa porturilor fluviale. Remorcherele nu vor mola remorcele vaselor pe care le aduc în porturi, înainte ca aceste vase să fie în siguranţa.

Vasele maritime sau fluviale sub pavilion român sau sub pavilion străin cu port de înscriere român, sînt obligate să aibă la bord, intrarea lor în apele şi porturile româneşti, următoarele acte: 1. Vasele maritime

1. a) Actul de naţionalitate;
2. b) Rolul de echipaj;
3. c) Certificatul de tonaj;
4. d) Actele de vizita (certificatul de siguranţă, certificatul de franc-bord, certificatul de siguranţă radio-telegrafica);
5. e) Manifestul vamal (pentru vasele încărcate);
6. f) Patenta de sănătate;
7. g) Registrul de maşini (jurnalul de maşini);
8. h) Registrul radiotelegrafic;
9. i) Registrul de navigaţie (jurnal de bord);
10. j) Planurile vasului. Aceste vase sînt obligate a avea la bord şi orice alte acte, precum şi certificatele cerute de legile comerciale şi convenţiile internaţionale, la care Statul Roman a aderat. 2. Vasele fluviale cu propulsiune
11. a) Actul de naţionalitate;
12. b) Rolul de echipaj;
13. c) Registrul de navigaţie (jurnalul de bord);
14. d) Permisul de navigaţie;
15. e) Patenta sanitară;
16. f) Registrul de maşini (jurnal de maşini);
17. g) Certificatul de tonaj;
18. h) Certificatul de clasificare, după puterea masinei la remorchere;
19. i) Registrul radiotelegrafic (ptr. Vasele cu RTSF);
20. j) Manisfestul vamal (pentru vasele încărcate). 3. Vasele fluviale fără propulsiune
21. a) Actul de naţionalitate;
22. b) Rolul de echipaj;
23. c) Permisul de navigaţie;
24. d) Patenta sanitară;
25. e) Certificatul de tonaj;
26. f) Manifestul vamal (pentru vasele încărcate). 4. Bacurile, barcazele şi podurile
27. a) Carnetul de ambarcatiune;
28. b) Permisul de navigaţie;
29. c) Certificatul de tonaj; 5. Ambarcatiunile cu motor
30. a) Carnetul de ambarcatiune;
31. b) Parmisul de navigaţie. 6. Ambarcatiunile fără motor
32. a) Carnetul de ambarcatiune.

Vasele sub pavilion străin, la intrarea în apele româneşti, vor trebui să aibă la bord actele cerute de legile naţionale respective şi de convenţiunile internaţionale în vigoare. Organele maritime şi fluviale R.P.R. vor recunoaşte ca valabile certificatele şi permisele de navigaţie, precum şi brevetele personalului, eliberate de organele străine competente, vaselor sub pavilion străin şi echipajelor lor. Registrul de navigaţie, registrul de maşini şi registrul radiotelegrafic vor trebui să fie vizate, numerotate şi parafate de către Capitanie sau Oficiul de Port. Pentru vasele sub pavilion străin, cu port de înscriere român, certificatele sau permisele de navigaţie vor fi eliberate numai de organele maritime şi fluviale române.

Orice vas maritim intrand în porturile sau apele româneşti, trebuie să aibă la bord un certificat de tonaj calculat după normele certificatului de tonaj internaţional. Dacă vasul maritim nu va avea acest certificat, organele maritime vor proceda la constatarea respectiva, printr'o expertiza oficială şi vor elibera vasului certificatul de tonaj.

Orice vas maritim, sub orice pavilion, intrand în porturile sau apele române, va trebui să aibă la bord un certificat internaţional de franc-bord, un certificat de siguranţă în navigaţie şi un certificat de siguranţă radiotelegrafica, a căror valabilitate sa nu fie expirată. Pentru vasele maritime, care nu vor avea aceste certificate sau dacă certificatele nu ar mai fi valabile, se va proceda în conformitate cu Convenţiunile Internaţionale asupra liniilor de încărcare şi a "Ocrotirii vieţii umane pe Mare".

Orice vas fluvial, sub orice pavilion, intrand în porturile sau apele române, va trebui să aibă la bord un certificat de tonaj a cărui valabilitate este de 10 ani dela emitere, dacă vasul nu a suferit vre-o reparatiune sau modificare importanţa, precum şi un permis de navigaţie, eliberat de autoritatea competentă, care să nu fie emis de mai mult de un an pentru vasele mai vechi de 10 ani, de 2 ani pentru vasele mai vechi de 5-10 ani şi de 3 ani pentru vasele mai noi de 5 ani. În cazul lipsei acestor acte, sau cînd ele nu ar fi valabile, organele maritime şi fluviale vor proceda la constatarea respectiva printr-o expertiza oficială, pe spesele proprietarului vasului şi va elibera vasului certificatul sau permisul respectiv. Carnetul de ambarcatiune, eliberat vaselor de categoria II-a (ambarcatiuni), se vizează în fiecare an la Căpitănia sau Oficiul de Port, pentru constatarea bunei stări de navigabilitate a ambarcatiunei.

În vederea siguranţei navigatiunei şi a ocrotirii vieţii umane, vasele sub pavilion străin cu port de înscriere român, vor trebui să aibă la bord acelaşi inventar sanitar şi de salvare ca şi vasele sub pavilion român.

Comandantii, ofiţerii, conducătorii sau carmacii piloti, mecanicii, radiotelegrafistii şi orice alt personal de serviciu la bord, trebuie să aibă diploma sau brevetul corespunzător functiunei ce îndeplinesc, emise de organele competente naţionale sau străine, precum şi actele necesare pentru stabilirea identităţii lor.

Organele maritime şi fluviale, pot interzice libera navigaţie, precum şi operaţiunile de încărcare-descărcare şi transbord sau legătură cu uscatul, vaselor care nu îndeplinesc condiţiunile cerute de Art. 6, 7, 8, 9, 10 şi 11.

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor sînt obligaţi să se prezinte exceptând cazurile de impedecare legitima, în termen de maximum 1 ora dela sosirea vasului în port, la Căpitănia sau Oficiul de Port, pentru a depune actele de bord, a face viza jurnalului de bord şi a răspunde la interogator. Comandantul vasului maritim va putea fi înlocuit de secund pentru indeplinerea acestor formalităţi. Direcţiunea Marinei Comerciale va reglementa prin instrucţiuni speciale, formalităţile de bord ce trebuie să îndeplinească remorcherea care leagă vasele în port sau pleacă cu vasele luate din port, în cazul cînd echipajul ia contact cu uscatul.

Odată cu depunerea actelor de bord, comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor sînt obligaţi sa răspundă la interogatorul ce li se ia de Căpitănia sau Oficiul de Port, cu privire la numele, naţionalitatea, tonajul şi alte caracteristici ale vasului, numele proprietarului, felul incarcaturei, numele persoanelor din echipaj, numărul călătorilor, precum şi orice alte informaţiuni de ordin nautic, meteorologic şi cele privind ocrotirea vieţii umane şi siguranţei vasului, delicte sau crime comise pe case şi cele de ordin sanitar, din timpul călătoriei şi sa subscrie acest interogator. Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, vor depune o lista de echipaj şi o lista de pasageri, dacă vasul vine dintr-un port străin.

Vasele de călători şi mărfuri de curse regulate, pot fi dispensate de a depune actele de bord, ele nu pot fi scutite însă de a depune interogatorul. Agenţii responsabili din port ai acestor vase, sînt obligaţi sa completeze şi să depună interogatorul în termen de maximum 1 ora dela sosirea vasului.

Organele maritime şi fluviale vor putea face prin experţi, verificarea capacităţii sau încărcăturii unui vas, cînd exista prezumţii de frauda.

Constatarea bunei stări de navigabilitate, calcularea certificatelor de tonaj, verificările anuale de clasare ale vaselor sub pavilion român, expertizele la vase şi mărfuri, sînt de competenţa Directiunei Marine Comerciale. Aceste operaţiuni se fac de experţii oficiali care lucrează pe lîngă organele maritime, împreună cu capitanul portului şi după dispoziţiunile date de Direcţiunea Marinei Comerciale. În cazul cînd s-a produs o avarie a vasului sau incarcaturei în zona unui oficiu de port, raportul de avarie se va depune la Oficiul de Port, care va face verificarea, iar constatarea avariei vasului sau incarcaturei, se va face de experţii desemnaţi de Direcţiunea Marinei Comerciale. Pentru stabilirea avariilor la mărfuri, în cazul cînd experţii oficiali ce funcţionează pe lîngă Capitaniile de Porturi nu au cunoştinţele necesare, se vor desemna experţi de specialitate de Căpitănia Portului, la cererea părţilor interesate.

După depunerea actelor de bord şi completarea interogatoriului, comandantul, conducătorul sau carmaciul vasului, primeşte permisul de acostare prin care se constata îndeplinirea la Capitanie sau Oficiul de Port, a formalităţilor de sosire a vasului. Permisul de acostare trebuie să fie prezentat în orice cerere a agenţilor însărcinaţi cu ordinea portului, care vor nota pe ele toate operaţiunile ce le executa vasul, în tot timpul cat stationeaza în port.

Niciun vas nu va putea începe încărcarea, descărcarea, transbordarea de mărfuri, precum nici ambarcarea sau debarcarea de persoane, fără a fi depus actele de bord la Căpitănia sau Oficiul de Port şi de a fi obţinut libera practica, în urma vizitei medicului portului, permisul de acostare şi autorizaţia de lucru. În cazul de urgenta sau de forta majoră, Căpitănia sau Oficiul de Port, poate autoriza începerea operaţiunilor arătate mai sus şi înainte de depunerea actelor de bord.

Depunerea şi scoaterea actelor de bord, descarcarilor, incarcarilor sau transbordarile de mărfuri, reparaţiile, scoaterile pe uscat sau lansarea vaselor şi orice alte operaţiuni efectuate la avase, în port şi în apele naţionale, se fac sub supravegherea şi controlul Căpităniei Portului sau Oficiului de Port, în colaborare cu celelalte organe portuare, cu plata tarifelor respective.

Cînd Căpitănia sau Oficiul de Port şi organele portuare, vor găsi ca este necesar ca unul sau mai multe vase să-şi schimbe locul, comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, precum şi echipajele, vor fi obligaţi să execute dispoziţiunile ce li se dau în acest scop. Pentru executarea manevrelor, vasele vor avea la bord personalul necesar acestei operaţiuni. Organele maritime şi fluviale vor stabili categoriile de remorchere ce sînt apte a executa manevre cu vasele în port. În porturile maritime şi Dunarea Maritima, manevrele vaselor maritime nu se vor executa decât cu pilotii portului respectiv, în urma unei cereri a comandantilor, conducătorilor sau agenţilor vasului.

Organele maritime şi fluviale stabilesc pentru orice vas armat sau dezarmat personalul necesar siguranţei sale, şi în caz de neconformare îl angajează pe contul proprietarului.

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor sînt oblgiati sa aducă la cunoştinţa Căpităniei sau Oficiului de Port, orice evenimente petrecute pe vase, în timpul cat vasul se afla în port sau în navigaţie, precum: abordaj, avarie, furt, moarte, inec, etc.

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor sînt obligaţi sa restabileasca ordinea şi liniştea la bordul vaselor lor, cînd ar fi tulburata prin certuri, dezordini, semnaland aceste cazuri Căpităniei sau Oficiului de Port, pentru a lua măsurile impuse de împrejurări.

Niciun vas care stationeaza în port nu va putea permite ambarcatiunilor care ar veni deja malul statelor vecine sau din orice alt loc, să se prinda de el, cu excepţia cazurilor de forta majoră, cînd sînt obligaţi a anunta imediat Căpitănia Portului sau Oficiului de Port.

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor nu vor primi pe bord nicio persoana străină de echipajul vasului, decât pe baza unei autorizaţii de acces la bordul vaselor, eliberata de organul competent. Ei sînt obligaţi sa predea acestui organ, pe orice persoană care s-a urcat la bordul vasului, ce comanda, fără autorizaţie.

În caz de neexecutare a ordinelor date cu privire la manevra vaselor şi în caz de necesitate, Căpitănia Portului sau Oficiului de Port va putea ordonă să se lege sau să se deslege vasul, să se întărească legăturile lui şi să se facă orice altă manevră pe chetuiala şi responsabilitatea armatorului.

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor sînt obligaţi a se ajuta reciproc la orice manevră ce se va face în dana unde se afla sau în danele apropiate, pentru intrarea, ieşirea sasu manevra vasului.

Vasele maritime sau fluviale, române sau străine, vor avea arborat pavilionul naţional, la sosirea, plecarea şi în timpul stationarii lor în porturi sau rade. Toate vasele de orice categorie şi sub orice pavilion, aflate în radele şi porturile române, sînt obligate sa pavoazeze la cererea organelor maritime şi fluviale.

Organele maritime şi fluviale au dreptul de viteza la bordul oricărui vas, indiferent de pavilion, aflat în porturile şi apele naţionale, precum şi orice hangare, magazii sau stabilimente din raza porturilor, la orice ora din zi sau noapte, pentru a se face cercetări şi inspecţiuni, asistate şi de alte organe portuare.

Este interzis a se lasă libere animalele pe bordul vaselor, de a se da foc la materialele inflamabile sau fumigene, a se face semnale fonice sau luminoase, în afară de cele necesare navigatiunei, de a se trage focuri de arma, a se face desinfectii cu substanţe toxice şi a se face sondaje şi fotografii, fără permisiunea organelor maritime şi fluviale.

Este interzis vaselor de a întrebuinţa telegrafia fără fir în raza protului sau în rada. Vasele aflate în rada vor putea face uz de telegrafia fără fir numai în cazul cînd siguranţa lor sau a echipajului este în pericol.

Este oprit echipajelor sa iasa dela bord fără permisii eliberate de organul în drept; permisiile se vor eliberate de organul în drept, permisiile se vor elibera după depunerea actelor de bord şi a interogatorului. De asemenea se interzice echipajului sa iasa de pe vas cu orice fel de arme, sau a introduce arme la bord. Armele proprietatea echipajului se vor închide şi sigila imediat după sosirea vasului. Armele de paza ale vasului rămîn în grija şi pe răspunderea comandantului.

Orice vizita sau cercetare la bordul vaselor aflate în apele sau porturile naţionale vor putea fi făcute de alte organe, numai la cererea acestora şi în asistenţa Căpităniei sau Oficiului de Port, care va semna actele încheiate.

Organele maritime şi fluviale reglementează şi supraveghează operaţiunile în porturi în colaborare cu celelalte organe portuare cu privire la:

1. a) Intrarea, ieşirea şi miscarea vaselor în porturi;
2. b) Manevrele de remorcaj, de ancoraj şi de legarea vaselor în port;
3. c) Imbarcarea şi debarcarea călătorilor;
4. d) Imbarcarea, debarcarea şi depozitarea mărfurilor, lestului şi oricăror materiale;
5. e) Stivarea şi arhimarea mărfurilor în vase, precum şi existenta mijloacelor de salvare la bordul acestora;
6. f) Întreţinerea luminilor şi facurilor la bordul vaselor şi luarea precautiunilor contra incendiului şi exploziilor;
7. g) Siguranţa vaselor în porturi şi rade.

În porturile unde funcţionează dragi, palancuri, macarale, elevatoare, docuri plutitoare sau pontoane de acostare, funcţionarea acestora va fi reglementată de organele maritime şi fluviale împreună cu Administraţia P.C.A. Organele maritime şi fluviale vor fixa formalităţile ce trebuie să îndeplinească şi actele ce trebuie să posede instalatiunile plutitoare, indicate la alineatul precedent, precum şi personalul lor.

Toate persoanele care exercită o profesiune în limita porturilor sau a zonelor lor, astfel cum este stabilită la Art. 2, precum şi acelea care în mod accidental se afla în acele porturi sau zone sînt obligate să respecte dispoziţiunile legale în vigoare.

În caz de incendiu, inundaţii şi orice alt caz de pericol sau de interes general, Căpitănia Portului sau Oficiul de Port va putea cere concursul marinarilor, lucrătorilor, muncitorilor de port, barcagiilor, pescarilor sau oricăror alte persoane care exercită o profesiune în port sau lucrează în mod obişnuit pe cheu, în porturile şi apele naţionale. Aceste persoane vor trebui sa dea concursul cerut şi să execute toate manevrele ordonate de Căpitănia Portului sau Oficiului de Port şi de celelalte organe portuare.

Niciun vas sau ambarcatiune, cu excepţia vaselor cu pilot şi a remorcherelor de manevra autorizate, nu se pot alătură fără permisiunea specială a Căpităniei Portului sau Oficiului de Port, la vasele care sosesc în port, înainte ca acestea sa fi obţinut libera practica.

Operaţiunile de încărcare sau descărcare a mărfurilor sau oricăror materiale, precum şi operaţiunile de îmbarcare sau debarcare a călătorilor, se fac în locurile şi modurile stabilite de Căpitănia sau Oficiul de Port, în colaborare cu celelalte organe portuare. Schelele de încărcare şi descărcare se vor face destul de late şi solide, pentru a se evita accidentele.

Nu pot fi depozitate mărfurile sau alte obiecte pe cheuri sau maluri şi în alte locuri - în porturi şi bazine fără permisiunea Căpităniei sau Oficiului de Port. Materialele grele vor fi depozitate pe un loc mai retras pentru a nu strica digul şi unde nu vor putea rămîne mai mult de 5 zile în care timp trebuie să fie ridicate. Mărfurile şi obiectele depozitate nu pot fi ridicate dacă nu s'au achitat taxele şi cheltuielile ocazionate cu manipularea şi conservarea lor.

În caz de incendiu la vasele aflate în port sau rada portului, precum şi în apropierea portului, comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, trebuie să adune echipajele şi să execute toate dispoziţiunile date de Căpitănia sau Oficiul de Port după indicatiunile organului competent pentru stingerea incendiilor.

Este interzis să se arunce pămînt, balast, murdarii, pietre, sgura şi materii de orice fel în porturi, rade sau canaluri navigabile şi în accesoriile lor, în alte locuri, decât cele fixate şi în condiţiunile stabilite de Căpitănia sau Oficiul Portului.

În caz de scufundare de mărfuri sau de alte materiale, în porturi, rade sau canale, cei interesaţi trebuie să procedeze la imediata lor scoatere. Dacă cei intersati nu-şi îndeplinesc aceasta obligaţiune şi după aprecierea organelor maritime şi fluviale, poate să rezulte un pericol sau obstacol pentru navigaţiune, capitanul sau şeful Oficiului de Port vor semnala cazul inspectoratului regional, care împreună cu organele Administraţiei P.C.A. vor stabili măsurile ce urmează a se lua.

Este interzisă să se întrebuinţeze ca magazie, depozite sau pontoane, vase în stare de degradare.

În caz de stricăciuni sau pagube produse cheiurilor, malurilor şi în general oricăror instalaţii servind navigatiunei sau utilajului portului, Căpitănia sau Oficiul de Port verifica şi constata pagubele prin experţii săi oficiali, care vor întocmi şi devizul de reparaţii, despăgubirile urmând a fi plătite conform dispoziţiunilor Art. 67 din prezentul decret.

Este interzis a se construi sau demonta vase pe alt loc decât acela desemnat de Căpitănia Portului sau Oficiul de Port, împreună cu celelalte organe portuare. Resturile de materiale, provenite din operaţiunile de mai sus, se vor transporta în locurile desemnate de Căpitănia Portului sau Oficiul de Port.

Este interzis a se sapa gropi pentru instalarea cazicilor, sau pentru alt scop, pe platforma portului, fără autorizaţia Căpităniei sau Oficiului de Port.

Instituţiile însărcinate cu administrarea bazinelor docurilor şi canalurilor navigabile, vor executa lucrările necesare pentru buna întreţinere a navigaţiei, cerute de organele maritime şi fluviale.

Este oprit scaldatul în limitele portului. Pentru instalarea şi funcţionarea de băi publice în porturi, rade, plaje, se va cere avizul tuturor organelor portuare. Organele de conducere ale unor asemenea instalatiuni sînt obligate să se conformeze dispoziţiunilor ce se vor da de organele maritime şi fluviale în vederea prevenirii accidentelor.

Organizarea de serbari nautice cu barci şi şalupe, de curse de înot sau alte manifestatiuni, este oprită în porturile şi apele naţionale fără permisiunea organelor competente. Organizatorii unor asemenea manifestatiuni sportive, sînt obligaţi să se conformeze măsurilor de prevedere luate sau recomandate de organele maritime şi fluviale pentru evitarea accidentelor şi pentru ocrotirea vietilor omeneşti.

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor pe bordul cărora se afla cadavre sînt obligaţi sa anunţe Căpitănia Portului sau Oficiul de Port, imediat ce sosesc în port. Căpitănia sau Oficiul de Port, aduce cazul la cunoştinţa organelor competente şi împreună cu medicul portului sau al oraşului, constata starea sicriului şi dreseaza un proces-verbal.

La introducerea în ţara a cadavrului pentru care s-a făcut constatarea prevăzută la articolul precedent, Căpitănia sau Oficiul de Port cere actul de deces, emanat dela organul competent al locului, unde persoana a încetat din viaţa, şi dreseaza prcesul-verbal, luînd declaraţii atît dela cel care a făcut cererea de introducere cat şi a rudelor care vor fi însoţit cadavrul, reproduce în integime actul de deces, actul de imbalsamare, actul de închidere ermetica a sicriului şi autorizaţia de transport a cadavrului. Un exemplar din procesul-verbal împreună cu actul de deces, se va inainta Parchetului Tribunalului respectiv, iar un exemplar se va inmana celui care a depus actul de deces.

Vasele şi ambarcatiunile întrebuinţate la un serviciu local de interes public nu pot funcţiona dacă nu sînt prevăzute cu o autorizaţie tehnica de a funcţiona, eliberata de Căpitănia Portului sau Oficiului de Port.

Ambarcatiunile venind dela malul Statelor vecine, fie cu pasageri, fie cu mărfuri sau alte obiecte, fie deşerte, vor trage numai la locurile destinate de Căpitănia sau Oficiul de Port împreună cu celelalte organe din port. Conducătorii lor sînt obligaţi a se prezenta imediat la Căpitănia sau Oficiul de Port, pentru îndeplinirea formalităţilor de sosire în port. Este de asemenea interzis comandantului, conducătorului sau carmaciului vasului, a permite în timpul voiajului, legarea de vasul lor a barcilor sau altor ambarcatiuni.

Vasele de orice categorie nu vor putea părăsi portul sau rada, fără a ridica actele de bord dela Căpitănia Portului sau Oficiului de Port şi fără permisul de plecare eliberat de aceste organe.

La ridicarea actelor vasului se va depune la Căpitănia sau Oficiul de Port permisul de acostare completat cu operaţiunile efectuate de vas în port, manifestul vamal, dacă vasul a făcut operaţiuni de încărcare, precum şi permisele de ieşirea echipajului dela bord, eliberate de către organul portuar competent.

Înainte de a părăsi portul, vasul este obligat să justifice Căpităniei sau Oficiului de Port, prin prezentarea actelor legale, ca a achitat taxele, indemnizaţiile sau amenzile la care era obligat faţă de organele maritime sau alte instituţiuni din port şi ca a plătit valoarea stricaciunilor constatate conform Art. 47 din prezentul decret. Căpitănia Portului sau Oficiul de Port nu va elibera actele de bord şi permisele de plecarea vaselor care nu s-au conformat acestor dispoziţiuni.

Vasele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada în următoarele cazuri:

1. a) Cînd s'a cerut aceasta de o instituţie publică, alta decât cele prevăzute la articolul precedent, prin adresa scrisă. Reţinerea vasului se va face pe răspunderea acelei instituţii;
2. b) Cînd Căpitănia sau Oficiul de Port primeşte reclamaţii scrise prin care i se cere reţinerea vasului pentru neplata mărfii încărcate sau pentru alte cazuri de aceeaşi importanţa. În acest caz reţinerea se va face pe răspunderea reclamantului şi numai pentru 24 ore. Dacă însă, în intervalul de timp prevăzut la punctul b, nu se primeşte dispoziţiunea scrisă a unei instanţe judecătoreşti pentru continuarea reţinerii vasului, Căpitănia sau Oficiul de Port, va permite plecarea vasului.

Capitaniile şi Oficiile de Port, asistate de organele portuare, vor consemna prin procese-verbale toate reclamatiunile ce le-ar face comandantii, conducătorii sau carmacii diferitelor vase, contra încărcătorilor, descarcatorilor, sau altora, pentru neplata de navluri prin întârzieri sau reclamatiuni, ce le-ar face incarcatorii, descarcatorii ori alte persoane, împotriva armatorului sau comandantului, pentru diferite cauze maritime şi le va elibera copii de pe aceste procese-verbale cu care să-şi susţină drepturile lor.

Comandantul, conducătorul sau carmaciul vasului, care ar voi să-şi prelungească şederea în port mai mult de 24 ore după ce a primit actele de plecare dela Căpitănia sau Oficiul de Port, trebuie să depună actele din nou Căpităniei sau Oficiului de Port, unde vor rămîne pînă în ziua plecării, cînd se va face menţiunea pe permisul de plecare, despre aceasta întîrziere.

Orice vas de război naţional sau străin, sosit într'unul din porturile sau radele române, acosteaza sau ancoreaza în locul ce i se recomanda de Căpitănia sau Oficiul de Port.

Căpitănia Portului sau Oficiului de Port, înştiinţează garnizoana locală de sosirea vasului.

Este permisă ieşirea la uscat a detasamentelor armate de pe vasele de război străine numai în cazul cînd acestea iau parte la solemnităţi şi ceremonii cu caracter oficial şi numai cu aprobarea comandantului garnizoanei respective, pe baza avizului organului portuar competent.

Niciun vas nu va putea ancora sau acosta la maluri în afară de limitele portului, fără permisiunea specială a organelor maritime şi fluviale şi cu avizul celorlalte organe în drept, cu excepţiunea cazurilor de forta majoră şi a imposibilităţii de continuarea navigaţiei în timpul nopţii. Constatarea cazurilor de forta majoră invocate de comandantul, conducătorul sau carmaciul vasului, se va face de organele maritime şi fluviale, printr-un proces-verbal.

Dacă vasul are autorizaţie din partea organelor maritime şi fluviale şi a organelor vamale de a incarca sau transborda în afară limitelor portului, este obligat sa îndeplinească formalităţile cerute de lege ca şi cînd vasul ar fi intrat în port. Pentru respectarea măsurilor de siguranţă, operaţiunile de manipularea mărfurilor, vor fi făcute sub supravegherea organelor Căpităniei sau Oficiului de Port, cei interesaţi fiind obligaţi sa plătească cheltuielile de deplasare şi taxele tarifare respective.

Cînd vasul silit prin caz de forta majoră a trebuit sa debarce, pe mal sau coasta, o parte din incarcatura, este ţinut sa anunţe imediat pichetul de graniceri şi Căpitănia Portului sau Oficiului de Port cel mai apropiat.

Vasele operand în afară de limitele porturilor nu se vor putea lega mai mult de doua în aceeaşi dana.

Morile plutitoare, autorizate a funcţiona, se vor conformă dispoziţiunilor organelor maritime şi fluviale, în ceea ce priveşte staţionarea, miscarea, poziţia ancorelor şi altor măsuri de paza şi siguranţa.

Sînt supuse dispoziţiunilor legilor şi regulamentelor de navigaţie, fără deosebire de pavilion, vasele, ambarcatiunile de orice fel, precum şi punctele care ar staţiona sau circula în porturi şi apele naţionale.

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, amarcatiunilor şi plutelor, trebuie să se supună ordinelor şi sa răspundă la orice somaţie a organelor maritime şi fluviale în aplicarea dispoziţiunilor legilor şi regulamentelor de navigaţie.

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, precum şi echipajele vaselor, sînt obligaţi să-şi dovedească identitatea şi sa arate toate documentele oficiale ce li s'ar cere, pentru a se verifica exactitatea declaraţiunilor ce ar face.

Comandantii, conducătorii sau carmacii nu pot refuza de a fi supuşi unui interogatoriu sau de a depune ca martori şi nici de a se opune ca membrii echipajelor lor să fie supuşi acestor formalităţi.

Organele de inspecţie maritime şi fluviale şi celelalte organe portuare, cînd călătoresc în interes de serviciu, pot călători dela un port la altul pe baza ordinelor de serviciu, numai pe vasele R.P.R., care naviga în apele naţionale. Comandantii, conducătorii sau carmacii, trebuie să permită de asemenea a călători fără plata, oricărui pilot sau agent al organelor maritime şi fluviale şi celelalte organe portuare, care merge în intersul serviciului şi care este prevăzut cu un ordin de serviciu, eliberat de organele maritime şi fluviale.

Nici o permisiune de încărcare, descaracare sau transbord de mărfuri sau materiale la vase, nu va putea fi data de organele vamale, dacă nu i se prezintă dovada ca a satisfăcut obligaţiunile impuse de Art. 20, - putând opri operaţiunile, dacă aceste obligaţiuni nu au fost îndeplinite.

Organele vamale vor putea face cercetări, vizite şi inspecţiuni la bordul vaselor de comerţ, în limita porturilor, numai în asistenţa organelor portuare în drept, care vor semna actele încheiate de organele vamale.

Orice cercetări, vizite sau inspecţiuni vamale la bordul vaselor comerciale străine, se vor face în prezenta Consiliului tarii al cărui pavilion îl poarta vasul, sau a delegatului acestuia, ori a comandantului vasului sau secundului acestuia.

Capitaniile şi Oficiile de Port îşi vor da concursul pentru perceperea drepturilor fiscale ale Statului. În caz de neachitare a acestor drepturi, Căpitănia sau Oficiul de Port va putea interzice persoanelor care lucrează în port, exercitarea meseriei sau functiunei lor, iar vaselor, plutitoarelor sau ambarcatiunilor, navigaţia sau funcţionarea lor.

Ordinea sanitară se exercită în apele naţionale, în porturi, pe coastele şi pe malurile române, în conformitate cu dispoziţiunile legilor sanitare. Ea are ca scop sa protejeze litoralul şi malurile române împotriva introducerii maladiilor contagioase şi să asigure la bordul vaselor aflate în porturi, măsurile de profilaxie şi de prim ajutor medical şi farmaceutic necesar.

Orice reglementare sanitară aplicabilă în port sau care priveşte vasele şi echipajele lor, va fi facuta de organele sanitare de acord cu organele maritime şi fluviale şi celelalte organe portuare în drept.

Organizarea serviciului sanitar, la bordul vaselor, se face de Ministerul Comunicaţiilor, prin Direcţiunea Marinei Comerciale, pe cale de instrucţiuni, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

Dacă un vas este în pericol de a naufragia, comandantul, conducătorul sau carmaciul lui este dator a depune toate silintele pentru a-l trage către mal, astfel ca sa nu fie angajat în canalul navigabil sau în locurile de intrare ale vaselor sau porturi, docuri sau bazine. Comandantul, conducătorul sau carmaciul, precum şi echipajul vasului sînt datori a rămîne la bord sau pe mal în apropierea locului sinistrului pînă la sosirea reprezentanţilor organelor maritime şi fluviale.

Cînd Căpitănia sau Oficiul de Port a luat cunoştinţa ca un vas, un plutitor sau o ambarcatiune se afla în pericol de a naufragia sau este expus vreunui alt sinistru, va proceda imediat la darea ajutorului necesar. Dacă nu dispune de mijloacele de ajutor sau acestea nu sînt suficiente, trebuie să înştiinţeze imediat organele care au posibilitatea de a interveni în mod util. Pentru darea ajutorului necesar, capitanul Portului sau şeful Oficiului de Port, poate ordonă punerea la dispoziţie a vaselor şi ambarcatiunilor, cu personalul necesar, care se găsesc în porturi sau în vecinătatea acestuia. Retribuţiile datorate pentru opera prestată se vor determina şi repartiza după normele în vigoare.

În caz de naufragiu sau de alt sinistru întâmplat în porturile şi apele naţionale, Căpitănia Portului sau Oficiului de Port procedează la ajutorarea naufragiaţilor în modurile stabilite prin articolul precedent. Toate organele locale au obligaţia de a-şi de concursul lor. De asemenea, Căpitănia sau Oficiul de Port, poate obliga sa dea asistenţa lor toate vasele, ambarcatiunile şi orice persoane, care prin aptitudinile lor profesionale pot concura la ajutor.

În lipsa comandantului, armatorului, proprietarului sau asiguratorului vasului sau încărcătorilor ori al mandatarilor lor, scoaterea vaselor scufundate în apele naţionale, dacă e de prevăzut ca pot fi redate navigaţiei, poate fi efectuată de organele maritime împreună cu organele tehnice ale Administraţiei P.C.A., care iau şi măsurile pentru paza şi administrarea obiectelor recuperate.

Organele maritime şi fluviale pot acorda dreptul de a efectua aceste operaţiuni, unei întreprinderi sau organizaţiuni ale Statului care dispune de materialele şi aparatura necesară. Întreprinderea care a procedat la scoaterea lor are dreptul, în limita valorilor lucrurilor recuperate, la acoperirea cheltuielilor avute, a dauneleor suferite şi la o retributie care se va determina de organele maritime şi fluviale în raport cu valoarea lucrurilor salvate, cu munca depusa şi cu riscurile intampinate în cursul operaţiunilor de scoatere a acestora. Dacă sumele arătate nu vor fi plătite de cei interesaţi, ele vor fi achitate prin organele maritime şi fluviale din sumele realizate prin vînzarea lucrurilor salvate şi în limita acestora.

Pentru vasele străine, organele maritime şi fluviale vor informa despre sinistru şi pe consulul Statului căruia aparţine vasul. În cazul cînd consulul va cere, i se va lasă lui grija scoaterii vasului, organele maritime şi fluviale rămînînd obligate să-i dea concursul dacă îi va fi cerut.

Dacă retributia datorată persoanelor care au prestat un serviciu pentru ajutorarea şi scoaterea vasului, sau au furnizat mijloace în acest scop, nu a fost plătită, ea este determinata de organele maritime şi fluviale conform Art. 87 şi va fi plătită prin ele cu sumele rezultate din vînzarea vasului şi a mărfurilor salvate.

Organele maritime şi fluviale, cînd operaţiunile de scoaterea vasului se fac pe cheltuiala Statului, au facultatea ca în timpul efectuării acestora, sa vândă prin intermediul Întreprinderilor Comerciale de Stat mărfurile şi obiectele ce nu se pot păstra sau a căror conservare cere o cheltuiala disproportionata faţă de valoarea lor. De asemenea, organele maritime şi fluviale, pot sa procedeze la vînzarea oricărui alt obiect salvat conform aliniatului precedent, cînd este necesar să se facă plata cheltuielilor de scoatere, de alimente şi repatrierea echipajului şi transportul personalului organelor maritime şi fluviale, care au trebuit să se deplaseze la locul sinistrului.

După terminarea operaţiunilor de scoaterea vasului şi incarcaturei, Căpitănia Portului sau Oficiul de Port în circumscripţia căreia s-a întâmplat sinistrul, va face publicaţie pentru înştiinţarea persoanelor interesate, invitandu-le sa dovedească drepturile ce au asupra obiectelor salvate. Publicaţiunile se vor face prin afişarea infiintarii la Capitaniile şi Oficiile de Port, la Tribunalul local, precum şi într-unul din ziarele cele mai raspindite din ţara. Dacă în termen de trei luni dela data ultimei instiintari, cei interesaţi nu se prezintă înaintea Căpităniei sau Oficiului de Port pentru a-şi valorifica drepturile şi a retrage lucrurile salvate. Direcţiunea Marinei Comerciale poate dispune vînzarea acestora prin intermediul Întreprinderilor Comerciale de Stat. Suma rezultată din vânzare, din care s'au dedus cheltuielile prevăzute la Art. 87 şi 90, precum şi acele rezultate din îndeplinirea obligaţiunilor impuse de prezentul articol, se va depune la Banca de Stat, la dispoziţia Ministerului de Finanţe. După trecerea unui an dela data vânzării, dacă niciun interesat nu şi-a valorificat drepturile sale, sau dacă acestea au fost respinse printr'o hotărîre judecătorească rămasă definitivă, suma depusa se va face venit la Bugetul Statului, la articolul respectiv.

În caz de scufundarea unui vas în porturi, rade, canale de acces sau în locurile necesare pentru intrarea şi ieşirea vaselor, dacă după aprecierea organelor maritime şi fluviale, în baza avizului organelor tehnice ale Administraţiei P.C.A., constituie un pericol sau împiedicare a navigaţiei, Căpitănia Portului sau Oficiul de Port ordonă proprietarului, armatorului sau reprezentanţilor lor, de a proceda în termenul ce se va fixa, pe propriile lor speze, la scoaterea vasului şi la curăţirea fundului apei. În caz de neîndeplinire a acestei obligaţiuni, în termenul stabilit, organele maritime şi fluviale împreună cu Administraţia P.C.A., procedează la efectuarea operaţiunii de scoatere, în contul proprietarului iar în caz de nerestituire a cheltuielilor, vasului conform Art. 90, pentru acoperirea acestora, eventuala diferenţa rămînînd la dispoziţia proprietarului, după achitarea sarcinilor ce grevează vasul. Dacă cheltuielile de scoaterea vasului întrec suma obţinută prin vânzare, proprietarul, armatorul sau reprezentanţii lor vor fi obligaţi a plati diferenţa.

Cei care găsesc obiecte în Mare sau apele interioare, plutind, sau sub apa, sau aruncate de acestea pe maluri, coaste sau cheiuri, sînt obligaţi ca în termen de trei zile dela găsirea lor sau din ziua sosirii în port, dacă găsirea a avut loc în cursul navigaţiei, să le predea Căpităniei sau Oficiului de Port celui mai apropiat. Ei au dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute şi la o recompensa egala cu a treia parte din valoarea lor, pentru obiectele găsite plutind sau sub apa şi la a zecea parte din valoare, pentru obiectele găsite pe plaje, coaste, maluri sau cheiuri. Căpitănia Portului locală ia măsurile necesare pentru păstrarea lucrurilor şi face publicaţiunile pentru înştiinţarea celor interesaţi, după normele prevăzute la articolul 91, cu excepţia publicării în ziare, care se va face în cazul cînd organele maritime şi fluviale găsesc ca este necesar. Dacă însă în timp de un an dela publicarea înştiinţării, obiectele nu sînt reclamate de proprietar, ele trec în proprietatea Directiunii Marinei Comerciale. Aceasta va putea atribui Instituţiilor de Stat, dintre obiectele găsite, acelea care le pot fi folositoare, iar celelalte le va vinde prin intermediul Întreprinderilor Comerciale de Stat. Suma rezultată din vînzare se va face venit la Bugetul Statului, la articolul respectiv.

Sînt proprietatea Statului: armele, munitiile, aparatele militare şi obiectele de valoare arheologică, istorica sau artistică găsite în Mare, ape interioare, coaste şi maluri şi care nu au fost reclamate timp de un an dela publicarea înştiinţării, de proprietarii lor cu respectarea drepturilor de recompensa prevăzute de articolul 93.

Acei care nu au predat lucrurile indicate în cele doua articole precedente, pierd dreptul la recompensa şi comit infracţiunea de însuşire şi deţinere pe nedrept a lucrului pierdut, prevăzută de Codul penal.

Cînd scoaterea lucrurilor este opera proprietarului şi a echipajului unui vas, recompensa respectiva trebuie să fie împărţită între proprietarul vasului şi echipajul în proporţie stabilită de Art. 104.

Dacă cei care au dreptul la plata de daune, cheltuieli sau retribuţii, datorate pentru scoaterea vasului sau incarcaturei, nu le valorifica în termen de 3 luni dela vînzarea lucrărilor, acestea se prescriu, iar sumele se vor face venit la Bugetul General al Statului.

Asistenţa unei nave sau unui aeromobil, în mare sau în apele interne, care este în pericol de a se pierde, e obligatorie pentru orice vas, în măsura în care e posibil, fără un risc grav pentru acesta, pentru echipaj sau pasageri, cînd la bordul vasului sau aeromobilului se afla în pericol persoane. Cînd vasul sau aermobilul sînt cu totul incapabile de a manevra sau de a-şi relua sborul, comandantul vasului ajutator e ţinut în împrejurările şi limitele indicate de aliniatul precedent, de a incerca salvarea lor sau dacă aceasta nu este posibila de a incerca salvarea persoanelor care se găsesc la bord. E de asemenea, obligatorie, în aceleaşi limite, încercarea de a salva persoane care se afla în mare sau apele interioare în pericol de moarte. Obligaţia nu exista dacă vasul e în curs de călătorie sau gata de a pleca şi dacă e raţional posibil pentru el de a da un ajutor util. Obligaţiunea încetează cînd acel care este ţinut sa o presteze are cunoştinţa ca asistenţa este data de alţii în condiţiuni asemănătoare, sau mai bine decât ar putea fi prestate de el însuşi. Proprietarul vasului nu este responsabil de neexecutarea acestei obligaţiuni, afară de cazul în care înainte de a se presta asistenţa ar fi dat ordin personal de a nu fi efectuată.

Asistenţa şi salvarea vasului sau aeromobilului, dau dreptul la o retributie în limita valorii bunurilor cărora li s'a prestat asistenţa şi salvare, chiar dacă acestea au avut un rezultat util parţial.

Retributia pentru asistenţa sau salvare se fixează după următoarele criterii:

1. a) Succesul obţinut, sfortarile şi meritele acelora care au dat ajutor, pericolul prin care a trecut vasul asistat şi vasul salvator, timpul întrebuinţat, riscurile avute de salvator, ţinându-se seama şi de destinaţia vasului salvator;
2. b) Valoarea lucrurilor salvate.

Cuantumul retributiei, precum şi repartizarea să între salvator, în lipsa de acordul între cei intersati, vor fi stabilite fie de organele maritime şi fluviale, fie de Tribunalele Maritime şi Fluviale, conform competentei acestora. Acestea vor putea reduce sau exclude retributia cînd rezultă ca salvatorii au făcut să fie necesară salvarea sau asistenţa din culpa lor sau cînd s-au făcut vinovaţi de furt, de ascundere sau de alte fapte frauduloase.

Dacă cu ocazia asistenţei sau salvării vasului, aeromobilului sau incarcaturei, au fost salvate şi vieţi omeneşti, salvatorii de vieţi umane au dreptul la o parte din retributia datorată salvatorului vasului sau aeromobilului, incarcaturei şi accesoriilor lor. De asemenea, acestea nu se cuvin, în afară de convenţiune contrarie unui vas public de salvare.

Tribunalele Arbitrare Maritime şi Fluviale pot anula convenţia de asistenţa sau de salvare dacă se dovedeşte a fi viciata prin eroare, dol sau leziune, ori sa reducă aceasta convenţiune la un cuantum în raport cu serviciul prestat.

Retributia de asistenţa sau salvare aparţine, cînd vasul nu ar fi inarmat şi echipat în scopul de a presta ajutor, pentru o treime armatorului şi pentru două treimi comandantului şi celorlalţi membrii ai echipajului, între care suma va fi repartizata în proporţie cu contribuţia fiecăruia dintre ei la opera de salvare, în ce priveşte munca prestată.

Remorcherul are drept la retributie pentru asistenata sau salvare a vaselor remorcate sau a incarcaturei lor dacă a prestat servicii excepţionale care n'au decurs din executarea contractului de remorcare.

Retributia personalului este datorată şi în cazul cînd asistenţa sau salvarea a avut loc între vasele aparţinînd aceluias proprietar sau vase armate de acelaşi armator.

Dacă asistenţa sau salvarea a fost prestată de mai multe vase, retributia se va repartiza între ele după normele stabilite la Art. 100, în limita valorii bunurilor salvate.

Drepturile de retributie de asistenţa sau salvare se prescriu prin trecerea termenului de 2 ani, socotiţi din ziua în care operaţiunile au fost terminate.

Cînd un vas a naufragiat sau din cauza oricărui alt sinistru s'a pierdut sau a fost abandonat de echipaj sau chiar numai de comandant sau în orice alt caz de sinistru maritim sau fluvial, organele maritime şi fluviale respective procedează la anchetarea sinistrului, în ceea ce priveşte cazurile şi împrejurările în care s'au produs şi ia măsurile necesare pentru a împiedica împrăştierea lucrurilor şi a elementelor utile pentru constatările ulterioare.

Au calitatea de a asista sau de a fi reprezentanţi în efectuarea anchetei făcute de organele maritime şi fluviale sau de a fi audiati în contradictoriu cu persoanele chemate să depună: armatorul sau proprietarul vasului, asiguratorii, acei care au suferit pierderi sau daune de pe urma sinistrului şi oricine ar avea interes în ceea ce priveşte vasul sau incarcatura.

Organele maritime şi fluviale vor ancheta cazul chiar dacă sinistrul priveşte un vas sub pavilion străin. Organele de ancheta au facilitatea de a face orice cercetări, de a proceda la interogatorul echipajului vasului străin sinistrat sau altor vase martore la sinistru, instiintand organul consular respectiv.

Cercetările făcute, precum şi măsurile luate pentru conservarea urmelor evenimentelor şi pentru împiedicarea imprastierii lucrărilor şi obiectelor, în vederea verificărilor ulterioare, sînt consemnate de organele maritime şi fluviale locale într'un proces-verbal şi trimise în copie Directiunii Marinei Comerciale. Direcţiunea Marinei Comerciale, poate constitui o comisiune de ancheta a sinistrului pentru cercetarea cat mai completa a evenimentelor petrecute.

Dacă în urma cercetărilor făcute asupra unui sinistru maritim sau fluvial, Căpitănia Portului locală sau comisiunea de ancheta a ajuns la concluzia ca unul sau mai mulţi membrii ai echipajului vasului sau alte persoane s'au făcut vinovate de săvîrşirea unei crime sau delict, va sesiza instanţa competenţa maritima sau de drept comun, după natura infracţiunii, înaintând dosarul cercetărilor împreună cu actele constatatoare ale sinistrului maritim.

Competenţa de a ancheta este determinata de locul sinistrului cînd acesta a avut loc în apele naţionale sau de locul primului port de sosire al vasului sau al naufragiaţilor, cînd acesta a avut loc în afară apelor naţionale. În caz de pierdere totală a vasului şi a tuturor persoanelor aflate la bord, organul maritim şi fluvial competent de a ancheta, va fi acela care a fost încunoştiinţat mai intaiu de sinistru. Titlul II Operaţiunile vaselor în apele naţionale

În afară de condiţiunile cerute de legea asupra pescuitului, persoanele care exercită profesiunea de pescar în porturi, vor trebui să fie înscrise în registrul Capitaniilor şi Oficiilor de Porturi. Fiecare vas sau ambarcatiune care exercită pescuitul va trebui să fie înscrisă în registrele portului din raza unde îşi are domiciliul proprietarul sau conducătorul şi să fie prevăzut cu un rol de echipaj sau carnet de ambarcatiune eliberat de Căpitănia sau Oficiul de Port. În cursul lunei Aprilie a fiecărui an, Capitaniile şi Oficiile de Porturi, procedează la controlul actelor şi verifica starea ambarcatiunilor înscrise în registrele respective. Organele din comunele unde se afla ambarcatiuni, vor da tot concursul Capitaniilor şi Oficiilor de Port, pentru aducerea la îndeplinire, în bune condiţiuni, a acestor dispoziţiuni. În vederea exercitării controlului, Căpitănia sau Oficiul de Port, va desemna, cînd este necesar, locurile de parcare ale ambarcatiunilor aflate în circumscripţia respectiva.

În limitele porturilor, pescuitul cu vase sau ambarcatiuni, precum şi pescuitul de pe mal, cu unelte de mana, nu se face fără autorizaţia specială a organelor portuare.

Vasele, barcile precum şi barcazele care transporta peste, nu pot efectua transporturi de călători decât în cazuri determinate prin decizia Ministerelor Comunicaţiilor şi Afacerilor Interne.

Este oprit a se face garduri, a pune plase şi a aseza unelte fixe în porturi, în senalul navigabil, pe Dunăre, pe Prut, pe Canalul Bega şi în genere în toate apele navigabile.

Pescarii aflaţi pe vasele şi ambarcatiunile autorizate a face pescuit, sînt oblgiati sa dea concursul cerut în caz de nevoie organelor maritime şi fluviale.

Pilotajul este obligatoriu în porturi, rade şi bazine, în care a fost instituit prin decizia Ministerului Comunicaţiilor şi numai pentru categoria de vase pentru care a fost instituit.

Aparţine pilotului dreptul de a indica drumul şi a asista pe comandantul vasului, în determinarea manevrelor necesare pentru urmarea drumului indicat. Pilotul nu poate părăsi vasul, pînă cînd nu a fost ancorat sau legat la locul destinat, iar la plecare, pînă ce vasul nu a ieşit din zona de pilotat.

Comandantul este obligat sa dea pilotului datele necesare asupra caracteristicilor vasului. În timpul cat este la bord, pilotul nu înlocuieşte pe comandant, la comanda vasului, acesta continuand a fi răspunzător de manevra vasului sau şi de orice daune rezultate din aceasta.

În timpul serviciului la bordul vasului pe care este însărcinat sa-l piloteze, pilotul are dreptul la hrana şi la locuinta, dacă este cazul, în aceleaşi condiţiuni ca ofiţerii bordului.

Taxele de pilotaj vor fi fixate conform normelor în vigoare, privind tarifele. Taxele de pilotaj se socotesc: Pentru vasele de mare, la tonajul de registru net, calculat după normele internaţionale. Pentru vasele de navigaţiune fluviale, fără propulsiune, la capacitatea lor maxima în tone metrice. Pentru vasele de navigaţiune fluviale cu propulsiune (remorchere, vase de pasageri, etc.) la deplasamentul lor în tone metrice.

Sînt scutite de plată taxelor de pilotaj:

1. a) Vasele de război române şi străine;
2. b) Vasele întrebuinţate la un serviciu public, de întreţinere sau pentru controlul, supravegherea şi ordinea navigaţiei;
3. c) Vasele de sport.

În porturile şi apele naţionale sînt rezervate vaselor sub pavilion român, următoarele operaţiuni:

1. a) Remorcajul în porturi, rade şi bazinuri. Vasele destinate remorcajului în porturi, rade şi bazinuri nu pot funcţiona decât cu autorizaţia specială a Directiunei Marinei Comerciale. Remorcherele care sosesc sau pleacă cu vase din port, pot face manevre cu acele vase fără o autorizaţie specială. Remorcherele societăţilor de navigaţie pot fi autorizate a face manevra vaselor lor, chiar dacă aceste vase nu au sosit sau nu pleacă cu aceste remorchere.
2. b) Remorcajul între porturile româneşti, afară numai dacă convenţiuni speciale prevăd altfel;
3. c) Serviciul de pilotaj;
4. d) Cabotajul în apele naţionale şi între porturile române, afară de cazurile cînd tratate sau convenţiuni prevăd altfel;
5. e) Transportul de călători în apele naţionale, în porturi şi între porturile române. Transportul nu poate fi efectuat decât cu vase speciale autorizate de Direcţiunea Marinei Comerciale;
6. f) Scoaterea vaselor şi incarcaturilor din apele naţionale în condiţiunile prevăzute la Art. 86 şi 87 din prezentul decret;
7. g) Pescuitul, care nu poate fi efectuat decât în conformitate cu Art. 115 şi următorii;
8. h) Serviciile de interes local. Titlul III Atributiuni cu privire la zona maritima şi fluviala

Ministerul Comunicaţiilor reglementează folosinţă zonei maritime şi fluviale, prin Direcţiunea Marinei Comerciale.

Este oprit a face santuri, canale sau instalatiuni, care ar împiedica trecerea în lungul caii de halaj. Largimea caii de halaj se socoteşte de 6 metri dela malul normal al apei. În cazuri excepţionale, cînd necesitatea va cere să se facă canaluri sau santuri în lungul caii de halaj, va trebui să se restabileasca comunicatia după instrucţiunile date de Direcţiunea Marinei Comerciale.

Orice teren, mal sau suprafaţa de apa, care vor fi recunoscute printr'o decizie ministerială, ca sînt de utilitate publică, pentru comunicatia pe apa, navigaţiune, porturi militare, porturi comerciale şi altele asemănătoare, vor fi supuse servituţilor maritime sau fluviale.

Nicio lucrare de nicio natura, care ar putea împiedica circulaţia sau ar ascunde sau stanjeni amenajările aduse terenurilor şi malurilor în folosul navigatiunei, porturilor sau lucrărilor maritime sau fluviale, nu va putea fi efectuată pe aceste terenuri fără o autorizaţiune a Ministerului Comunicaţiilor. Lucrările făcute contrar dispoziţiunilor aliniatului precedent vor fi desfiinţate de Ministerul Comunicaţiilor în contul contravenientului, care va fi urmărit pentru valoarea cheltuielilor făcute.

Instalarea de poduri, cabluri submarine, cabluri aeriene, pe terenurile, malurile sau apele supuse servitutiilor maritime sau fluviale, se va face cu avizul Directiunii Marinei Comerciale.

Ministerul Comunicaţiilor poate dispune instalarea de balize, semnale de noapte şi de zi, pe tot cuprinsul malurilor şi apelor în punctele pe care le va socoti periculoase navigaţiei, stabilind modul şi condiţiunile în care se vor efectua acestea. Cheltuielile de instalatie şi de întreţinere vor fi suportate de organele însărcinate cu întreţinerea navigaţiei şi a porturilor.

Organele locale ale puterii de Stat, în raza cărora se afla terenuri supuse servitutiilor maritime şi fluviale, vor lua măsurile necesare pentru respectarea dispoziţiunilor prezentului decret, referitoare la acestea, precum şi pentru întreţinerea semnalelor de delimitare şi recunoaştere.

Oricine are o proprietate apropiată zonei maritime sau fluviale şi voieşte să facă lucrări noi pe o distanta de 30 metri dela marginea zonei trebuie să obţină autorizaţia Ministerului Comunicaţiilor prin Direcţiunea Marinei Comerciale şi a Ministerului Afacerilor Interne. Ministerul Comunicaţiilor dacă apreciază ca lucrările proiectate pot aduce prejudicii siguranţei traficului sau navigatiunei, va interzice efectuarea lucrărilor sau va impune limite sau condiţiuni, pentru executarea lor. Dacă lucrările au fost efectuate fără aprobarea Ministerului Comunicaţiilor sau Ministerului Afacerilor Interne, se va proceda conform prevederilor Art. 130. Zona de 30 metri poate fi marita pentru motive speciale în unele regiuni, printr'o decizie a Ministerului Comunicaţiilor. Titlul IV Litigiile maritime şi fluviale

Sînt litigii maritime şi fluviale: 1. Daunele cauzate prin avariile vaselor şi în general a oricărei instalaţii plutitoare. 2. Daunele cauzate prin stricăciunile utilajului portului sau instalatiunilor servind navigaţiei. 3. Daunele cauzate prin întrebuinţarea instalatiunilor de încărcare sau descărcare şi manipularea mărfurilor în port. 4. Daunele cauzate vaselor prin stricăciunile provocate de uneltele de pescuit sau invers. 5. Indemnizaţiile, plăţile sau retribuţiile datorate pentru asistenţa sau salvarea vaselor, plutitoarelor şi aeromobilelor în pericol sau naufragiate, sau pentru scoaterea resturilor acestora sau a mărfurilor innecate ori avariate. 6. Sumele datorate:

1. a) Pentru stivaj, descărcarea şi încărcarea vaselor;
2. b) Pentru procurarea apei necesare;
3. c) Pentru operaţiunile de îmbarcare, debarcare, transbord sau depozitare;
4. e) Pentru aprovizionarea vaselor cu alimente, combustibil şi material, remorcaje, transporturi de călători şi mărfuri, de executarea contractelor sau angajementelor, cu privire la transporturile şi operaţiunile pe apa.

Toate litigiile maritime şi fluviale, de natura civilă, se vor judeca în cazul cînd Statul apare ca reclamant sau parit, de către Tribunalele speciale Maritime şi Fluviale din Constanta şi Galaţi, prevăzute în decretul privind Marina Comercială. În toate celelalte cazuri, litigiile în materie civilă se vor judeca de instanţele de drept comun. Aceasta ultima competenţa poate fi aleasă şi de către Stat, atunci cînd el apare în litigiu ca reclamant.

Rapoartele privind abordajul vaselor şi orice alt sinistru maritim se vor depune:

1. a) Înaintea organelor maritime şi fluviale ale locului unde s'a întâmplat faptul, dacă sinistrul a avut loc în apele naţionale;
2. b) Înaintea organelor maritime şi fluviale ale primului port de sosire, dacă faptul a avut loc în afară apelor naţionale;
3. c) Înaintea oricărui organ maritim şi fluvial în cazul cînd vasul a naufragiat sau a dispărut; Reclamatiunile privind litigiile indicate la Art. 135, vor fi depuse înaintea organelor maritime şi fluviale a locului unde s'a petrecut faptul sau primului port unde s'a oprit vasul.

Termenul de judecată va fi de cel puţin 15 zile dela primirea citaţiei de părţi. În caz de urgenta, Preşedintele Tribunalului va putea micşora acest termen la timpul strict necesar pentru ca părţile să-şi poată pregati apărarea lor.

Preşedintele va putea, fie la intentarea acţiunii, fie în timpul judecaţii, sa ia orice măsuri de asigurare prevăzute de legile comerciale şi civile. În toate cazurile însă aceste măsuri nu se vor putea lua decât pe baza unei cauţiuni în numerar sau efecte publice, al cărui cuantum va fi fixat de către preşedinte. Măsurile de asigurare vor putea fi ridicate la cererea paritului prin consemnarea la o casierie publică a valorii litigiului.

Capitanul Portului şi şeful Oficiului de Port constata abaterile la prezentul decret, precum şi la regulamentele de navigaţie şi porturi, comise în circumscripţia sa. Abaterile pentru care se prevăd pedepse cu închisoarea sînt de competenţa Tribunalului Maritim, care le va judeca după normele prevăzute în decretul privind Marina Comercială.

Constatarea abaterilor se face printr'un proces-verbal încheiat în conformitate cu dispoziţiunile procedurei penale.

Capitanul Portului şi şeful Oficiului de Port aplica sancţiuni pentru abaterile prevăzute de prezentul decret, cu amendă pînă la 4.000 lei. El este obligat sa prevadă în cuprinsul procesului-verbal de constatarea abaterii, pe lîngă amenda pe care o aplica şi denumirea infracţiunii, care constituie obiectul invinuirii menţionând textul de lege aplicat.

Procesul-verbal de constatarea abaterii, devine executoriu dacă nu a fost atacat în termen cu recurs la judecătoria populara respectiva. Capitanul Portului sau şeful Oficiului de Port, dispune încasarea amenzii aplicate sub luare de dovada.

Capitanul Portului se va pronunţa şi asupra eventualelor drepturi la despăgubiri civile, provenite din aceste abateri, atunci cînd partea civilă ar fi Statul. Acţiunea de despăgubire se va judeca conform prevederilor Art. 128.

Capitaniile şi Oficiile de Port primesc reclamatiunile şi plângerile relative la orice abateri în legătură cu navigaţia sau care a avut loc pe vase, în porturi, pe coaste şi pe maluri, fac cercetări şi în caz de vinovăţie, în limita competintei lor, procedează în conformitate cu prezentul decret. Organele maritime şi fluviale vor fi înştiinţate de orice abateri disciplinare sau orice infracţiuni petrecute la bordul vaselor române, spre a se lua măsurile legale.

Afară de amenzile la care sînt condamnaţi, contravenienţii pot fi urmăriţi pentru reparaţiunea tuturor prejudiciilor cauzate prin fapta lor. În cazul cînd judecarea acţiunii penale este de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, organele maritime şi fluviale sînt obligate sa pună la dispoziţia acestei instanţe toate probele strânse în cursul instrucţiei.

Ministerul Comunicaţiilor are dreptul de a da decizii în condiţiunile prevăzute de codul penal. Aceste ordonanţe se vor aplica numai în zonele porturilor şi apelor naţionale şi vor prevedea pedepse sancţionate numai cu amendă pînă la 4.000 lei. Constatarea abaterilor şi aplicarea amenzilor prevăzute în decizie, se va face de Capitanie sau Oficiul de Port, conform normelor din prezentul decret.

Amenzile pronunţate de organele maritime şi fluviale pentru abateri se încasează de Capitaniile şi Oficiile de Porturi, făcându-se venit la bugetul Directiunii Marinei Comerciale. În caz de recidiva, contravenienţii vor fi pedepsiţi cu dublu maximului amenzii.

Hotărîrile rămase definitive se executa conform regulelor din Codul de Procedura Penală. Dacă contravenienţii nu plătesc amenda, dosarul se va trimite din oficiu primului procuror al Tribunalului competent, pentru ca parchetul sa transforme amenda în zile de muncă sau închisoare conform codului penal şi codului de procedura penală.

Termenele prevăzute de lege pentru executarea pedepselor, se modifica după cum urmează:

1. a) Amenzile pronunţate în contra unei persoane aflate la bordul vaselor, se vor executa înainte de plecarea vasului;
2. b) Persoanele condamnate, fără domiciliu cunoscut şi care nu fac parte din echipaj, vor putea fi obligate sa plătească amenda imediat. În acest ultim caz, dacă condamnatul nu achită imediat amenda, actul de constatare devine executoriu şi va fi inaintat împreună cu dosarul cauzei parchetului respectiv, pentru aplicarea dispoziţiunilor prevăzute mai sus. Executarea se suspenda dacă condamnatul sancţionat declara recurs la judecătoria populara locală, în termenul prevăzut de procedura penală, cu consemnarea sumei la o casierie publică, odată cu declararea recursului.

Abaterile la prezentul decret vor fi constatate de: Inspectorii de navigaţie. Capitanii principali de port Capitanii de port. Capitanii ajutori de port. Ofiţerii ajutori de port, şi Şefii oficiilor de port. Agenţii de port sînt auxiliari acestora. Ei vor constata şi urmări orice abatere maritima sau fluviala săvîrşită în limitele porturilor şi în zonele respective. Dacă abaterile s'au comis în timpul navigaţiei, comandantul, conducătorul sau carmaciul, vor constata faptul şi încheia un proces-verbal. La sosirea în port, ei vor trebui sa înainteze organelor maritime şi fluviale, actele dresate împreună cu infractorii.

Pentru persoanele din echipaj şi pentru călători, vasul este cosiderat ca domiciliul legal în ceea ce priveşte procedura, pe timpul cat aceste persoane se afla pe vas.

Organele Militiei şi Granicerilor din porturi, vor da concursul lor organelor maritime şi fluviale, pentru prinderea şi arestarea infractorilor la prezentul decret. Titlul V Infracţiuni şi pedepse

Acela care, fără a fi autorizat de organele în drept ridica de pe maluri, plaje, porturi sau ape naţionale, pietriş, pămînt, lemne sau taie copaci de pe maluri, se pedepseşte cu amendă dela 1.000-4.000 lei.

Comandantul, conducătorul sau carmaciul unui vas, care naviga cu un număr inferior de persoane din echipajul prescris de regulamente sau alte dispoziţiuni ale organelor maritime şi fluviale, se pedepseşte cu amendă dela 2.000-4.000 lei.

Armatorul sau comandantul, care fără permisiunea organelor maritime şi fluviale, angajează la bord pentru anumite funcţiuni persoane care nu au brevete sau certificatele necesare, se pedepseşte cu amendă dela 2.000-4.000 lei. Aceeaşi pedeapsa se aplică şi acelora care-şi asuma la bord funcţiuni pentru care nu poseda brevetele sau certificatele prescrise, fără aprobarea organelor maritime şi fluviale.

Comandantii care naviga fără a avea la bord toate actele şi documentele prescrise de acest decret şi de regulamentele de navigaţie, se pedepsesc cu amendă dela 2.000-4.000 lei.

Refuzul de a permite vizita organelor maritime şi fluviale sau a celorlalte organe portuare în drept, se pedepseşte cu amendă dela 2.000-4.000 lei, putându-se interzice în acelaşi timp şi legătură cu uscatul pentru vasul contravenient.

Abaterile dela dispoziţiunile Art. 5, 14, 15, 16, 19 al. 2; 20, al. 1, se pedepsesc cu amendă dela 500-4.000 lei.

Abaterile dela dispoziţiunile Art. 22, 24, 25, 26, 27, 29, 30 şi 34, se pedepsesc cu amendă dela 500-4.000 lei.

Abaterile dela dispoziţiunile Art. 32, se pedepsesc cu amendă dela 100-500 lei şi dela Art. 33, se pedepsesc cu amendă dela 2.000-4.000 lei.

Abaterile dela dispoziţiunile Art. 38, 44 şi 49 se pedepsesc cu amendă dela 500-2.000 lei.

Abaterile dela dispoziţiile Art. 40, 41, 42, 46 şi 48 se pedepsesc cu amendă dela 2.000-4.000 lei.

Abaterile dela dispoziţiunile Art. 51, 52 se pedepsesc cu amendă dela 100-500 lei, iar dela Art. 56, se pedepsesc cu amendă dela 1.000-4.000 lei.

Abaterile dela dispoziţiunile Art. 57, 58, 59 se pedepsesc cu amendă dela 2.000-4.000 lei, iar dela dispoziţiunile Art. 62, se pedepsesc cu amendă dela 500-2.000 lei.

Abaterile dela dispoziţiunile art. 66, 67 şi 68 se pedepsesc cu amendă dela 2.000-4.000 lei, iar cele dela dispoziţiunile Art. 69, 70, 72, 73 şi 74, se pedepsesc cu amendă dela 500-2.000 lei.

Abaterile dela dispoziţiunile Art. 115, 116, 117 şi 118 se pedepsesc cu amendă dela 200-1.000 lei, iar dela dispoziţiunile Art. 119, se pedepsesc cu amendă dela 1.000-4.000 lei.

Abaterile dela dispoziţiunile Art. 126 se pedepsesc cu amendă dela 2.000-4.000 lei.

Abaterile dela dispoziţiunile Art. 128, 130, 131 şi 134 se pedepsesc cu amendă dela 1.000-4.000 lei.

În cazul cînd abaterile sancţionate prin prezentul decret, îmbracă formele unor infracţiuni prevăzute de Codul penal sau în legi speciale, ele vor fi sancţionate potrivit Codului penal sau legilor speciale.

Abaterile dela dispoziţiunile regulamentului internaţional pentru prevenirea abordajelor pe Mare, precum şi dela regulamentele de navitatie pe Dunăre, sînt de competenţa Tribunalului Maritim, afară de cazul cînd aceste regulamente prevăd alte dispoziţiuni. Titlul VI Dispoziţiuni generale şi finale

Prin apele naţionale se înţelege: Marea teritorială, apele dela malul românesc pînă la talveg şi fluviile sau râurile de frontieră, precum şi râurile, canalurile şi apele navigabile interioare ale R.P.R.

Toate termenele din prezentul decret se socotesc pe zile libere.

Prezentul decret, intră în vigoare pe data publicării lui în Buletinul Oficial.

Legea Nr. 211 din 1942, publicată în Monitorul Oficial Nr. 61 din 21 Martie 1942, precum şi orice dispoziţiuni contrare prezentului decret, se abroga.

1. i) PARHON MARIN FLOREA IONESCU Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al finanţelor,
2. v) Luca Ministrul comunicaţiilor, Prof. ing.
3. n) Profiri Ministrul afacerilor interne, Teohari Georgescu Ministrul justiţiei, Stelian Nitulescu -------------