Decretul nr. 468/1957

Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi cetăţenii Republicii Populare Române. Serviciul militar este o îndatorire de onoare şi se îndeplineşte în condiţiile stabilite de prezentul decret. Prin serviciul militar se înţelege activitatea pe care o desfăşoară cetăţenii în cadrul Forţelor Armate ale Republicii Populare Române sau în unităţile Ministerului Afacerilor Interne.

În vederea îndeplinirii serviciului militar, cetăţenii sînt obligaţi:

1. a) să se prezinte la recrutare, încorporare, concentrare sau mobilizare;
2. b) să se prezinte la comisariatul militar pentru luarea sau scoaterea din evidenta;
3. c) sa comunice comisariatului militar schimbările survenite în situaţia lor.

Pentru asigurarea îndeplinirii serviciului militar de către cetăţenii Republicii Populare Române, organizaţiile socialiste sînt obligate să execute toate îndatoririle ce le revin potrivit prezentului decret.

Serviciul militar se îndeplineşte de către cetăţeni în următoarele forme:

1. a) ca militari în termen, de la data la care cei încorporaţi s-au prezentat la unităţi sau formaţiuni militare şi pînă la data inminarii documentelor de trecere în rezerva;
2. b) ca elevi în şcoli militare de ofiţeri de rezerva sau ca militari cu termen redus, de la data la care absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior ori ai altor instituţii de învăţămînt stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, sau prezentat la şcolile militare de ofiţeri de rezerva sau la unităţi şi pînă la data inminarii documentelor de trecere în rezerva;
3. c) ca elevi în şcoli militare sau în instituţii militare de învăţămînt superior, de la data la care cei în cauza s-au prezentat la şcolile sau instituţiile militare de învăţămînt superior;
4. d) în calitate de cadre permanente ale Forţelor Armate ale Republicii Populare Române sau în unităţile militare ale Ministerului de Interne;
5. e) în calitate de rezervişti concentraţi sau mobilizati, de la data la care s-au prezentat la unităţi sau formaţiuni militare şi pînă la data inminarii livretului militar cu mutatia de desconcentrare sau de demobilizare.

Cetăţenii Republicii Populare Române, bărbaţi, pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar de la împlinirea virstei de 20 ani pînă la împlinirea virstei de 50 ani, cu excepţiile prevăzute în articolele 12 alineatele doi şi trei, 26, 27, 30 şi 39 din prezentul decret. Între limitele de vîrsta prevăzute la aliniatul precedent, pe timpul cît nu îndeplinesc serviciul militar, cetăţenii se găsesc în rezerva forţelor armate. Femeile în vîrsta de la 20 la 50 ani, cetăţeni ai Republicii Populare Române, care au o pregătire medicală (umană, veterinara) sau tehnica, precum şi acelea care cunosc limbi străine pot fi luate în evidenta rezervei forţelor armate şi chemate sa îndeplinească serviciul militar.

Cetăţenii care îndeplinesc serviciul militar se numesc militari, iar cei care se găsesc în rezerva se numesc rezervişti.

Nu îndeplinesc serviciul militar: - alienaţii mintali; - cetăţenii care au fost condamnaţi la degradare civică, pe timpul prevăzut în sentinţele de condamnare.

Militarii şi rezervistii se împart în: - soldati; - gradati; - subofiteri; - maiştri militari; - ofiţeri: inferiori, superiori, generali şi amirali; - maresali.

Gradele militarilor şi rezervistilor în ordinea lor ierarhica, sînt:

1. a) pentru soldati: - soldat.
2. b) pentru gradati: - fruntas; - caporal; - sergent.
3. c) pentru subofiteri: - sergent major; - plutonier; - plutonier major; - plutonier adjutant.
4. d) pentru maiştri militari: - maistru militar clasa a IV-a; - maistru militar clasa a III-a; - maistru militar clasa a II-a; - maistru militar clasa I; - maistru militar principal.
5. e) pentru ofiţeri: - sublocotenent: - locotenent; - locotenent major; - căpitan, căpitan locotenent pentru marina militară; ofiţeri superiori: - maior, căpitan de rangul III pentru marina militară; - locotenent colonel, căpitan de rangul II pentru marina militară; - colonel, căpitan de rangul I pentru marina militară. generali şi amirali: - general maior, contraamiral pentru marina militară; - general locotenent, viceamiral pentru marina militară; - general colonel, amiral pentru marina militară; - general de armata.
6. f) gradul de mareşal al Republicii Populare Române se acordă de Consiliul de Stat al Republicii Populare Române pentru contribuţii de seama aduse la întărirea forţelor armate şi pentru merite deosebite în conducerea trupelor.

Militarii depun jurămîntul militar de credinţa poporului muncitor, patriei şi conducerii de stat a Republicii Populare Române. Jurămîntul are următorul cuprins: Eu, cetăţean al Republicii Populare Române, intrînd în rindul forţelor armate, jur sa fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii Populare Române. Jur să-mi insusesc temeinic toate cunoştinţele militare pentru a fi un bun militar al Forţelor Armate al Republicii Populare Române. Jur sa fiu luptător dirz, cinstit, curajos, disciplinat şi vigilent, sa păstrez cu stricteţe secretul militar şi de stat, sa pazesc cu grija avutul militar şi obştesc, sa execut fără sovaire prevederile regulamentelor militare şi ordinele comandantilor şi sefilor mei. Jur sa urasc din adincul fiinţei mele pe toţi dusmanii patriei şi ai poporului muncitor. Jur sa fiu gata oricînd sa lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Populara Română, şi ca militar al Forţelor Armate ale Republicii Populare Române sa lupt cu toată dirzenia şi priceperea, neprecupetind single şi viaţa mea, pentru dobindirea victoriei depline asupra dusmanilor. Dacă voi calca jurămîntul meu, sa ma loveasca pedeapsa aspra a legii Republicii Populare Române şi să-mi atrag ura şi dispreţul oamenilor muncii. Ma leg sa îndeplinesc întocmai jurămîntul meu, pentru libertatea şi fericirea patriei şi a poporului muncitoresc.

Durata serviciului militar este de un an şi 4 luni pentru militarii în termen din toate armele, în afară de militarii în termen încorporaţi la marina militară şi la navele de graniceri, pentru care durata serviciului militar este de 2 ani. Durata serviciului militar ca elevi în şcolile militare de ofiţeri de rezerva sau ca militari cu termen redus pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior ori ai altor instituţii de învăţămînt stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, este de 8 luni. Durata serviciului militar în termen se socoteşte începînd de la 1 a lunii următoare incorporarii. În caz de nevoie, durata serviciului militar în termen poate fi prelungită cu cel mult 9 luni şi anume: pentru primele 3 luni prin instrucţiunile ministrului apărării Forţelor Armate, iar pentru următoarele 6 luni prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen sînt chemaţi cetăţenii de sex masculin, care în perioada de la 1 ianuarie - 31 decembrie a anului incorporarii împlinesc vîrsta de 20 ani. Cetăţenii care au absolvit şcoli medii de cultura generală sau şcoli echivalente acestora sînt chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen în cursul anului în care împlinesc vîrsta de 18 ani, însă nu înainte de perioada în care se tine în anul respectiv examenul de admitere în instituţiile de învăţămînt superior. Pot fi încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen şi cetăţenii ce solicita acest lucru şi care în cursul anului incorporarii împlinesc vîrsta de 18 ani. Condiţiile asupra incorporarii acestora se vor stabili prin instrucţiuni ale ministrului Forţelor Armate. Limita maxima de vîrsta pînă la care cetăţenii de sex masculin pot fi chemaţi sa îndeplinească serviciul militar în termen este de 26 ani. Cei încorporaţi pînă la împlinirea acestei virste executa serviciul militar în termen cu durata prevăzută la art. 11 alineatul 1. Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior şi al altor instituţii stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, nu sînt stabilite limite de vîrsta.

În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, comisariatele militare de raion sau de oraş efectuează anual recrutarea tinerilor. Sînt recrutati ţinerii care pînă la data de 1 ianuarie a anului cînd se face recrutarea au împlinit vîrsta de 18 sau 19 ani, la datele şi în condiţiile stabilite prin instrucţiunile Ministerului Forţelor Armate. Elevii şcolilor medii de cultura generală sau ai şcolilor echivalente acestora sînt recrutati în ultimul an de studii. Toţi ţinerii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatele precedente sînt obligaţi să se prezinte, în perioada recrutarii, la comisariatele militare pe teritoriul cărora îşi au domiciliul sau se afla şcoala respectiva, chiar dacă nu au primit ordine de chemare. Recrutarea se face în localitatea unde se găseşte comisariatul militar de raion sau de oraş pentru toţi ţinerii domiciliaţi pe teritoriul raionului sau oraşului respectiv. Elevii şi studenţii vor fi recrutati de către comisariatele militare pe teritoriul cărora se găsesc şcolile sau instituţiile de învăţămînt superior respective. Ţinerii recrutati de comisariatele militare se numesc recruti.

În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, comisariatele militare de raion sau de oraş efectuează în fiecare an încorporarea tinerilor, la datele stabilite prin instrucţiunile Forţelor Armate.

Pentru încorporare, toţi recrutii sînt obligaţi să se prezinte la datele şi locul prevăzut în ordinul de chemare la încorporare, emis de către comisariatul militar de raion sau de oraş. De asemenea, sînt obligaţi să se prezinte la încorporare şi ţinerii care din diferite motive nu au fost recrutati dar fac parte din contingentul respectiv. Aceştia se vor prezenta la comisariatele militare de raion sau de oraş, pe teritoriul cărora domiciliază.

Recrutii deţinuţi pentru executarea unor pedepse privative de libertate, care nu au fost condamnaţi la degradare civică, vor fi chemaţi la încorporare după executarea pedepsei, dacă nu au împlinit vîrsta de 26 ani.

Recrutii care sînt unicii sustinatori ai părinţilor şi contribuie efectiv la întreţinerea lor materială se scutesc de serviciul militar în termen, dacă:

1. a) tatăl este în vîrsta de cel puţin 60 ani şi mama de 55 ani;
2. b) ambii părinţi sînt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vîrsta;
3. c) părintele supravieţuitor ori, în caz de despartire legală a părinţilor sau de separare a lor în fapt de cel puţin 2 ani înainte de recrutare, părintele întreţinut de recrut, îndeplineşte una din condiţiile de mai sus. De asemenea, se scutesc de serviciul militar în termen şi recrutii care sînt unicii sustinatori ai fraţilor şi surorilor minori şi contribuie efectiv la întreţinerea lor materială. Recrutii care au obţinut scutire de serviciul militar în timp de pace, ca sustinator de familie, se trec în rezerva la categoria a II-a şi li se eliberează livret militar. În cazul cînd încetează cauza de scutire, recrutii trecuţi în rezerva la categoria a II-a pot fi chemaţi pentru a indeplinii serviciul militar în termen dacă nu au împlinit vîrsta de 26 ani.

Amînarea de la încorporare se acordă:

1. a) tinerilor gasiti la încorporare bolnavi sau cu infirmităţi fizice, în condiţiile stabilite prin instrucţiunilor Ministerului Forţelor Armate;
2. b) elevilor şcolilor medii de cultura generală sau ai şcolilor echivalente ale acestora de la cursurile de zi, pînă la absolvirea şcolii;
3. c) studenţilor de la cursurile de zi, serale sau fără frecventa ale instituţiilor de învăţămînt superior, precum şi elevilor unor instituţii de învăţămînt stabilite prin hotărîrea Consiliului de Miniştri, pînă la absolvirea instituţiilor respective. În cazul întreruperii studiilor fără o temeinica justificare sau în caz de exmatriculare, elevii şi studenţii aminati de la încorporare pentru studii în baza prevederilor de la literele b şi c, pierd acest drept şi se incorporeaza în condiţiile stabilite pentru toţi ţinerii. Ţinerii aminati de la încorporare în condiţiile prevăzute în acest articol, care au împlinit vîrsta de 26 ani, cu excepţia celor prevăzuţi la litera c, nu se mai incorporeaza ci se trec în rezerva la categoria a II-a.

Recrutarea şi încorporarea tinerilor se face de către comisiile de recrutare sau încorporare care se constituie pe lîngă comisariatele militare de raion sau de oraş. Aceste comisii se compun din: - preşedinte: - comisarul militar al raionului sau oraşului; - membrii: - unul din vicepreşedinţii comitetului executiv al sfatului popular raional sau orasenesc, desemnat de preşedintele comitetului executiv; - delegatul organului raional sau orasenesc al Ministerului Afacerilor Interne; - doi medici - un internist şi un chirurg - desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc. Din comisiile de încorporare raionale sau orăşeneşti în afară de cei doi medici desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc, pot face parte şi medici militari desemnaţi de Ministerul Forţelor Armate. Comisiile de recrutare sau încorporare pot folosi în calitate de consultanţi şi medici specialişti desemnaţi de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale sau orăşeneşti. Încadrarea nominală a comisiilor de recrutare sau încorporare şi numirea medicilor specialişti consultanţi se aproba de către comisarii militari de regiune.

Comisiile de recrutare au următoarele atribuţii:

1. a) examinarea medicală a tinerilor şi stabilirea aptitudinii lor pentru îndeplinirea serviciului militar sau inaptitudinii lor din cauza bolilor, infirmitatilor sau defectelor fizice;
2. b) repartizarea pe arme a tinerilor.

Comisiile de încorporare au următoarele atribuţii:

1. a) examinarea medicală a recrutilor în vederea stabilirii aptitudinilor sau inaptitudinilor acestora pentru serviciul militar din cauza bolilor, infirmitatilor sau defectelor fizice;
2. b) acordarea amînărilor de la încorporare pentru studii sau motive de boala şi acordarea scutirilor de serviciu militar pentru cazurile prevăzute la art. 17. Amînarea din cauza de boala se acordă cel mult de doua ori, după care se ia hotărîrea definitivă de: - încorporare; - trecere în rezerva ca inapt pentru serviciu militar în timp de pace; - scoatere din evidenta militară ca inapt pentru serviciul militar.
3. c) repartizarea recrutilor pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unităţi sau formaţiuni militare. Hotărîrile definitive ale comisiilor de încorporare se comunică recrutilor.

Pe lîngă comisariatele militare de regiune funcţionează comisii de încorporare regionale alcătuite din: - preşedinte: - comisarul militar al regiunii; - membri: - unul din vicepreşedinţii comitetului executiv al sfatului popular al regiunii, desemnat de preşedintele comitetului executiv; - delegatul organului regional al Ministerului Afacerilor Interne; - doi medici - un internist şi un chirurg - desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular regional. Din comisiile de încorporare regionale, în afară de cei doi medici desemnaţi de comitetul executiv al sfatului popular regional, pot face parte şi medici militari desemnaţi de Ministerul Forţelor Armate. Comisiile de încorporare regionale pot folosi în calitate de consultanţi şi medici specialişti desemnaţi de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale. Încadrarea nominală a membrilor comisiilor de încorporare regionale şi numirea medicilor specialişti consultanţi se aproba de către comisarii militari de regiune.

Comisiile de încorporare regionale au următoarele atribuţii:

1. a) conducerea şi controlul efectuării incorporarii recrutilor de către comisiile de încorporare raionale sau orăşeneşti;
2. b) soluţionarea reclamatiilor recrutilor;
3. c) revizuirea hotărîrilor comisiilor de încorporare raionale sau orăşeneşti, netemeinice sau nelegale. Hotărîrile comisiilor de încorporare regionale sînt definitive.

Cetăţenii Republicii Populare Române, care se găsesc în străinătate, se recruteaza şi se incorporeaza în conformitate cu instrucţiunile ministrului forţelor armate.

Recrutii care prisosesc nevoilor de completare a efectivelor forţelor armate rămîn la vatra constituind surplusul de contingent.

Ţinerii care au împlinit vîrsta de 18 ani pot fi admişi în şcolile militare sau în instituţiile militare de învăţămînt superior. Cei admişi sînt consideraţi încorporaţi. Elevii liceelor militare, la absolvirea liceului militar, se considera încorporaţi în şcolile militare la care au fost repartizaţi de către Ministerul Forţelor Armate. Absolvenţii liceelor militare care nu au reuşit la examenul de maturitate sau la examenul de admitere în şcolile militare de ofiţeri, cît şi cei care comit abateri disciplinare grave, sînt trimişi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unităţi militare. Condiţiile de admitere în instituţiile militare de învăţămînt se stabilesc prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate. Pe timpul examenelor de admitere în instituţiile militare de învăţămînt, Ministerul Forţelor Armate asigura tinerilor participanţi la aceste examene: cazare, hrana, asistenţa medicală şi medicamente, în condiţiile stabilite pentru elevii instituţiilor militare respective. De asemenea, le asigura documente militare de transport de la domiciliu la locul unde se ţin examenele şi înapoi, potrivit instrucţiunilor Ministerului Forţelor Armate.

Elevii şcolilor militare şi ai instituţiilor militare de învăţămînt superior care manifesta lipsa de interes la studii sau comit abateri disciplinare grave, se elimina din şcoala şi se trimit sa îndeplinească serviciul militar în termen la unităţile militare, fără a li se lua în considerare timpul petrecut în aceste instituţii militare de învăţămînt. Elevii din şcolile militare sau din instituţiile militare de învăţămînt superior care au absolvit anul I şi nu mai pot continua cursurile din cauza de boala sau pentru alte motive decît cele prevăzute la alineatul 1, dar sînt apţi pentru serviciul militar combatant sau necombatant, se trimit la unităţi sau formaţiuni militare pentru continuarea serviciului militar în termen cu gradul de sergent. În acest caz, timpul petrecut în şcolile militare sau în instituţiile militare de învăţămînt superior li se scade din durata serviciului militar. Cei care au absolvit anul II, se trec în rezerva cu gradul de sergent major, iar cei care au absolvit anul III cu gradul de sublocotenent. Elevii şcolilor militare şi a instituţiilor militare de învăţămînt superior, care devin inapti pentru serviciul militar, se trec în rezerva.

Absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior sau ai altor instituţii de învăţămînt stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, îndeplinesc serviciul militar în şcoli militare de ofiţeri de rezerva sau în unităţi militare timp de 8 luni. La terminarea serviciului militar, li se acordă grade de ofiţeri sau subofiteri de rezerva, în condiţiile stabilite prin Statutul corpului ofiţerilor şi prin Statutul corpului subofiţerilor.

Cadrele permanente ale forţelor armate se compun din: subofiteri, maiştri militari şi ofiţeri, în activitate.

Cadrele permanente ale forţelor armate pot fi menţinute în activitate pînă la următoarele limite de vîrsta:

1. a) subofiterii: - sergentii majori 45 ani - plutonierii 50 ani - plutonierii majori 55 ani - plutonierii adjutanti 60 ani
2. b) maiştri militari: - maistrii militari clasa a IV-a, - maistrii militari clasa a III-a şi - maistrii militari clasa a II-a 50 ani - maistrii militari clasa a I-a 55 ani - maistrii militari principali 60 ani.
3. c) ofiţerii: - sublocotenentii şi locotenentii 30 ani - locotenentii majori 35 ani - capitanii 40 ani - maiorii şi similarii lor 48 ani - locotenent coloneii şi similarii lor 55 ani - coloneii, generalii maiori, generalii - locotenenti şi similarii lor 30 ani. Pentru gradele de general colonel, amiral, general de armata şi mareşal nu sînt limite de vîrsta. Subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii necesari forţelor armate pot fi mentinuti în activitate peste limitele de vîrsta prevăzute de literele a, b şi
4. c) Ofiţerii medici, farmacisti, ingineri şi jurişti pot fi mentinuti în activitate pînă la vîrsta de 60 ani, indiferent de grad.

Normele referitoare la: provenienţă cadrelor permanente şi a celor din rezerva, acordarea gradelor, numirea lor în funcţie, stabilirea duratei de stagiu în grad, durata concediului de odihnă, trecerea în rezerva şi în retragere, retrogradarea şi degradarea militară, precum şi alte norme în legătură cu situaţia lor militară, se stabilesc prin Statutul corpului subofiţerilor, Statutul corpului maiştrilor militari şi Statutul corpului ofiţerilor aprobate prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri.

Soldatii şi gradatii se iau şi se ţin în evidenta rezervei forţelor armate de la terminarea serviciului militar în termen sau de la lăsarea lor la vatra pînă la împlinirea virstei de 50 ani. Cetăţenii care nu au fost încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen din cauzele prevăzute la articolele 16, 17, 18 alineatul ultim, articolul 21 lit. b alin. 2 linia 2 şi art. 35, se iau şi se ţin în evidenta rezervei forţelor armate de la data cînd li se aplică prevederile articolelor respective.

Soldatii şi gradatii din rezerva se împart în două categorii: categoria I instruiti şi categoria a II-a neinstruiti. Se considera instruiti cei care au îndeplinit ca militari în termen sau ca militari cu termen redus 8 luni de serviciu militar în unităţile sau formaţiunile militare.

După îndeplinirea serviciului militar în termen, soldatii şi gradatii se trec în rezerva la categoria I.

Recrutii care rămîn în surplusul de contingent după completarea nevoilor unităţilor şi formatiunilor militare se trec în rezerva la categoria a II-a, la împlinirea virstei de 26 ani.

După vîrsta, soldatii şi gradatii din rezerva se împart în 3 clase:

1. a) clasa I pînă la 35 ani inclusiv;
2. b) clasa a II-a de la 36 pînă la 45 ani inclusiv;
3. c) clasa a III-a de la 46 ani pînă la împlinirea virstei de 50 ani.

Pentru ridicare nivelului de pregătire militară, soldatii şi gradatii din rezerva pot fi chemaţi la concentrare, astfel: - soldatii şi gradatii în rezerva din categoria I, precum şi soldatii în rezerva din categoria a II-a, pe timpul cît se găsesc în clasa I, la cel mult 6 concentrari fără ca durata fiecărei concentrari să depăşească 3 luni; - soldatii şi gradatii în rezerva din categoria I, precum şi soldatii în rezerva din categoria a II-a, pe timpul cît se găsesc în clasa a II-a, la cel mult 5 concentrari fără ca durata fiecărei concentrari să depăşească o luna. - durata concentrarilor poate fi prelungită, în caz de nevoie, cu cel mult 2 luni prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate.

Soldatii şi gradatii în rezerva din clasa I, care urmează să fie pregatiti pentru gradul de sergent major în rezerva sau pentru gradul de sublocotenent în rezerva sînt chemaţi la o concentrare pe timp de 3 luni. Acordarea acestor grade se face potrivit prevederilor Statutului corpului subofiţerilor şi statutului corpului ofiţerilor.

Subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva se împart după vîrsta în trei clase astfel:

1. a) subofiterii din rezerva: Limite de virsta GRADE Clasa I Clasa II Clasa III - sergenti majori si plutonieri 45 ani 50 ani 55 ani - plutonieri majori 50 ani 55 ani 60 ani - plutonieri adjutanti 55 ani - 60 ani
2. b) maistri militari din rezerva: Limite de virsta GRADE Clasa I Clasa II Clasa III - maistri militari clasa a IV-a, maistri militari clasa a-III-a si maistri militari clasa a II-a 45 ani 55 ani 60 ani - maistri militari clasa I 50 ani 55 ani 60 ani - maistri militari principali 55 ani - 60 ani
3. c) ofiterii din rezerva: Limite de virsta GRADE Clasa I Clasa II Clasa III - sublocotenenti si locotenenti 40 ani 45 ani 50 ani - locotenenti majori si capitani 45 ani 50 ani 55 ani - maiori si capitani de rangul III 48 ani 53 ani 58 ani - locotenent colonei si capitani de rangul II 55 ani - 60 ani - colonei si capitani de rangul I - - 60 ani - generali maiori, generali locotenenti, contraamirali si viceamirali - - 65 ani Ofiţerii din rezerva medici şi ofiţerii din rezerva cu specialităţi militare de ingineri care au grade de la sublocotenent la maior, respectiv căpitan de rangul III inclusiv, rămîn în rezerva forţelor armate şi după depăşirea limitei de vîrsta prevăzută pentru gradul respectiv la clasa a III-a pînă la vîrsta de 60 ani. Pentru gradele de general colonel, amiral şi general de armata în rezerva nu sînt limite de vîrsta.

Pentru ridicare nivelului de pregătire militară, subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva pot fi chemaţi la concentrare la datele şi pe durata stabilită prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate, astfel:

1. a) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva, pe timpul cît se găsesc în clasa I, în fiecare an pînă la 3 luni;
2. b) subofiterii, maiştri militari şi ofiţerii din rezerva, pe timpul cît se găsesc în clasa a II-a, la 2 concentrari cu o durată de cel mult 3 luni fiecare;
3. c) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva, pe timpul cît se găsesc în clasa a III-a la o singura concentrare cu o durată de 2 luni. Durata concentrarilor poate fi prelungită în caz de nevoie, astfel: - prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate, cu 2 luni; - prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, peste termenul prevăzut mai sus. De asemenea, subofiterii, maiştri militari şi ofiţerii din rezerva pot fi chemaţi pentru instruire periodică, fără scoaterea din producţie, pe baza ordinului ministrului Forţelor Armate.

Chemarea pentru mobilizare sau chemările ulterioare în timp de război se fac prin instrucţiunile ministrului Forţelor Armate.

La decretarea mobilizării, toţi militarii din forţele armate, precum şi rezervistii concentraţi rămîn în continuare în marile unităţi, unităţile şi formaţiunile forţelor armate, pînă la primirea de noi dispoziţii. Rezervistii care sînt chemaţi la mobilizare, sînt obligaţi a se prezenta la locul şi termenul fixat de către comisarii militari.

Pentru satisfacerea nevoilor economiei naţionale în timp de război, pot fi mobilizati la locul de muncă cetăţenii care lucrează în ramurile importante ale economiei naţionale sau deţin funcţii de răspundere, în condiţiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Cetăţenii supuşi obligaţiilor militare care se sustrag chemării la mobilizare şi chemarilor ulterioare în timp de război, sînt supuşi pedepselor prevăzute în legile penale ce se aplică în timp de război.

La terminarea războiului, soldatilor şi gradatilor lasati la vatra li se distribuie gratuit un rind de echipament, în buna stare, care va rămîne în proprietatea lor, potrivit instrucţiunilor ministrului Forţelor Armate.

Pe timpul îndeplinirii serviciului militar, militarii şi rezervistii au dreptul la pensie în caz de accidente sau boli ce au provocat incapacitatea de muncă, survenite pe timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar.

Pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen, cu termen redus sau ca elevi în şcolile militare, militarii au dreptul la: solda, hrana, echipament, întreţinere, cazare, asistenţa medicală şi medicamente. De asemenea, aceştia au dreptul la documente militare de transport la lăsarea la vatra, în caz de concedii, permisii, internari şi iesiri din spitale, potrivit instrucţiunilor ministrului Forţelor Armate.

Militarii în termen, precum şi cei din rezerva. pe timpul concentrarii sau mobilizării, au dreptul la expedierea gratuita în contul Ministerul Forţelor Armate, a scrisorilor trimise prin unităţile militare.

Cadrele permanente ale forţelor armate au dreptul la: solda, echipament, concediu de odihnă, asistenţa medicală şi medicamente, pensie, documente militare de transport, precum şi la orice alte drepturi prevăzute de dispoziţiile legale. Membrii de familie ai cadrelor permanente au dreptul de a primi de la Ministerul Forţelor Armate: asistenţa medicală, documente militare de transport în cazul mutării cadrelor dintr-o garnizoana în alta, pensie de urmaş, ajutor sau despăgubiri în cazul decesului militarului, precum şi orice alte drepturi prevăzute de dispoziţiile legale.

Recrutii chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, cu termen redus sau ca elevi în şcolile militare de ofiţeri de rezerva, au următoarele drepturi:

1. a) primesc de la organizaţiile socialiste la care sînt angajaţi toate drepturile la zi, inclusiv compensaţia în bani a concediului de odihnă neefectuat;
2. b) primesc de la Ministerul Forţelor Armate documente de transport şi hrana pe timpul transportului de la comisariatele militare la unităţi, precum şi documente de transport de la domiciliu la comisariatele militare de raion sau de oraş de care aparţin, numai dacă au domiciliul la o distanta mai mare de 40 km. De asemenea, mai primesc de la Ministerul Forţelor Armate documente de transport de la domiciliu la comisariatele militare de raion sau de oraş şi înapoi; ţinerii care sînt chemaţi la recrutare şi au domiciliul la o distanta mai mare de 40 km. De acest drept beneficiază şi ţinerii care sînt trimişi pentru precizarea diagnosticului sau pentru tratament medical în alte oraşe decît cele de reşedinţa ale comisariatelor militare de raion sau de oraş, la o distanta mai mare de 40 km.

Contractele de muncă ale angajaţilor care au fost încorporaţi nu se vor desface de către acela care angajează decît la împlinirea unui termen de 60 zile socotit de la data prevăzută în ordinele de chemare pentru prezentarea la comisariatele militare. Cei care au fost lasati la vatra înlăuntrul acestui termen sînt obligaţi să se prezinte la locul de muncă în cel mult 10 zile de la data lasarii lor la vatra, fără însă a depăşi termenul de 60 zile. Recrutii chemaţi în comisariatele militare în vederea incorporarii, dar care nu au fost încorporaţi, sînt obligaţi să se prezinte la locurile de muncă în termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat că nu au fost încorporaţi. Compensaţia în bani plătită recrutilor prevăzuţi la alineatele 1 şi 2, pentru concediul de odihnă neefectuat, se va retine din cîştigul acestora în 3 rate lunare, cei în cauza avînd drept la concediu de odihnă. Dispoziţiile articolelor 102 şi 136 alineatul 2 din Codul Muncii rămîn aplicabile celor lasati la vatra după expirarea unui termen de 60 zile de la data incorporarii.

Ţinerii care au calitatea de angajaţi şi sînt chemaţi de către comisariatele militare la recrutare sau pentru diferite relaţii în legătură cu serviciul militar, au drept la concediu de maximum 3 zile cu plata corespunzătoare a salariului calculat în raport cu salariul mediu realizat în ultimele 3 luni. De drepturi corespunzătoare beneficiază şi membrii cooperativelor meşteşugăreşti, aceştia primind o indemnizaţie calculată pe baza cîştigului mediu realizat în ultimele 3 luni.

Pe timpul concentrarii, rezervistii primesc de la unităţile militare la care sînt concentraţi drepturile de solda, hrana, echipament, cazare, întreţinere, asistenţa medicală şi medicamente, potrivit dispoziţiilor legale. Organizaţiile socialiste sînt obligate ca pe timpul concentrarii soldatilor, gradatilor, subofiţerilor, maiştrilor militari şi ofiţerilor din rezerva să le păstreze locul şi funcţia avută la data concentrarii. Pe toată durata concentrarii rezervistii primesc:

1. a) soldatii şi gradatii: - solda prevăzută de dispoziţiile legale, de la unităţile militare la care sînt concentraţi; - o indemnizaţie lunară egala cu jumătate din salariul lor mediu, luindu-se de baza salariul calculat pe ultimele 3 luni, de la organizaţiile socialiste la care au lucrat. Membrii cooperativelor meşteşugăreşti şi membrii colegiilor de avocaţi primesc toate drepturile băneşti prevăzute pentru militarii în termen, de la unităţile militare la care sînt concentraţi, iar de la cooperativele sau colegiile ai căror membri sînt, primesc lunar jumătate din cîştigul lor mediu, luindu-se de baza cîştigul realizat pe ultimele 3 luni. Membrii gospodariilor agricole colective primesc toate drepturile băneşti prevăzute pentru militarii în termen, de la unităţile militare la care sînt concentraţi, iar familiile lor primesc de la gospodăriile ai căror membri sînt, un ajutor lunar egal cu 50 la suta din numărul mediu al zilelor munca realizat de cel concentrat în ultimele 3 luni.
2. b) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii: - solda gradului şi funcţiei, de la unităţile militare la care sînt concentraţi.

Documentele de transport pe calea ferată, auto sau pe apa, precum şi hrana pe timpul transportului soldatilor şi gradatilor din rezerva la locul concentrarii şi înapoi, se asigura de către comisariatele militare şi unităţile militare respective. Subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii din rezerva primesc pentru deplasarea de la domiciliu la locul concentrarii şi înapoi, documente militare de transport de la comisariatele militare sau de la unităţile militare respective.

Rezervistii care au calitatea de angajaţi şi sînt chemaţi de către comisariatele militare pentru diferite relaţii în legătură cu evidenta militară, au drept la concediu de maximum 3 zile cu plata corespunzătoare a salariului calculat în raport cu salariul mediu realizat pe ultimele 3 luni. De drepturi corespunzătoare beneficiază şi membrii cooperativelor meşteşugăreşti sau ai colegiilor de avocaţi, aceştia primind o indemnizaţie calculată pe baza cîştigului mediu realizat pe ultimele 3 luni.

Pe lîngă drepturile prevăzute în acest capitol, militarii şi rezervistii beneficiază de orice alte drepturi prevăzute în dispoziţiile legale în vigoare.

Ţinerii chemaţi la recrutare sau încorporare şi rezervistii sînt obligaţi:

1. a) să se prezinte la data şi locul prevăzut în ordinele de chemare emise de comisariatele militare;
2. b) să se prezinte la comisariatul militar în termenul stabilit, pentru a fi luati în evidenta;
3. c) sa anunţe comisariatul militar în termen de 5 zile de la data sosirii la noul domiciliu, pentru a fi luati în evidenta;
4. d) sa anunţe comisariatul militar în termen de 15 zile, schimbarea locului de muncă;
5. e) sa anunţe comisariatului militar, în termen de 10 zile, absentarea de la domiciliu pe o durată mai mare de 45 zile;
6. f) rezervistii să se prezinte la comisariatul militar pentru primirea sau viza livretului militar, precum şi în cazul cînd pierd livretul militar.

Conducerea generală a ţinerii evidentei rezervistilor şi recrutilor se efectuează de către Ministerul Forţelor Armate.

Evidenta militară a rezervistilor şi recrutilor se tine după domiciliul acestora, înscris în buletinul de identitate. Trecerea rezervistilor şi recrutilor din evidenta unui comisariat militar în evidenta altui comisariat militar se face numai în caz de schimbare a domiciliului.

Evidenta nominală şi numerică pentru toţi rezervistii şi recrutii se tine de către comisariatele militare de raion sau de oraş. Comisariatele militare au dreptul sa cheme rezervistii şi recrutii pentru precizarea unor date în legătură cu situaţia lor militară. Rezervistii pot fi chemaţi de cel mult 2 ori, iar recrutii de cel mult 3 ori pe an. Documentul de evidenta militară aflat asupra rezervistilor este livretul militar, iar pentru recruti adeverinta de recrutare.

Evidenta militară a cetăţenilor Republicii Populare Române care se găsesc în străinătate se tine de oficiile diplomatice sau de către consulatele Republicii Populare Române din ţările respective.

Cazurile de deces ale rezervistilor şi recrutilor se comunică lunar comisariatelor militare de către comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orăşeneşti.

Neprezentare la concentrare, recrutare sau încorporare, la data fixată prin ordinul de chemare, poate fi motivată:

1. a) cînd rezervistul sau recrutul este bolnav şi nu se poate deplasa, dovedind acest fapt cu certificat medical eliberat de unităţile sanitare competente;
2. b) în cazul decesului părinţilor, sotiei, copilului rezervistului sau recrutului;
3. c) în alte cazuri temeinic justificate. Pentru cazurile arătate la literele b şi c, rezervistul sau recrutul este obligat să prezinte la comisariatul militar o dovadă eliberata de comitetul executiv al sfatului popular sau de alte organe competente din care să rezulte cauza neprezentarii la data stabilită. Rezervistii chemaţi la concentrare, ţinerii chemaţi la recrutare sau încorporare, familiile acestora şi organizaţiile socialiste unde ei lucrează, au obligaţia de a anunta imediat comisariatelor militare de raion sau de oraş motivele neprezentarii la comisariatele militare la datele prevăzute în ordinele de chemare, urmînd ca în termen de 3 zile să prezinte actele justificative.

Contravenţiile la prezentul decret se stabilesc prin instrucţiunile ministrul Forţelor Armate.

Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale şi organele militiei sînt obligate:

1. a) comitetele executive ale sfaturilor populare comunale: - sa ţină evidenta nominală a rezervistilor şi recrutilor cu domiciliul în comuna respectiva şi sa verifice dacă aceştia respecta regulile de evidenta militară; - sa comunice lunar comisariatelor militare schimbările survenite în datele de evidenta a rezervistilor şi recrutilor; - sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare, iar recrutilor ordinele de chemare la recrutare sau încorporare şi sa trimită la comisariatele militare pe rezervistii şi recrutii chemaţi prin ordinele de chemare ale comisariatelor militare, desemnînd, după caz, cîte un delegat care să însoţească pe recruti; - sa întocmească anual tabele nominale cu ţinerii care urmează să fie recrutati în anul următor şi să le predea comisariatelor militare de raion sau de oraş, la cererea acestora;
2. b) organele militiei: - să efectueze în buletinul de identitate al cetăţenilor supuşi obligaţiilor militare viza de schimbare a domiciliului sau de locuire temporară peste 45 zile, numai după ce aceştia prezintă dovada ca au fost luati în evidenta de comisariatele militare respective; - în baza actelor legale emise de către organele de urmărire penală, sa urmărească şi sa conducă la comisariatele militare pe rezervistii nesupusi la concentrare sau mobilizare şi pe recrutii nesupusi la recrutare sau încorporare; - sa dea tot concursul comisariatelor militare la verificarea şi confruntarea cu documentele de evidenta populaţiei a tabelelor nominale cu ţinerii ce urmează a fi recrutati în anul următor şi sa comunice acestora, la cerere, date de evidenta referitoare la recrutare sau încorporare; - organele militiei orăşeneşti sa întocmească anual tabele nominale cu ţinerii care urmează să fie recrutati în anul următor şi să le predea comisariatelor militare de raion sau de oraş, la cererea acestora.

Organizaţiile socialiste sînt obligate: - sa ţină evidenta nominală a rezervistilor şi a recrutilor aflaţi în serviciul lor; - sa verifice la angajarea în serviciu a rezervistilor şi a recrutilor, dacă aceştia poseda livrete militare, respectiv adeverinte de recrutare, cu menţiunea ca au fost luati în evidenta de către comisariatul militar pe teritoriul căruia rezervistul sau recrutul îşi are domiciliul; - sa comunice în termen de 15 zile comisariatelor militare de raion sau de oraş toate schimbările survenite în studiile şi calificarea salariaţilor rezervişti şi recruti, precum şi în funcţia ce ocupa în producţie; - sa ia măsuri, în cazul cînd cei angajaţi nu poseda livret militar sau adeverinta de recrutare, ori nu au în livretul militar, respectiv în adeverinta de recrutare, menţiunea de luare în evidenta de către comisariatul militar pe teritoriul căruia îşi au domiciliul, ca aceştia să-şi pună la punct documentele de evidenta militară în termen de 10 zile; - sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare, iar recrutilor ordinele de chemare la recrutare sau încorporare, emise de comisariatele militare de raion sau de oraş; - întocmească anual tabele nominale cu ţinerii care urmează să fie recrutati în anul următor şi să le predea comisariatelor militare de raion sau de oraş, la cererea acestora; - sa acorde un concediu neplătit de 5 zile, înainte de data prezentării la comisariatele militare, recrutilor chemaţi la încorporare pentru îndeplinirea serviciului militar în scopul rezolvarii diferitelor probleme personale şi familiale. Obligaţiile prevăzute în prezentul articol revin în mod corespunzător, atunci cînd este cazul, şi instituţiilor de învăţămînt pentru elevii şi studenţii de la cursurile de zi. De asemenea instituţiile de învăţămînt sînt obligate sa comunice comisariatelor militare pierderea dreptului de amînare de la încorporare pentru elevii şi studenţii care au fost exmatriculati.

Comisarii militari verifica şi indrumeaza activitatea organelor comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale şi ale organizaţiilor socialiste privind ţinerea evidentei militare a rezervistilor şi recrutilor.

Instanţele judecătoreşti sînt obligate sa comunice lunar comisariatelor militare din raionul sau oraşul în care cei în cauza domiciliază, condamnările privative de libertate cu sau fără degradare civică a rezervistilor şi recrutilor. Livretele militare ale rezervistilor arestaţi se ridica de către organele anchetatoare; în caz de condamnare la pedepse privative de libertate, livretele se predau comisariatelor militare în a căror evidenta se găsesc cei arestaţi.

Aplicarea dispoziţiilor referitoare la ţinerea evidentei rezervistilor şi recrutilor se va reglementa prin instrucţiuni date de către Ministerul Forţelor Armate.

Prevederile prezentului decret se aplică în mod corespunzător şi militarilor din Ministerul Afacerilor Interne. Expresia "ministrul Forţelor Armate" precum şi aceea de "Ministerul Forţelor Armate", din cuprinsul prezentului decret se referă, după caz, la "ministrul Afacerilor Interne" sau la "Ministerul Afacerilor Interne" ori de cîte ori este vorba de unităţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne. Obligaţiile prevăzute în prezentul decret pentru organizaţiile socialiste revin în mod corespunzător şi oricăror alte persoane juridice sau fizice care au angajaţi.

Decretul numărul 3 pentru reglementarea serviciului militar din 10 ianuarie 1951, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrarii prevederilor prezentului decret, se abroga. ---------