Decretul nr. 78/1952

Suprafaţa locativă în înţelesul prezentului Decret, este totalitatea încăperilor cuprinse în orice clădiri din oraşe şi centre industriale care servesc pentru locuinţe sau orice alt scop, inclusiv bucătăriile, camerele de baie, vestiarele, culoarele, spălătoriile şi orice alte dependinţe.

Prin suprafaţa pentru locuit se înţelege suprafaţa încăperilor care servesc pentru locuinta sau care pot primi aceasta destinaţie, adică atît camerele de locuit cat şi camerele de trecere (holurile) şi camerele pentru personalul de serviciu. Nu intră în calculul suprafeţei pentru locuit: bucătăriile, camerele de baie, vestiarele, culoarele, spălătoriile şi orice alte dependinţe, precum şi camerele de trecere (holurile) în cazul cînd acestea din urma deservesc doi sau mai mulţi locatari care nu fac parte din aceiaşi familie, ori atunci cînd sînt improprii folosirii pentru locuit sau nu au lumina directa.

În înţelesul prezentului Decret, este locatar orice persoană care locueste legal în clădire. Locatar principal este titularul contractului de închiriere sau proprietarul locuind în apartamentul sau.

Sînt asimilaţi în înţelesul prezentului Decret cu angajaţii: oameni de ştiinţa, literatura şi arta, liberii profesionisti organizaţi în colective, meseriaşii care lucrează în cooperative, pensionării, cat şi meseriaşii necooperatori înscrişi în Casele de Asigurare Reciprocă din Cooperatia Mestesugareasca, care lucrează cu cel mult un ucenic. Sînt de asemenea asimilaţi cu angajaţii: studenţii fără venituri locuind singuri, femeile dela 55 ani în sus şi bărbaţii dela 60 ani în sus, lipsiţi de mijloace, precum şi infirmii şi bolnavii, incapabili de muncă, de asemenea lipsiţi de mijloace. În ceea ce priveşte plata chiriei, asimilarea acestora se face cu angajaţii ce plătesc chiria în raport cu venitul cel mai redus. 2. Normarea suprafeţei locative

Suprafaţa pentru locuit necesară pentru o persoană, constitue norma sanitară. Norma sanitară este de 8 m². pentru o persoană, indiferent de vîrsta.

În oraşe şi comunele declarate centre industriale, Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare vor stabili prin Decizii, în raport cu norma sanitară şi ţinînd seama de densitatea populaţiei şi condiţiile locale, suprafaţa maxima de locuit pentru o persoană, care se numeşte norma locativă. Norma locativă poate fi superioară normei sanitare. Pentru stabilirea unei norme locative inferioare celei sanitare este necesară autorizarea data prin Hotărîre de Consiliul de Miniştri. Norma locativă va fi unitară pe întreaga localitate.

Au dreptul la o suprafaţa pentru locuit suplimentară, peste norma locativă:

1. a) eroii muncii Socialiste din Republica Populara Română cat şi cei decorati cu ordinele Republicii Populare Române;
2. b) oamenii de ştiinţa emeriti, artiştii poporului, artiştii emeriti, maestrii emeriti ai artei, profesorii emeriti şi invatatorii emeriti ai Republicii Populare Române;
3. c) membrii Academiei Republicii Populare Române, şi ai institutelor de ştiinţa, profesorii şi conferentiarii din învăţămîntul superior;
4. d) cei care au funcţiuni de răspundere şi care prin natura acestor funcţiuni trebuie să execute lucrări şi la domiciliu, dacă sînt angajaţi în aparatul de Stat ori în organizaţiile şi întreprinderile de Stat şi cele cooperatiste, ori sînt activisti ai organizaţiilor politice sau de massa;
5. e) militarii activi dela gradul de colonel în sus;
6. f) medicii şi dentistii care profeseaza la domiciliu;
7. g) micii meseriasi care-şi exercită meseria la domiciliu;
8. h) bolnavii. Prin Hotărîre, Consiliul de Miniştri va stabili nomenclatura celor prevăzuţi dela pct. a la pct. h inclusiv, precum şi alte categorii de locatari care pot beneficia de o suprafaţa pentru locuit suplimentară.

Suprafaţa suplimentară la care au dreptul persoanele enumerate în articolul precedent, va fi pusă la dispoziţia acestora, sub forma de una camera separată. În cazul cînd suprafaţa suplimentară nu va putea fi acordată sub forma unei camere separate, se va acorda o suprafaţa suplimentară pînă la 10 m²., cu excepţia celor prevăzuţi la litera b şi c dela articolul precedent, pentru care suprafaţa suplimentară va putea merge pînă la 20 m². Suprafaţa suplimentară de care beneficiază cei prevăzuţi la litera f dela articolul precedent, va fi acordată sub forma unei camere de consultaţii, iar în cazul cînd nu au camere de trecere (hol), şi a unei camere de asteptare.

În cazul cînd o persoană întruneşte mai multe calităţi care îi dau dreptul la o suprafaţa suplimentară, ea va beneficia numai de suprafaţa suplimentară mai mare. Cînd doua sau mai multe persoane din aceeaşi familie au dreptul la o suprafaţa suplimentară, se va acorda o singura suprafaţa suplimentară pentru toate aceste persoane, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 7 litera h.

Prin suprafaţa legală se înţelege:

1. a) În cazul unei persoane care locueste singura, norma locativă la care se adauga, atunci cînd este cazul, suprafaţa suplimentară la care are dreptul;
2. b) În cazul a doua sau mai multe persoane care locuesc împreună, sau în cazul unei familii, suma normelor locative, la care se adauga, atunci cînd este cazul, suprafaţa suplimentară.

Suprafaţa pentru locuit care depăşeşte pe cea legală, constitue suprafaţa excedentară. Cînd suprafaţa excedentară nu depăşeşte 4 m²., ea intră în suprafaţa legală.

Suprafaţa excedentară, care este supusă repartizării, constitue suprafaţa disponibilă. Este supusă repartizării, suprafaţa excedentară compusa din una sau mai multe camere separate. Prin camera separată se înţelege acea suprafaţa pentru locuit care consta dintr'o camera care nu serveşte de trecere pentru alt locatar şi nici nu reclama necesitatea trecerii prin suprafaţa pentru locuit a altui locatar pentru intrare, ieşire sau folosire de dependinţe. Suprafaţa excedentară care consta dintr-una sau mai multe camere neizolate sau camere de trecere şi care pot fi transformate în camere separate, constitue de asemenea suprafaţa disponibilă, dar numai după efectuarea transformarii. În clădirile administrate de Comitetele executive ale Sfaturilor Populare, ca şi în oricare alte clădiri destinate a servi de locuinta, transformarea va putea fi efectuată numai cu aprobarea Serviciului de Gospodărie Locativă. Un regulament întocmit de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale va reglementa condiţiile şi modalitatea de efectuare a transformărilor prevăzute în aliniatul precedent.

Nu constitue suprafaţa disponibilă, neputând fi repartizata, suprafaţa excedentară care consta dintr'una sau mai multe camere separate, dacă de pe urma repartizării lor, ar urma sa locuiască în aceeaşi camera persoane de sex diferit, cu excepţia soţilor sau a copiilor pînă la 10 ani, sau dacă ar urma sa locuiască în aceeaşi camera persoane ce nu au ocupat anterior aceeaşi camera. De asemenea, nu constitue suprafaţa disponibilă, neputând fi repartizata, suprafaţa excedentară, din interiorul camerelor ce constitue suprafaţa pentru locuit, indiferent de întinderea lor.

În cazul cînd un locatar ocupa o suprafaţa excedentară ce depăşeşte 10 m²., într'un apartament ce nu poate fi locuit de mai multe familii, i se va putea atribui la cerere, un alt apartament cu suprafaţa legală cuvenită.

Locatarii principali sînt obligaţi sa comunice Serviciului de Gospodărie Locativă, orice modificare intervenita prin mutari în numărul şi identitatea persoanelor care folosesc suprafaţa locativă respectiva, în termen de 10 zile dela producerea modificării.

Dacă în cadrul unei suprafeţe pentru locuit, se creează o suprafaţa disponibilă, Serviciul de Gospodărie Locativă este obligat sa comunice locatarului principal ca are dreptul sa indice, în termen de una luna dela aceasta comunicare, persoanele cărora urmează sa li se repartizeze acea suprafaţa. Serviciul de Gospodărie Locativă va repartiza suprafaţa disponibilă numai persoanelor din aceeaşi localitate, pe care locatarul principal le indica sau la care acesta consimte în termenul arătat în aliniatul precedent. În cazul cînd suprafaţa locativă devenită disponibilă consta dintr'un apartament în întregimea lui proprietatea unui particular, Serviciul de Gospodărie Locativă o va repartiza, în prima luna dela creierea suprafeţei disponibile, numai persoanelor indicate de proprietar, dacă cel căruia apartamentul urmează a fi repartizat este angajat sau face parte din categoriile asimilate acestuia.

Dacă, după expirarea termenelor prevăzute în articolul precedent, suprafaţa disponibilă nu a fost repartizata în condiţiunile arătate, ea va putea fi repartizata, cu aplicarea şi respectarea dispoziţiunilor art. 12 şi 13, din oficiu, dându-se precădere angajaţilor sau celor ce fac parte din categoriile asimilate acestora.

Suprafaţa locativă disponibilă din clădirile deţinute de organele sau instituţiile de Stat, ori întreprinderile sau organizaţiile economice de Stat, sau proprietatea organizaţiilor cooperatiste şi destinate a servi de locuinta pentru angajaţii lor, va fi repartizata de Serviciul de Gospodărie Locativă, numai angajaţilor indicaţi de organele, instituţiile, întreprinderile sau organizaţiile de care depind.

Suprafaţa locativă a locatarilor care lipsesc temporar se păstrează la dispoziţia acestora, după cum urmează:

1. a) cei plecaţi în misiuni în străinătate, cei chemaţi pentru satisfacerea serviciului militar sau concentraţi, precum şi cei plecaţi pentru studii, au dreptul la blocarea în folosul lor pe tot timpul absentiei, a suprafeţei locative ce ocupa;
2. b) cei plecaţi în alte localităţi în interes de serviciu îşi păstrează dreptul la suprafaţa pentru locuit ce ocupa, pe timp de 6 luni. Prelungirea acestui termen se va face pe baza cererii organului sau instituţiei care a ordonat detasarea sau deplasarea;
3. c) cei care lipsesc pentru motive întemeiate, alţii decât cei prevăzuţi la litera a şi b, îşi păstrează dreptul la suprafaţa pentru locuit ce ocupa pe timp de şase luni. Acest termen poate fi prelungit dela caz la caz de către Serviciul de Gospodărie Locativă.

Cu aprobarea Serviciului de Gospodărie Locativă, locatarii principali au dreptul să facă între ei schimb de locuinţe, substituindu-se unii celorlalţi în drepturile şi obligaţiunile respective. Schimbul de locuinţe se face potrivit regulilor ce se vor stabili prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri.

Regulile speciale privitoare la normarea, repartizarea şi folosirea suprafeţei locative cu alta destinaţie decât locuinţe, vor fi stabilite prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri.

Ţinerea evidentei întregii suprafeţe locative şi repartizarea suprafeţei locative disponibile se face de către Serviciile de Gospodărie Locativă din cadrul Secţiunilor de gospodărie comunală şi industrie locală de pe lîngă Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare respective.

Nicio modificare în structura interioară a suprafeţei locative nu se poate efectua fără autorizarea Serviciului de Gospodărie Locativă. 3. Contractul de închiriere

Închirierea unei suprafeţe disponibile pentru locuinta sau alta destinaţie, poate fi facuta numai pe baza unui ordin de repartiţie al Serviciului de Gospodărie Locativă.

Contractele de închiriere se vor întocmi numai în forma scrisă şi pe termen de cel mult trei ani; pentru clădirile care prin construcţia lor au o alta destinaţie decât locuinta, termenul de închiriere poate ajunge pînă la 10 ani. Chiriaşul al cărui contract de închiriere a expirat are drept de preferinta la reinchiriere, afară numai dacă în cursul executării acestui contract, el s'a făcut vinovat de vreuna dintre faptele prevăzute în art. 47, litera a-d. În cazul cînd proprietarul nu voieşte sa reinchirieze suprafaţa locativă respectiva, evacuarea se va putea dispune numai prin hotărîre judecătorească şi numai după atribuirea unei suprafeţe locative corespunzătoare.

Subinchirierile privind suprafaţa disponibilă sînt interzise. Închirierea sau subînchirierea ce nu priveşte o suprafaţa disponibilă, se va putea face în condiţiunile şi pentru termenul convenit de părţi. Contractele se vor face de asemenea numai în forma scrisă.

Contractele pentru clădirile administrate de Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare se încheie de către administratorii de clădiri. Contractele pentru clădirile aflate în folosinţă organelor sau instituţiilor de Stat ori întreprinderilor sau organizaţiilor economice de Stat şi pentru clădirile proprietatea organizaţiilor cooperatiste, închiriate angajaţilor acestora, se încheie de către reprezentanţii legali ai organelor, instituţiilor, întreprinderilor sau organizaţiilor respective. Contractele privitoare la clădirile proprietatea particularilor se încheie de către aceştia. Contractele de subinchiriere se încheie de către chiriaşi.

Pentru o locuinta ocupată de o familie, se încheie un singur contract. Pentru o locuinta ocupată de mai multe familii, fiecare familie va încheia un contract separat, direct cu proprietarul. Dacă în aceeaşi camera locuiesc doua sau mai multe persoane care nu fac parte din aceeaşi familie, se va încheia un singur contract de închiriere, în care toate persoanele ce locuiesc în aceeaşi camera vor figura în calitate de chiriaşi. Fac parte din familie în înţelesul prezentului Decret: soţul, sotia, copii, cat şi orice alte persoane, în cazul cînd locuiesc împreună şi gospodăresc în comun.

Numai chiriaşul sau subchiriasul poate, prin act unilateral de voinţa, desface contractul de închiriere.

În afară de cazurile expres prevăzute de lege, este oprită desfacerea unilaterala a contractului de închiriere sau schimbarea unilaterala a condiţiunilor acestuia, fie cu privire la întreaga suprafaţa locativă ce formează obiectul contractului de închiriere, fie numai cu privire la o parte din aceasta suprafaţa, fie cu privire la orice alta condiţiune a contractului.

Beneficiarul contractului de închiriere va putea fi invocat de titularul contractului, iar în lipsa acestuia de membrii familiei sale. În caz de divorţ, dacă sotii nu au convenit altfel, beneficiul contractului privitor la locuinta foloseşte soţului căruia i s'au dat în îngrijire copiii, iar în cazul cînd nu sînt copii, soţului care a obţinut divorţul. În toate celelalte situaţiuni, instanţa care pronunţa divorţul va hotărî care dintre soţi va avea beneficiul contractului privitor la locuinta. Angajaţii, care deţin încăperi în clădiri aflate în folosinţă organelor sau instituţiilor de Stat ori întreprinderilor sau organizaţiilor economice de Stat, sau proprietatea organizaţiilor cooperatiste şi destinate a servi ca locuinta pentru angajaţii lor, pierd beneficiul contractului, atît ei, cat şi familiile lor, în cazul cînd încetează contractul de muncă de care acel contract era legat.

Angajaţii care deţin suprafaţa locativă ca accesoriu al unei locatiuni de serviciu, pierd beneficiul dreptului de a ocupa acea suprafaţa, în cazul cînd încetează contractul de muncă respectiv.

În cazurile prevăzute de art. 31, aliniatul final, cu excepţia celor al căror contract de muncă a încetat prin pensionare, prin pierderea capacităţii de muncă, cat şi a familiilor locatarilor principali chemaţi să facă stagiul militar, evacuarea angajaţilor al căror contract de muncă a încetat, va fi dispusă pe cale administrativă. Evacuarea va fi dispusă pe cale administrativă şi în cazurile prevăzute în art. 32. Sînt de asemenea supuşi evacuarii pe cale administrativă, cei care au ocupat o suprafaţa locativă cu dela sine putere, precum şi cei ce continua a ocupa fără drept o suprafaţa locativă în hoteluri sau cămine.

În afară de cazurile de mai sus, evacuarea pe cale administrativă va putea fi dispusă numai în cazul cînd interese excepţionale de Stat impun folosirea unor clădiri şi numai cu autorizarea Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministerului Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale.

Evacuarea pe cale administrativă se poate efectua numai pe baza autorizării prealabile a procurorului, data la cererea celor interesaţi. Dacă procurorul refuza sa autorize evacuarea pe cale administrativă, partea interesată va putea cere evacuarea pe cale judecătorească. În cazul cînd cererea de evacuare se întemeiază pe dispoziţiunile art. 33, aliniatul 1 şi art. 34, procurorul va dispune evacuarea numai după atribuirea pentru cel ce urmează a fi evacuat, a unei alte suprafeţe locative corespunzătoare.

În afară de cazurile cînd legea prevede evacuarea pe cale administrativă, punerea în executare a unui ordin de repartiţie privitor la o suprafaţa locativă, se face fie cu acordul deţinătorului suprafeţei locative repartizate, fie pe baza unei hotărîri judecătoreşti. Vor fi rezolvate tot pe cale judecătorească orice litigii privitoare la folosirea suprafeţei locative deţinute ori repartizate, precum şi orice alte litigii izvorite din dispoziţiunile de repartizare ale Serviciului de Gospodărie Locativă. 4. Stabilirea şi plata chiriei

Chiria cuvenită pentru fiecare locuinta va fi fixată potrivit cu:

1. a) tariful de baza;
2. b) gradul de confort al locuinţei;
3. c) ocupaţia sau categoria socială a chiriaşului;
4. d) venitul chiriaşului.

Tariful de baza va fi stabilit pentru fiecare localitate de Comitetul Executiv al Sfatului Popular respectiv, ţinându-se seama de cheltuielile de administraţie, de întreţinere, de reparatie, de cota de amortizare şi de impozitul pe clădiri, în limitele stabilite de Hotărîrea Consiliului de Miniştri; tariful va fi stabilit pe m². de suprafaţa de locuit şi va fi unitar pentru întreaga localitate.

Angajaţii şi cei asimilaţi acestora, dacă au în familie persoane care se afla în întreţinerea lor vor plati o chirie redusă în raport cu numărul celor aflaţi în întreţinere şi cu venitul brut lunar. În înţelesul Decretului de faţa, persoane aflate în întreţinere, dacă nu au venituri proprii, sînt: minorii, majorii aflaţi la studii, femeile peste 55 ani şi bărbaţii peste 60 ani, sau orice alte persoane incapabile de muncă, precum şi mamele avînd copii sub 7 ani.

Pentru suprafaţa excedentară se va plati, indiferent dacă excedentul se afla în aceeaşi camera cu suprafaţa legală, sau dacă reprezintă una sau mai multe camere de locuit, chiria majorată pînă la de trei ori. Angajaţii şi cei asimilaţi lor prin Decretul de faţa, plătesc pe familii, pentru primii 4 m². din depasire chiria nemajorata.

Suma ce se ia drept baza la calcularea chiriei este venitul brut al angajatului, mai puţin sumele provenite din premii, din ore suplimentare, din suplimente pentru orele de noapte, compensările pentru concediul nefolosit, alocaţiile de deplasare, precum şi cumulul în afară orelor legale de serviciu. Veniturile brute realizate prin cumul în timpul orelor reglementare de serviciu, se socotesc la calculul chiriei. Suma ce se ia drept baza la calcularea chiriei locuinţei folosite de alte categorii decât angajaţii şi cei asimilaţi acestora, va fi venitul impozabil raportat la o luna.

Calculul chiriei pentru o locuinta ocupată de o singura familie, care cuprinde mai mulţi angajaţi, se va face pe baza celui mai mare venit brut. În cazul cînd mai mulţi membri ai aceleiaşi familii au venituri de categorii diferite, calculul chiriei se va face pe baza venitului căruia îi corespunde chiria cea mai mare. Dacă în aceeaşi camera locuiesc doua sau mai multe persoane care nu fac parte din aceeaşi familie, calculul chiriei se va face pentru fiecare locatar în parte, urmând sa plătească din chiria astfel stabilită, o cota în raport cu numărul chiriaşilor.

Chiria cuvenită pentru clădirile cu alta destinaţie decât locuinta, precum: instituţii, întreprinderi, birouri, depozite, va fi stabilită prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri. 5. Obligaţiuni în legătură cu reparaţiunile, întreţinerea şi folosirea suprafeţei locative

Normele privitoare la obligaţiunile proprietarilor şi chiriaşilor în legătură cu reparaţiunile, întreţinerea şi folosinţă suprafeţei locative, cat şi cele referitoare la modalitatea de repartizare şi plata a cheltuielilor comune, vor fi stabilite prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri.

În cazul neîndeplinirii de către proprietar a obligaţiunilor privitoare la reparaţiunile şi întreţinerea suprafeţei locative, chiriaşul este în drept să facă lucrările necesare, retinand contravaloarea lor din chirie. În cazul neindeplinirei de către chiriaş a obligaţiunilor ce le are cu privire la reparaţiuni şi întreţinere, lucrările vor putea fi efectuate de proprietar, în contul chiriaşului. 6. Sancţiuni

Contractele de închiriere privitoare la suprafaţa locativă disponibilă, încheiate fără dispoziţia de repartizare a Serviciilor de Gospodărie Locativă respective, sînt nule de drept.

În afară răspunderii pe care o poarta potrivit legilor penale, locatarul poate fi supus evacuarii în următoarele cazuri:

1. a) dacă degradeaza ori distruge clădirile sau bunurile şi instalatiunile acestora, ori înstrăinează fără drept aceste bunuri şi instalatiuni;
2. b) dacă nu plăteşte cu rea credinţa timp de o luna chiria sau cota-parte a taxelor comunale, ori a cheltuielilor de întreţinere, folosinţă şi încălzit, stabilite potrivit dispoziţiunilor legale;
3. c) dacă, prin purtarea sa, face imposibila convieţuirea pentru ceilalţi locatari din clădire, sau împiedica folosirea normală a locuinţei de către alţi locatari;
4. d) dacă împiedica sub orice formă aplicarea dispoziţiunilor privitoare la reglementarea folosirii suprafeţei locative, precum şi la bazele de stabilire a chiriei, a cheltuielilor comune de întreţinere, folosinţă şi încălzit. Numai în cazurile de mai sus, instanţa pronunţa evacuarea, fără obligarea Serviciilor de Gospodărire Locativă de a pune la dispoziţie o alta suprafaţa locativă. 7. Dispoziţiuni finale şi tranzitorii

Dispoziţiunile prezentului Decret se aplică şi suprafeţei locative din clădirile prevăzute în art. 18. Ele nu se aplică la hoteluri, cu excepţia celor prevăzute la art. 33, aliniatul ultim.

Dispoziţiunile prezentului Decret, privitoare la normarea şi repartizarea suprafeţei locative, nu se aplică persoanelor care folosesc clădiri construite de ele, prin folosirea creditelor individuale speciale acordate de Banca de Investiţii. De asemenea nu sînt supuse dispoziţiunilor privitoare la normarea şi repartizarea suprafeţei locative reglementată prin prezentul Decret, imobilele ce se vor cladi după publicarea sa, pe tot timpul cat aceste imobile sînt locuite personal de către proprietari cu familiile lor.

În vederea ajutarii şi controlului în munca a administraţiilor de clădiri, a asigurării stării higienico-sanitare a clădirilor, a nevoilor culturale a locatarilor, precum şi pentru rezolvarea litigiilor marunte legate de folosirea suprafeţei locative dintre locatari şi sancţionarea abaterilor marunte săvîrşite de aceştia, se înfiinţează pe lîngă administraţiile de clădiri:

1. a) o Comisiune economico-financiară;
2. b) o Comisiune sanitară;
3. c) o Comisiune culturală;
4. d) o Instanţa tovaraseasca.

În termen de doua luni dela publicarea prezentului Decret, Consiliul de Miniştri va stabili prin Hotărîre: - cuantumul şi modul de plată a chiriilor; - normele privitoare la obligaţiunile proprietarilor şi chiriaşilor în legătură cu reparaţiunile, întreţinerea şi folosinţă suprafeţei locative, cat şi cele referitoare la modalitatea de repartizare şi plata cheltuielilor comune de întreţinere, folosinţă şi încălzit; - organizarea şi funcţionarea Serviciilor de Gospodărie Locativă; - organizarea şi funcţionarea administraţiilor de clădiri; - centrele industriale; - regulile speciale privitoare la normarea şi folosirea suprafeţei locative cu alta destinaţie decât locuinţe.

În termen de trei luni dela publicarea prezentului Decret, Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale, prin deciziuni date de acord cu Ministerul Justiţiei, va stabili: - normele privitoare la întreţinerea suprafeţei locative, precum şi - celelalte norme de aplicare a prevederilor prezentului Decret.

În termen de doua luni dela publicarea prezentului Decret, vor fi stabilite prin Decizia Ministerului Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale, atribuţiile, organizarea şi regulile de funcţionare a Comisiunilor economico-financiare, iar cele ale Comisiunilor sanitare şi culturale, precum şi ale Instanţelor tovarasesti, vor fi stabilite prin Decizia comuna a Ministerului Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale şi respectiv a Ministerului Sănătăţii, al învăţămîntului Public şi al Justiţiei.

Contractele de subinchiriere privind o suprafaţa disponibilă şi care se găsesc în fiinta la data punerii în aplicare a prezentului Decret, sînt desfiinţate şi înlocuite de drept prin contracte de închiriere cu proprietarii.

Contractele de închiriere existente la data punerii în aplicare a prezentului Decret, în afară de contractele de închiriere sau de subinchiriere ce privesc o suprafaţa locativă care face parte din suprafaţa legală a celui ce a închiriat sau subinchiriat, se vor prelungi pe termen de cel mult trei, respectiv 10 ani, conform art. 25. Preschimbarea lor în condiţiile prezentului Decret se va face pînă la data de 1 Septembrie 1952. Preschimbarea se va face cu contracte-tip, potrivit formularului aprobat de Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale. La preschimbare se va putea desemna ca titular al contractului un alt membru al familiei decât cel care a fost titularul contractului la punerea în aplicare a prezentului Decret. Contractele de închiriere preschimbate privitoare la alte clădiri decât cele administrate de Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare, vor fi înregistrate la Serviciul de Gospodărie Locativă respectiv.

Dispoziţiunile prezentului Decret se pun în aplicare pe data de 1 Iulie 1952, cu excepţia art. 15, 16, 17 şi 54, care intră în vigoare la data publicării.

Decretul Nr. 5 din 23 Aprilie 1948 *1) pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, Decretul Nr. 359 din 4 Decembrie 1948 *2) pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului de Închiriere, se abroga pe data punerii în aplicare a prezentului Decret. Pe aceeaşi dată încetează aplicaţiunea Jurnalului Consiliului de Miniştri Nr. 1.270 din 3 Octombrie 1947*3), a Deciziei Consiliului de Miniştri Nr. 55 din 4 Februarie 1949 *4), privitoare la repartizarea de către Oficiile de Închiriere a imobilelor şi a părţilor din imobile libere, precum şi a Deciziei Ministerului Afacerilor Interne Nr. 6.667 B, din 15 Decembrie 1948 *5), pentru înfiinţarea Oficiilor de Închiriere. ------------ *1) Decretul Nr. 5/1948, (Col. legi, Aprilie 1948, pag. 1.036). *2) Decretul Nr. 359/1948, (Col. legi, Decembrie 1948, pag. 2.157). *3) J.C.M. Nr. 1.270 din 3 Octombrie 1947, priveşte modul de calculare a chiriilor (Col. legi Octombrie 1947, pag. 173). *4) D.C.M. 55/1949, (Col. legi, Februarie 1949, pag. 101). *5) D.M. Nr. 6.667 B/1948, (Col. legi, Decembrie 1948, pag. 1.209). ---------