Legislație România
Portal legislativ actualizat din surse publice oficiale
Versiune informativă pentru consultare
Hotărârea Guvernului nr. 435/1964
privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, pe fluviul Dunărea
Document generat informativ din surse publice oficiale. Nu înlocuiește Portalul Legislativ - legislatie.just.ro.
Cuprins
- Anexe
Articole
HOTĂRÂRE nr. 435 din 30 iunie 1964 pentru aprobarea documentelor privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea EMITENT CONSILIUL DE MINIŞTRI Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 36 din 3 iulie 1964 Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române hotărăşte: I. Se aprobă următoarele documente privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, încheiate la Belgrad, la 30 noiembrie 1963: 1. Convenţia între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea; 2. Convenţia între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind execuţia lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea; 3. Convenţia între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind despăgubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea; 4. Convenţia între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea; 5. Convenţia între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunarea; 6. Protocolul şi actul adiţional privind reglementara unor probleme în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea; 7. Statutul Comisiei mixte româno-iugoslave pentru Porţile de Fier; 8. Protocolul privind trecerea frontierei de stat româno-iugoslave, în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea; 9. Schimbul de scrisori între Preşedinţii delegatiilor guvernamentale ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificările frontierei pe Dunăre în legătură cu realizarea Sistemului Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea; 10. Schimbul de scrisori între Preşedinţii delegatiilor guvernamentale ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind eventualitatea şi condiţiile acordării unui credit de către Republica Populara Română către Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în legătură cu realizarea Sistemului Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea; 11. Actul final. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer + Anexa 1 CONVENTIE 30/11/1963 + Anexa 2 CONVENTIE 30/11/1963 + Anexa 3 CONVENTIE 30/11/1963 + Anexa 4 CONVENTIE 30/11/1963 + Anexa 5 CONVENTIE 30/11/1963 + Anexa 6 PROTOCOL 30/11/1963 + Anexa 7 STATUT 30/11/1963 + Anexa 8 PROTOCOL 30/11/1963 + Anexa 9 SCHIMBUL DE SCRISORI între Preşedinţii delegatiilor guvernamentale ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificările frontierei pe Dunăre în legătură cu realizarea Sistemului Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Belgrad, 30 noiembrie 1963 STIMATE TOVARASE PREŞEDINTE, În cursul tratativelor pentru încheierea Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, cu privire la modificările frontierei, prevăzute în art. 9 al Acordului şi avînd în vedere ca, în cazul construirii barajului Gruia-Radujevat va fi probabil necesară rectificarea frontierei pe acest baraj în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, am convenit asupra următoarelor: Ca o compensaţie pentru rectificarea frontierei care este prevăzută în favoarea Republicii Populare Române prin art. 9 din Acord, Guvernul Republicii Populare Române, în cazul construirii barajului de la Gruia-Radujevat va accepta o rectificare corespunzătoare a frontierei în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pe barajul însuşi şi în jurul barajului, astfel încît jumătate din barajul Gruia-Radujevat şi apele Dunării circa şapte sute metri amonte şi aval de partea iugoslava a barajului, să fie în cadrul teritoriului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pe toată durata exploatării barajului. Dacă în termen de douăzeci ani de la data intrării în vigoare a Acordului privind realizarea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunarea nu s-ar ajunge la construirea barajului Gruia-Radujevat sau dacă cu prilejul construirii acestuia se va constata că nu este necesară o astfel de modificare, Republica Populara Română va consimţi la o modificare corespunzătoare a frontierei pe Dunăre, în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia prin corectarea sinuozitatilor actualei frontiere în amonte de barajul Sistemului Porţile de Fier într-un alt loc, ce se va stabili de comun acord. În cazul ca după mutarea frontierei conform art. 9, pct. 1, lit. a din Acord, din ori care motiv nu se va ajunge la construirea Sistemului şi la exploatarea sa, se va restabili actuala frontiera. Va rog sa binevoiti a confirma acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul acestei scrisori. Va rog, stimate tovarase Preşedinte, sa primiţi asigurarea înaltei mele consideratiuni. N. Gheorghiu TOVARASULUI BOGOLJUB STOJANOVIC, PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA Belgrad, 30 noiembrie 1963 STIMATE TOVARASE PREŞEDINTE, Am onoarea a va confirma primirea scrisorii Domniei voastre din 30 noiembrie 1963, cu următorul conţinut: "În cursul tratativelor pentru încheierea Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, cu privire la modificările frontierei, prevăzute în art. 9 al Acordului şi avînd în vedere ca, în cazul construirii barajului Gruia-Radujevat va fi probabil necesară rectificarea frontierei pe acest baraj în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, am convenit asupra următoarelor: Ca o compensaţie pentru rectificarea frontierei care este prevăzută în favoarea Republicii Populare Române prin art. 9 din Acord, Guvernul Republicii Populare Române, în cazul construirii barajului de la Gruia-Radujevat va accepta o rectificare corespunzătoare a frontierei în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pe barajul însuşi şi în jurul barajului, astfel încît jumătate din barajul Gruia-Radujevat şi apele Dunării circa şapte sute metri amonte şi aval de partea iugoslava a barajului, să fie în cadrul teritoriului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pe toată durata exploatării barajului. Dacă în termen de douăzeci ani de la data intrării în vigoare a Acordului privind realizarea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunarea nu s-ar ajunge la construcţia barajului Gruia-Radujevat sau dacă cu prilejul construirii acestuia se va constata că nu este necesară o astfel de modificare, Republica Populara Română va consimţi la o modificare corespunzătoare a frontierei pe Dunăre, în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia prin corectarea sinuozitatilor actualei frontiere în amonte de barajul Sistemului Porţile de Fier într-un alt loc, ce se va stabili de comun acord. În cazul ca după mutarea frontierei conform art. 9, pct. 1, lit. a din Acord, din ori care motiv nu se va ajunge la construirea Sistemului şi la exploatarea sa, se va restabili actuala frontiera. Va rog sa binevoiti a confirma acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul acestei scrisori". Prin prezenta scrisoare am onoarea sa va confirm acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul scrisorii Domniei voastre, reproduse mai sus. Primiţi va rog, stimate tovarase Preşedinte, asigurarea deosebitei mele stime. B. Stojanovic TOVARASULUI NICOLAE GHEORGHIU, PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE + Anexa 10 SCHIMBUL DE SCRISORI între Preşedinţii delegatiilor guvernamentale ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind eventualitatea şi condiţiile acordării unui credit de către Republica Populara Română către Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în legătură cu realizarea Sistemului Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Belgrad, 30 noiembrie 1963 STIMATE TOVARASE PREŞEDINTE, Ca urmare a schimbului de vederi asupra eventualitatii acordării unui credit de către Republica Populara Română Republicii Socialiste Federative Iugoslavia v-am comunicat în luna mai 1963 la Bucureşti Acordul Guvernului Republicii Populare Române de a pune la dispoziţia Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia un credit în suma de 16.000.000 (şasesprezece milioane) dolari SUA, moneda de cont, în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. Cu acest prilej am convenit ca acest credit să se acorde în următoarele condiţii: 1. Creditul va fi utilizat în perioada 1968-1970 inclusiv, în următoarele transe: - în anul 1968 - 6.000.000 dolari SUA - în anul 1969 - 7.000.000 dolari SUA - în anul 1970 - 3.000.000 dolari SUA. 2. Creditul se va utiliza pentru cumpărarea de mărfuri de producţie românească din Republica Populara Română pe baza listei de mărfuri care va fi stabilită de comun acord. 3. Asupra creditului se va aplica o dobinda simpla de 2,5% pe an. Dobinda va fi calculată anual de la data cînd mărfurile trec frontiera română. 4. Rambursarea creditului şi plata dobinzii aferente se vor efectua prin livrare de energie electrica, în transe anuale egale începînd de la 1 ianuarie 1972 la preţul de 0,007 dolari SUA/kWh. În completarea prevederilor Protocolului privind reglementarea unor probleme în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier, din 30 noiembrie 1963, şi ale Actului adiţional la acesta, numărul transelor în care Partea iugoslava va livra Părţii române energie electrica în cazul în care va utiliza creditul, se va stabili după cum urmează: - dacă Partea română va cumpara energie electrica din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, folosind în acest scop, total sau parţial, prevederile art. 4 şi 5 din Protocol, întreaga cantitate de energie electrica care trebuie livrata, reprezentind restituirea creditului cu dobinzile aferente, cumpărarea-vînzarea de energie electrica şi dobinzile prevăzute în Actul adiţional, se va livra în 15 transe anuale egale; - dacă Partea română nu va cumpara energie electrica din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia conform prevederilor Protocolului, cantitatea de energie electrica care trebuie livrata reprezentind restituirea creditului cu dobinzile aferente şi dobinzile prevăzute în Actul adiţional, se va livra în 10 transe anuale egale. În toate cazurile, fiecare transa anuală se va imputa în primul rind asupra sumei dobinzilor scadente la sfîrşitul anului precedent. 5. Calitatea energiei electrice livrate în fiecare an va corespunde regimului de producţie de energie electrica al Sistemului Porţile de Fier din anul respectiv. 6. La livrarea energiei electrice, dobinda va fi calculată pentru cantitatea de energie electrica livrata în fiecare luna şi cu data de 15 a lunii respective. Am convenit ca Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia va anunta Guvernul Republicii Populare Române pînă la 31 decembrie 1964 dacă va folosi acest credit, în care caz se va încheia o Convenţie corespunzătoare, în condiţiile prevăzute mai sus. Va rog sa binevoiti a confirma acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul acestei scrisori. Va rog sa primiţi, stimate tovarase Preşedinte, asigurarea înaltei mele consideratiuni. N. Gheorghiu TOVARASULUI BOGOLJUB STOJANOVIC - PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA Belgrad, 30 noiembrie 1963 STIMATE TOVARASE PREŞEDINTE, Am onoarea a va confirma primirea scrisorii Domniei voastre din 30 noiembrie 1963, cu următorul conţinut: "Ca urmare a schimbului de vederi asupra eventualitatii acordării unui credit de către Republica Populara Română Republicii Socialiste Federative Iugoslavia v-am comunicat în luna mai 1963 la Bucureşti Acordul Guvernului Republicii Populare Române de a pune la dispoziţia Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia un credit în suma de 16.000.000 (şasesprezece milioane) dolari SUA; moneda de cont, în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. Cu acest prilej am convenit ca acest credit să se acorde în următoarele condiţii: 1. Creditul va fi utilizat în perioada 1968-1970 inclusiv, în următoarele transe: - în anul 1968 - 6.000.000 dolari SUA - în anul 1969 - 7.000.000 dolari SUA - în anul 1970 - 3.000.000 dolari SUA. 2. Creditul se va utiliza pentru cumpărarea de mărfuri de producţie românească din Republica Populara Română pe baza listei de mărfuri care va fi stabilită de comun acord. 3. Asupra creditului se va aplica o dobinda simpla de 2,5% pe an. Dobinda va fi calculată anual de la data cînd mărfurile trec frontiera română. 4. Rambursarea creditului şi plata dobinzii aferente se vor efectua prin livrare de energie electrica în transe anuale egale, începînd de la 1 ianuarie 1972 la preţul de 0,007 dolari SUA/kWh. În completarea prevederilor Protocolului privind reglementarea unor probleme în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier, din 30 noiembrie 1963, şi ale Actului adiţional la acesta, numărul transelor în care Partea iugoslava va livra Părţii române energie electrica în cazul în care va utiliza creditul, se va stabili după cum urmează; - dacă Partea română va cumpara energie electrica din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia folosind în acest scop, total sau parţial, prevederile art. 4 şi 5 din Protocol; întreaga cantitate de energie electrica care trebuie livrata, reprezentind restituirea creditului cu dobinzile aferente, cumpărarea-vînzarea de energie electrica şi dobinzile prevăzute în Actul adiţional se va livra în 15 transe anuale egale; - dacă Partea română nu va cumpara energie electrica din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia conform prevederilor Protocolului, cantitatea de energie electrica care trebuie livrata reprezentind restituirea creditului cu dobinzile aferente şi dobinzile prevăzute în Actul adiţional, se va livra în 10 transe anuale egale. În toate cazurile, fiecare transa anuală se va imputa în primul rind asupra sumei dobinzilor scadente la sfîrşitul anului precedent. 5. Calitatea energiei electrice livrate în fiecare an va corespunde regimului de producţie de energie electrica al Sistemului Porţile de Fier în anul respectiv. 6. La livrarea energiei electrice, dobinda va fi calculată pentru cantitatea de energie electrica livrata în fiecare luna şi cu data de 15 a lunii respective. Am convenit ca Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia va anunta Guvernul Republicii Populare Române pînă la 31 decembrie 1964 dacă va folosi acest credit, în care caz se va încheia o Convenţie corespunzătoare, în condiţiile prevăzute mai sus. Va rog sa binevoiti a confirma Acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul acestei scrisori". Prin prezenta scrisoare am onoarea sa va confirm Acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul scrisorii Domniei voastre reproduse mai sus. Primiţi va rog, stimate tovarase Preşedinte, asigurarea înaltei mele consideratiuni. B. Stojanonovic TOVARASULUI NICOLAE GHEORGHIU - PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE + Anexa 11 ACT 30/11/1963
Anexe
Anexa 1 - CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea
Articolul 1
1. Proiectarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea (denumit în textul ce urmează: "Sistemul Porţile de Fier") se va face pe baza Temei de proiectare anexate la prezenta Convenţie. 2. Prin proiectele care se elaborează pentru Sistemul Porţile de Fier trebuie să se stabilească soluţiile tehnico-economice cele mai favorabile acceptabile pentru ambele Părţi.
Articolul 2
1. Proiectarea Sistemului Porţile de Fier se va face în următoarele faze: - Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier; - Proiecte tehnice; - Proiecte de execuţie. 2. Comisia mixtă poate hotărî ca unele faze de proiectare ale unor obiecte să se cumuleze.
Articolul 3
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier se va elabora în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor (anexa nr. 1 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă), proiectele şi documentaţia tehnico-economică vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare prevăzută la art. 7 al prezentei Convenţii: - Lucrări pregătitoare (I.2.) - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.) - Barajul (I.4.) - Centralele electrice (I.5.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7.) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Accese la obiectul principal (I.10.) - Staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.1.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) - Clădiri, ateliere, magazii şi depozite (II.3.) - Colonii definitive (II.4.) - Vase pentru spargerea ghetii şi întreţinerea obiectelor (III.3.) - Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare (III.4.); pentru poziţiile lucrări pregătitoare (I.2.) şi devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.), proiectele şi documentaţia tehnico-economică vor fi elaborate pînă la gradul de exactitate de proiect tehnic; b) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora, separat pentru teritoriul sau naţional, proiectele şi documentaţia tehnico-economică: - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi (III.2.) - Despăgubiri pentru pagube (III.5.) 2. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice pentru stabilirea despăgubirilor pentru pagube se vor elabora pe baza prevederilor Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube. 3. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apărarea terenurilor riverane vor prevedea toate măsurile suficiente şi necesare pentru menţinerea situaţiei actuale a acestor terenuri. 4. Proiectele şi documentaţia tehnico-economică prevăzute la pct. 1. lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Părţi pentru verificare şi acceptare.
Articolul 4
1. Proiectele tehnice ale obiectelor şi lucrărilor se vor elabora în conformitate cu Sarcina de proiectare aprobată şi în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare: - Barajul (I.4.) - Lucrări de construcţii pentru centralele electrice (I.5.1.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7.) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Accese la obiectul principal (I.10.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) - Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare (III.4.); b) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora separat pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice: - Lucrări pregătitoare (I.2.) - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi (III.2.) - Despăgubiri pentru pagube la mine (III.5.4.) - Despăgubiri pentru pagube la comunicaţii (III.5.5.) - Despăgubiri pentru pagube la monumente istorice (III.5.7.); c) pentru celelalte poziţii din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice după concepţii proprii. 2. Proiectele tehnice pentru obiectele şi instalaţiile pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) se vor întocmi astfel încît să se precizeze valoarea investiţiilor cu exactitatea care se cere pentru proiectele de execuţie. În acest scop, stabilirea volumelor de lucrări la diguri şi alte construcţii hidrotehnice (III.1.1.), drenaje şi canale de evacuare (III.1.2.), se va face pe baza planurilor de situaţie la scara de minim 1:5.000, a profilelor longitudinale topografice şi geologice la scara 1:2.000 cu foraje la distanţe de maximum un kilometru şi a profilelor transversale ridicate la o distanta medie de una suta metri. Proiectele tehnice prevăzute la punctul 1, lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Părţi pentru verificare şi acceptare.
Articolul 5
În scopul informării reciproce, precum şi în scopul verificării calculelor statice şi a altor calcule, Proiectantii generali îşi vor remite unul celuilalt proiectele tehnice şi de execuţie ale centralelor electrice.
Articolul 6
Proiectele de execuţie ale obiectelor şi lucrărilor se vor elabora în conformitate cu proiectele tehnice aprobate şi în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare: - Obiecte şi instalaţii pentru asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.2.1.) - Barajul (I.4.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) Aceste proiecte de execuţie se vor elabora fără antemasuratori şi devize; b) pentru toate celelalte obiecte şi lucrări din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele de execuţie după concepţii proprii.
Articolul 7
1. În conformitate cu prevederile art. 12 din Acord, fiecare Guvern desemnează în calitate de Proiectanţi generali, următoarele organizaţii: - Guvernul Republicii Populare Române - Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice, cu sediul la Bucureşti, ca Proiectant general al Părţii române; - Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia - Întreprinderea Energoprojekt, cu sediul la Belgrad, ca Proiectant general al Părţii iugoslave. 2. Pentru elaborarea în comun a proiectelor, Proiectantii generali vor forma o Unitate mixtă de proiectare. 3. În scopul conducerii tuturor lucrărilor de proiectare care cad în sarcina Proiectanţilor generali, fiecare Proiectant general va numi cîte un inginer şef de proiect. 4. Coordonarea tuturor lucrărilor de proiectare între cei doi Proiectanţi generali se va realiza prin inginerii şefi de proiect. 5. Fiecare Proiectant general este răspunzător pentru elaborarea proiectelor faţă de Guvernul sau.
Articolul 8
1. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice şi Energoprojekt vor elabora în comun, prin Unitatea mixtă de proiectare proiectele obiectelor şi lucrărilor prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. A şi art. 4, pct. 1, lit. A din prezenta Convenţie. 2. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrărilor de pe teritoriul român, prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie. - Energoprojekt va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrărilor de pe teritoriul iugoslav, prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie. 3. Unele proiecte vor putea fi elaborate şi de alte organizaţii române sau iugoslave, alese de Proiectantul general în înţelegere cu beneficiarul sau. 4. Proiectantii generali pot, la propunerea Unităţii mixte de proiectare, de comun acord şi în înţelegere cu Beneficiarii, sa încredinţeze elaborarea unor proiecte şi altor organizaţii de proiectare în afară de cele române sau iugoslave. 3. Proiectele elaborate în Uniunea mixtă de proiectare se considera ca un tot indivizibil. Proiectantii generali raspunzind comun şi în mod egal pentru aceste proiecte faţă de Comisia mixtă.
Articolul 9
1. Pentru conducerea Unităţii mixte de proiectare, fiecare Proiectant general va numi cîte un conducător pentru partea sa din Unitatea mixtă de proiectare, care este direct subordonat inginerului şef de proiect prevăzut în art. 7 al prezentei Convenţii. 2. Unitatea mixtă de proiectare va aplica în activitatea sa prescripţii, normative şi metodologii unice pe care le stabilesc Proiectantii generali. 3. Inginerii şefi de proiect vor hotărî în comun şi vor lua măsuri, cu consultarea conducătorilor Unităţii mixte de proiectare, în legătură cu modul şi programul de lucru pentru întocmirea proiectelor, volumul şi programul lucrărilor de studii şi cercetare, conţinutul fiecărei faze de proiectare pentru diferite obiecte, conceptiile de baza şi soluţiile tehnice ale proiectelor şi alte probleme privind proiectarea comuna. 4. Locul de muncă al Unităţii mixte de proiectare va fi în zona obiectului principal. Lucrările de proiectare în cadrul Unităţii mixte de proiectare se pot executa parţial şi la sediile Proiectanţilor generali, dacă este avantajos pentru calitatea muncii şi respectarea termenelor de elaborare a proiectelor. 5. Proiectantii generali vor încheia contracte corespunzătoare prin care se va reglementa în detaliu aplicarea prevederilor din prezentul articol.
Articolul 10
1. Proiectele Sistemului Porţile de Fier se vor baza pe lucrările de studii şi cercetări pe care Proiectantii generali le vor pune de acord în ceea ce priveşte programul, metodologia şi interpretarea rezultatelor. 2. Proiectantii generali vor efectua lucrările de studii şi cercetări pentru obiectul principal în volum egal. 3. Celelalte lucrări de studii şi cercetări necesare proiectării vor fi executate de Proiectantii generali, fiecare pe teritoriul sau naţional.
Articolul 11
În scopul accelerarii lucrărilor sau egalizarii valorii lucrărilor de studii, cercetare şi proiectare pe care fiecare Parte trebuie să le execute, Proiectantii generali pot, cu acordul Beneficiarilor, să se înţeleagă ca Proiectantul general al unei Părţi să efectueze, în condiţii care vor fi stabilite prin contracte, o parte din lucrările care ar reveni Proiectantului general al celeilalte Părţi.
Articolul 12
Decontarea reciprocă a lucrărilor de studii, cercetare şi proiectare, pe care le-a executat fiecare Parte, se va face conform prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă.
Articolul 13
Valoarea de deviz a investiţiilor va fi stabilită de către Proiectantii generali pe baza prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă şi ale Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube.
Articolul 14
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier împreună cu proiectul pentru organizarea execuţiei, elaborat pînă la gradul de exactitate de proiect tehnic, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei de avizare a proiectelor, prevăzute prin Statutul Comisiei mixte, în cursul trimestrului I 1964, care le va examina în termenul stabilit de Comisia mixtă şi le va inainta cu avizul sau acesteia. 2. Comisia mixtă va examina proiectele prevăzute la pct. 1 din prezentul articol şi după ce le va adopta le va supune spre aprobare celor două Guverne, cu propunerile sale, pînă la 31 martie 1964.
Articolul 15
1. Proiectele tehnice prevăzute în art. 4, pct. 1, lit. A şi lit. B din prezenta Convenţie, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei mixte spre aprobare în termenele fixate în Planul general de execuţie. 2. Comisia mixtă va stabili proiectele tehnice care vor fi supuse avizării Comisiei de avizare a proiectelor. 3. Comisia mixtă poate să încredinţeze aprobarea proiectelor tehnice pentru unele obiecte şi lucrări Comisiei de avizare a proiectelor.
Articolul 16
1. Proiectele de execuţie prevăzute în art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, se aproba de Organul local operativ de coordonare, dacă prin acestea nu se schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice. 2. Proiectele de execuţie prin care s-ar schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice vor fi supuse spre aprobare Comisiei mixte. 3. Prevederile art. 15, pct. 2, din prezenta Convenţie, se pot aplica şi proiectelor din pct. 2 al acestui articol.
Articolul 17
Proiectantii generali, Beneficiarii şi Comisia de avizare a proiectelor pot sa propună Comisiei mixte ca anumite proiecte sau soluţii să fie supuse expertizarii, atît în timpul elaborării, cît şi după terminarea proiectelor. Comisia mixtă poate hotărî din proprie iniţiativă ca anumite proiecte şi soluţii să fie supuse expertizarii. Expertizele au caracter consultativ.
Articolul 18
1. În privinta folosirii dreptului de autor asupra proiectelor elaborate în comun pe baza art. 3, pct. 1, lit. A, art. 4, pct. 1, lit. A şi art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, Proiectantii generali se vor considera drept coautori. 2. Studiile, proiectele şi toate celelalte documentaţii tehnico-economice elaborate în comun în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, nu pot fi, în întregime sau parţial, înstrăinate, publicate sau predate unor terţi, fără consimţămîntul celeilalte Părţi contractante.
Articolul 19
Prezenta Convenţie va fi aprobată de cele doua Părţi contractante potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legislative ale fiecărui Stat şi va intra în vigoare în aceeaşi zi cu Acordul între Republica Populara Română şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, conform procedurii stabilite în Actul final semnat astăzi. Facuta la Belgrad 1a 30 noiembrie 1963 în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba sirbo-croată, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Române, N. Gheorghiu Din împuternicirea Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, B. Stojanovic Anexa ----- la Convenţia privind elaborarea proiectelor Sistemului Porţile de Fier TEMA DE PROIECTARE 1. Dispoziţii introductive 1.1. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice se vor elabora, respectînd prevederile Acordului, Convenţiilor şi celorlalte documente încheiate între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.2. Sistemul Porţile de Fier va fi proiectat ca un întreg hidroenergetic şi de navigaţie. 1.3. Soluţiile tehnice ce se vor stabili prin proiecte vor trebui sa ţină seama de condiţiile de execuţie a lucrărilor şi de regimul de exploatare care rezultă din prevederile Acordului şi Convenţiilor în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.4. În Sarcina de proiectare se va da justificarea tuturor parametrilor şi indicatorilor orientativi din Acord, precum şi documentaţia tehnico-economică pe baza căreia se vor stabili definitiv parametrii şi indicatorii Sistemului. 1.5. În Sarcina de proiectare se vor arata influentele realizării hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra adincimilor navigabile în aval de obiectul principal, asupra parametrilor energetici şi regimului de funcţionare a Sistemului Porţile de Fier şi alte influente. 1.6. Proiectantii generali vor stabili în comun, cu acordul Beneficiarilor, conţinutul documentaţiei de proiectare pentru fiecare faza de proiectare. 2. Dispoziţia şi amplasamentul obiectului principal 2.1. La obiectul principal se vor prevedea o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul sting, o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul drept şi un baraj deversor între cele doua centrale. 2.2. Prin Sarcina de proiectare se va stabili amplasamentul definitiv al obiectului principal pe baza comparatiei mai multor variante de amplasament în zona dintre localitatea Gura Vaii de pe teritoriul român (km D. 940 + 800) şi localitatea Sip de pe teritoriul iugoslav (km D. 943 + 800). 2.3. Obiectul principal va fi proiectat pentru cota de retenţie maxima 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 2.4. Peste obiectul principal se va prevedea o legătură rutiera şi o legătură feroviara între cele doua maluri. 3. Barajul deversor 3.1. Pentru alegerea tipului şi dimensiunilor barajului deversor se vor studia mai multe variante: baraj de beton, baraj de beton armat cu goluri, baraj de beton armat cu pile şi cu plăci între pile şi alte variante. Se vor lua în considerare soluţii cu şi fără goliri de fund. 3.2. Evacuatoarele trebuie să asigure atît evacuarea apelor catastrofale, cît şi evacuarea gheturilor în condiţiile specifice în acest sector al Dunării. 3.3. Pentru evacuatoare se vor studia mai multe variante privind numărul şi dimensiunile cimpurilor deversoare şi tipurile de stavile şi vane. 3.4. Evacuarea apelor mari urmează să fie asigurată la cota biefului amonte la baraj 63,00 metri deasupra Marii Adriatice. 4. Centralele electrice 4.1. Puterea instalata în cele doua centrale electrice şi producţia anuală de energie se vor determina pe baza: - nivelului de retenţie la baraj variabil între cotele 63,00 şi 69,50 metri deasupra Marii Adriatice; - nivelului biefului aval coborît prin adincirea albiei Dunării în aval de baraj; - debitului instalat care corespunde folosirii centralelor electrice pentru acoperirea virfurilor graficelor zilnice de sarcina; - datelor asupra echipamentului centralelor electrice; şi pornind de la următorii parametri şi indicatori orientativi: - debitul instalat aproximativ 8.500 mc/s; - puterea instalata aproximativ 2.000.000 Kw; - producţia medie anuală de energie aproximativ 10 miliarde kWh. 4.2. Regimul de funcţionare al centralelor electrice se va stabili astfel încît nivelul Dunării la gura Nerei sa nu depăşească cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice, în perioadele în care aceasta ar putea provoca pagube terenurilor riverane lacului de acumulare. Cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei va putea fi depăşită la debitele pentru care şi în regim natural aceasta cota ar fi depăşită. În perioadele în care menţinerea nivelului de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei nu ar provoca pagube terenurilor riverane, cota de retenţie la baraj va fi aceea care, pentru diferite debite afluente ale Dunării corespunde nivelului Dunării la gura Nerei de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 4.3. Gradul de acoperire a virfurilor graficelor zilnice de sarcina la diferite debite afluente ale Dunării va fi stabilit pe baza unei analize tehnico-economice, ţinînd seama de debitele pentru asigurarea navigaţiei în aval de baraj. 4.4. Regimul de exploatare al centralelor electrice va fi stabilit ţinînd seama de regimul de navigaţie în aval şi în amonte de baraj. 4.5. În cele doua centrale electrice se va prevedea un număr egal de agregate pentru producerea de energie electrica. Se vor compara variantele cu cîte cinci, şase şi şapte agregate în fiecare centrala electrica. 4.6. Punerea în funcţiune şi oprirea agregatelor se va face automatizat din sălile de comanda ale fiecărei centrale electrice. Prin proiect se va prevedea gradul de automatizare a diferitelor operaţii. Pe linia aceasta se va prevedea posibilitatea punerii în funcţiune şi opririi manuale a agregatelor. 4.7. La cele doua centrale electrice se vor prevedea instalaţii de dispecer, de telecomanda, de protecţie, de telecomunicaţii, de semnalizare, de măsura şi control şi alte instalaţii necesare. 5. Ecluzele şi avanporturile 5.1. Dimensiunile camerelor ecluzelor vor fi prevăzute în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării: - lungimea utila.......... 310 metri; - lăţimea utila........... 34 metri; - adîncimea la prag......... 4,5 metri. 5.2. Prin proiect se vor prevedea ecluze în doua trepte. Proiectul trebuie să conţină şi analiza tehnico-economică comparativa a ecluzelor în doua trepte şi cu o singura treapta. 5.3. Soluţiile constructive pentru camerele ecluzelor, sistemul de alimentare cu apa al ecluzelor şi soluţia pentru porţile ecluzelor se vor stabili pe baza comparării mai multor variante. 5.4. Funcţionarea ecluzelor se va dirija din Sali de comanda separate, amplasate lîngă fiecare ecluza. 5.5. În amonte şi în aval de ecluze se vor prevedea avanporturi de următoarele dimensiuni: - lăţimea minima 100 metri - lungimea cca. 600 metri - adîncimea 2,5 metri; cu posibilitatea adincirii ulterioare pînă la 3,5 metri. 6. Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier Prin proiect se vor prevedea lucrările şi instalaţiile pentru staţionarea navelor, precum şi instalaţiile de semnalizare necesare senalului navigabil în sectorul Porţile de Fier. 7. Scarile de peste Prin proiect se vor prevedea scări de peste sau alte instalaţii, care fac posibila trecerea pestilor din bieful aval în bieful amonte şi invers. 8. Amenajarea albiei în aval de baraj 8.1. Prin proiect se va stabili volumul şi felul lucrărilor necesare pentru amenajarea senalelor navigabile în aval de ecluze. 8.2. Prin proiect se va stabili şi volumul lucrărilor pentru adincirea albiei Dunării în aval de baraj în scopul maririi puterii instalate şi garantate şi a producţiei de energie electrica. Se va tine seama şi de influenţa construirii hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra rezolvarii acestei probleme. 8.3. Volumul lucrărilor de adîncire a albiei Dunării se va stabili pe baza comparării mai multor variante de coborîre a nivelului biefului aval şi de depozitare a materialului excavat. 8.4. În proiect se va studia influenţa construcţiei şi exploatării Sistemului Porţile de Fier asupra albiei şi malurilor Dunării în aval de baraj şi se vor prevedea toate măsurile necesare şi suficiente pentru a se inlatura influenţa negativa a regimului schimbat al Dunării în aval de baraj. 9. Obiecte auxiliare, instalaţii şi utilaje necesare pentru exploatarea Sistemului Porţile de Fier În cadrul Sistemului Porţile de Fier se vor prevedea toate obiectele auxiliare, instalaţiile şi utilajele necesare pentru exploatarea Sistemului: staţiile de conexiune ale centralelor electrice, legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice, clădiri administrative şi de locuit, ateliere, magazii, depozite şi alte obiecte auxiliare. 10. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane 10.1. Prin proiect se vor prevedea toate lucrările necesare şi suficiente pentru ca pe terenurile riverane să se menţină situaţia actuala în ceea ce priveşte inundarea terenurilor care nu sînt cuprinse în despăgubiri pentru pagube şi regimul apelor subterane şi de suprafaţa, în cazul cînd nivelul Dunării la gura Nerei se menţine la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice pentru debite mai mici de 8.500 mc/s. 10.2. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele care apar ca urmare a acţiunii retentiei şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale acestei acţiuni şi anume: - influenţa retentiei variabile la diferite debite şi condiţii de exploatare, asupra regimului apelor subterane de pe terenurile riverane, asupra proprietăţii pedologice şi hidropedologice ale terenurilor şi asupra producţiei agricole: - influenţa retentiei variabile asupra stabilitatii malurilor Dunării şi ale afluentilor; - influenţa retentiei variabile asupra obiectelor pentru apărarea împotriva inundaţiilor de pe Dunăre şi afluenti; - influenţa retentiei variabile asupra localităţilor, obiectelor industriale şi altor obiecte. 10.3. Prin proiect se vor studia diferite variante atît în ceea ce priveşte soluţiile constructive, cît şi în ceea ce priveşte modul de execuţie al lucrărilor. 10.4. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apărarea terenurilor riverane se vor întocmi pe bază de teme de proiectare pentru fiecare obiect şi instalatie, stabilite în comun de către Proiectantii generali, cu acordul Beneficiarilor. Proiectantii generali sînt obligaţi sa ţină seama de prevederile punctelor 10.1., 10.2., 10.3. ale prezentei teme de proiectare. 11. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor 11.1. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele apărării împotriva aluviunilor, aduse în lacul de acumulare de Dunăre, afluenti şi torenţi şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale depunerii aluviunilor în zona de acţiune a retentiei şi anume: - influenţa retentiei variabile asupra regimului aluviunilor şi repercusiunile asupra albiei şi asupra nivelelor Dunării şi ale afluentilor în zona remuului; - influenţa depunerii aluviunilor asupra regimului de navigaţie în zona de retenţie şi măsurile pentru întreţinerea senalului navigabil în aceasta zona; - influenţa transportării aluviunilor din torenţi în lacul de acumulare şi măsurile pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi, care ar stinjeni funcţionarea Sistemului Porţile de Fier. 11.2. Prin proiect se vor stabili: - zona de influenţa a remuului asupra regimului aluviunilor; - cazurile în care depunerea aluviunilor în aceasta zona ar stinjeni funcţionarea normală a Sistemului; - volumul lucrărilor de amenajare a torenţilor care aduc aluviuni în lacul de acumulare; - cantităţi orientative medii anuale de aluviuni care vor trebui dragate în faza de exploatare şi zonele de dragare; - locurile de depunere a materialului dragat. 12. Nave pentru spargerea gheturilor şi întreţinerea obiectelor Proiectul trebuie să conţină şi documentaţia tehnico-economică pentru alegerea tipurilor şi numărului de nave pentru spargerea gheturilor şi pentru întreţinerea senalului navigabil şi a obiectului principal. 13. Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare Prin proiect se vor stabili toate măsurile de amenajare şi curăţirea fundului lacului de acumulare necesare pentru funcţionarea sigura a Sistemului şi pentru protecţia sanitară. 14. Despăgubiri pentru pagubele pricinuite de crearea lacului de acumulare Proiectele obiectelor care se stramuta din cauza creării lacului de acumulare şi documentaţiile tehnico-economice privind despăgubirile pentru pagube se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube. 15. Termenele de realizare Prin proiect se va prevedea începerea lucrărilor la jumătatea anului 1964 şi o astfel de organizare a execuţiei care să asigure punerea în funcţiune la cota de retenţie aproximativ 52,00 metri deasupra Marii Adriatice, a cîte doua agregate pe fiecare parte, la jumătatea anului 1970 şi punerea în funcţiune a întregului Sistem, la cota normală de retenţie, în anul 1971. 16. Proiectul de organizare a execuţiei obiectului principal 16.1. Prin proiectul de organizare a execuţiei se vor stabili: - procesul tehnologic de execuţie a lucrărilor de construcţie şi montaj, care asigura calitatea lucrărilor şi executarea lor în termenele prevăzute; - specificaţia utilajului de execuţie; - volumul lucrărilor pregătitoare, pe baza calculului capacităţilor de lucru necesare; - Planul general de execuţie, prin care se determina pentru toată perioada de execuţie, dinamica lucrărilor de construcţie montaj, dinamica asigurării forţei de muncă, materialelor şi utilajelor de construcţie, precum şi dinamica finanţării lucrărilor. 16.2. Proiectul de organizare a execuţiei va trebui sa conţină proiectele tuturor lucrărilor pregătitoare pentru devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei. 17. Valoarea de deviz a investiţiilor 17.1. Devizele prin care se stabileşte valoarea investiţiilor se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă. 17.2. Preţurile unitare pentru lucrările de construcţie la obiectul principal se vor calcula pe baza procesului tehnologic prevăzut în proiectul comun de organizare a execuţiei. 17.3. Preţurile unitare pentru toate celelalte lucrări de construcţie se vor calcula pe baza procesului tehnologic pe care stabilesc în comun Proiectantii generali. 18. Indicatorii tehnico-economici principali Sarcina de proiectare trebuie să conţină indicatorii tehnico-economici principali ai Sistemului: investiţiile specifice pe Kw instalat, investiţiile specifice pe kWh produsă anual, preţul de cost al kWh la bornele generatoarelor, cheltuielile specifice de navigaţie prin sectorul Porţile de Fier pe tona capacitate şi altele. 19. Termenele pentru elaborarea proiectelor şi a documentaţiilor tehnico-economice 19.1. Sarcina de proiectare a Sistemului, care conţine sarcinile de proiectare ale tuturor obiectelor şi lucrărilor Sistemului, proiectul organizării execuţiei obiectului principal şi documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc valorile de deviz ale investiţiilor pentru fiecare poziţie din Structura investiţiilor, se vor preda de către Proiectantii generali spre avizare în cursul trimestrului I 1964. 19.2. Pentru toate obiectele şi lucrările, pentru care în conformitate cu art. 14 al Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă, se precizează valorile de deviz ale investiţiilor prin proiecte tehnice, în Sarcina de proiectare se va da gradul de exactitate cu care s-au calculat valorile de deviz. 19.3. Cel mai tirziu pînă la 1 martie 1964 Proiectantii generali vor completa şi preciza următoarele documentaţii date în cadrul Sarcinii de proiectare: a) documentaţia prin care se stabilesc preţurile unitare de deviz pentru lucrările din beton; b) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru lucrările pregătitoare; c) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru amenajarea albiei Dunării în aval de baraj; d) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubiri pentru pagube la terenuri; e) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubirea pagubelor pentru comunicaţii. 19.4. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele tehnice la termenele care sînt în conformitate cu Planul general de execuţie şi cel mai tirziu în trimestrul I 1965. Aceste termene se vor stabili de comun acord între Proiectantii generali cu aprobarea Beneficiarilor. 19.5. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele de execuţie în termenele ce se vor stabili prin planurile anuale de execuţie. -----
Anexa 2 - CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea
Articolul 1
1. Proiectarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea (denumit în textul ce urmează: "Sistemul Porţile de Fier") se va face pe baza Temei de proiectare anexate la prezenta Convenţie. 2. Prin proiectele care se elaborează pentru Sistemul Porţile de Fier trebuie să se stabilească soluţiile tehnico-economice cele mai favorabile acceptabile pentru ambele Părţi.
Articolul 2
1. Proiectarea Sistemului Porţile de Fier se va face în următoarele faze: - Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier; - Proiecte tehnice; - Proiecte de execuţie. 2. Comisia mixtă poate hotărî ca unele faze de proiectare ale unor obiecte să se cumuleze.
Articolul 3
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier se va elabora în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor (anexa nr. 1 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă), proiectele şi documentaţia tehnico-economică vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare prevăzută la art. 7 al prezentei Convenţii: - Lucrări pregătitoare (I.2.) - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.) - Barajul (I.4.) - Centralele electrice (I.5.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7.) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Accese la obiectul principal (I.10.) - Staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.1.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) - Clădiri, ateliere, magazii şi depozite (II.3.) - Colonii definitive (II.4.) - Vase pentru spargerea ghetii şi întreţinerea obiectelor (III.3.) - Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare (III.4.); pentru poziţiile lucrări pregătitoare (I.2.) şi devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.), proiectele şi documentaţia tehnico-economică vor fi elaborate pînă la gradul de exactitate de proiect tehnic; b) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora, separat pentru teritoriul sau naţional, proiectele şi documentaţia tehnico-economică: - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi (III.2.) - Despăgubiri pentru pagube (III.5.) 2. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice pentru stabilirea despăgubirilor pentru pagube se vor elabora pe baza prevederilor Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube. 3. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apărarea terenurilor riverane vor prevedea toate măsurile suficiente şi necesare pentru menţinerea situaţiei actuale a acestor terenuri. 4. Proiectele şi documentaţia tehnico-economică prevăzute la pct. 1. lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Părţi pentru verificare şi acceptare.
Articolul 4
1. Proiectele tehnice ale obiectelor şi lucrărilor se vor elabora în conformitate cu Sarcina de proiectare aprobată şi în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare: - Barajul (I.4.) - Lucrări de construcţii pentru centralele electrice (I.5.1.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7.) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Accese la obiectul principal (I.10.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) - Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare (III.4.); b) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora separat pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice: - Lucrări pregătitoare (I.2.) - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi (III.2.) - Despăgubiri pentru pagube la mine (III.5.4.) - Despăgubiri pentru pagube la comunicaţii (III.5.5.) - Despăgubiri pentru pagube la monumente istorice (III.5.7.); c) pentru celelalte poziţii din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice după concepţii proprii. 2. Proiectele tehnice pentru obiectele şi instalaţiile pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) se vor întocmi astfel încît să se precizeze valoarea investiţiilor cu exactitatea care se cere pentru proiectele de execuţie. În acest scop, stabilirea volumelor de lucrări la diguri şi alte construcţii hidrotehnice (III.1.1.), drenaje şi canale de evacuare (III.1.2.), se va face pe baza planurilor de situaţie la scara de minim 1:5.000, a profilelor longitudinale topografice şi geologice la scara 1:2.000 cu foraje la distanţe de maximum un kilometru şi a profilelor transversale ridicate la o distanta medie de una suta metri. Proiectele tehnice prevăzute la punctul 1, lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Părţi pentru verificare şi acceptare.
Articolul 5
În scopul informării reciproce, precum şi în scopul verificării calculelor statice şi a altor calcule, Proiectantii generali îşi vor remite unul celuilalt proiectele tehnice şi de execuţie ale centralelor electrice.
Articolul 6
Proiectele de execuţie ale obiectelor şi lucrărilor se vor elabora în conformitate cu proiectele tehnice aprobate şi în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare: - Obiecte şi instalaţii pentru asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.2.1.) - Barajul (I.4.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) Aceste proiecte de execuţie se vor elabora fără antemasuratori şi devize; b) pentru toate celelalte obiecte şi lucrări din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele de execuţie după concepţii proprii.
Articolul 7
1. În conformitate cu prevederile art. 12 din Acord, fiecare Guvern desemnează în calitate de Proiectanţi generali, următoarele organizaţii: - Guvernul Republicii Populare Române - Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice, cu sediul la Bucureşti, ca Proiectant general al Părţii române; - Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia - Întreprinderea Energoprojekt, cu sediul la Belgrad, ca Proiectant general al Părţii iugoslave. 2. Pentru elaborarea în comun a proiectelor, Proiectantii generali vor forma o Unitate mixtă de proiectare. 3. În scopul conducerii tuturor lucrărilor de proiectare care cad în sarcina Proiectanţilor generali, fiecare Proiectant general va numi cîte un inginer şef de proiect. 4. Coordonarea tuturor lucrărilor de proiectare între cei doi Proiectanţi generali se va realiza prin inginerii şefi de proiect. 5. Fiecare Proiectant general este răspunzător pentru elaborarea proiectelor faţă de Guvernul sau.
Articolul 8
1. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice şi Energoprojekt vor elabora în comun, prin Unitatea mixtă de proiectare proiectele obiectelor şi lucrărilor prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. A şi art. 4, pct. 1, lit. A din prezenta Convenţie. 2. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrărilor de pe teritoriul român, prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie. - Energoprojekt va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrărilor de pe teritoriul iugoslav, prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie. 3. Unele proiecte vor putea fi elaborate şi de alte organizaţii române sau iugoslave, alese de Proiectantul general în înţelegere cu beneficiarul sau. 4. Proiectantii generali pot, la propunerea Unităţii mixte de proiectare, de comun acord şi în înţelegere cu Beneficiarii, sa încredinţeze elaborarea unor proiecte şi altor organizaţii de proiectare în afară de cele române sau iugoslave. 3. Proiectele elaborate în Uniunea mixtă de proiectare se considera ca un tot indivizibil. Proiectantii generali raspunzind comun şi în mod egal pentru aceste proiecte faţă de Comisia mixtă.
Articolul 9
1. Pentru conducerea Unităţii mixte de proiectare, fiecare Proiectant general va numi cîte un conducător pentru partea sa din Unitatea mixtă de proiectare, care este direct subordonat inginerului şef de proiect prevăzut în art. 7 al prezentei Convenţii. 2. Unitatea mixtă de proiectare va aplica în activitatea sa prescripţii, normative şi metodologii unice pe care le stabilesc Proiectantii generali. 3. Inginerii şefi de proiect vor hotărî în comun şi vor lua măsuri, cu consultarea conducătorilor Unităţii mixte de proiectare, în legătură cu modul şi programul de lucru pentru întocmirea proiectelor, volumul şi programul lucrărilor de studii şi cercetare, conţinutul fiecărei faze de proiectare pentru diferite obiecte, conceptiile de baza şi soluţiile tehnice ale proiectelor şi alte probleme privind proiectarea comuna. 4. Locul de muncă al Unităţii mixte de proiectare va fi în zona obiectului principal. Lucrările de proiectare în cadrul Unităţii mixte de proiectare se pot executa parţial şi la sediile Proiectanţilor generali, dacă este avantajos pentru calitatea muncii şi respectarea termenelor de elaborare a proiectelor. 5. Proiectantii generali vor încheia contracte corespunzătoare prin care se va reglementa în detaliu aplicarea prevederilor din prezentul articol.
Articolul 10
1. Proiectele Sistemului Porţile de Fier se vor baza pe lucrările de studii şi cercetări pe care Proiectantii generali le vor pune de acord în ceea ce priveşte programul, metodologia şi interpretarea rezultatelor. 2. Proiectantii generali vor efectua lucrările de studii şi cercetări pentru obiectul principal în volum egal. 3. Celelalte lucrări de studii şi cercetări necesare proiectării vor fi executate de Proiectantii generali, fiecare pe teritoriul sau naţional.
Articolul 11
În scopul accelerarii lucrărilor sau egalizarii valorii lucrărilor de studii, cercetare şi proiectare pe care fiecare Parte trebuie să le execute, Proiectantii generali pot, cu acordul Beneficiarilor, să se înţeleagă ca Proiectantul general al unei Părţi să efectueze, în condiţii care vor fi stabilite prin contracte, o parte din lucrările care ar reveni Proiectantului general al celeilalte Părţi.
Articolul 12
Decontarea reciprocă a lucrărilor de studii, cercetare şi proiectare, pe care le-a executat fiecare Parte, se va face conform prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă.
Articolul 13
Valoarea de deviz a investiţiilor va fi stabilită de către Proiectantii generali pe baza prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă şi ale Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube.
Articolul 14
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier împreună cu proiectul pentru organizarea execuţiei, elaborat pînă la gradul de exactitate de proiect tehnic, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei de avizare a proiectelor, prevăzute prin Statutul Comisiei mixte, în cursul trimestrului I 1964, care le va examina în termenul stabilit de Comisia mixtă şi le va inainta cu avizul sau acesteia. 2. Comisia mixtă va examina proiectele prevăzute la pct. 1 din prezentul articol şi după ce le va adopta le va supune spre aprobare celor două Guverne, cu propunerile sale, pînă la 31 martie 1964.
Articolul 15
1. Proiectele tehnice prevăzute în art. 4, pct. 1, lit. A şi lit. B din prezenta Convenţie, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei mixte spre aprobare în termenele fixate în Planul general de execuţie. 2. Comisia mixtă va stabili proiectele tehnice care vor fi supuse avizării Comisiei de avizare a proiectelor. 3. Comisia mixtă poate să încredinţeze aprobarea proiectelor tehnice pentru unele obiecte şi lucrări Comisiei de avizare a proiectelor.
Articolul 16
1. Proiectele de execuţie prevăzute în art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, se aproba de Organul local operativ de coordonare, dacă prin acestea nu se schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice. 2. Proiectele de execuţie prin care s-ar schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice vor fi supuse spre aprobare Comisiei mixte. 3. Prevederile art. 15, pct. 2, din prezenta Convenţie, se pot aplica şi proiectelor din pct. 2 al acestui articol.
Articolul 17
Proiectantii generali, Beneficiarii şi Comisia de avizare a proiectelor pot sa propună Comisiei mixte ca anumite proiecte sau soluţii să fie supuse expertizarii, atît în timpul elaborării, cît şi după terminarea proiectelor. Comisia mixtă poate hotărî din proprie iniţiativă ca anumite proiecte şi soluţii să fie supuse expertizarii. Expertizele au caracter consultativ.
Articolul 18
1. În privinta folosirii dreptului de autor asupra proiectelor elaborate în comun pe baza art. 3, pct. 1, lit. A, art. 4, pct. 1, lit. A şi art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, Proiectantii generali se vor considera drept coautori. 2. Studiile, proiectele şi toate celelalte documentaţii tehnico-economice elaborate în comun în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, nu pot fi, în întregime sau parţial, înstrăinate, publicate sau predate unor terţi, fără consimţămîntul celeilalte Părţi contractante.
Articolul 19
Prezenta Convenţie va fi aprobată de cele doua Părţi contractante potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legislative ale fiecărui Stat şi va intra în vigoare în aceeaşi zi cu Acordul între Republica Populara Română şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, conform procedurii stabilite în Actul final semnat astăzi. Facuta la Belgrad 1a 30 noiembrie 1963 în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba sirbo-croată, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Române, N. Gheorghiu Din împuternicirea Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, B. Stojanovic Anexa ----- la Convenţia privind elaborarea proiectelor Sistemului Porţile de Fier TEMA DE PROIECTARE 1. Dispoziţii introductive 1.1. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice se vor elabora, respectînd prevederile Acordului, Convenţiilor şi celorlalte documente încheiate între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.2. Sistemul Porţile de Fier va fi proiectat ca un întreg hidroenergetic şi de navigaţie. 1.3. Soluţiile tehnice ce se vor stabili prin proiecte vor trebui sa ţină seama de condiţiile de execuţie a lucrărilor şi de regimul de exploatare care rezultă din prevederile Acordului şi Convenţiilor în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.4. În Sarcina de proiectare se va da justificarea tuturor parametrilor şi indicatorilor orientativi din Acord, precum şi documentaţia tehnico-economică pe baza căreia se vor stabili definitiv parametrii şi indicatorii Sistemului. 1.5. În Sarcina de proiectare se vor arata influentele realizării hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra adincimilor navigabile în aval de obiectul principal, asupra parametrilor energetici şi regimului de funcţionare a Sistemului Porţile de Fier şi alte influente. 1.6. Proiectantii generali vor stabili în comun, cu acordul Beneficiarilor, conţinutul documentaţiei de proiectare pentru fiecare faza de proiectare. 2. Dispoziţia şi amplasamentul obiectului principal 2.1. La obiectul principal se vor prevedea o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul sting, o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul drept şi un baraj deversor între cele doua centrale. 2.2. Prin Sarcina de proiectare se va stabili amplasamentul definitiv al obiectului principal pe baza comparatiei mai multor variante de amplasament în zona dintre localitatea Gura Vaii de pe teritoriul român (km D. 940 + 800) şi localitatea Sip de pe teritoriul iugoslav (km D. 943 + 800). 2.3. Obiectul principal va fi proiectat pentru cota de retenţie maxima 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 2.4. Peste obiectul principal se va prevedea o legătură rutiera şi o legătură feroviara între cele doua maluri. 3. Barajul deversor 3.1. Pentru alegerea tipului şi dimensiunilor barajului deversor se vor studia mai multe variante: baraj de beton, baraj de beton armat cu goluri, baraj de beton armat cu pile şi cu plăci între pile şi alte variante. Se vor lua în considerare soluţii cu şi fără goliri de fund. 3.2. Evacuatoarele trebuie să asigure atît evacuarea apelor catastrofale, cît şi evacuarea gheturilor în condiţiile specifice în acest sector al Dunării. 3.3. Pentru evacuatoare se vor studia mai multe variante privind numărul şi dimensiunile cimpurilor deversoare şi tipurile de stavile şi vane. 3.4. Evacuarea apelor mari urmează să fie asigurată la cota biefului amonte la baraj 63,00 metri deasupra Marii Adriatice. 4. Centralele electrice 4.1. Puterea instalata în cele doua centrale electrice şi producţia anuală de energie se vor determina pe baza: - nivelului de retenţie la baraj variabil între cotele 63,00 şi 69,50 metri deasupra Marii Adriatice; - nivelului biefului aval coborît prin adincirea albiei Dunării în aval de baraj; - debitului instalat care corespunde folosirii centralelor electrice pentru acoperirea virfurilor graficelor zilnice de sarcina; - datelor asupra echipamentului centralelor electrice; şi pornind de la următorii parametri şi indicatori orientativi: - debitul instalat aproximativ 8.500 mc/s; - puterea instalata aproximativ 2.000.000 Kw; - producţia medie anuală de energie aproximativ 10 miliarde kWh. 4.2. Regimul de funcţionare al centralelor electrice se va stabili astfel încît nivelul Dunării la gura Nerei sa nu depăşească cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice, în perioadele în care aceasta ar putea provoca pagube terenurilor riverane lacului de acumulare. Cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei va putea fi depăşită la debitele pentru care şi în regim natural aceasta cota ar fi depăşită. În perioadele în care menţinerea nivelului de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei nu ar provoca pagube terenurilor riverane, cota de retenţie la baraj va fi aceea care, pentru diferite debite afluente ale Dunării corespunde nivelului Dunării la gura Nerei de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 4.3. Gradul de acoperire a virfurilor graficelor zilnice de sarcina la diferite debite afluente ale Dunării va fi stabilit pe baza unei analize tehnico-economice, ţinînd seama de debitele pentru asigurarea navigaţiei în aval de baraj. 4.4. Regimul de exploatare al centralelor electrice va fi stabilit ţinînd seama de regimul de navigaţie în aval şi în amonte de baraj. 4.5. În cele doua centrale electrice se va prevedea un număr egal de agregate pentru producerea de energie electrica. Se vor compara variantele cu cîte cinci, şase şi şapte agregate în fiecare centrala electrica. 4.6. Punerea în funcţiune şi oprirea agregatelor se va face automatizat din sălile de comanda ale fiecărei centrale electrice. Prin proiect se va prevedea gradul de automatizare a diferitelor operaţii. Pe linia aceasta se va prevedea posibilitatea punerii în funcţiune şi opririi manuale a agregatelor. 4.7. La cele doua centrale electrice se vor prevedea instalaţii de dispecer, de telecomanda, de protecţie, de telecomunicaţii, de semnalizare, de măsura şi control şi alte instalaţii necesare. 5. Ecluzele şi avanporturile 5.1. Dimensiunile camerelor ecluzelor vor fi prevăzute în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării: - lungimea utila.......... 310 metri; - lăţimea utila........... 34 metri; - adîncimea la prag......... 4,5 metri. 5.2. Prin proiect se vor prevedea ecluze în doua trepte. Proiectul trebuie să conţină şi analiza tehnico-economică comparativa a ecluzelor în doua trepte şi cu o singura treapta. 5.3. Soluţiile constructive pentru camerele ecluzelor, sistemul de alimentare cu apa al ecluzelor şi soluţia pentru porţile ecluzelor se vor stabili pe baza comparării mai multor variante. 5.4. Funcţionarea ecluzelor se va dirija din Sali de comanda separate, amplasate lîngă fiecare ecluza. 5.5. În amonte şi în aval de ecluze se vor prevedea avanporturi de următoarele dimensiuni: - lăţimea minima 100 metri - lungimea cca. 600 metri - adîncimea 2,5 metri; cu posibilitatea adincirii ulterioare pînă la 3,5 metri. 6. Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier Prin proiect se vor prevedea lucrările şi instalaţiile pentru staţionarea navelor, precum şi instalaţiile de semnalizare necesare senalului navigabil în sectorul Porţile de Fier. 7. Scarile de peste Prin proiect se vor prevedea scări de peste sau alte instalaţii, care fac posibila trecerea pestilor din bieful aval în bieful amonte şi invers. 8. Amenajarea albiei în aval de baraj 8.1. Prin proiect se va stabili volumul şi felul lucrărilor necesare pentru amenajarea senalelor navigabile în aval de ecluze. 8.2. Prin proiect se va stabili şi volumul lucrărilor pentru adincirea albiei Dunării în aval de baraj în scopul maririi puterii instalate şi garantate şi a producţiei de energie electrica. Se va tine seama şi de influenţa construirii hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra rezolvarii acestei probleme. 8.3. Volumul lucrărilor de adîncire a albiei Dunării se va stabili pe baza comparării mai multor variante de coborîre a nivelului biefului aval şi de depozitare a materialului excavat. 8.4. În proiect se va studia influenţa construcţiei şi exploatării Sistemului Porţile de Fier asupra albiei şi malurilor Dunării în aval de baraj şi se vor prevedea toate măsurile necesare şi suficiente pentru a se inlatura influenţa negativa a regimului schimbat al Dunării în aval de baraj. 9. Obiecte auxiliare, instalaţii şi utilaje necesare pentru exploatarea Sistemului Porţile de Fier În cadrul Sistemului Porţile de Fier se vor prevedea toate obiectele auxiliare, instalaţiile şi utilajele necesare pentru exploatarea Sistemului: staţiile de conexiune ale centralelor electrice, legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice, clădiri administrative şi de locuit, ateliere, magazii, depozite şi alte obiecte auxiliare. 10. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane 10.1. Prin proiect se vor prevedea toate lucrările necesare şi suficiente pentru ca pe terenurile riverane să se menţină situaţia actuala în ceea ce priveşte inundarea terenurilor care nu sînt cuprinse în despăgubiri pentru pagube şi regimul apelor subterane şi de suprafaţa, în cazul cînd nivelul Dunării la gura Nerei se menţine la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice pentru debite mai mici de 8.500 mc/s. 10.2. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele care apar ca urmare a acţiunii retentiei şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale acestei acţiuni şi anume: - influenţa retentiei variabile la diferite debite şi condiţii de exploatare, asupra regimului apelor subterane de pe terenurile riverane, asupra proprietăţii pedologice şi hidropedologice ale terenurilor şi asupra producţiei agricole: - influenţa retentiei variabile asupra stabilitatii malurilor Dunării şi ale afluentilor; - influenţa retentiei variabile asupra obiectelor pentru apărarea împotriva inundaţiilor de pe Dunăre şi afluenti; - influenţa retentiei variabile asupra localităţilor, obiectelor industriale şi altor obiecte. 10.3. Prin proiect se vor studia diferite variante atît în ceea ce priveşte soluţiile constructive, cît şi în ceea ce priveşte modul de execuţie al lucrărilor. 10.4. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apărarea terenurilor riverane se vor întocmi pe bază de teme de proiectare pentru fiecare obiect şi instalatie, stabilite în comun de către Proiectantii generali, cu acordul Beneficiarilor. Proiectantii generali sînt obligaţi sa ţină seama de prevederile punctelor 10.1., 10.2., 10.3. ale prezentei teme de proiectare. 11. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor 11.1. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele apărării împotriva aluviunilor, aduse în lacul de acumulare de Dunăre, afluenti şi torenţi şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale depunerii aluviunilor în zona de acţiune a retentiei şi anume: - influenţa retentiei variabile asupra regimului aluviunilor şi repercusiunile asupra albiei şi asupra nivelelor Dunării şi ale afluentilor în zona remuului; - influenţa depunerii aluviunilor asupra regimului de navigaţie în zona de retenţie şi măsurile pentru întreţinerea senalului navigabil în aceasta zona; - influenţa transportării aluviunilor din torenţi în lacul de acumulare şi măsurile pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi, care ar stinjeni funcţionarea Sistemului Porţile de Fier. 11.2. Prin proiect se vor stabili: - zona de influenţa a remuului asupra regimului aluviunilor; - cazurile în care depunerea aluviunilor în aceasta zona ar stinjeni funcţionarea normală a Sistemului; - volumul lucrărilor de amenajare a torenţilor care aduc aluviuni în lacul de acumulare; - cantităţi orientative medii anuale de aluviuni care vor trebui dragate în faza de exploatare şi zonele de dragare; - locurile de depunere a materialului dragat. 12. Nave pentru spargerea gheturilor şi întreţinerea obiectelor Proiectul trebuie să conţină şi documentaţia tehnico-economică pentru alegerea tipurilor şi numărului de nave pentru spargerea gheturilor şi pentru întreţinerea senalului navigabil şi a obiectului principal. 13. Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare Prin proiect se vor stabili toate măsurile de amenajare şi curăţirea fundului lacului de acumulare necesare pentru funcţionarea sigura a Sistemului şi pentru protecţia sanitară. 14. Despăgubiri pentru pagubele pricinuite de crearea lacului de acumulare Proiectele obiectelor care se stramuta din cauza creării lacului de acumulare şi documentaţiile tehnico-economice privind despăgubirile pentru pagube se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube. 15. Termenele de realizare Prin proiect se va prevedea începerea lucrărilor la jumătatea anului 1964 şi o astfel de organizare a execuţiei care să asigure punerea în funcţiune la cota de retenţie aproximativ 52,00 metri deasupra Marii Adriatice, a cîte doua agregate pe fiecare parte, la jumătatea anului 1970 şi punerea în funcţiune a întregului Sistem, la cota normală de retenţie, în anul 1971. 16. Proiectul de organizare a execuţiei obiectului principal 16.1. Prin proiectul de organizare a execuţiei se vor stabili: - procesul tehnologic de execuţie a lucrărilor de construcţie şi montaj, care asigura calitatea lucrărilor şi executarea lor în termenele prevăzute; - specificaţia utilajului de execuţie; - volumul lucrărilor pregătitoare, pe baza calculului capacităţilor de lucru necesare; - Planul general de execuţie, prin care se determina pentru toată perioada de execuţie, dinamica lucrărilor de construcţie montaj, dinamica asigurării forţei de muncă, materialelor şi utilajelor de construcţie, precum şi dinamica finanţării lucrărilor. 16.2. Proiectul de organizare a execuţiei va trebui sa conţină proiectele tuturor lucrărilor pregătitoare pentru devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei. 17. Valoarea de deviz a investiţiilor 17.1. Devizele prin care se stabileşte valoarea investiţiilor se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă. 17.2. Preţurile unitare pentru lucrările de construcţie la obiectul principal se vor calcula pe baza procesului tehnologic prevăzut în proiectul comun de organizare a execuţiei. 17.3. Preţurile unitare pentru toate celelalte lucrări de construcţie se vor calcula pe baza procesului tehnologic pe care stabilesc în comun Proiectantii generali. 18. Indicatorii tehnico-economici principali Sarcina de proiectare trebuie să conţină indicatorii tehnico-economici principali ai Sistemului: investiţiile specifice pe Kw instalat, investiţiile specifice pe kWh produsă anual, preţul de cost al kWh la bornele generatoarelor, cheltuielile specifice de navigaţie prin sectorul Porţile de Fier pe tona capacitate şi altele. 19. Termenele pentru elaborarea proiectelor şi a documentaţiilor tehnico-economice 19.1. Sarcina de proiectare a Sistemului, care conţine sarcinile de proiectare ale tuturor obiectelor şi lucrărilor Sistemului, proiectul organizării execuţiei obiectului principal şi documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc valorile de deviz ale investiţiilor pentru fiecare poziţie din Structura investiţiilor, se vor preda de către Proiectantii generali spre avizare în cursul trimestrului I 1964. 19.2. Pentru toate obiectele şi lucrările, pentru care în conformitate cu art. 14 al Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă, se precizează valorile de deviz ale investiţiilor prin proiecte tehnice, în Sarcina de proiectare se va da gradul de exactitate cu care s-au calculat valorile de deviz. 19.3. Cel mai tirziu pînă la 1 martie 1964 Proiectantii generali vor completa şi preciza următoarele documentaţii date în cadrul Sarcinii de proiectare: a) documentaţia prin care se stabilesc preţurile unitare de deviz pentru lucrările din beton; b) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru lucrările pregătitoare; c) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru amenajarea albiei Dunării în aval de baraj; d) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubiri pentru pagube la terenuri; e) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubirea pagubelor pentru comunicaţii. 19.4. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele tehnice la termenele care sînt în conformitate cu Planul general de execuţie şi cel mai tirziu în trimestrul I 1965. Aceste termene se vor stabili de comun acord între Proiectantii generali cu aprobarea Beneficiarilor. 19.5. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele de execuţie în termenele ce se vor stabili prin planurile anuale de execuţie. -----
Anexa 3 - CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea
Articolul 1
1. Proiectarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea (denumit în textul ce urmează: "Sistemul Porţile de Fier") se va face pe baza Temei de proiectare anexate la prezenta Convenţie. 2. Prin proiectele care se elaborează pentru Sistemul Porţile de Fier trebuie să se stabilească soluţiile tehnico-economice cele mai favorabile acceptabile pentru ambele Părţi.
Articolul 2
1. Proiectarea Sistemului Porţile de Fier se va face în următoarele faze: - Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier; - Proiecte tehnice; - Proiecte de execuţie. 2. Comisia mixtă poate hotărî ca unele faze de proiectare ale unor obiecte să se cumuleze.
Articolul 3
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier se va elabora în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor (anexa nr. 1 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă), proiectele şi documentaţia tehnico-economică vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare prevăzută la art. 7 al prezentei Convenţii: - Lucrări pregătitoare (I.2.) - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.) - Barajul (I.4.) - Centralele electrice (I.5.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7.) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Accese la obiectul principal (I.10.) - Staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.1.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) - Clădiri, ateliere, magazii şi depozite (II.3.) - Colonii definitive (II.4.) - Vase pentru spargerea ghetii şi întreţinerea obiectelor (III.3.) - Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare (III.4.); pentru poziţiile lucrări pregătitoare (I.2.) şi devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.), proiectele şi documentaţia tehnico-economică vor fi elaborate pînă la gradul de exactitate de proiect tehnic; b) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora, separat pentru teritoriul sau naţional, proiectele şi documentaţia tehnico-economică: - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi (III.2.) - Despăgubiri pentru pagube (III.5.) 2. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice pentru stabilirea despăgubirilor pentru pagube se vor elabora pe baza prevederilor Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube. 3. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apărarea terenurilor riverane vor prevedea toate măsurile suficiente şi necesare pentru menţinerea situaţiei actuale a acestor terenuri. 4. Proiectele şi documentaţia tehnico-economică prevăzute la pct. 1. lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Părţi pentru verificare şi acceptare.
Articolul 4
1. Proiectele tehnice ale obiectelor şi lucrărilor se vor elabora în conformitate cu Sarcina de proiectare aprobată şi în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare: - Barajul (I.4.) - Lucrări de construcţii pentru centralele electrice (I.5.1.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7.) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Accese la obiectul principal (I.10.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) - Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare (III.4.); b) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora separat pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice: - Lucrări pregătitoare (I.2.) - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi (III.2.) - Despăgubiri pentru pagube la mine (III.5.4.) - Despăgubiri pentru pagube la comunicaţii (III.5.5.) - Despăgubiri pentru pagube la monumente istorice (III.5.7.); c) pentru celelalte poziţii din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice după concepţii proprii. 2. Proiectele tehnice pentru obiectele şi instalaţiile pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) se vor întocmi astfel încît să se precizeze valoarea investiţiilor cu exactitatea care se cere pentru proiectele de execuţie. În acest scop, stabilirea volumelor de lucrări la diguri şi alte construcţii hidrotehnice (III.1.1.), drenaje şi canale de evacuare (III.1.2.), se va face pe baza planurilor de situaţie la scara de minim 1:5.000, a profilelor longitudinale topografice şi geologice la scara 1:2.000 cu foraje la distanţe de maximum un kilometru şi a profilelor transversale ridicate la o distanta medie de una suta metri. Proiectele tehnice prevăzute la punctul 1, lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Părţi pentru verificare şi acceptare.
Articolul 5
În scopul informării reciproce, precum şi în scopul verificării calculelor statice şi a altor calcule, Proiectantii generali îşi vor remite unul celuilalt proiectele tehnice şi de execuţie ale centralelor electrice.
Articolul 6
Proiectele de execuţie ale obiectelor şi lucrărilor se vor elabora în conformitate cu proiectele tehnice aprobate şi în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare: - Obiecte şi instalaţii pentru asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.2.1.) - Barajul (I.4.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) Aceste proiecte de execuţie se vor elabora fără antemasuratori şi devize; b) pentru toate celelalte obiecte şi lucrări din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele de execuţie după concepţii proprii.
Articolul 7
1. În conformitate cu prevederile art. 12 din Acord, fiecare Guvern desemnează în calitate de Proiectanţi generali, următoarele organizaţii: - Guvernul Republicii Populare Române - Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice, cu sediul la Bucureşti, ca Proiectant general al Părţii române; - Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia - Întreprinderea Energoprojekt, cu sediul la Belgrad, ca Proiectant general al Părţii iugoslave. 2. Pentru elaborarea în comun a proiectelor, Proiectantii generali vor forma o Unitate mixtă de proiectare. 3. În scopul conducerii tuturor lucrărilor de proiectare care cad în sarcina Proiectanţilor generali, fiecare Proiectant general va numi cîte un inginer şef de proiect. 4. Coordonarea tuturor lucrărilor de proiectare între cei doi Proiectanţi generali se va realiza prin inginerii şefi de proiect. 5. Fiecare Proiectant general este răspunzător pentru elaborarea proiectelor faţă de Guvernul sau.
Articolul 8
1. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice şi Energoprojekt vor elabora în comun, prin Unitatea mixtă de proiectare proiectele obiectelor şi lucrărilor prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. A şi art. 4, pct. 1, lit. A din prezenta Convenţie. 2. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrărilor de pe teritoriul român, prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie. - Energoprojekt va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrărilor de pe teritoriul iugoslav, prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie. 3. Unele proiecte vor putea fi elaborate şi de alte organizaţii române sau iugoslave, alese de Proiectantul general în înţelegere cu beneficiarul sau. 4. Proiectantii generali pot, la propunerea Unităţii mixte de proiectare, de comun acord şi în înţelegere cu Beneficiarii, sa încredinţeze elaborarea unor proiecte şi altor organizaţii de proiectare în afară de cele române sau iugoslave. 3. Proiectele elaborate în Uniunea mixtă de proiectare se considera ca un tot indivizibil. Proiectantii generali raspunzind comun şi în mod egal pentru aceste proiecte faţă de Comisia mixtă.
Articolul 9
1. Pentru conducerea Unităţii mixte de proiectare, fiecare Proiectant general va numi cîte un conducător pentru partea sa din Unitatea mixtă de proiectare, care este direct subordonat inginerului şef de proiect prevăzut în art. 7 al prezentei Convenţii. 2. Unitatea mixtă de proiectare va aplica în activitatea sa prescripţii, normative şi metodologii unice pe care le stabilesc Proiectantii generali. 3. Inginerii şefi de proiect vor hotărî în comun şi vor lua măsuri, cu consultarea conducătorilor Unităţii mixte de proiectare, în legătură cu modul şi programul de lucru pentru întocmirea proiectelor, volumul şi programul lucrărilor de studii şi cercetare, conţinutul fiecărei faze de proiectare pentru diferite obiecte, conceptiile de baza şi soluţiile tehnice ale proiectelor şi alte probleme privind proiectarea comuna. 4. Locul de muncă al Unităţii mixte de proiectare va fi în zona obiectului principal. Lucrările de proiectare în cadrul Unităţii mixte de proiectare se pot executa parţial şi la sediile Proiectanţilor generali, dacă este avantajos pentru calitatea muncii şi respectarea termenelor de elaborare a proiectelor. 5. Proiectantii generali vor încheia contracte corespunzătoare prin care se va reglementa în detaliu aplicarea prevederilor din prezentul articol.
Articolul 10
1. Proiectele Sistemului Porţile de Fier se vor baza pe lucrările de studii şi cercetări pe care Proiectantii generali le vor pune de acord în ceea ce priveşte programul, metodologia şi interpretarea rezultatelor. 2. Proiectantii generali vor efectua lucrările de studii şi cercetări pentru obiectul principal în volum egal. 3. Celelalte lucrări de studii şi cercetări necesare proiectării vor fi executate de Proiectantii generali, fiecare pe teritoriul sau naţional.
Articolul 11
În scopul accelerarii lucrărilor sau egalizarii valorii lucrărilor de studii, cercetare şi proiectare pe care fiecare Parte trebuie să le execute, Proiectantii generali pot, cu acordul Beneficiarilor, să se înţeleagă ca Proiectantul general al unei Părţi să efectueze, în condiţii care vor fi stabilite prin contracte, o parte din lucrările care ar reveni Proiectantului general al celeilalte Părţi.
Articolul 12
Decontarea reciprocă a lucrărilor de studii, cercetare şi proiectare, pe care le-a executat fiecare Parte, se va face conform prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă.
Articolul 13
Valoarea de deviz a investiţiilor va fi stabilită de către Proiectantii generali pe baza prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă şi ale Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube.
Articolul 14
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier împreună cu proiectul pentru organizarea execuţiei, elaborat pînă la gradul de exactitate de proiect tehnic, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei de avizare a proiectelor, prevăzute prin Statutul Comisiei mixte, în cursul trimestrului I 1964, care le va examina în termenul stabilit de Comisia mixtă şi le va inainta cu avizul sau acesteia. 2. Comisia mixtă va examina proiectele prevăzute la pct. 1 din prezentul articol şi după ce le va adopta le va supune spre aprobare celor două Guverne, cu propunerile sale, pînă la 31 martie 1964.
Articolul 15
1. Proiectele tehnice prevăzute în art. 4, pct. 1, lit. A şi lit. B din prezenta Convenţie, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei mixte spre aprobare în termenele fixate în Planul general de execuţie. 2. Comisia mixtă va stabili proiectele tehnice care vor fi supuse avizării Comisiei de avizare a proiectelor. 3. Comisia mixtă poate să încredinţeze aprobarea proiectelor tehnice pentru unele obiecte şi lucrări Comisiei de avizare a proiectelor.
Articolul 16
1. Proiectele de execuţie prevăzute în art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, se aproba de Organul local operativ de coordonare, dacă prin acestea nu se schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice. 2. Proiectele de execuţie prin care s-ar schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice vor fi supuse spre aprobare Comisiei mixte. 3. Prevederile art. 15, pct. 2, din prezenta Convenţie, se pot aplica şi proiectelor din pct. 2 al acestui articol.
Articolul 17
Proiectantii generali, Beneficiarii şi Comisia de avizare a proiectelor pot sa propună Comisiei mixte ca anumite proiecte sau soluţii să fie supuse expertizarii, atît în timpul elaborării, cît şi după terminarea proiectelor. Comisia mixtă poate hotărî din proprie iniţiativă ca anumite proiecte şi soluţii să fie supuse expertizarii. Expertizele au caracter consultativ.
Articolul 18
1. În privinta folosirii dreptului de autor asupra proiectelor elaborate în comun pe baza art. 3, pct. 1, lit. A, art. 4, pct. 1, lit. A şi art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, Proiectantii generali se vor considera drept coautori. 2. Studiile, proiectele şi toate celelalte documentaţii tehnico-economice elaborate în comun în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, nu pot fi, în întregime sau parţial, înstrăinate, publicate sau predate unor terţi, fără consimţămîntul celeilalte Părţi contractante.
Articolul 19
Prezenta Convenţie va fi aprobată de cele doua Părţi contractante potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legislative ale fiecărui Stat şi va intra în vigoare în aceeaşi zi cu Acordul între Republica Populara Română şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, conform procedurii stabilite în Actul final semnat astăzi. Facuta la Belgrad 1a 30 noiembrie 1963 în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba sirbo-croată, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Române, N. Gheorghiu Din împuternicirea Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, B. Stojanovic Anexa ----- la Convenţia privind elaborarea proiectelor Sistemului Porţile de Fier TEMA DE PROIECTARE 1. Dispoziţii introductive 1.1. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice se vor elabora, respectînd prevederile Acordului, Convenţiilor şi celorlalte documente încheiate între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.2. Sistemul Porţile de Fier va fi proiectat ca un întreg hidroenergetic şi de navigaţie. 1.3. Soluţiile tehnice ce se vor stabili prin proiecte vor trebui sa ţină seama de condiţiile de execuţie a lucrărilor şi de regimul de exploatare care rezultă din prevederile Acordului şi Convenţiilor în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.4. În Sarcina de proiectare se va da justificarea tuturor parametrilor şi indicatorilor orientativi din Acord, precum şi documentaţia tehnico-economică pe baza căreia se vor stabili definitiv parametrii şi indicatorii Sistemului. 1.5. În Sarcina de proiectare se vor arata influentele realizării hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra adincimilor navigabile în aval de obiectul principal, asupra parametrilor energetici şi regimului de funcţionare a Sistemului Porţile de Fier şi alte influente. 1.6. Proiectantii generali vor stabili în comun, cu acordul Beneficiarilor, conţinutul documentaţiei de proiectare pentru fiecare faza de proiectare. 2. Dispoziţia şi amplasamentul obiectului principal 2.1. La obiectul principal se vor prevedea o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul sting, o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul drept şi un baraj deversor între cele doua centrale. 2.2. Prin Sarcina de proiectare se va stabili amplasamentul definitiv al obiectului principal pe baza comparatiei mai multor variante de amplasament în zona dintre localitatea Gura Vaii de pe teritoriul român (km D. 940 + 800) şi localitatea Sip de pe teritoriul iugoslav (km D. 943 + 800). 2.3. Obiectul principal va fi proiectat pentru cota de retenţie maxima 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 2.4. Peste obiectul principal se va prevedea o legătură rutiera şi o legătură feroviara între cele doua maluri. 3. Barajul deversor 3.1. Pentru alegerea tipului şi dimensiunilor barajului deversor se vor studia mai multe variante: baraj de beton, baraj de beton armat cu goluri, baraj de beton armat cu pile şi cu plăci între pile şi alte variante. Se vor lua în considerare soluţii cu şi fără goliri de fund. 3.2. Evacuatoarele trebuie să asigure atît evacuarea apelor catastrofale, cît şi evacuarea gheturilor în condiţiile specifice în acest sector al Dunării. 3.3. Pentru evacuatoare se vor studia mai multe variante privind numărul şi dimensiunile cimpurilor deversoare şi tipurile de stavile şi vane. 3.4. Evacuarea apelor mari urmează să fie asigurată la cota biefului amonte la baraj 63,00 metri deasupra Marii Adriatice. 4. Centralele electrice 4.1. Puterea instalata în cele doua centrale electrice şi producţia anuală de energie se vor determina pe baza: - nivelului de retenţie la baraj variabil între cotele 63,00 şi 69,50 metri deasupra Marii Adriatice; - nivelului biefului aval coborît prin adincirea albiei Dunării în aval de baraj; - debitului instalat care corespunde folosirii centralelor electrice pentru acoperirea virfurilor graficelor zilnice de sarcina; - datelor asupra echipamentului centralelor electrice; şi pornind de la următorii parametri şi indicatori orientativi: - debitul instalat aproximativ 8.500 mc/s; - puterea instalata aproximativ 2.000.000 Kw; - producţia medie anuală de energie aproximativ 10 miliarde kWh. 4.2. Regimul de funcţionare al centralelor electrice se va stabili astfel încît nivelul Dunării la gura Nerei sa nu depăşească cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice, în perioadele în care aceasta ar putea provoca pagube terenurilor riverane lacului de acumulare. Cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei va putea fi depăşită la debitele pentru care şi în regim natural aceasta cota ar fi depăşită. În perioadele în care menţinerea nivelului de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei nu ar provoca pagube terenurilor riverane, cota de retenţie la baraj va fi aceea care, pentru diferite debite afluente ale Dunării corespunde nivelului Dunării la gura Nerei de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 4.3. Gradul de acoperire a virfurilor graficelor zilnice de sarcina la diferite debite afluente ale Dunării va fi stabilit pe baza unei analize tehnico-economice, ţinînd seama de debitele pentru asigurarea navigaţiei în aval de baraj. 4.4. Regimul de exploatare al centralelor electrice va fi stabilit ţinînd seama de regimul de navigaţie în aval şi în amonte de baraj. 4.5. În cele doua centrale electrice se va prevedea un număr egal de agregate pentru producerea de energie electrica. Se vor compara variantele cu cîte cinci, şase şi şapte agregate în fiecare centrala electrica. 4.6. Punerea în funcţiune şi oprirea agregatelor se va face automatizat din sălile de comanda ale fiecărei centrale electrice. Prin proiect se va prevedea gradul de automatizare a diferitelor operaţii. Pe linia aceasta se va prevedea posibilitatea punerii în funcţiune şi opririi manuale a agregatelor. 4.7. La cele doua centrale electrice se vor prevedea instalaţii de dispecer, de telecomanda, de protecţie, de telecomunicaţii, de semnalizare, de măsura şi control şi alte instalaţii necesare. 5. Ecluzele şi avanporturile 5.1. Dimensiunile camerelor ecluzelor vor fi prevăzute în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării: - lungimea utila.......... 310 metri; - lăţimea utila........... 34 metri; - adîncimea la prag......... 4,5 metri. 5.2. Prin proiect se vor prevedea ecluze în doua trepte. Proiectul trebuie să conţină şi analiza tehnico-economică comparativa a ecluzelor în doua trepte şi cu o singura treapta. 5.3. Soluţiile constructive pentru camerele ecluzelor, sistemul de alimentare cu apa al ecluzelor şi soluţia pentru porţile ecluzelor se vor stabili pe baza comparării mai multor variante. 5.4. Funcţionarea ecluzelor se va dirija din Sali de comanda separate, amplasate lîngă fiecare ecluza. 5.5. În amonte şi în aval de ecluze se vor prevedea avanporturi de următoarele dimensiuni: - lăţimea minima 100 metri - lungimea cca. 600 metri - adîncimea 2,5 metri; cu posibilitatea adincirii ulterioare pînă la 3,5 metri. 6. Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier Prin proiect se vor prevedea lucrările şi instalaţiile pentru staţionarea navelor, precum şi instalaţiile de semnalizare necesare senalului navigabil în sectorul Porţile de Fier. 7. Scarile de peste Prin proiect se vor prevedea scări de peste sau alte instalaţii, care fac posibila trecerea pestilor din bieful aval în bieful amonte şi invers. 8. Amenajarea albiei în aval de baraj 8.1. Prin proiect se va stabili volumul şi felul lucrărilor necesare pentru amenajarea senalelor navigabile în aval de ecluze. 8.2. Prin proiect se va stabili şi volumul lucrărilor pentru adincirea albiei Dunării în aval de baraj în scopul maririi puterii instalate şi garantate şi a producţiei de energie electrica. Se va tine seama şi de influenţa construirii hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra rezolvarii acestei probleme. 8.3. Volumul lucrărilor de adîncire a albiei Dunării se va stabili pe baza comparării mai multor variante de coborîre a nivelului biefului aval şi de depozitare a materialului excavat. 8.4. În proiect se va studia influenţa construcţiei şi exploatării Sistemului Porţile de Fier asupra albiei şi malurilor Dunării în aval de baraj şi se vor prevedea toate măsurile necesare şi suficiente pentru a se inlatura influenţa negativa a regimului schimbat al Dunării în aval de baraj. 9. Obiecte auxiliare, instalaţii şi utilaje necesare pentru exploatarea Sistemului Porţile de Fier În cadrul Sistemului Porţile de Fier se vor prevedea toate obiectele auxiliare, instalaţiile şi utilajele necesare pentru exploatarea Sistemului: staţiile de conexiune ale centralelor electrice, legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice, clădiri administrative şi de locuit, ateliere, magazii, depozite şi alte obiecte auxiliare. 10. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane 10.1. Prin proiect se vor prevedea toate lucrările necesare şi suficiente pentru ca pe terenurile riverane să se menţină situaţia actuala în ceea ce priveşte inundarea terenurilor care nu sînt cuprinse în despăgubiri pentru pagube şi regimul apelor subterane şi de suprafaţa, în cazul cînd nivelul Dunării la gura Nerei se menţine la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice pentru debite mai mici de 8.500 mc/s. 10.2. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele care apar ca urmare a acţiunii retentiei şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale acestei acţiuni şi anume: - influenţa retentiei variabile la diferite debite şi condiţii de exploatare, asupra regimului apelor subterane de pe terenurile riverane, asupra proprietăţii pedologice şi hidropedologice ale terenurilor şi asupra producţiei agricole: - influenţa retentiei variabile asupra stabilitatii malurilor Dunării şi ale afluentilor; - influenţa retentiei variabile asupra obiectelor pentru apărarea împotriva inundaţiilor de pe Dunăre şi afluenti; - influenţa retentiei variabile asupra localităţilor, obiectelor industriale şi altor obiecte. 10.3. Prin proiect se vor studia diferite variante atît în ceea ce priveşte soluţiile constructive, cît şi în ceea ce priveşte modul de execuţie al lucrărilor. 10.4. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apărarea terenurilor riverane se vor întocmi pe bază de teme de proiectare pentru fiecare obiect şi instalatie, stabilite în comun de către Proiectantii generali, cu acordul Beneficiarilor. Proiectantii generali sînt obligaţi sa ţină seama de prevederile punctelor 10.1., 10.2., 10.3. ale prezentei teme de proiectare. 11. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor 11.1. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele apărării împotriva aluviunilor, aduse în lacul de acumulare de Dunăre, afluenti şi torenţi şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale depunerii aluviunilor în zona de acţiune a retentiei şi anume: - influenţa retentiei variabile asupra regimului aluviunilor şi repercusiunile asupra albiei şi asupra nivelelor Dunării şi ale afluentilor în zona remuului; - influenţa depunerii aluviunilor asupra regimului de navigaţie în zona de retenţie şi măsurile pentru întreţinerea senalului navigabil în aceasta zona; - influenţa transportării aluviunilor din torenţi în lacul de acumulare şi măsurile pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi, care ar stinjeni funcţionarea Sistemului Porţile de Fier. 11.2. Prin proiect se vor stabili: - zona de influenţa a remuului asupra regimului aluviunilor; - cazurile în care depunerea aluviunilor în aceasta zona ar stinjeni funcţionarea normală a Sistemului; - volumul lucrărilor de amenajare a torenţilor care aduc aluviuni în lacul de acumulare; - cantităţi orientative medii anuale de aluviuni care vor trebui dragate în faza de exploatare şi zonele de dragare; - locurile de depunere a materialului dragat. 12. Nave pentru spargerea gheturilor şi întreţinerea obiectelor Proiectul trebuie să conţină şi documentaţia tehnico-economică pentru alegerea tipurilor şi numărului de nave pentru spargerea gheturilor şi pentru întreţinerea senalului navigabil şi a obiectului principal. 13. Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare Prin proiect se vor stabili toate măsurile de amenajare şi curăţirea fundului lacului de acumulare necesare pentru funcţionarea sigura a Sistemului şi pentru protecţia sanitară. 14. Despăgubiri pentru pagubele pricinuite de crearea lacului de acumulare Proiectele obiectelor care se stramuta din cauza creării lacului de acumulare şi documentaţiile tehnico-economice privind despăgubirile pentru pagube se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube. 15. Termenele de realizare Prin proiect se va prevedea începerea lucrărilor la jumătatea anului 1964 şi o astfel de organizare a execuţiei care să asigure punerea în funcţiune la cota de retenţie aproximativ 52,00 metri deasupra Marii Adriatice, a cîte doua agregate pe fiecare parte, la jumătatea anului 1970 şi punerea în funcţiune a întregului Sistem, la cota normală de retenţie, în anul 1971. 16. Proiectul de organizare a execuţiei obiectului principal 16.1. Prin proiectul de organizare a execuţiei se vor stabili: - procesul tehnologic de execuţie a lucrărilor de construcţie şi montaj, care asigura calitatea lucrărilor şi executarea lor în termenele prevăzute; - specificaţia utilajului de execuţie; - volumul lucrărilor pregătitoare, pe baza calculului capacităţilor de lucru necesare; - Planul general de execuţie, prin care se determina pentru toată perioada de execuţie, dinamica lucrărilor de construcţie montaj, dinamica asigurării forţei de muncă, materialelor şi utilajelor de construcţie, precum şi dinamica finanţării lucrărilor. 16.2. Proiectul de organizare a execuţiei va trebui sa conţină proiectele tuturor lucrărilor pregătitoare pentru devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei. 17. Valoarea de deviz a investiţiilor 17.1. Devizele prin care se stabileşte valoarea investiţiilor se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă. 17.2. Preţurile unitare pentru lucrările de construcţie la obiectul principal se vor calcula pe baza procesului tehnologic prevăzut în proiectul comun de organizare a execuţiei. 17.3. Preţurile unitare pentru toate celelalte lucrări de construcţie se vor calcula pe baza procesului tehnologic pe care stabilesc în comun Proiectantii generali. 18. Indicatorii tehnico-economici principali Sarcina de proiectare trebuie să conţină indicatorii tehnico-economici principali ai Sistemului: investiţiile specifice pe Kw instalat, investiţiile specifice pe kWh produsă anual, preţul de cost al kWh la bornele generatoarelor, cheltuielile specifice de navigaţie prin sectorul Porţile de Fier pe tona capacitate şi altele. 19. Termenele pentru elaborarea proiectelor şi a documentaţiilor tehnico-economice 19.1. Sarcina de proiectare a Sistemului, care conţine sarcinile de proiectare ale tuturor obiectelor şi lucrărilor Sistemului, proiectul organizării execuţiei obiectului principal şi documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc valorile de deviz ale investiţiilor pentru fiecare poziţie din Structura investiţiilor, se vor preda de către Proiectantii generali spre avizare în cursul trimestrului I 1964. 19.2. Pentru toate obiectele şi lucrările, pentru care în conformitate cu art. 14 al Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă, se precizează valorile de deviz ale investiţiilor prin proiecte tehnice, în Sarcina de proiectare se va da gradul de exactitate cu care s-au calculat valorile de deviz. 19.3. Cel mai tirziu pînă la 1 martie 1964 Proiectantii generali vor completa şi preciza următoarele documentaţii date în cadrul Sarcinii de proiectare: a) documentaţia prin care se stabilesc preţurile unitare de deviz pentru lucrările din beton; b) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru lucrările pregătitoare; c) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru amenajarea albiei Dunării în aval de baraj; d) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubiri pentru pagube la terenuri; e) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubirea pagubelor pentru comunicaţii. 19.4. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele tehnice la termenele care sînt în conformitate cu Planul general de execuţie şi cel mai tirziu în trimestrul I 1965. Aceste termene se vor stabili de comun acord între Proiectantii generali cu aprobarea Beneficiarilor. 19.5. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele de execuţie în termenele ce se vor stabili prin planurile anuale de execuţie. -----
Anexa 4 - CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea
Articolul 1
1. Proiectarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea (denumit în textul ce urmează: "Sistemul Porţile de Fier") se va face pe baza Temei de proiectare anexate la prezenta Convenţie. 2. Prin proiectele care se elaborează pentru Sistemul Porţile de Fier trebuie să se stabilească soluţiile tehnico-economice cele mai favorabile acceptabile pentru ambele Părţi.
Articolul 2
1. Proiectarea Sistemului Porţile de Fier se va face în următoarele faze: - Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier; - Proiecte tehnice; - Proiecte de execuţie. 2. Comisia mixtă poate hotărî ca unele faze de proiectare ale unor obiecte să se cumuleze.
Articolul 3
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier se va elabora în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor (anexa nr. 1 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă), proiectele şi documentaţia tehnico-economică vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare prevăzută la art. 7 al prezentei Convenţii: - Lucrări pregătitoare (I.2.) - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.) - Barajul (I.4.) - Centralele electrice (I.5.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7.) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Accese la obiectul principal (I.10.) - Staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.1.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) - Clădiri, ateliere, magazii şi depozite (II.3.) - Colonii definitive (II.4.) - Vase pentru spargerea ghetii şi întreţinerea obiectelor (III.3.) - Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare (III.4.); pentru poziţiile lucrări pregătitoare (I.2.) şi devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.), proiectele şi documentaţia tehnico-economică vor fi elaborate pînă la gradul de exactitate de proiect tehnic; b) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora, separat pentru teritoriul sau naţional, proiectele şi documentaţia tehnico-economică: - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi (III.2.) - Despăgubiri pentru pagube (III.5.) 2. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice pentru stabilirea despăgubirilor pentru pagube se vor elabora pe baza prevederilor Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube. 3. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apărarea terenurilor riverane vor prevedea toate măsurile suficiente şi necesare pentru menţinerea situaţiei actuale a acestor terenuri. 4. Proiectele şi documentaţia tehnico-economică prevăzute la pct. 1. lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Părţi pentru verificare şi acceptare.
Articolul 4
1. Proiectele tehnice ale obiectelor şi lucrărilor se vor elabora în conformitate cu Sarcina de proiectare aprobată şi în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare: - Barajul (I.4.) - Lucrări de construcţii pentru centralele electrice (I.5.1.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7.) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Accese la obiectul principal (I.10.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) - Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare (III.4.); b) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora separat pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice: - Lucrări pregătitoare (I.2.) - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi (III.2.) - Despăgubiri pentru pagube la mine (III.5.4.) - Despăgubiri pentru pagube la comunicaţii (III.5.5.) - Despăgubiri pentru pagube la monumente istorice (III.5.7.); c) pentru celelalte poziţii din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice după concepţii proprii. 2. Proiectele tehnice pentru obiectele şi instalaţiile pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) se vor întocmi astfel încît să se precizeze valoarea investiţiilor cu exactitatea care se cere pentru proiectele de execuţie. În acest scop, stabilirea volumelor de lucrări la diguri şi alte construcţii hidrotehnice (III.1.1.), drenaje şi canale de evacuare (III.1.2.), se va face pe baza planurilor de situaţie la scara de minim 1:5.000, a profilelor longitudinale topografice şi geologice la scara 1:2.000 cu foraje la distanţe de maximum un kilometru şi a profilelor transversale ridicate la o distanta medie de una suta metri. Proiectele tehnice prevăzute la punctul 1, lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Părţi pentru verificare şi acceptare.
Articolul 5
În scopul informării reciproce, precum şi în scopul verificării calculelor statice şi a altor calcule, Proiectantii generali îşi vor remite unul celuilalt proiectele tehnice şi de execuţie ale centralelor electrice.
Articolul 6
Proiectele de execuţie ale obiectelor şi lucrărilor se vor elabora în conformitate cu proiectele tehnice aprobate şi în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare: - Obiecte şi instalaţii pentru asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.2.1.) - Barajul (I.4.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) Aceste proiecte de execuţie se vor elabora fără antemasuratori şi devize; b) pentru toate celelalte obiecte şi lucrări din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele de execuţie după concepţii proprii.
Articolul 7
1. În conformitate cu prevederile art. 12 din Acord, fiecare Guvern desemnează în calitate de Proiectanţi generali, următoarele organizaţii: - Guvernul Republicii Populare Române - Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice, cu sediul la Bucureşti, ca Proiectant general al Părţii române; - Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia - Întreprinderea Energoprojekt, cu sediul la Belgrad, ca Proiectant general al Părţii iugoslave. 2. Pentru elaborarea în comun a proiectelor, Proiectantii generali vor forma o Unitate mixtă de proiectare. 3. În scopul conducerii tuturor lucrărilor de proiectare care cad în sarcina Proiectanţilor generali, fiecare Proiectant general va numi cîte un inginer şef de proiect. 4. Coordonarea tuturor lucrărilor de proiectare între cei doi Proiectanţi generali se va realiza prin inginerii şefi de proiect. 5. Fiecare Proiectant general este răspunzător pentru elaborarea proiectelor faţă de Guvernul sau.
Articolul 8
1. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice şi Energoprojekt vor elabora în comun, prin Unitatea mixtă de proiectare proiectele obiectelor şi lucrărilor prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. A şi art. 4, pct. 1, lit. A din prezenta Convenţie. 2. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrărilor de pe teritoriul român, prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie. - Energoprojekt va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrărilor de pe teritoriul iugoslav, prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie. 3. Unele proiecte vor putea fi elaborate şi de alte organizaţii române sau iugoslave, alese de Proiectantul general în înţelegere cu beneficiarul sau. 4. Proiectantii generali pot, la propunerea Unităţii mixte de proiectare, de comun acord şi în înţelegere cu Beneficiarii, sa încredinţeze elaborarea unor proiecte şi altor organizaţii de proiectare în afară de cele române sau iugoslave. 3. Proiectele elaborate în Uniunea mixtă de proiectare se considera ca un tot indivizibil. Proiectantii generali raspunzind comun şi în mod egal pentru aceste proiecte faţă de Comisia mixtă.
Articolul 9
1. Pentru conducerea Unităţii mixte de proiectare, fiecare Proiectant general va numi cîte un conducător pentru partea sa din Unitatea mixtă de proiectare, care este direct subordonat inginerului şef de proiect prevăzut în art. 7 al prezentei Convenţii. 2. Unitatea mixtă de proiectare va aplica în activitatea sa prescripţii, normative şi metodologii unice pe care le stabilesc Proiectantii generali. 3. Inginerii şefi de proiect vor hotărî în comun şi vor lua măsuri, cu consultarea conducătorilor Unităţii mixte de proiectare, în legătură cu modul şi programul de lucru pentru întocmirea proiectelor, volumul şi programul lucrărilor de studii şi cercetare, conţinutul fiecărei faze de proiectare pentru diferite obiecte, conceptiile de baza şi soluţiile tehnice ale proiectelor şi alte probleme privind proiectarea comuna. 4. Locul de muncă al Unităţii mixte de proiectare va fi în zona obiectului principal. Lucrările de proiectare în cadrul Unităţii mixte de proiectare se pot executa parţial şi la sediile Proiectanţilor generali, dacă este avantajos pentru calitatea muncii şi respectarea termenelor de elaborare a proiectelor. 5. Proiectantii generali vor încheia contracte corespunzătoare prin care se va reglementa în detaliu aplicarea prevederilor din prezentul articol.
Articolul 10
1. Proiectele Sistemului Porţile de Fier se vor baza pe lucrările de studii şi cercetări pe care Proiectantii generali le vor pune de acord în ceea ce priveşte programul, metodologia şi interpretarea rezultatelor. 2. Proiectantii generali vor efectua lucrările de studii şi cercetări pentru obiectul principal în volum egal. 3. Celelalte lucrări de studii şi cercetări necesare proiectării vor fi executate de Proiectantii generali, fiecare pe teritoriul sau naţional.
Articolul 11
În scopul accelerarii lucrărilor sau egalizarii valorii lucrărilor de studii, cercetare şi proiectare pe care fiecare Parte trebuie să le execute, Proiectantii generali pot, cu acordul Beneficiarilor, să se înţeleagă ca Proiectantul general al unei Părţi să efectueze, în condiţii care vor fi stabilite prin contracte, o parte din lucrările care ar reveni Proiectantului general al celeilalte Părţi.
Articolul 12
Decontarea reciprocă a lucrărilor de studii, cercetare şi proiectare, pe care le-a executat fiecare Parte, se va face conform prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă.
Articolul 13
Valoarea de deviz a investiţiilor va fi stabilită de către Proiectantii generali pe baza prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă şi ale Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube.
Articolul 14
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier împreună cu proiectul pentru organizarea execuţiei, elaborat pînă la gradul de exactitate de proiect tehnic, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei de avizare a proiectelor, prevăzute prin Statutul Comisiei mixte, în cursul trimestrului I 1964, care le va examina în termenul stabilit de Comisia mixtă şi le va inainta cu avizul sau acesteia. 2. Comisia mixtă va examina proiectele prevăzute la pct. 1 din prezentul articol şi după ce le va adopta le va supune spre aprobare celor două Guverne, cu propunerile sale, pînă la 31 martie 1964.
Articolul 15
1. Proiectele tehnice prevăzute în art. 4, pct. 1, lit. A şi lit. B din prezenta Convenţie, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei mixte spre aprobare în termenele fixate în Planul general de execuţie. 2. Comisia mixtă va stabili proiectele tehnice care vor fi supuse avizării Comisiei de avizare a proiectelor. 3. Comisia mixtă poate să încredinţeze aprobarea proiectelor tehnice pentru unele obiecte şi lucrări Comisiei de avizare a proiectelor.
Articolul 16
1. Proiectele de execuţie prevăzute în art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, se aproba de Organul local operativ de coordonare, dacă prin acestea nu se schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice. 2. Proiectele de execuţie prin care s-ar schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice vor fi supuse spre aprobare Comisiei mixte. 3. Prevederile art. 15, pct. 2, din prezenta Convenţie, se pot aplica şi proiectelor din pct. 2 al acestui articol.
Articolul 17
Proiectantii generali, Beneficiarii şi Comisia de avizare a proiectelor pot sa propună Comisiei mixte ca anumite proiecte sau soluţii să fie supuse expertizarii, atît în timpul elaborării, cît şi după terminarea proiectelor. Comisia mixtă poate hotărî din proprie iniţiativă ca anumite proiecte şi soluţii să fie supuse expertizarii. Expertizele au caracter consultativ.
Articolul 18
1. În privinta folosirii dreptului de autor asupra proiectelor elaborate în comun pe baza art. 3, pct. 1, lit. A, art. 4, pct. 1, lit. A şi art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, Proiectantii generali se vor considera drept coautori. 2. Studiile, proiectele şi toate celelalte documentaţii tehnico-economice elaborate în comun în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, nu pot fi, în întregime sau parţial, înstrăinate, publicate sau predate unor terţi, fără consimţămîntul celeilalte Părţi contractante.
Articolul 19
Prezenta Convenţie va fi aprobată de cele doua Părţi contractante potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legislative ale fiecărui Stat şi va intra în vigoare în aceeaşi zi cu Acordul între Republica Populara Română şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, conform procedurii stabilite în Actul final semnat astăzi. Facuta la Belgrad 1a 30 noiembrie 1963 în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba sirbo-croată, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Române, N. Gheorghiu Din împuternicirea Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, B. Stojanovic Anexa ----- la Convenţia privind elaborarea proiectelor Sistemului Porţile de Fier TEMA DE PROIECTARE 1. Dispoziţii introductive 1.1. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice se vor elabora, respectînd prevederile Acordului, Convenţiilor şi celorlalte documente încheiate între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.2. Sistemul Porţile de Fier va fi proiectat ca un întreg hidroenergetic şi de navigaţie. 1.3. Soluţiile tehnice ce se vor stabili prin proiecte vor trebui sa ţină seama de condiţiile de execuţie a lucrărilor şi de regimul de exploatare care rezultă din prevederile Acordului şi Convenţiilor în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.4. În Sarcina de proiectare se va da justificarea tuturor parametrilor şi indicatorilor orientativi din Acord, precum şi documentaţia tehnico-economică pe baza căreia se vor stabili definitiv parametrii şi indicatorii Sistemului. 1.5. În Sarcina de proiectare se vor arata influentele realizării hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra adincimilor navigabile în aval de obiectul principal, asupra parametrilor energetici şi regimului de funcţionare a Sistemului Porţile de Fier şi alte influente. 1.6. Proiectantii generali vor stabili în comun, cu acordul Beneficiarilor, conţinutul documentaţiei de proiectare pentru fiecare faza de proiectare. 2. Dispoziţia şi amplasamentul obiectului principal 2.1. La obiectul principal se vor prevedea o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul sting, o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul drept şi un baraj deversor între cele doua centrale. 2.2. Prin Sarcina de proiectare se va stabili amplasamentul definitiv al obiectului principal pe baza comparatiei mai multor variante de amplasament în zona dintre localitatea Gura Vaii de pe teritoriul român (km D. 940 + 800) şi localitatea Sip de pe teritoriul iugoslav (km D. 943 + 800). 2.3. Obiectul principal va fi proiectat pentru cota de retenţie maxima 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 2.4. Peste obiectul principal se va prevedea o legătură rutiera şi o legătură feroviara între cele doua maluri. 3. Barajul deversor 3.1. Pentru alegerea tipului şi dimensiunilor barajului deversor se vor studia mai multe variante: baraj de beton, baraj de beton armat cu goluri, baraj de beton armat cu pile şi cu plăci între pile şi alte variante. Se vor lua în considerare soluţii cu şi fără goliri de fund. 3.2. Evacuatoarele trebuie să asigure atît evacuarea apelor catastrofale, cît şi evacuarea gheturilor în condiţiile specifice în acest sector al Dunării. 3.3. Pentru evacuatoare se vor studia mai multe variante privind numărul şi dimensiunile cimpurilor deversoare şi tipurile de stavile şi vane. 3.4. Evacuarea apelor mari urmează să fie asigurată la cota biefului amonte la baraj 63,00 metri deasupra Marii Adriatice. 4. Centralele electrice 4.1. Puterea instalata în cele doua centrale electrice şi producţia anuală de energie se vor determina pe baza: - nivelului de retenţie la baraj variabil între cotele 63,00 şi 69,50 metri deasupra Marii Adriatice; - nivelului biefului aval coborît prin adincirea albiei Dunării în aval de baraj; - debitului instalat care corespunde folosirii centralelor electrice pentru acoperirea virfurilor graficelor zilnice de sarcina; - datelor asupra echipamentului centralelor electrice; şi pornind de la următorii parametri şi indicatori orientativi: - debitul instalat aproximativ 8.500 mc/s; - puterea instalata aproximativ 2.000.000 Kw; - producţia medie anuală de energie aproximativ 10 miliarde kWh. 4.2. Regimul de funcţionare al centralelor electrice se va stabili astfel încît nivelul Dunării la gura Nerei sa nu depăşească cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice, în perioadele în care aceasta ar putea provoca pagube terenurilor riverane lacului de acumulare. Cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei va putea fi depăşită la debitele pentru care şi în regim natural aceasta cota ar fi depăşită. În perioadele în care menţinerea nivelului de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei nu ar provoca pagube terenurilor riverane, cota de retenţie la baraj va fi aceea care, pentru diferite debite afluente ale Dunării corespunde nivelului Dunării la gura Nerei de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 4.3. Gradul de acoperire a virfurilor graficelor zilnice de sarcina la diferite debite afluente ale Dunării va fi stabilit pe baza unei analize tehnico-economice, ţinînd seama de debitele pentru asigurarea navigaţiei în aval de baraj. 4.4. Regimul de exploatare al centralelor electrice va fi stabilit ţinînd seama de regimul de navigaţie în aval şi în amonte de baraj. 4.5. În cele doua centrale electrice se va prevedea un număr egal de agregate pentru producerea de energie electrica. Se vor compara variantele cu cîte cinci, şase şi şapte agregate în fiecare centrala electrica. 4.6. Punerea în funcţiune şi oprirea agregatelor se va face automatizat din sălile de comanda ale fiecărei centrale electrice. Prin proiect se va prevedea gradul de automatizare a diferitelor operaţii. Pe linia aceasta se va prevedea posibilitatea punerii în funcţiune şi opririi manuale a agregatelor. 4.7. La cele doua centrale electrice se vor prevedea instalaţii de dispecer, de telecomanda, de protecţie, de telecomunicaţii, de semnalizare, de măsura şi control şi alte instalaţii necesare. 5. Ecluzele şi avanporturile 5.1. Dimensiunile camerelor ecluzelor vor fi prevăzute în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării: - lungimea utila.......... 310 metri; - lăţimea utila........... 34 metri; - adîncimea la prag......... 4,5 metri. 5.2. Prin proiect se vor prevedea ecluze în doua trepte. Proiectul trebuie să conţină şi analiza tehnico-economică comparativa a ecluzelor în doua trepte şi cu o singura treapta. 5.3. Soluţiile constructive pentru camerele ecluzelor, sistemul de alimentare cu apa al ecluzelor şi soluţia pentru porţile ecluzelor se vor stabili pe baza comparării mai multor variante. 5.4. Funcţionarea ecluzelor se va dirija din Sali de comanda separate, amplasate lîngă fiecare ecluza. 5.5. În amonte şi în aval de ecluze se vor prevedea avanporturi de următoarele dimensiuni: - lăţimea minima 100 metri - lungimea cca. 600 metri - adîncimea 2,5 metri; cu posibilitatea adincirii ulterioare pînă la 3,5 metri. 6. Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier Prin proiect se vor prevedea lucrările şi instalaţiile pentru staţionarea navelor, precum şi instalaţiile de semnalizare necesare senalului navigabil în sectorul Porţile de Fier. 7. Scarile de peste Prin proiect se vor prevedea scări de peste sau alte instalaţii, care fac posibila trecerea pestilor din bieful aval în bieful amonte şi invers. 8. Amenajarea albiei în aval de baraj 8.1. Prin proiect se va stabili volumul şi felul lucrărilor necesare pentru amenajarea senalelor navigabile în aval de ecluze. 8.2. Prin proiect se va stabili şi volumul lucrărilor pentru adincirea albiei Dunării în aval de baraj în scopul maririi puterii instalate şi garantate şi a producţiei de energie electrica. Se va tine seama şi de influenţa construirii hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra rezolvarii acestei probleme. 8.3. Volumul lucrărilor de adîncire a albiei Dunării se va stabili pe baza comparării mai multor variante de coborîre a nivelului biefului aval şi de depozitare a materialului excavat. 8.4. În proiect se va studia influenţa construcţiei şi exploatării Sistemului Porţile de Fier asupra albiei şi malurilor Dunării în aval de baraj şi se vor prevedea toate măsurile necesare şi suficiente pentru a se inlatura influenţa negativa a regimului schimbat al Dunării în aval de baraj. 9. Obiecte auxiliare, instalaţii şi utilaje necesare pentru exploatarea Sistemului Porţile de Fier În cadrul Sistemului Porţile de Fier se vor prevedea toate obiectele auxiliare, instalaţiile şi utilajele necesare pentru exploatarea Sistemului: staţiile de conexiune ale centralelor electrice, legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice, clădiri administrative şi de locuit, ateliere, magazii, depozite şi alte obiecte auxiliare. 10. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane 10.1. Prin proiect se vor prevedea toate lucrările necesare şi suficiente pentru ca pe terenurile riverane să se menţină situaţia actuala în ceea ce priveşte inundarea terenurilor care nu sînt cuprinse în despăgubiri pentru pagube şi regimul apelor subterane şi de suprafaţa, în cazul cînd nivelul Dunării la gura Nerei se menţine la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice pentru debite mai mici de 8.500 mc/s. 10.2. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele care apar ca urmare a acţiunii retentiei şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale acestei acţiuni şi anume: - influenţa retentiei variabile la diferite debite şi condiţii de exploatare, asupra regimului apelor subterane de pe terenurile riverane, asupra proprietăţii pedologice şi hidropedologice ale terenurilor şi asupra producţiei agricole: - influenţa retentiei variabile asupra stabilitatii malurilor Dunării şi ale afluentilor; - influenţa retentiei variabile asupra obiectelor pentru apărarea împotriva inundaţiilor de pe Dunăre şi afluenti; - influenţa retentiei variabile asupra localităţilor, obiectelor industriale şi altor obiecte. 10.3. Prin proiect se vor studia diferite variante atît în ceea ce priveşte soluţiile constructive, cît şi în ceea ce priveşte modul de execuţie al lucrărilor. 10.4. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apărarea terenurilor riverane se vor întocmi pe bază de teme de proiectare pentru fiecare obiect şi instalatie, stabilite în comun de către Proiectantii generali, cu acordul Beneficiarilor. Proiectantii generali sînt obligaţi sa ţină seama de prevederile punctelor 10.1., 10.2., 10.3. ale prezentei teme de proiectare. 11. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor 11.1. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele apărării împotriva aluviunilor, aduse în lacul de acumulare de Dunăre, afluenti şi torenţi şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale depunerii aluviunilor în zona de acţiune a retentiei şi anume: - influenţa retentiei variabile asupra regimului aluviunilor şi repercusiunile asupra albiei şi asupra nivelelor Dunării şi ale afluentilor în zona remuului; - influenţa depunerii aluviunilor asupra regimului de navigaţie în zona de retenţie şi măsurile pentru întreţinerea senalului navigabil în aceasta zona; - influenţa transportării aluviunilor din torenţi în lacul de acumulare şi măsurile pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi, care ar stinjeni funcţionarea Sistemului Porţile de Fier. 11.2. Prin proiect se vor stabili: - zona de influenţa a remuului asupra regimului aluviunilor; - cazurile în care depunerea aluviunilor în aceasta zona ar stinjeni funcţionarea normală a Sistemului; - volumul lucrărilor de amenajare a torenţilor care aduc aluviuni în lacul de acumulare; - cantităţi orientative medii anuale de aluviuni care vor trebui dragate în faza de exploatare şi zonele de dragare; - locurile de depunere a materialului dragat. 12. Nave pentru spargerea gheturilor şi întreţinerea obiectelor Proiectul trebuie să conţină şi documentaţia tehnico-economică pentru alegerea tipurilor şi numărului de nave pentru spargerea gheturilor şi pentru întreţinerea senalului navigabil şi a obiectului principal. 13. Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare Prin proiect se vor stabili toate măsurile de amenajare şi curăţirea fundului lacului de acumulare necesare pentru funcţionarea sigura a Sistemului şi pentru protecţia sanitară. 14. Despăgubiri pentru pagubele pricinuite de crearea lacului de acumulare Proiectele obiectelor care se stramuta din cauza creării lacului de acumulare şi documentaţiile tehnico-economice privind despăgubirile pentru pagube se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube. 15. Termenele de realizare Prin proiect se va prevedea începerea lucrărilor la jumătatea anului 1964 şi o astfel de organizare a execuţiei care să asigure punerea în funcţiune la cota de retenţie aproximativ 52,00 metri deasupra Marii Adriatice, a cîte doua agregate pe fiecare parte, la jumătatea anului 1970 şi punerea în funcţiune a întregului Sistem, la cota normală de retenţie, în anul 1971. 16. Proiectul de organizare a execuţiei obiectului principal 16.1. Prin proiectul de organizare a execuţiei se vor stabili: - procesul tehnologic de execuţie a lucrărilor de construcţie şi montaj, care asigura calitatea lucrărilor şi executarea lor în termenele prevăzute; - specificaţia utilajului de execuţie; - volumul lucrărilor pregătitoare, pe baza calculului capacităţilor de lucru necesare; - Planul general de execuţie, prin care se determina pentru toată perioada de execuţie, dinamica lucrărilor de construcţie montaj, dinamica asigurării forţei de muncă, materialelor şi utilajelor de construcţie, precum şi dinamica finanţării lucrărilor. 16.2. Proiectul de organizare a execuţiei va trebui sa conţină proiectele tuturor lucrărilor pregătitoare pentru devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei. 17. Valoarea de deviz a investiţiilor 17.1. Devizele prin care se stabileşte valoarea investiţiilor se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă. 17.2. Preţurile unitare pentru lucrările de construcţie la obiectul principal se vor calcula pe baza procesului tehnologic prevăzut în proiectul comun de organizare a execuţiei. 17.3. Preţurile unitare pentru toate celelalte lucrări de construcţie se vor calcula pe baza procesului tehnologic pe care stabilesc în comun Proiectantii generali. 18. Indicatorii tehnico-economici principali Sarcina de proiectare trebuie să conţină indicatorii tehnico-economici principali ai Sistemului: investiţiile specifice pe Kw instalat, investiţiile specifice pe kWh produsă anual, preţul de cost al kWh la bornele generatoarelor, cheltuielile specifice de navigaţie prin sectorul Porţile de Fier pe tona capacitate şi altele. 19. Termenele pentru elaborarea proiectelor şi a documentaţiilor tehnico-economice 19.1. Sarcina de proiectare a Sistemului, care conţine sarcinile de proiectare ale tuturor obiectelor şi lucrărilor Sistemului, proiectul organizării execuţiei obiectului principal şi documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc valorile de deviz ale investiţiilor pentru fiecare poziţie din Structura investiţiilor, se vor preda de către Proiectantii generali spre avizare în cursul trimestrului I 1964. 19.2. Pentru toate obiectele şi lucrările, pentru care în conformitate cu art. 14 al Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă, se precizează valorile de deviz ale investiţiilor prin proiecte tehnice, în Sarcina de proiectare se va da gradul de exactitate cu care s-au calculat valorile de deviz. 19.3. Cel mai tirziu pînă la 1 martie 1964 Proiectantii generali vor completa şi preciza următoarele documentaţii date în cadrul Sarcinii de proiectare: a) documentaţia prin care se stabilesc preţurile unitare de deviz pentru lucrările din beton; b) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru lucrările pregătitoare; c) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru amenajarea albiei Dunării în aval de baraj; d) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubiri pentru pagube la terenuri; e) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubirea pagubelor pentru comunicaţii. 19.4. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele tehnice la termenele care sînt în conformitate cu Planul general de execuţie şi cel mai tirziu în trimestrul I 1965. Aceste termene se vor stabili de comun acord între Proiectantii generali cu aprobarea Beneficiarilor. 19.5. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele de execuţie în termenele ce se vor stabili prin planurile anuale de execuţie. -----
Anexa 5 - CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea
Articolul 1
1. Proiectarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea (denumit în textul ce urmează: "Sistemul Porţile de Fier") se va face pe baza Temei de proiectare anexate la prezenta Convenţie. 2. Prin proiectele care se elaborează pentru Sistemul Porţile de Fier trebuie să se stabilească soluţiile tehnico-economice cele mai favorabile acceptabile pentru ambele Părţi.
Articolul 2
1. Proiectarea Sistemului Porţile de Fier se va face în următoarele faze: - Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier; - Proiecte tehnice; - Proiecte de execuţie. 2. Comisia mixtă poate hotărî ca unele faze de proiectare ale unor obiecte să se cumuleze.
Articolul 3
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier se va elabora în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor (anexa nr. 1 a Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă), proiectele şi documentaţia tehnico-economică vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare prevăzută la art. 7 al prezentei Convenţii: - Lucrări pregătitoare (I.2.) - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.) - Barajul (I.4.) - Centralele electrice (I.5.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7.) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Accese la obiectul principal (I.10.) - Staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.1.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) - Clădiri, ateliere, magazii şi depozite (II.3.) - Colonii definitive (II.4.) - Vase pentru spargerea ghetii şi întreţinerea obiectelor (III.3.) - Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare (III.4.); pentru poziţiile lucrări pregătitoare (I.2.) şi devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.), proiectele şi documentaţia tehnico-economică vor fi elaborate pînă la gradul de exactitate de proiect tehnic; b) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora, separat pentru teritoriul sau naţional, proiectele şi documentaţia tehnico-economică: - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi (III.2.) - Despăgubiri pentru pagube (III.5.) 2. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice pentru stabilirea despăgubirilor pentru pagube se vor elabora pe baza prevederilor Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube. 3. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apărarea terenurilor riverane vor prevedea toate măsurile suficiente şi necesare pentru menţinerea situaţiei actuale a acestor terenuri. 4. Proiectele şi documentaţia tehnico-economică prevăzute la pct. 1. lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Părţi pentru verificare şi acceptare.
Articolul 4
1. Proiectele tehnice ale obiectelor şi lucrărilor se vor elabora în conformitate cu Sarcina de proiectare aprobată şi în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare: - Barajul (I.4.) - Lucrări de construcţii pentru centralele electrice (I.5.1.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7.) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Accese la obiectul principal (I.10.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) - Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare (III.4.); b) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor fiecare Proiectant general va elabora separat pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice: - Lucrări pregătitoare (I.2.) - Devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) - Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi (III.2.) - Despăgubiri pentru pagube la mine (III.5.4.) - Despăgubiri pentru pagube la comunicaţii (III.5.5.) - Despăgubiri pentru pagube la monumente istorice (III.5.7.); c) pentru celelalte poziţii din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele tehnice după concepţii proprii. 2. Proiectele tehnice pentru obiectele şi instalaţiile pentru apărarea terenurilor riverane (III.1.) se vor întocmi astfel încît să se precizeze valoarea investiţiilor cu exactitatea care se cere pentru proiectele de execuţie. În acest scop, stabilirea volumelor de lucrări la diguri şi alte construcţii hidrotehnice (III.1.1.), drenaje şi canale de evacuare (III.1.2.), se va face pe baza planurilor de situaţie la scara de minim 1:5.000, a profilelor longitudinale topografice şi geologice la scara 1:2.000 cu foraje la distanţe de maximum un kilometru şi a profilelor transversale ridicate la o distanta medie de una suta metri. Proiectele tehnice prevăzute la punctul 1, lit. B din prezentul articol vor fi supuse Proiectantului general al celeilalte Părţi pentru verificare şi acceptare.
Articolul 5
În scopul informării reciproce, precum şi în scopul verificării calculelor statice şi a altor calcule, Proiectantii generali îşi vor remite unul celuilalt proiectele tehnice şi de execuţie ale centralelor electrice.
Articolul 6
Proiectele de execuţie ale obiectelor şi lucrărilor se vor elabora în conformitate cu proiectele tehnice aprobate şi în modul următor: a) pentru următoarele poziţii din Structura investiţiilor, proiectele vor fi elaborate în comun prin Unitatea mixtă de proiectare: - Obiecte şi instalaţii pentru asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei (I.3.2.1.) - Barajul (I.4.) - Ecluze şi avanporturi (I.6.) - Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier cu locurile de stationare a navelor (I.7) - Scări de peste (I.8.) - Amenajarea albiei Dunării în aval de baraj (I.9.) - Legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice (II.2.) Aceste proiecte de execuţie se vor elabora fără antemasuratori şi devize; b) pentru toate celelalte obiecte şi lucrări din Structura investiţiilor, fiecare Proiectant general va elabora pentru teritoriul sau naţional proiectele de execuţie după concepţii proprii.
Articolul 7
1. În conformitate cu prevederile art. 12 din Acord, fiecare Guvern desemnează în calitate de Proiectanţi generali, următoarele organizaţii: - Guvernul Republicii Populare Române - Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice, cu sediul la Bucureşti, ca Proiectant general al Părţii române; - Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia - Întreprinderea Energoprojekt, cu sediul la Belgrad, ca Proiectant general al Părţii iugoslave. 2. Pentru elaborarea în comun a proiectelor, Proiectantii generali vor forma o Unitate mixtă de proiectare. 3. În scopul conducerii tuturor lucrărilor de proiectare care cad în sarcina Proiectanţilor generali, fiecare Proiectant general va numi cîte un inginer şef de proiect. 4. Coordonarea tuturor lucrărilor de proiectare între cei doi Proiectanţi generali se va realiza prin inginerii şefi de proiect. 5. Fiecare Proiectant general este răspunzător pentru elaborarea proiectelor faţă de Guvernul sau.
Articolul 8
1. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice şi Energoprojekt vor elabora în comun, prin Unitatea mixtă de proiectare proiectele obiectelor şi lucrărilor prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. A şi art. 4, pct. 1, lit. A din prezenta Convenţie. 2. Institutul de Studii şi Proiectari Hidroenergetice va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrărilor de pe teritoriul român, prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie. - Energoprojekt va elabora, în calitate de Proiectant general, proiectele obiectelor şi lucrărilor de pe teritoriul iugoslav, prevăzute în art. 3, pct. 1, lit. B şi art. 4, pct. 1, lit. B şi c din prezenta Convenţie. 3. Unele proiecte vor putea fi elaborate şi de alte organizaţii române sau iugoslave, alese de Proiectantul general în înţelegere cu beneficiarul sau. 4. Proiectantii generali pot, la propunerea Unităţii mixte de proiectare, de comun acord şi în înţelegere cu Beneficiarii, sa încredinţeze elaborarea unor proiecte şi altor organizaţii de proiectare în afară de cele române sau iugoslave. 3. Proiectele elaborate în Uniunea mixtă de proiectare se considera ca un tot indivizibil. Proiectantii generali raspunzind comun şi în mod egal pentru aceste proiecte faţă de Comisia mixtă.
Articolul 9
1. Pentru conducerea Unităţii mixte de proiectare, fiecare Proiectant general va numi cîte un conducător pentru partea sa din Unitatea mixtă de proiectare, care este direct subordonat inginerului şef de proiect prevăzut în art. 7 al prezentei Convenţii. 2. Unitatea mixtă de proiectare va aplica în activitatea sa prescripţii, normative şi metodologii unice pe care le stabilesc Proiectantii generali. 3. Inginerii şefi de proiect vor hotărî în comun şi vor lua măsuri, cu consultarea conducătorilor Unităţii mixte de proiectare, în legătură cu modul şi programul de lucru pentru întocmirea proiectelor, volumul şi programul lucrărilor de studii şi cercetare, conţinutul fiecărei faze de proiectare pentru diferite obiecte, conceptiile de baza şi soluţiile tehnice ale proiectelor şi alte probleme privind proiectarea comuna. 4. Locul de muncă al Unităţii mixte de proiectare va fi în zona obiectului principal. Lucrările de proiectare în cadrul Unităţii mixte de proiectare se pot executa parţial şi la sediile Proiectanţilor generali, dacă este avantajos pentru calitatea muncii şi respectarea termenelor de elaborare a proiectelor. 5. Proiectantii generali vor încheia contracte corespunzătoare prin care se va reglementa în detaliu aplicarea prevederilor din prezentul articol.
Articolul 10
1. Proiectele Sistemului Porţile de Fier se vor baza pe lucrările de studii şi cercetări pe care Proiectantii generali le vor pune de acord în ceea ce priveşte programul, metodologia şi interpretarea rezultatelor. 2. Proiectantii generali vor efectua lucrările de studii şi cercetări pentru obiectul principal în volum egal. 3. Celelalte lucrări de studii şi cercetări necesare proiectării vor fi executate de Proiectantii generali, fiecare pe teritoriul sau naţional.
Articolul 11
În scopul accelerarii lucrărilor sau egalizarii valorii lucrărilor de studii, cercetare şi proiectare pe care fiecare Parte trebuie să le execute, Proiectantii generali pot, cu acordul Beneficiarilor, să se înţeleagă ca Proiectantul general al unei Părţi să efectueze, în condiţii care vor fi stabilite prin contracte, o parte din lucrările care ar reveni Proiectantului general al celeilalte Părţi.
Articolul 12
Decontarea reciprocă a lucrărilor de studii, cercetare şi proiectare, pe care le-a executat fiecare Parte, se va face conform prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă.
Articolul 13
Valoarea de deviz a investiţiilor va fi stabilită de către Proiectantii generali pe baza prevederilor Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă şi ale Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube.
Articolul 14
1. Sarcina de proiectare a Sistemului Porţile de Fier împreună cu proiectul pentru organizarea execuţiei, elaborat pînă la gradul de exactitate de proiect tehnic, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei de avizare a proiectelor, prevăzute prin Statutul Comisiei mixte, în cursul trimestrului I 1964, care le va examina în termenul stabilit de Comisia mixtă şi le va inainta cu avizul sau acesteia. 2. Comisia mixtă va examina proiectele prevăzute la pct. 1 din prezentul articol şi după ce le va adopta le va supune spre aprobare celor două Guverne, cu propunerile sale, pînă la 31 martie 1964.
Articolul 15
1. Proiectele tehnice prevăzute în art. 4, pct. 1, lit. A şi lit. B din prezenta Convenţie, vor fi terminate de Proiectantii generali şi predate Comisiei mixte spre aprobare în termenele fixate în Planul general de execuţie. 2. Comisia mixtă va stabili proiectele tehnice care vor fi supuse avizării Comisiei de avizare a proiectelor. 3. Comisia mixtă poate să încredinţeze aprobarea proiectelor tehnice pentru unele obiecte şi lucrări Comisiei de avizare a proiectelor.
Articolul 16
1. Proiectele de execuţie prevăzute în art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, se aproba de Organul local operativ de coordonare, dacă prin acestea nu se schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice. 2. Proiectele de execuţie prin care s-ar schimba soluţiile de baza din proiectele tehnice vor fi supuse spre aprobare Comisiei mixte. 3. Prevederile art. 15, pct. 2, din prezenta Convenţie, se pot aplica şi proiectelor din pct. 2 al acestui articol.
Articolul 17
Proiectantii generali, Beneficiarii şi Comisia de avizare a proiectelor pot sa propună Comisiei mixte ca anumite proiecte sau soluţii să fie supuse expertizarii, atît în timpul elaborării, cît şi după terminarea proiectelor. Comisia mixtă poate hotărî din proprie iniţiativă ca anumite proiecte şi soluţii să fie supuse expertizarii. Expertizele au caracter consultativ.
Articolul 18
1. În privinta folosirii dreptului de autor asupra proiectelor elaborate în comun pe baza art. 3, pct. 1, lit. A, art. 4, pct. 1, lit. A şi art. 6, lit. A din prezenta Convenţie, Proiectantii generali se vor considera drept coautori. 2. Studiile, proiectele şi toate celelalte documentaţii tehnico-economice elaborate în comun în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, nu pot fi, în întregime sau parţial, înstrăinate, publicate sau predate unor terţi, fără consimţămîntul celeilalte Părţi contractante.
Articolul 19
Prezenta Convenţie va fi aprobată de cele doua Părţi contractante potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legislative ale fiecărui Stat şi va intra în vigoare în aceeaşi zi cu Acordul între Republica Populara Română şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, conform procedurii stabilite în Actul final semnat astăzi. Facuta la Belgrad 1a 30 noiembrie 1963 în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba sirbo-croată, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Române, N. Gheorghiu Din împuternicirea Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, B. Stojanovic Anexa ----- la Convenţia privind elaborarea proiectelor Sistemului Porţile de Fier TEMA DE PROIECTARE 1. Dispoziţii introductive 1.1. Proiectele şi documentaţiile tehnico-economice se vor elabora, respectînd prevederile Acordului, Convenţiilor şi celorlalte documente încheiate între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.2. Sistemul Porţile de Fier va fi proiectat ca un întreg hidroenergetic şi de navigaţie. 1.3. Soluţiile tehnice ce se vor stabili prin proiecte vor trebui sa ţină seama de condiţiile de execuţie a lucrărilor şi de regimul de exploatare care rezultă din prevederile Acordului şi Convenţiilor în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier. 1.4. În Sarcina de proiectare se va da justificarea tuturor parametrilor şi indicatorilor orientativi din Acord, precum şi documentaţia tehnico-economică pe baza căreia se vor stabili definitiv parametrii şi indicatorii Sistemului. 1.5. În Sarcina de proiectare se vor arata influentele realizării hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra adincimilor navigabile în aval de obiectul principal, asupra parametrilor energetici şi regimului de funcţionare a Sistemului Porţile de Fier şi alte influente. 1.6. Proiectantii generali vor stabili în comun, cu acordul Beneficiarilor, conţinutul documentaţiei de proiectare pentru fiecare faza de proiectare. 2. Dispoziţia şi amplasamentul obiectului principal 2.1. La obiectul principal se vor prevedea o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul sting, o ecluza şi o centrala electrica lîngă malul drept şi un baraj deversor între cele doua centrale. 2.2. Prin Sarcina de proiectare se va stabili amplasamentul definitiv al obiectului principal pe baza comparatiei mai multor variante de amplasament în zona dintre localitatea Gura Vaii de pe teritoriul român (km D. 940 + 800) şi localitatea Sip de pe teritoriul iugoslav (km D. 943 + 800). 2.3. Obiectul principal va fi proiectat pentru cota de retenţie maxima 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 2.4. Peste obiectul principal se va prevedea o legătură rutiera şi o legătură feroviara între cele doua maluri. 3. Barajul deversor 3.1. Pentru alegerea tipului şi dimensiunilor barajului deversor se vor studia mai multe variante: baraj de beton, baraj de beton armat cu goluri, baraj de beton armat cu pile şi cu plăci între pile şi alte variante. Se vor lua în considerare soluţii cu şi fără goliri de fund. 3.2. Evacuatoarele trebuie să asigure atît evacuarea apelor catastrofale, cît şi evacuarea gheturilor în condiţiile specifice în acest sector al Dunării. 3.3. Pentru evacuatoare se vor studia mai multe variante privind numărul şi dimensiunile cimpurilor deversoare şi tipurile de stavile şi vane. 3.4. Evacuarea apelor mari urmează să fie asigurată la cota biefului amonte la baraj 63,00 metri deasupra Marii Adriatice. 4. Centralele electrice 4.1. Puterea instalata în cele doua centrale electrice şi producţia anuală de energie se vor determina pe baza: - nivelului de retenţie la baraj variabil între cotele 63,00 şi 69,50 metri deasupra Marii Adriatice; - nivelului biefului aval coborît prin adincirea albiei Dunării în aval de baraj; - debitului instalat care corespunde folosirii centralelor electrice pentru acoperirea virfurilor graficelor zilnice de sarcina; - datelor asupra echipamentului centralelor electrice; şi pornind de la următorii parametri şi indicatori orientativi: - debitul instalat aproximativ 8.500 mc/s; - puterea instalata aproximativ 2.000.000 Kw; - producţia medie anuală de energie aproximativ 10 miliarde kWh. 4.2. Regimul de funcţionare al centralelor electrice se va stabili astfel încît nivelul Dunării la gura Nerei sa nu depăşească cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice, în perioadele în care aceasta ar putea provoca pagube terenurilor riverane lacului de acumulare. Cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei va putea fi depăşită la debitele pentru care şi în regim natural aceasta cota ar fi depăşită. În perioadele în care menţinerea nivelului de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei nu ar provoca pagube terenurilor riverane, cota de retenţie la baraj va fi aceea care, pentru diferite debite afluente ale Dunării corespunde nivelului Dunării la gura Nerei de 69,50 metri deasupra Marii Adriatice. 4.3. Gradul de acoperire a virfurilor graficelor zilnice de sarcina la diferite debite afluente ale Dunării va fi stabilit pe baza unei analize tehnico-economice, ţinînd seama de debitele pentru asigurarea navigaţiei în aval de baraj. 4.4. Regimul de exploatare al centralelor electrice va fi stabilit ţinînd seama de regimul de navigaţie în aval şi în amonte de baraj. 4.5. În cele doua centrale electrice se va prevedea un număr egal de agregate pentru producerea de energie electrica. Se vor compara variantele cu cîte cinci, şase şi şapte agregate în fiecare centrala electrica. 4.6. Punerea în funcţiune şi oprirea agregatelor se va face automatizat din sălile de comanda ale fiecărei centrale electrice. Prin proiect se va prevedea gradul de automatizare a diferitelor operaţii. Pe linia aceasta se va prevedea posibilitatea punerii în funcţiune şi opririi manuale a agregatelor. 4.7. La cele doua centrale electrice se vor prevedea instalaţii de dispecer, de telecomanda, de protecţie, de telecomunicaţii, de semnalizare, de măsura şi control şi alte instalaţii necesare. 5. Ecluzele şi avanporturile 5.1. Dimensiunile camerelor ecluzelor vor fi prevăzute în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării: - lungimea utila.......... 310 metri; - lăţimea utila........... 34 metri; - adîncimea la prag......... 4,5 metri. 5.2. Prin proiect se vor prevedea ecluze în doua trepte. Proiectul trebuie să conţină şi analiza tehnico-economică comparativa a ecluzelor în doua trepte şi cu o singura treapta. 5.3. Soluţiile constructive pentru camerele ecluzelor, sistemul de alimentare cu apa al ecluzelor şi soluţia pentru porţile ecluzelor se vor stabili pe baza comparării mai multor variante. 5.4. Funcţionarea ecluzelor se va dirija din Sali de comanda separate, amplasate lîngă fiecare ecluza. 5.5. În amonte şi în aval de ecluze se vor prevedea avanporturi de următoarele dimensiuni: - lăţimea minima 100 metri - lungimea cca. 600 metri - adîncimea 2,5 metri; cu posibilitatea adincirii ulterioare pînă la 3,5 metri. 6. Senalul navigabil în sectorul Porţile de Fier Prin proiect se vor prevedea lucrările şi instalaţiile pentru staţionarea navelor, precum şi instalaţiile de semnalizare necesare senalului navigabil în sectorul Porţile de Fier. 7. Scarile de peste Prin proiect se vor prevedea scări de peste sau alte instalaţii, care fac posibila trecerea pestilor din bieful aval în bieful amonte şi invers. 8. Amenajarea albiei în aval de baraj 8.1. Prin proiect se va stabili volumul şi felul lucrărilor necesare pentru amenajarea senalelor navigabile în aval de ecluze. 8.2. Prin proiect se va stabili şi volumul lucrărilor pentru adincirea albiei Dunării în aval de baraj în scopul maririi puterii instalate şi garantate şi a producţiei de energie electrica. Se va tine seama şi de influenţa construirii hidrocentralei Gruia-Radujevac asupra rezolvarii acestei probleme. 8.3. Volumul lucrărilor de adîncire a albiei Dunării se va stabili pe baza comparării mai multor variante de coborîre a nivelului biefului aval şi de depozitare a materialului excavat. 8.4. În proiect se va studia influenţa construcţiei şi exploatării Sistemului Porţile de Fier asupra albiei şi malurilor Dunării în aval de baraj şi se vor prevedea toate măsurile necesare şi suficiente pentru a se inlatura influenţa negativa a regimului schimbat al Dunării în aval de baraj. 9. Obiecte auxiliare, instalaţii şi utilaje necesare pentru exploatarea Sistemului Porţile de Fier În cadrul Sistemului Porţile de Fier se vor prevedea toate obiectele auxiliare, instalaţiile şi utilajele necesare pentru exploatarea Sistemului: staţiile de conexiune ale centralelor electrice, legătură electrica între staţiile de conexiune ale centralelor electrice, clădiri administrative şi de locuit, ateliere, magazii, depozite şi alte obiecte auxiliare. 10. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea terenurilor riverane 10.1. Prin proiect se vor prevedea toate lucrările necesare şi suficiente pentru ca pe terenurile riverane să se menţină situaţia actuala în ceea ce priveşte inundarea terenurilor care nu sînt cuprinse în despăgubiri pentru pagube şi regimul apelor subterane şi de suprafaţa, în cazul cînd nivelul Dunării la gura Nerei se menţine la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice pentru debite mai mici de 8.500 mc/s. 10.2. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele care apar ca urmare a acţiunii retentiei şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale acestei acţiuni şi anume: - influenţa retentiei variabile la diferite debite şi condiţii de exploatare, asupra regimului apelor subterane de pe terenurile riverane, asupra proprietăţii pedologice şi hidropedologice ale terenurilor şi asupra producţiei agricole: - influenţa retentiei variabile asupra stabilitatii malurilor Dunării şi ale afluentilor; - influenţa retentiei variabile asupra obiectelor pentru apărarea împotriva inundaţiilor de pe Dunăre şi afluenti; - influenţa retentiei variabile asupra localităţilor, obiectelor industriale şi altor obiecte. 10.3. Prin proiect se vor studia diferite variante atît în ceea ce priveşte soluţiile constructive, cît şi în ceea ce priveşte modul de execuţie al lucrărilor. 10.4. Proiectele obiectelor şi instalaţiilor pentru apărarea terenurilor riverane se vor întocmi pe bază de teme de proiectare pentru fiecare obiect şi instalatie, stabilite în comun de către Proiectantii generali, cu acordul Beneficiarilor. Proiectantii generali sînt obligaţi sa ţină seama de prevederile punctelor 10.1., 10.2., 10.3. ale prezentei teme de proiectare. 11. Obiecte şi instalaţii pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor 11.1. Prin proiect trebuie să se cuprindă în mod complex problemele apărării împotriva aluviunilor, aduse în lacul de acumulare de Dunăre, afluenti şi torenţi şi să se prezinte consecinţele tehnico-economice ale depunerii aluviunilor în zona de acţiune a retentiei şi anume: - influenţa retentiei variabile asupra regimului aluviunilor şi repercusiunile asupra albiei şi asupra nivelelor Dunării şi ale afluentilor în zona remuului; - influenţa depunerii aluviunilor asupra regimului de navigaţie în zona de retenţie şi măsurile pentru întreţinerea senalului navigabil în aceasta zona; - influenţa transportării aluviunilor din torenţi în lacul de acumulare şi măsurile pentru apărarea lacului de acumulare împotriva aluviunilor din torenţi, care ar stinjeni funcţionarea Sistemului Porţile de Fier. 11.2. Prin proiect se vor stabili: - zona de influenţa a remuului asupra regimului aluviunilor; - cazurile în care depunerea aluviunilor în aceasta zona ar stinjeni funcţionarea normală a Sistemului; - volumul lucrărilor de amenajare a torenţilor care aduc aluviuni în lacul de acumulare; - cantităţi orientative medii anuale de aluviuni care vor trebui dragate în faza de exploatare şi zonele de dragare; - locurile de depunere a materialului dragat. 12. Nave pentru spargerea gheturilor şi întreţinerea obiectelor Proiectul trebuie să conţină şi documentaţia tehnico-economică pentru alegerea tipurilor şi numărului de nave pentru spargerea gheturilor şi pentru întreţinerea senalului navigabil şi a obiectului principal. 13. Amenajarea şi curăţirea fundului lacului de acumulare Prin proiect se vor stabili toate măsurile de amenajare şi curăţirea fundului lacului de acumulare necesare pentru funcţionarea sigura a Sistemului şi pentru protecţia sanitară. 14. Despăgubiri pentru pagubele pricinuite de crearea lacului de acumulare Proiectele obiectelor care se stramuta din cauza creării lacului de acumulare şi documentaţiile tehnico-economice privind despăgubirile pentru pagube se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind despăgubirile pentru pagube. 15. Termenele de realizare Prin proiect se va prevedea începerea lucrărilor la jumătatea anului 1964 şi o astfel de organizare a execuţiei care să asigure punerea în funcţiune la cota de retenţie aproximativ 52,00 metri deasupra Marii Adriatice, a cîte doua agregate pe fiecare parte, la jumătatea anului 1970 şi punerea în funcţiune a întregului Sistem, la cota normală de retenţie, în anul 1971. 16. Proiectul de organizare a execuţiei obiectului principal 16.1. Prin proiectul de organizare a execuţiei se vor stabili: - procesul tehnologic de execuţie a lucrărilor de construcţie şi montaj, care asigura calitatea lucrărilor şi executarea lor în termenele prevăzute; - specificaţia utilajului de execuţie; - volumul lucrărilor pregătitoare, pe baza calculului capacităţilor de lucru necesare; - Planul general de execuţie, prin care se determina pentru toată perioada de execuţie, dinamica lucrărilor de construcţie montaj, dinamica asigurării forţei de muncă, materialelor şi utilajelor de construcţie, precum şi dinamica finanţării lucrărilor. 16.2. Proiectul de organizare a execuţiei va trebui sa conţină proiectele tuturor lucrărilor pregătitoare pentru devierea apelor şi asigurarea navigaţiei în timpul execuţiei. 17. Valoarea de deviz a investiţiilor 17.1. Devizele prin care se stabileşte valoarea investiţiilor se vor elabora în conformitate cu prevederile Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă. 17.2. Preţurile unitare pentru lucrările de construcţie la obiectul principal se vor calcula pe baza procesului tehnologic prevăzut în proiectul comun de organizare a execuţiei. 17.3. Preţurile unitare pentru toate celelalte lucrări de construcţie se vor calcula pe baza procesului tehnologic pe care stabilesc în comun Proiectantii generali. 18. Indicatorii tehnico-economici principali Sarcina de proiectare trebuie să conţină indicatorii tehnico-economici principali ai Sistemului: investiţiile specifice pe Kw instalat, investiţiile specifice pe kWh produsă anual, preţul de cost al kWh la bornele generatoarelor, cheltuielile specifice de navigaţie prin sectorul Porţile de Fier pe tona capacitate şi altele. 19. Termenele pentru elaborarea proiectelor şi a documentaţiilor tehnico-economice 19.1. Sarcina de proiectare a Sistemului, care conţine sarcinile de proiectare ale tuturor obiectelor şi lucrărilor Sistemului, proiectul organizării execuţiei obiectului principal şi documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc valorile de deviz ale investiţiilor pentru fiecare poziţie din Structura investiţiilor, se vor preda de către Proiectantii generali spre avizare în cursul trimestrului I 1964. 19.2. Pentru toate obiectele şi lucrările, pentru care în conformitate cu art. 14 al Convenţiei privind stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă, se precizează valorile de deviz ale investiţiilor prin proiecte tehnice, în Sarcina de proiectare se va da gradul de exactitate cu care s-au calculat valorile de deviz. 19.3. Cel mai tirziu pînă la 1 martie 1964 Proiectantii generali vor completa şi preciza următoarele documentaţii date în cadrul Sarcinii de proiectare: a) documentaţia prin care se stabilesc preţurile unitare de deviz pentru lucrările din beton; b) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru lucrările pregătitoare; c) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru amenajarea albiei Dunării în aval de baraj; d) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubiri pentru pagube la terenuri; e) documentaţia privind valoarea de deviz a investiţiilor pentru despăgubirea pagubelor pentru comunicaţii. 19.4. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele tehnice la termenele care sînt în conformitate cu Planul general de execuţie şi cel mai tirziu în trimestrul I 1965. Aceste termene se vor stabili de comun acord între Proiectantii generali cu aprobarea Beneficiarilor. 19.5. Proiectantii generali vor preda spre avizare proiectele de execuţie în termenele ce se vor stabili prin planurile anuale de execuţie. -----
Anexa 6 - PROTOCOL din 30 noiembrie 1963 privind reglementarea unor probleme în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier
Articolul 1
1. Pentru realizarea unei repartizari egale a sarcinilor şi echilibrarea drepturilor şi a obligaţiilor Părţilor cu privire la realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier, Partea română va plati Părţii iugoslave o dată pentru întreaga durata de exploatare a acestui sistem, suma forfetara de 20 milioane dolari SUA moneda de cont, pe care Partea iugoslava intenţionează sa o utilizeze în cadrul cheltuielilor sale pentru împiedicarea aducerii aluviunilor din riul Marava în lacul de acumulare, astfel cum va socoti potrivit, prin amenajarea bazinului acestui riu. 2. Partea iugoslava va utiliza, în condiţiile prevăzute prin prezentul Protocol, suma prevăzută la pct. 1 al acestui articol, pentru cumpărarea de mărfuri de producţie română din Republica Populara Română conform listei de mărfuri anexate, care face parte integrantă din prezentul Protocol. 3. Partea iugoslava va utiliza suma de 20 milioane dolari SUA moneda de cont în următoarele termene şi transe: - în cursul anului 1964 2 milioane dolari SUA moneda de cont - în cursul anului 1965 5 milioane dolari SUA moneda de cont - în cursul anului 1966 6 milioane dolari SUA moneda de cont - în cursul anului 1967 6 milioane dolari SUA moneda de cont - în cursul anului 1968 1 milion dolari SUA moneda de cont
Articolul 2
1. Pentru suma arătată în art. 1, pct. 1 din prezentul Protocol, Partea română va dispune deschiderea în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului Protocol, la Banca de Stat a Republicii Populare Române a unui cont special pe numele Băncii Naţionale a Iugoslaviei. 2. Cele doua Bănci vor stabili în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului Protocol, modalităţile tehnice de decontare a sumei prevăzute în art. 1, pct. 1 din prezentul Protocol, precum şi modul de funcţionare a contului.
Articolul 3
Mărfurile prevăzute la art. 1, pct. 2 din prezentul Protocol se vor livra conform condiţiilor stabilite în contractele care se vor încheia între întreprinderile de Stat române pentru comerţul exterior şi organizaţiile economice iugoslave. Preţurile contractuale se vor stabili pe baza preţurilor mondiale de pe pieţele mondiale caracteristice.
Articolul 4
1. Ţinînd seama ca Partea română s-a obligat sa plătească conform art. 1 din prezentul Protocol, întreaga suma de 20 milioane dolari SUA moneda de cont pînă în anul 1968 inclusiv, Partea iugoslava se obliga să livreze energie electrica Părţii române, dacă aceasta doreşte, începînd de la 1 ianuarie 1972, timp de zece ani, în cantitate de 214,5 milioane kWh anual, la preţul de 0,007 dolari SUA/kWh. 2. Livrările de energie electrica conform prevederilor pct. 1 din prezentul articol; se vor include în listele de export ale Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, respectiv listele de import ale Republicii Populare Române, anexe la protocoalele privind schimbul de mărfuri şi plati între cele doua Părţi pe anii respectivi. 3. În scopul acoperirii valorii livrărilor de energie electrica prevăzute în prezentul articol, cele doua Părţi vor stabili, de comun acord, livrări de mărfuri de producţie românească în cadrul listelor de export ale Republicii Populare Române, respectiv listelor de import alte Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, anexe la protocoalele menţionate la pct. 2 din prezentul articol.
Articolul 5
1. Partea română va putea plati anticipat o parte din energia electrica prevăzută la art. 4 al prezentului Protocol prin executarea, pe teritoriul iugoslav, a anumitor lucrări din categoriile prevăzute la art. 1, punctul 2 din Convenţia privind execuţia lucrărilor Sistemului Porţile de Fier. Valoarea acestor lucrări nu va putea găsi suma care ar rămîne pînă la 16 milioane dolari SUA după determinarea lucrărilor din aceste categorii pe care Partea română le va executa pentru egalizarea soldului conform art. 7, pct. 2 din Acord. Partea română va anunta pînă la 31 decembrie 1964 dacă doreşte o astfel de plată anticipata, respectiv dacă doreşte sa primească o cantitate corespunzătoare de energie electrica. Plata anticipata nu va purta dobinzi. 2. Partea română va comunică pînă la 31 decembrie 1967 dacă doreşte sa preia restul energiei electrice, pînă la cantitatea prevăzută în art. 4 al prezentului Protocol. 3. În cazul în care Partea română va opta pentru plata anticipata a energiei electrice prin lucrări, dar nu va opta pentru preluarea testului cantităţii de energie electrica, cantitatea totală de energie electrica prevăzută la art. 4 al prezentului Protocol se va reduce la cantitatea care corespunde valorii lucrărilor executate de către Partea română ca plata anticipata.
Articolul 6
1. Calitatea energiei electrice livrate în fiecare an va corespunde regimului de producţie de energie electrica al Sistemului Porţile de Fier în anul respectiv. 2. Condiţiile de livrare a energiei electrice la preţul de 0,007 dolari SUA/kWh vor fi reglementate prin contracte care se vor încheia între întreprinderile de Stat române pentru comerţul exterior şi organizaţiile economice iugoslave.
Articolul 7
În cazul în care paritatea aur a dolarului SUA, existenta la data semnării prezentului Protocol, se va modifica, Părţile contractante vor stabili de comun acord măsurile necesare pentru restabilirea echilibrului financiar, astfel încît nici una din Părţi sa nu suporte din aceasta cauza eventuale pierderi.
Articolul 8
Prezentul Protocol va fi aprobat de cele doua Părţi contractante potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legislative ale fiecărui Stat şi va intra în vigoare în aceeaşi zi cu Acordul între Republica Populara Română şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, conform procedurii stabilite în Actul final semnat astăzi. Făcut la Belgrad la 30 noiembrie 1963 în doua exemplare originale, fiecare în limba română şi în limba sirbo-croată, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Române, N. Gheorghiu Din împuternicirea Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, B. Stojanovic Anexa LISTA mărfurilor, care vor fi livrate de Republica Populara Română către Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, în perioada 1964-1968 conform prevederilor Protocolului privind reglementarea unor probleme în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier Nr. Denumirea marfurilor 1964 1965 1966 1967 1968 Total 1. Masini si utilaje 200 500 550 650 100 2.000 2. Fier beton 200 800 1.500 1.500 - 4.000 3. Ciment 100 250 500 150 - 1.000 4. Cherestea de brad 100 450 300 150 - 1.000 5. Lemn de constructie rurala 50 200 250 250 - 750 6. Bile, manele 50 200 200 100 - 550 7. Motorina 200 400 400 550 200 1.750 8. Pacura 100 250 250 350 200 1.150 9. Uleiuri minerale 50 100 50 - - 200 10. Produse chimice 300 600 600 700 - 2.200 11. Produse textile 200 500 600 600 100 2.000 12. Porumb si carne de porc 300 400 400 600 300 2.000 13. Grasimi animale 100 300 300 300 100 1.100 14. Diverse 50 50 100 100 - 300 Total 2.000 5.000 6.000 6.000 1.000 20.00 ----
Anexa 7 - STATUT 30/11/1963
Anexa 7 STATUT 30/11/1963 +
Anexa 8 - PROTOCOL 30/11/1963
Anexa 8 PROTOCOL 30/11/1963 +
Anexa 9 - SCHIMBUL DE SCRISORI între Preşedinţii delegatiilor guvernamentale ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificările frontierei pe Dunăre în legătură cu realizarea Sistemului Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Belgrad, 30 noiembrie 1963
Anexa 9 SCHIMBUL DE SCRISORI între Preşedinţii delegatiilor guvernamentale ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificările frontierei pe Dunăre în legătură cu realizarea Sistemului Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Belgrad, 30 noiembrie 1963 STIMATE TOVARASE PREŞEDINTE, În cursul tratativelor pentru încheierea Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, cu privire la modificările frontierei, prevăzute în art. 9 al Acordului şi avînd în vedere ca, în cazul construirii barajului Gruia-Radujevat va fi probabil necesară rectificarea frontierei pe acest baraj în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, am convenit asupra următoarelor: Ca o compensaţie pentru rectificarea frontierei care este prevăzută în favoarea Republicii Populare Române prin art. 9 din Acord, Guvernul Republicii Populare Române, în cazul construirii barajului de la Gruia-Radujevat va accepta o rectificare corespunzătoare a frontierei în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pe barajul însuşi şi în jurul barajului, astfel încît jumătate din barajul Gruia-Radujevat şi apele Dunării circa şapte sute metri amonte şi aval de partea iugoslava a barajului, să fie în cadrul teritoriului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pe toată durata exploatării barajului. Dacă în termen de douăzeci ani de la data intrării în vigoare a Acordului privind realizarea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunarea nu s-ar ajunge la construirea barajului Gruia-Radujevat sau dacă cu prilejul construirii acestuia se va constata că nu este necesară o astfel de modificare, Republica Populara Română va consimţi la o modificare corespunzătoare a frontierei pe Dunăre, în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia prin corectarea sinuozitatilor actualei frontiere în amonte de barajul Sistemului Porţile de Fier într-un alt loc, ce se va stabili de comun acord. În cazul ca după mutarea frontierei conform art. 9, pct. 1, lit. a din Acord, din ori care motiv nu se va ajunge la construirea Sistemului şi la exploatarea sa, se va restabili actuala frontiera. Va rog sa binevoiti a confirma acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul acestei scrisori. Va rog, stimate tovarase Preşedinte, sa primiţi asigurarea înaltei mele consideratiuni. N. Gheorghiu TOVARASULUI BOGOLJUB STOJANOVIC, PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA Belgrad, 30 noiembrie 1963 STIMATE TOVARASE PREŞEDINTE, Am onoarea a va confirma primirea scrisorii Domniei voastre din 30 noiembrie 1963, cu următorul conţinut: "În cursul tratativelor pentru încheierea Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, cu privire la modificările frontierei, prevăzute în art. 9 al Acordului şi avînd în vedere ca, în cazul construirii barajului Gruia-Radujevat va fi probabil necesară rectificarea frontierei pe acest baraj în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, am convenit asupra următoarelor: Ca o compensaţie pentru rectificarea frontierei care este prevăzută în favoarea Republicii Populare Române prin art. 9 din Acord, Guvernul Republicii Populare Române, în cazul construirii barajului de la Gruia-Radujevat va accepta o rectificare corespunzătoare a frontierei în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pe barajul însuşi şi în jurul barajului, astfel încît jumătate din barajul Gruia-Radujevat şi apele Dunării circa şapte sute metri amonte şi aval de partea iugoslava a barajului, să fie în cadrul teritoriului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pe toată durata exploatării barajului. Dacă în termen de douăzeci ani de la data intrării în vigoare a Acordului privind realizarea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunarea nu s-ar ajunge la construcţia barajului Gruia-Radujevat sau dacă cu prilejul construirii acestuia se va constata că nu este necesară o astfel de modificare, Republica Populara Română va consimţi la o modificare corespunzătoare a frontierei pe Dunăre, în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia prin corectarea sinuozitatilor actualei frontiere în amonte de barajul Sistemului Porţile de Fier într-un alt loc, ce se va stabili de comun acord. În cazul ca după mutarea frontierei conform art. 9, pct. 1, lit. a din Acord, din ori care motiv nu se va ajunge la construirea Sistemului şi la exploatarea sa, se va restabili actuala frontiera. Va rog sa binevoiti a confirma acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul acestei scrisori". Prin prezenta scrisoare am onoarea sa va confirm acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul scrisorii Domniei voastre, reproduse mai sus. Primiţi va rog, stimate tovarase Preşedinte, asigurarea deosebitei mele stime. B. Stojanovic TOVARASULUI NICOLAE GHEORGHIU, PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE +
Anexa 10 - SCHIMBUL DE SCRISORI între Preşedinţii delegatiilor guvernamentale ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind eventualitatea şi condiţiile acordării unui credit de către Republica Populara Română către Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în legătură cu realizarea Sistemului Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Belgrad, 30 noiembrie 1963
Anexa 10 SCHIMBUL DE SCRISORI între Preşedinţii delegatiilor guvernamentale ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind eventualitatea şi condiţiile acordării unui credit de către Republica Populara Română către Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în legătură cu realizarea Sistemului Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Belgrad, 30 noiembrie 1963 STIMATE TOVARASE PREŞEDINTE, Ca urmare a schimbului de vederi asupra eventualitatii acordării unui credit de către Republica Populara Română Republicii Socialiste Federative Iugoslavia v-am comunicat în luna mai 1963 la Bucureşti Acordul Guvernului Republicii Populare Române de a pune la dispoziţia Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia un credit în suma de 16.000.000 (şasesprezece milioane) dolari SUA, moneda de cont, în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. Cu acest prilej am convenit ca acest credit să se acorde în următoarele condiţii: 1. Creditul va fi utilizat în perioada 1968-1970 inclusiv, în următoarele transe: - în anul 1968 - 6.000.000 dolari SUA - în anul 1969 - 7.000.000 dolari SUA - în anul 1970 - 3.000.000 dolari SUA. 2. Creditul se va utiliza pentru cumpărarea de mărfuri de producţie românească din Republica Populara Română pe baza listei de mărfuri care va fi stabilită de comun acord. 3. Asupra creditului se va aplica o dobinda simpla de 2,5% pe an. Dobinda va fi calculată anual de la data cînd mărfurile trec frontiera română. 4. Rambursarea creditului şi plata dobinzii aferente se vor efectua prin livrare de energie electrica, în transe anuale egale începînd de la 1 ianuarie 1972 la preţul de 0,007 dolari SUA/kWh. În completarea prevederilor Protocolului privind reglementarea unor probleme în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier, din 30 noiembrie 1963, şi ale Actului adiţional la acesta, numărul transelor în care Partea iugoslava va livra Părţii române energie electrica în cazul în care va utiliza creditul, se va stabili după cum urmează: - dacă Partea română va cumpara energie electrica din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, folosind în acest scop, total sau parţial, prevederile art. 4 şi 5 din Protocol, întreaga cantitate de energie electrica care trebuie livrata, reprezentind restituirea creditului cu dobinzile aferente, cumpărarea-vînzarea de energie electrica şi dobinzile prevăzute în Actul adiţional, se va livra în 15 transe anuale egale; - dacă Partea română nu va cumpara energie electrica din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia conform prevederilor Protocolului, cantitatea de energie electrica care trebuie livrata reprezentind restituirea creditului cu dobinzile aferente şi dobinzile prevăzute în Actul adiţional, se va livra în 10 transe anuale egale. În toate cazurile, fiecare transa anuală se va imputa în primul rind asupra sumei dobinzilor scadente la sfîrşitul anului precedent. 5. Calitatea energiei electrice livrate în fiecare an va corespunde regimului de producţie de energie electrica al Sistemului Porţile de Fier din anul respectiv. 6. La livrarea energiei electrice, dobinda va fi calculată pentru cantitatea de energie electrica livrata în fiecare luna şi cu data de 15 a lunii respective. Am convenit ca Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia va anunta Guvernul Republicii Populare Române pînă la 31 decembrie 1964 dacă va folosi acest credit, în care caz se va încheia o Convenţie corespunzătoare, în condiţiile prevăzute mai sus. Va rog sa binevoiti a confirma acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul acestei scrisori. Va rog sa primiţi, stimate tovarase Preşedinte, asigurarea înaltei mele consideratiuni. N. Gheorghiu TOVARASULUI BOGOLJUB STOJANOVIC - PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA Belgrad, 30 noiembrie 1963 STIMATE TOVARASE PREŞEDINTE, Am onoarea a va confirma primirea scrisorii Domniei voastre din 30 noiembrie 1963, cu următorul conţinut: "Ca urmare a schimbului de vederi asupra eventualitatii acordării unui credit de către Republica Populara Română Republicii Socialiste Federative Iugoslavia v-am comunicat în luna mai 1963 la Bucureşti Acordul Guvernului Republicii Populare Române de a pune la dispoziţia Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia un credit în suma de 16.000.000 (şasesprezece milioane) dolari SUA; moneda de cont, în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. Cu acest prilej am convenit ca acest credit să se acorde în următoarele condiţii: 1. Creditul va fi utilizat în perioada 1968-1970 inclusiv, în următoarele transe: - în anul 1968 - 6.000.000 dolari SUA - în anul 1969 - 7.000.000 dolari SUA - în anul 1970 - 3.000.000 dolari SUA. 2. Creditul se va utiliza pentru cumpărarea de mărfuri de producţie românească din Republica Populara Română pe baza listei de mărfuri care va fi stabilită de comun acord. 3. Asupra creditului se va aplica o dobinda simpla de 2,5% pe an. Dobinda va fi calculată anual de la data cînd mărfurile trec frontiera română. 4. Rambursarea creditului şi plata dobinzii aferente se vor efectua prin livrare de energie electrica în transe anuale egale, începînd de la 1 ianuarie 1972 la preţul de 0,007 dolari SUA/kWh. În completarea prevederilor Protocolului privind reglementarea unor probleme în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului Porţile de Fier, din 30 noiembrie 1963, şi ale Actului adiţional la acesta, numărul transelor în care Partea iugoslava va livra Părţii române energie electrica în cazul în care va utiliza creditul, se va stabili după cum urmează; - dacă Partea română va cumpara energie electrica din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia folosind în acest scop, total sau parţial, prevederile art. 4 şi 5 din Protocol; întreaga cantitate de energie electrica care trebuie livrata, reprezentind restituirea creditului cu dobinzile aferente, cumpărarea-vînzarea de energie electrica şi dobinzile prevăzute în Actul adiţional se va livra în 15 transe anuale egale; - dacă Partea română nu va cumpara energie electrica din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia conform prevederilor Protocolului, cantitatea de energie electrica care trebuie livrata reprezentind restituirea creditului cu dobinzile aferente şi dobinzile prevăzute în Actul adiţional, se va livra în 10 transe anuale egale. În toate cazurile, fiecare transa anuală se va imputa în primul rind asupra sumei dobinzilor scadente la sfîrşitul anului precedent. 5. Calitatea energiei electrice livrate în fiecare an va corespunde regimului de producţie de energie electrica al Sistemului Porţile de Fier în anul respectiv. 6. La livrarea energiei electrice, dobinda va fi calculată pentru cantitatea de energie electrica livrata în fiecare luna şi cu data de 15 a lunii respective. Am convenit ca Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia va anunta Guvernul Republicii Populare Române pînă la 31 decembrie 1964 dacă va folosi acest credit, în care caz se va încheia o Convenţie corespunzătoare, în condiţiile prevăzute mai sus. Va rog sa binevoiti a confirma Acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul acestei scrisori". Prin prezenta scrisoare am onoarea sa va confirm Acordul Guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu conţinutul scrisorii Domniei voastre reproduse mai sus. Primiţi va rog, stimate tovarase Preşedinte, asigurarea înaltei mele consideratiuni. B. Stojanonovic TOVARASULUI NICOLAE GHEORGHIU - PREŞEDINTELE DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE +