Legea nr. 121/1930

Casa Rurală, institutiune înfiinţată în scopul de a înlesni creditul necesar pentru ca taranii români, cultivatori de pămînt, să poată cumpara pamanturi, va continua sa funcţioneze, indeplinindu-şi scopul ei şi toate drepturile şi atribuţiunile conferite prin prezenta lege. Casa Rurală este persoana juridică şi funcţionează potrivit dispoziţiunilor codului de comerţ privitoare la societăţile anonime cari nu contrazic legea de faţa. Sediul Casei Rurale este în Bucureşti. Se va putea constitui şi în alte părţi sucursale.

Capitalul social este de lei 100.000.000, împărţit în 100.000 acţiuni a 1.000 lei fiecare, jumătate din aceste acţiuni aparţinînd Statului, iar restul de jumătate acţionarilor particulari. Acest capital va putea fi sporit după trebuinţe, în urma deciziunii generale aprobată de guvern, Statul participând la aceste sporiri în aceeas proporţie cu cea de mai sus. Acţiunile Statului vor fi nominative şi inalienabile, celelalte vor fi la purtător. Capitalul de mai sus este efectiv vărsat potrivit bilanţului încheiat la 31 Decemvrie 1929, aprobat de adunarea generală extraordinară din 9 Martie 1930. Dreptul de vot al Statului ca acţionar se limitează la 100 voturi. Acţiunile aparţinînd Statului sînt scutite de orice taxe de timbru şi înregistrare şi de orice impozite, afară de cel pe venit.

Drepturile şi atribuţiunile acordate Casei Rurale nu se vor putea modifica, nici restrânge, nici direct, nici prin alte concesiuni sau coasociatiuni, pînă la împlinirea termenului de 30 ani dela promulgarea acestei legi. Casa Rurală va exercita, chiar după împlinirea termenului de 30 ani mai sus prevăzut, toate drepturile conferite ei prin legea de faţa, întrucât priveşte desăvârşirea operaţiunilor începute în decursul celor 30 de ani şi pînă la definitivă achitare a plăţii "bonurilor rurale" emise şi a efectuării tuturor încasărilor, procentelor, creanţelor chirografare, privilegiate sau ipotecare. Anul social începe la 1 Ianuarie şi se termina la 31 Decemvrie al aceluias an.

Operaţiunile ce Casa Rurală este autorizata să facă sînt:

1. a) A cumpara proprietăţi rurale de orice întindere, dela licitaţiuni publice, prin buna învoiala sau în cazurile prevăzute de art. 148 din legea agrară, din 17 Iulie 1921, pentru a le revinde în loturi la sateni sau pentru islazuri comunelor rurale. Casa Rurală nu va putea face asemenea cumpărări în cazurile în cari Statul are dreptul de preemţiune, decât dacă Statul nu-şi exercită dreptul sau în termenul legal;
2. b) A cumpara dela sateni loturi rurale dobândite de aceştia potrivit diferitelor legi de improprietarire. Cumpărarea acestor loturi de către Casa Rurală nu este supusă nici unei condiţiuni sau formalităţi cerute de legi speciale;
3. c) A vinde la sateni, în loturi şi condiţiunile acestei legi, terenurile şi proprietăţile rurale pe cari le-ar cumpara, după cum se arata mai sus, asigurându-şi cu privilegiu sau ipoteca asupra lor plata preţului datorat. Casa Rurală va putea vinde, total sau în parte, proprietăţile cumpărate, comunelor rurale cu aceleaşi garanţii, în scopul constituirii sau completării de islazuri comunale. Dobînda la preţul datorat în aceste cazuri nu va putea fi mai mare de 12% anual;
4. d) A înlesni prin împrumuturi satenilor, obstiilor sau comunelor cumpărarea de moşii sau părţi de moşii, loturi de improprietarire sau izlazuri. Casa Rurală va putea plati vânzătorului preţul din suma împrumutată, luînd garanţii cu privilegiu sau ipoteca în proprietatea cumpărată, cu o dobînda care nu va depăşi 12%;
5. e) A participa la cumpărarea mosiilor asupra cărora Statul are dreptul de preemţiune, finantand operaţiunea de cumpărare, plătind vânzătorului preţul, luînd prin actul de vânzare sau prin deosebite acte orice asigurări, precum: privilegiu, ipoteca, urmărind şi incasand dela cumpărătorii de loturi dobânzile, amortismentul, cheltuielile de administraţie şi alte cheltuieli cari grevează loturile. Orice asigurare reală, precum: privilegiul, ipoteca, constituite în favoarea Casei Rurale pentru operaţiunile specificate mai sus este valabilă prin derogare dela legea circulatiunii bunurilor rurale din 1929, chiar pe loturile de improprietarire cumpărate de Casa Rurală sau prin mijlocirea acesteia;
6. f) A înlesni, de acord cu Statul, lucrările necesare colonizarii satenilor în anumite regiuni, finantand şi executand operaţiunile de aşezare şi instarire a colonistilor. Finanţarea se va face prin luare de către Casa Rurală de asigurări reale asupra loturilor şi clădirilor colonistilor;
7. g) A emite bonuri rurale ce se vor întrebuinţa pentru îndeplinirea obligaţiunilor luate potrivit alin. a, b, d, e şi f de mai sus. Operaţiunile de mai sus se vor putea face şi prin plata în numerar;
8. h) A dirija, a controla şi executa toate operaţiunile relative la parcelarea şi plata preţului terenurilor cumpărate potrivit dispoziţiunilor de mai sus. În caz cînd proprietatea a fost cumpărată de Stat în baza dreptului de preemţiune cu finanţarea Casei Rurale, aceste operaţiuni se vor face de Stat sau de Casa Rurală prin delegaţie, dacă ea va primi aceasta însărcinare în mod expres;
9. i) A incasa dela cumpărătorii loturilor sumele ce se vor datora pentru dobânzi, amortizari, cheltuieli de administraţie şi alte cheltuieli accesorii cari grevează părţile de pămînt ce au cumpărat şi a întrebuinţa dobânzile şi amortizarile exclusiv la plata cupoanelor şi bonurilor ieşite la sorţi;
10. j) A acorda agricultorilor împrumuturi, fie garantate cu privilegiu sau ipoteca, fie pe cambii, fie pe garanţii de efecte publice sau scrisuri funciare rurale sau urbane, afară de bonuri rurale (emisiune proprie), fie pe gaj de recolta prinsă de radacina sau în magazie, fie pe gaj de animale şi instrumente agricole. Gajul se constituie cu forma şi în condiţiunile prevăzute în art. 14, 15, 16, 17 şi 18 din legea pentru organizarea Creditului Funciar Rural şi a Creditului Agricol;
11. k) A cumpara şi vinde orice efecte cari nu sînt primite drept garanţie la Casele publice;
12. l) A reesconta portofoliul sau cambial la Banca Naţionala a României, în limitele legii acestei instituţiuni, sau la orice alta institutiune de credit;
13. m) A lombarda la Banca Naţionala a României, la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni sau la orice alte instituţiuni scrisurile şi efectele publice ce poseda;
14. n) A incuraja şi supraveghia îmbunătăţirea culturii pămîntului pe proprietăţile ce se vor vinde de Casa Rurală sau prin intermediul ei.

Prin derogare la orice alte dispoziţiuni de lege actualmente în vigoare în diferite tinuturi ale tarii, gajul pe efecte va fi valabil dacă este constatat prin act sub semnatura privată şi efectul luat în primire de Casa Rurală, şi aceasta va avea dreptul ca îndată după expirarea termenului de plată şi fără să fie trebuinta de o punere în întîrziere sau judecata, sa vândă la Bursa efectele depuse în gaj, incasandu-şi cu preferinta suma împrumutată împreună cu dobânzi şi alte cheltuieli ce va fi făcut, cu excluderea oricărui alt creditor privilegiat.

Proprietarul care voeşte să-şi vanza moşia, sau sateanul care voeşte să-şi vândă lotul sau de improprietarire prin mijlocirea Casei Rurale, va prezenta directiunii o propunere de vânzare, iar cînd el va fi înţeles cu satenii, va depune o declaraţiune semnată şi de satenii doritori sa cumpere, indicând numele, situaţiunea mosiei sau a lotului cu vecinii, precum şi actele doveditoare a proprietăţii şi posesiei.

Direcţiunea Casei Rurale va delega pe unul sau mai mulţi experţi, fie din funcţionarii societăţii fie străini, cari vor examina în localitate calitatea pămîntului, situaţiunea economică şi condiţiunile de exploatare a mosiei, şi a stabili întinderea proprietăţii, valoarea fiecărei categorii de pămînt şi valoarea întregii moşii.

Consiliul de administraţie va fixa preţul mosiei sau terenului oferit, ţinînd seama de raportul de expertiza, de întinderea mosiei şi de diferitele sale calităţi de pămînt, de impozitul pe veniturile proprietăţilor agricole, de arenda mosiei şi de arenzile ce se plătesc în localitate, de preţul vânzării mosiei în vecinătate, de evaluarile Societăţii de Credit Funciar sau de Credit Agricol, precum şi de orice alte elemente ce ar putea servi la evaluare.

Dacă proprietarul este de acord asupra condiţiunilor de vânzare şi asupra preţului, se va proceda la îndeplinirea formalităţilor de cumpărare prevăzute în statute şi la încheierea actului de vânzare-cumpărare şi a actului de ipoteca.

Negocierile între proprietari şi ţărani vor avea loc fără intervenirea vreunui mijlocitor. Casa Rurală va inceta pentru doi ani orice relatiuni cu proprietarii şi taranii cari vor fi recurs, fie direct, fie indirect, la mijlocitori.

Acei cari, pentru a trage vreun folos, vor promite taranilor să le procure pamanturi prin influenţa lor sau prin orice alte mijloace, se vor pedepsi cu închisoarea dela o luna pînă la un an.

Contractele de vânzare-cumpărare se vor încheia între proprietari şi sateni, sau cînd vînzarea se face de Casa Rurală între aceasta şi sateni, printr'un singur act de vânzare-cumpărare. Copiile liberate chiar fără citarea părţilor de instanţa care a autentificat actul au aceeas valoare ca şi originalul. Odată cu depunerea actului de vânzare-cumpărare se va putea depune spre autentificare şi actele prin care satenii cumpărători vor constitui Casei Rurale garanţiile reale pentru toate sumele ce i se vor datora ca preţ, dobânzi, amortizari şi cheltuieli de administraţie. Satenii cari au cumpărat împreună dela Casa Rurală o moşie sau loturi, fie individual, fie în obşte, vor putea constitui Casei Rurale garanţia printr'un singur act. Autentificarea actelor de vânzare, actelor de ipoteca sau oricărei acte de garanţie reală, se va face de orice judecătorie de ocol, urban sau rural al situaţiunii imobilului sau din circumscriptiunea unde domiciliază una din părţile contractante, sau de către orice notar sau tribunal, fără să fie obligatorie contrasemnarea actelor de către advocat. Formalităţile de opozabilitatea înstrăinării sau garanţiilor reale, precum: transcrierea, inscriptiunea sau menţiunea în registre sau cărţi funduare, se vor face potrivit legilor locului unde se găseşte situat bunul vândut sau oferit garanţie. Constatarea identităţii fiecărui satean se va face pe baza afirmarii verbale a primarului ca cunoaşte pe fiecare din ei, sau pe baza biletelor de legitimare ce aceştia ar prezenta, menţionându-se în procesele-verbale modul cum identitatea a fost constatată. Primarul care va face o afirmare neadevarata asupra identităţii unui satean se va pedepsi pentru delictul de mărturie mincinoasă potrivit legii penale. Odată cu autentificarea actului de vânzare sau de garanţie reală se vor putea autentifica de aceeaşi instanţe şi procurile pe baza cărora părţile semnatare ar imputernici pe alte persoane să facă transcrierea, înscrierea sau orice alte menţiuni pe acte, în registre sau cărţi funduare, a actelor de mai sus, la autorităţile competente. Radierea privilegiului ipotecilor sau garanţiilor se va face la simpla cerere a Casei Rurale, fără a fi nevoie de prezenta debitorilor.

La toate actele de vânzare-cumpărare sau de garanţii reale arătate mai sus se va plati jumătate din taxele prevăzute în legea timbrului şi înregistrării. În caz cînd Casa Rurală va cumpara o moşie dela proprietari spre a o parcela şi a o revinde în loturi, nu se va percepe decât o singura taxa de înregistrare pentru vânzare, fără a se mai percepe alta pentru vînzările în loturi ulterioare.

Inscripţiunile ipotecare constituite în folosul Casei Rurale nu au trebuinta să fie reînnoite şi prescripţiunea nu curge contra lor. Aceasta inscriptiune ipotecară garantează dobânzile pînă la plata integrală a creanţei, fără sa mai fie trebuinta a se lua o noua inscriptiune în acest interval. Creanţele ipotecare ale Casei Rurale nu sînt supuse dispoziţiunilor speciale privitor la faliment, fie cu privire la anulabilitatea sau nulitatea lor, cînd au fost încheiate în timpul perioadei anterioare falimentului, fie la dreptul de urmărire.

Mandatele ce se vor da advocatilor, delegaţilor sau funcţionarilor Casei Rurale, fie pentru reprezentarea ei în justiţie, fie pentru diferite acte în legătură cu operaţiunile sale, precum: autentificari, transcripţiuni, inscriptiuni, menţiuni, radieri sau alte formalităţi necesare operaţiunilor ei, se vor constata prin procesele-verbale ale Consiliului de Administraţie. Copiile şi extractele de pe aceste procese-verbale, ce s'ar produce înaintea justiţiei sau în altă parte, se atesteaza de preşedintele Consiliului de administraţie sau de membrul care îi tine locul şi de directorul general. Delegatiunile date în aceasta forma au valoarea unui mandat autentic.

Orice vânzare de proprietate rurală facuta prin mijlocirea sau de către Casa Rurală, va fi precedată de afişare la primăria satului unde este situat imobilul şi la sediul Casei Rurale, cum şi de o încunoştiinţare facuta Oficiului Naţional de Cooperatie. Afişarea şi încunoştiinţarea vor cuprinde numele proprietarilor şi numele, întinderea şi situaţia proprietăţii. Dovada afişării va rezultă din procesul-verbal ce primarul şi secretarul sătesc sau notarul comunei vor încheia în dublu exemplar, dintre cari unul se va inmana Casei Rurale. Dovada încunoştiinţării Oficiului Naţional de Cooperatie se va constata prin comunicarea de Oficiu către Casa Rurală ca a primit încunoştiinţarea. Dovada afişării facuta la Casa Rurală va rezultă din certificatul acesteia. Actul de vânzare nu se va putea încheia decât după o luna dela data dovezilor mai sus arătate. Autoritatea ce va autentifica actul va constata în procesul-verbal de autentificare împlinirea formalitatii, constatare care va face completa dovada în aceasta privinta.

Orice acţiune de evicţiune, de orice natura ar fi, totală sau parţială, a mosiilor cumpărate prin mijlocirea sau de către Casa Rurală, nu se va mai putea exercita după cumpărarea facuta de aceasta Casa. Acei cari vor pretinde dreptul asupra mosiilor astfel cumpărate, vor putea exercita numai împotriva Casei Rurale o acţiune pentru valoarea mosiei şi a daunelor ce li s'ar cuveni. Aceasta acţiune se prescrie în termen de cinci ani dela punerea în posesie pe baza actului de vânzare. Prescripţiunea va începe să curgă contra minorilor, interzişilor, celor puşi sub consiliu judiciar, femeilor maritate în ce priveşte imobilele dotale, potrivit dispoziţiunilor din dreptul comun. Casa Rurală are la rândul sau exerciţiul acţiunii în garanţie în contra vânzătorului imobilului.

Pentru înlesnirea lucrărilor de parcelare a proprietăţilor rurale se vor face loturi de o întindere uniforma, de preferinta de 5 hectare. Casa Rurală va putea reduce loturile şi sub 5 hectare. Un taran însă va putea cumpara mai multe loturi, pînă la suprafaţa totală de 25

1. ha) Aceste loturi vor trebui să fie alăturate pentru a putea forma un singur trup, afară de cazurile cînd administraţia Casei Rurale va găsi de cuviinţă ca aceste loturi trebuiesc să fie separate în interesul cumparatorilor. Cumpărătorii de un lot vor fi preferiti celor de mai multe loturi. Între cumpărătorii de mai multe loturi vor fi preferiti acei cari vor sa cumpere mai puţine loturi.

Cumpărătorii vor trebui sa verse direct Casei Rurale, la facerea actului de vânzare-cumpărare, care s'ar realiza prin mijlocirea ei, o parte din preţ care va fi de 15%. Casa Rurală va putea reduce cu totul vărsămîntul de mai sus, dacă el ar fi o piedica vădită la cumpărarea loturilor de către sateni, luînd şi garanţii alte pe lîngă ipoteca sau privilegiu.

Între satenii doritori de a cumpara loturi, Casa Rurală va preferi la preţ egal astfel:

1. a) Satenii cari au absolvit vreo şcoala de agricultura şi cari locuesc în comuna de care aparţine proprietatea ce se vinde;
2. b) Foştii mobilizati în rasboiul din 1916-1918;
3. c) Văduvele şi copii celor mobilizati, dacă locuesc în comuna de care aparţine proprietatea ce se vinde, sau în comunele invecinate la o distanta de cel mult 5 km;
4. d) Satenii din aceeas comuna cari nu poseda pămînt, sau poseda mai puţin de 5 hectare.

Pădurile ce se vor afla pe mosiile ce se vor cumpara prin mijlocirea sau de Casa Rurală, se vor cumpara de ea spre a se revinde Statului, satelor, comunelor sau cînd întinderea trece de 100 ha, în indiviziune obstiilor, fără ca starea de indiviziune sa înceteze vreodata. Pădurile dobândite în asemenea condiţiuni vor fi supuse regimului silvic.

Cînd pe moşie s'ar afla helestae, balti, mori sau herestrae pe cari taranii cumpărători n'ar voi sau nu s'ar înţelege între ei să le administreze, se vor vinde prin licitaţie publică cooperativelor de sateni, comunelor rurale, sau în lipsa acestora, particularilor.

Din preţul ce va fi rezultat în urma revinderii ca pămînt de cultura a locurilor unde au existat helestae sau balti, ce vor fi secate de comuna în contul taranilor, se vor deduce mai intaiu cheltuelile de secare, iar restul se va vărsa Casei Rurale, spre a se stinge sau micşora datoriile ipotecare contractate către ea de ţărani pentru cumpărarea laturilor lor.

La fiecare cumpărare de moşie Casa Rurală va fi datoare a incunostiinta Ministerul Agriculturii şi Domeniilor despre aceasta, pentru a se rosti în termen de maximum o luna dacă are nevoie de o întindere de pămînt sau de o constructiune situata pe moşie. Constructiunile de care va fi nevoie pentru un serviciu public vor putea fi cumpărate de Stat, judeţ sau comuna.

În cazul cînd clădirile şi instalatiunile unei moşii n'ar fi trebuincioase destinatiunilor de mai sus, sau n'ar putea fi întrebuinţate cu folos de asociaţiunile taranesti, ele se vor putea vinde prin licitaţie publică, fie singure, fie constituindu-se în jurul lor un lot în întindere de maximum 50 hectare. Aceste terenuri în nici un caz nu vor putea fi constituite din loturi de improprietarire. Vânzarea se va face prin licitaţie publică la tribunalul situaţiunii imobilului sau la sediul Casei Rurale. Vânzarea nu se va efectua decât după 30 de zile libere dela publicarea de vânzare în "Monitorul Oficial" şi după afişarea ei în acelaşi termen la primăria situaţiunii imobilului. Publicaţiunea de vânzare va arata situaţiunea imobilului şi preţul dela care începe licitarea, precum şi ziua şi ora licitaţiei. Preţul de vânzare se va pune de adjudecatar, fie integral, sau se va plati prin anuitati, după deciziunea Consiliului de administraţie menţionată în publicaţiunea de vânzare. Vânzarea rămîne definitivă, fie la depunerea preţului, fie la depunerea anuitatii, în caz cînd Casa Rurală ar conveni ca plata preţului să se facă prin anuitati. Ordonanţa de adjudecare nu este supusă recursului în casaţie. În aceste cazuri Statul va putea exercita dreptul sau de preemţiune potrivit legii agrare.

La parcelarea oricărei moşii, Casa Rurală este obligată să se adreseze satului şi comunei situaţiunii imobilului, dacă înţelege sa cumpere o întindere necesară pentru înfiinţarea sau completarea islazului comunal cu preţul fixat de Casa Rurală şi care nu va putea fi mai mare decât preţul cu care se vor vinde loturile pentru improprietarire ale Casei Rurale din aceeas moşie. Dacă satul şi comuna nu vor răspunde în 10 zile dela comunicare, sau dacă nu vor face cumpărarea în termen de o luna dela comunicare, Casa Rurală va putea parcela şi vinde imobilul în condiţiunile prezentei legi.

Împrumuturile făcute comunelor pentru cumpărarea de izlazuri, sau pentru izlazurile vândute prin Casa Rurală, vor fi garantate printr'o ipoteca în rangul I, iar veniturile acestor izlazuri vor fi în întregime şi de drept afectate la plata anuităţilor împrumuturilor, fără ca comunele să poată da alta destinatiune şi nici ca creditorii lor să le poată urmări. În caz de neajungere, comuna va răspunde cu toate celelalte venituri ale sale.

Casa Rurală va putea imprumuta cu ipoteca şi în rangul al II-lea comunele cari pentru a-şi înfiinţa sau completa izlazurile ar cumpara moşii sau părţi de moşii care sînt ipotecate societăţilor de Credit Funciar Rural sau de Credit Agricol şi care s'ar imprumuta dela Casa Rurală numai cu suma ce trebuie să verse efectiv vânzătorului, peste sumele datorate societăţilor de mai sus. În asemenea caz, Casa Rurală nu va putea face împrumutul decât după ce se va fi asigurat ca societăţile de credit de mai sus au consimţit la divizarea ipotecii, specificându-se suma garantată în izlazul comunal în favoarea acestei societăţi.

Comunele vor plati preţul izlazurilor către Casa Rurală în acelaşi mod, la aceeas epoca şi în aceleaşi condiţiuni în care taranii vor plati preţul loturilor cumpărate de dânşii.

În cazul cînd comunele nu vor plati la timp anuitatile ce datoresc, Casa Rurală va putea cere administraţiilor financiare respective ca aceste anuitati sau resturi de anuitati sa i se plătească direct din fondul comunal, precum şi din alte venituri ale comunelor încasate de perceptor.

La orice parcelare de moşii, cînd va fi trebuinta, se va prevedea întinderea necesară pentru vatra satului, socotindu-se câte 2.000 mp pentru fiecare cap de familie. Cînd numărul loturilor va fi mai mare de 100 şi nouile grupări de case ce s'ar cladi nu se vor putea alipi la unul din satele, catunele sau una din comunele existente, cari ar fi situate într'o depărtare mai mare de 6 km., se va putea înfiinţa un nou sat sau comuna şi se va prevedea în vatra satului întinderea necesară pentru primărie, biserica, şcoala şi drumuri, precum şi la locurile de muncă, un lot pentru biserica şi cimitir de 9 ha şi un lot pentru şcoala, a cărui întindere se va calcula pe bază de 6 ha pentru 100 familii. Valoarea terenurilor destinate bisericii, scoalei, primăriei, drumurile şi locurile rezervate în vatra satului pentru biserica şi şcoala se va pune în sarcina taranilor, proporţional cu preţul ce fiecare datoreşte pentru lotul sau, precum şi pentru locul de casa ce i s'ar rezerva în vatra satului, plătind-o în acelaşi termen şi în aceleaşi condiţiuni ca ratele datorite de fiecare din ei.

Loturi pentru biserica şi şcoala, în întinderea arătată la articolul de mai sus, se vor prevedea şi pentru comunele existente cari n'ar avea locuri în cuprinsul lor pentru asemenea destinatiune. În asemenea caz anuitatile vor fi plătite de comuna.

Pământurile dobândite prin Casa Rurală nu vor putea, pînă la definitivă lor achitare, să fie arendate decât cu consimţămîntul Casei Rurale, ce se va da numai în caz de imposibilitate a proprietarului de a le cultiva. Nici un pămînt dobîndit prin Casa Rurală nu va putea fi arendat decât la cetăţeni români, muncitori manuali de pămînt. Contractele acelor cari vor fi luat în arenda asemenea pamanturi fără consimţămîntul Casei Rurale sînt nule de drept şi Casa Rurală poate oricînd invoca nulitatea acestor contracte pentru îndepărtarea arendaşului.

Taranii sînt obligaţi de a-şi stabili locuintele lor în comuna, catunul sau satul unde sînt situate loturile ce au cumpărat, în termen de 3 ani dela data punerii lor în posesie, afară numai dacă nu vor avea locuintele lor la o depărtare mai mica de 10

1. km) În cazul cînd taranii nu se vor fi conformat acestei obligaţiuni, Casa Rurală, după 2 ani dela epoca cînd au devenit proprietari, îi va invita printr'o somaţiune extrajudiciara să se stabilească pe locurile lor, sub pedeapsa de a fi deposedati în termen de un
2. an) Acest termen trecut, taranii cari nu se vor fi stabilit vor fi deposedati fără punere în întîrziere sau judecata, ci numai prin simpla cale administrativă. Casa Rurală va restitui taranilor sumele ce au plătit la cumpărare din preţul mosiei şi sumele plătite prin amortizare, după ce va fi reţinut toate sumele ce ei ar datora sub orice titlu.

Prin actul de ipoteca ce au constituit Casei Rurale, taranii vor fi obligaţi să contribuie la ameliorarea culturii pămîntului, cultivand fanete artificiale, legume, sfecle sau plante textile şi să se supună condiţiunilor de cultura hotărâte de regulament.

Taranii vor contribui la înfiinţarea de asociaţiuni pentru cumpărarea de instrumente agricole, de animale de reproductiune şi de seminţe, precum şi pentru vînzarea produselor lor în comun.

Loturile cumpărate de sateni conform legii de faţa vor putea fi ipotecate după aceleaşi norme ca şi loturile dobândite potrivit diferitelor legi agrare.

Taranii nu vor putea da concesiuni de exploatarea subsolului decât cu consimţămîntul Casei Rurale şi după regulele stabilite de ea.

Casa Rurală va putea cumpara proprietăţi rurale spre a fi vândute în loturi, platindu-le fie prin emisiune de bonuri rurale, conform art. 44 de mai jos, fie în numerar, fie prin ambele mijloace.

Cînd Casa Rurală ar voi sa cumpere la licitaţiune publică o moşie pentru a o revinde în loturi, ea va avea facultatea să depună ca preţ, în loc de numerar sau efecte publice, o declaraţiune a Directiunii ca îndată ce ordonanţa de adjudecare va fi rămasă definitivă, va vărsa integral preţul cu care a cumpărat proprietatea.

Dacă la vînzarea unei proprietăţi nu se vor găsi indestui cumpărători de loturi mici, Casa Rurală va putea sa vândă în loturi de o întindere pînă la 25 hectare partea rămasă nevanduta la ţărani. Aceste din urma loturi vor putea fi vândute cu licitaţiune ţinuta la sediul Casei Rurale, cu condiţiunea ca cumpărătorul sa nu aibă alta proprietate mai mare de 25 ha şi neputând cumpara mai mult de doua loturi fiecare a câte 25

1. ha) La cumpărarea acestor loturi se va da preferinta absolvenţilor scoalelor de agricultura superioare. Cumpărătorii de loturi de 25 ha vor trebui sa verse 50% din preţul loturilor lor.

Preţul cu care Casa Rurală va vinde mosiile cumpărate nu va putea fi mai mare de 20% peste preţul de cumpărare, afară de cazul cînd Ministerul Agriculturii şi Domeniilor ar consimţi la fixarea unui preţ mai mare.

Toate dispoziţiunile prevăzute în această lege privitoare la mosiile cumpărate de ţărani prin mijlocirea Casei Rurale, se vor aplica şi la mosiile cumpărate de Casa Rurală şi vândute la ţărani.

Casa Rurală va emite, potrivit art. 4, alin. g, bonuri rurale la purtător, producand o dobînda anuală fixată de Consiliul de administraţie, bonuri plătite prin trageri la sorţi semestriale. Termenul de amortizare va fi acelaşi pentru toţi debitorii cuprinşi în acelaşi act şi nu va trece de 30 ani. Emisiunea bonurilor rurale nu va trece peste valoarea creanţei garantată prin privilegiu sau ipoteca pe care cumpărătorii au constituit-o. Avansurile din preţ făcute de cumpărătorii lotasi înainte de emisiunea bonurilor rurale se vor scădea din valoarea emisiunii. Cumpărătorii de loturi vor fi obligaţi sa plătească în numerar partea din preţ plătită în numerar de către Casa Rurală. Pentru partea din preţ plătită de acesta prin emisiune de bonuri rurale, cumpărătorii de loturi vor avea facultatea s'o plătească fie în numerar, fie în bonuri rurale pe valoarea nominală de acelaşi tip ca cele emise şi plătite vînzătorilor. Plăţile se vor putea face şi în mod anticipat. Plăţile prin bonuri rurale nu se vor putea face însă decât după achitarea preţului plătit în numerar.

Bonurile rurale emise în conformitate cu primul alin. de sub art. 44 se vor întrebuinţa la datele stipulate prin actele de vânzare-cumpărare, prin ordonanţele de adjudecare sau prin orice altfel de învoieli.

Bonurile emise de Casa Rurală vor fi garantate prin imobilele ce i-au fost ipotecate şi prin orice alta avere. Ele vor fi primite ca garanţie la toate Casele publice, în aceleaşi condiţiuni ca şi efectele garantate de Stat.

Scadenta cupoanelor bonurilor rurale va fi la 1 Ianuarie şi la 1 Iulie ale fiecărui

1. an) Tragerile la sorţi ale bonurilor de amortizat vor avea loc cu 2 luni înainte de scadenta fiecărui cupon.

Cumpărătorii loturilor sînt obligaţi sa verse Casei Rurale la 1 Mai şi la 1 Noemvrie a fiecărui an următoarele sume:

1. a) Dobînda stipulată în act;
2. b) Amortizarea calculată după numărul anilor în care cumpărătorii s'au obligat sa stinga datoria contractată de ei;
3. c) Alocatiunile prevăzute în regulament pentru cheltuielile de administraţie care nu vor putea fi mai mari de 1% pe an asupra sumei împrumutată. Taxa de timbru şi impozitul proporţional se va plati jumătate de vînzător şi jumătate de cumpărător. În cazul cînd ea va fi plătită în întregime de Casa Rurală, cumpărătorii vor restitui partea lor în primii 5 ani prin rate semestriale şi odată cu plata ratelor mai sus arătate.

La facerea actului imprumutatii vor plati dobânzile, amortizarea, taxa de timbru şi înregistrare, cheltuelile de parcelare şi altele, pe întregul semestru în curs, adică dela 1 Ianuarie pînă la 30 Iunie, ori dela 1 Iulie pînă la 31 Decemvrie, iar bonurile rurale vor fi remise celor în drept cu cuponul a cărui scadenta este cea mai apropiată.

Ratele anuale ale împrumuturilor contractate de comune pentru cumpărări de izlazuri comunale se vor înscrie de autorităţile superioare din oficiu şi în mod obligator în bugetele acelor comune.

În caz de neplata la timp a sumelor ce datoresc, debitorii vor plati o dobînda de întîrziere de 2% peste dobînda fixată prin acte.

Cupoanele bonurilor rurale cari nu vor fi fost prezentate la plata se prescriu în termen de 5 ani dela scadenta lor, iar bonurile rurale ieşite la sorţi, după zece ani dela publicarea în "Monitorul Oficial" a listelor de trageri la sorţi. Bonurile rurale şi cupoanele lor vor fi scutite de orice fel de taxe şi de impozitul mobiliar. Detentorii de bonuri rurale cari nu au în patrimoniul lor mai mult de 250.000 lei, în valoare nominală, vor fi scutiţi de obligaţia de a le declara la impozitul global.

Dispoziţiunile privitoare la felul şi proporţiunea bucatilor de bonuri rurale de emis, la modul de anulare a titlurilor ieşite la sorţi şi celelalte amănunte se vor prevedea în statute.

Loturile mici cumpărate prin mijlocirea sau dela Casa Rurală se vor transmite prin vânzări, donatiuni, succesiuni, testament sau orice alt mod de achizitiune, în condiţiunile prevăzute de legea circulatiunii bunurilor rurale. Transmisiunile acestor loturi făcute înainte de promulgarea prezentei legi în contra dispoziţiunilor restrictive ale legii Casei Rurale din 17 Mai 1908, fie prin acte între vii, fie prin testament sau succesiuni, vor fi valabile dacă vor fi avut loc între sateni şi actele se vor fi executat în fapt.

Taranii cultivatori improprietariti sau moşneni vor putea uza de creditul Casei Rurale spre a vinde sau cumpara, fie pentru comasare, fie pentru ieşire din indiviziune, parte din proprietatea lor, iar valoarea părţii vândute sau cumpărate va putea fi scăzută din preţul loturilor dobândite dela Casa Rurală potrivit prezentei legi. Un regulament de administraţie va arata modalităţile acestei operaţiuni.

Consiliul de administraţie se va compune din noua membri, din cari: un consilier al înaltei Curţi de casaţie şi de justiţie, numit prin decret regal după propunerea ministrului agriculturii şi domeniilor; trei membri numiţi prin decret regal, tot după propunerea ministrului de agricultura şi domenii; trei membri aleşi de adunarea generală a acţionarilor, iar ceilalţi doi vor fi de drept: un delegat al Oficiului Naţional al Cooperaţiei şi un delegat al Băncii Naţionale a României, desemnaţi de Consiliul de administraţie al acestora. Durata mandatului va fi de patru ani, el putând fi reinoit. Mandatul delegatului Oficiului Naţional al Cooperaţiei şi al Băncii Naţionale nu va fi păstrat decât atîta timp cat aceştia vor avea calitatea de membri în Consiliul de administraţie al acestor instituţiuni. De asemenea mandatul membrului Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie nu va fi păstrat decât atîta timp cat se găseşte în funcţiune.

Directorul general, directorii, subdirectorii şi personalul Casei Rurale se numesc şi se revoacă de Consiliul de administraţie. Directorul general, directorii şi subdirectorii nu vor putea fi membri în vreunul din Corpurile legiuitoare, nici ocupa vreo alta funcţiune publică sau să facă parte din Consiliul de administraţie al societăţilor de Credit Funciar Rural sau Credit Agricol, sau să facă vreun comerţ; de asemenea nu pot face parte nici din Consiliul de administraţie al Casei Rurale. Toate retribuţiunile se vor fixa de Consiliul de administraţie.

Consiliul de administraţie va putea delega o parte din atribuţiunile lui unui comitet de directiune compus din Directorul general sau locţiitorul lui şi doi membri din consiliu.

Operaţiunile Casei Rurale şi emisiunile de bonuri rurale vor fi supravegheate de un consiliu de trei censori, din cari doi vor fi numiţi de Stat, prin Ministerul de Agricultura şi Domenii şi unul va fi ales de adunarea generală a acţionarilor pe termen de doi ani.

Guvernul îşi va exercita controlul sau asupra operaţiunilor şi mersului Casei Rurale printr'un Comisar numit prin Decret Regal după propunerea Ministerului de Agricultura şi Domenii.

Din beneficiile nete anuale, se vor retine: 10% pentru crearea unui fond de rezerva; un prim dividend acţionarilor de 6% asupra capitalului social vărsat. Din rest: 8% Consiliului de administraţiune; 3% Directiunii după repartitiunea facuta de Consiliul de administraţie; 2% Casei de pensiuni a funcţionarilor; 10% funcţionarilor, după aprecierea Consiliului de administraţie pentru serviciile aduse de fiecare societăţii. Restul se va distribui ca al doilea dividend, rezerve şi fondului de îmbunătăţiri, de către adunarea generală, după propunerea Consiliului de administraţie.

Fondul de rezerva va servi la împlinirea capitalului în caz de pierdere. Fondul de rezerva va fi întrebuinţat în cumpărare de efecte publice ale Statului sau garantate de Stat, scrisuri funciare. Venitul fondului de rezerva va servi la sporirea acestui fond.

Fondul de îmbunătăţiri va servi la ameliorarea pământurilor cumpărate prin mijlocirea Casei Rurale.

Statutele Casei Rurale făcute de guvern după principiile acestei legi vor fi sancţionate prin decret regal şi se vor aplica dela data publicării lor în Monitorul Oficial. Ele nu vor putea fi modificate decât după propunerea Consiliului de administraţie, ratificată de adunarea generală a acţionarilor şi aprobată de guvern.

Cererile făcute de Casa Rurală, fie pe cale contencioasă, fie pe cale gratioasa, se vor rezolva de urgenta. Acţiunile mobiliare de orice natura în care Casa Rurală figurează fie ca reclamanta, fie ca parata, se vor judeca de instanţa competinte în circumscriptiunea căreia Casa Rurală îşi are sediul şi sucursala.

Judecătorii nu vor putea acorda nici un termen pentru plata creanţelor societăţii. În caz de neplata la termen a creanţelor şi pentru realizarea lor, Casa Rurală are facultatea fie de a uza de calea dreptului comun, fie de a se conformă dispoziţiunilor de mai jos.

Casa Rurală îşi păstrează toate drepturile şi privilegiile acordate ei prin prezenta lege şi în cazul cînd pentru realizarea creanţelor va uza de procedura dreptului comun.

Vânzarea imobilelor se va face numai conform dispoziţiunilor prezentei legi. Cînd acelaşi imobil va fi pus în urmărire de Casa Rurală şi de alţi creditori, conexandu-se urmăririle din oficiu, execuţiunea va continua conform prezentei legi. În nici un caz urmărirea facuta de Casa Rurală nu poate fi amânată sub cuvânt ca mai sînt şi alte urmăriri în curs.

Toate actele şi contractele încheiate de Casa Rurală cu persoanele stiutoare de carte, chiar şi acele acte pentru care legea cere forma autentică, vor putea fi făcute şi sub semnatura reprezentantului Casei Rurale şi cu sigiliul ei, vor avea forta probanta a unui act autentic. Acele acte vor putea fi executate după simpla cerere motivată a Casei Rurale, fie de instanţa sediului ei, fie de aceea a situaţiunii imobilului sau a gajului, fără sa mai fie nevoie de o investire cu titlu executoriu a actului. Transcrierea şi înscrierea actelor în registrele respective vor putea de asemenea să fie făcute şi numai după simpla cerere scrisă a Casei Rurale, către instanţa sau autoritatea competinte şi fără să fie nevoie de înfăţişarea părţilor, şi aceasta chiar în cazul unor acte încheiate cu persoane nestiutoare de carte, cînd însă ele, prin actele autentice încheiate, au conferit drept Casei Rurale.

Copiile liberate de Casa Rurală de pe actele încheiate cu ea şi de pe cele aflate în conservarea sa şi certificate de preşedintele Consiliului de administraţie sau de membrul care-i tine locul şi de Directorul general al Casei Rurale, sau de cei ce, conform statutelor, vor exercita atribuţiunile sale, au puterea probanta a copiilor liberate contradictoriu de instanţele judecătoreşti sau de notarii publici, de pe original.

Încetarea din viaţa a debitorului, falimentul, pierderea capacităţii, absenta sau concordatul, nu opresc Casa Rurală de a urmări pretentiunile sale pe baza legii de faţa, prin executare mobiliară sau imobiliară. Formalităţile vor fi îndeplinite pe numele succesiunii în persoana unuia dinte succesori, după alegerea Casei Rurale, la domiciliul ales în actele încheiate, sau în persoana reprezentantului legal al debitorului la acelaşi domiciliu ales. Singura obligaţiune a Casei Rurale este de a face să se depună la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni prisosul de preţ, la dispoziţia celui în drept, după ce ea se va fi despăgubit complet. Toate pagubele cari vor rezultă din vînzarea bunurilor gajate sau ipotecate Casei Rurale vor fi în sarcina debitorului, fără ca Institutiunea să poată fi supusă la vreun risc în aceasta privinta. Transferarea proprietăţii imobilului, înscrierea unui drept real sau a unei notatiuni de proces făcute după înscrierea ipotecii sau privilegiului Casei Rurale, nu împiedica pe aceasta de a urmări pretentiunile sale conform prezentei legi, iar detentorul bunului grevat va fi pus în cauza numai dacă va fi fost acceptat în scris ca atare de Casa Rurală.

Casa Rurală va avea dreptul de a beneficia de dispoziţiunile acestei legi şi cu privire la executarea imobiliară a creanţelor chirografare, prezenta lege aplicându-se şi executarilor de orice fel, cerute de Casa Rurală şi pendinte înaintea instanţelor judecătoreşti, la data promulgării ei, cari se vor continua din faza în care se găsesc cu aplicarea acestei legi, pentru toate formalităţile ulterioare. Prezenta unei părţi în instanţa de urmărire acoperă orice vitii de procedura.

În caz de întîrziere din partea debitorului, Casa Rurală are dreptul de a cere preşedintelui tribunalului situaţiunii imobilului sau celui ales de părţi prin act, punerea sa în posesiunea imobilului grevat, cu cheltuelile şi pe riscul debitorului în întîrziere. Instanţa este obligată ca în trei zile dela cerere sa someze pe debitori prin oficiul portareilor a-şi plati datorie, făcându-i cunoscut ca în caz de neplata, Casa Rurală va fi pusă în posesiunea imobilului grevat, şi dacă debitorul nu-şi plăteşte datoria în zece zile dela notificare, instanţa, fără alta formalitate, va declara Casa Rurală pusă în posesie de drept şi de fapt a imobilului grevat. Casa Rurală nu este obligată să respecte contractele cari au de obiect folosinţă imobilului şi sînt posterioare inscriptiunii actului ei, decât numai dacă au fost acceptate în scris de

1. ea) Casa Rurală va putea încheia asemenea contracte prin licitaţiune publică facuta în localul ei pe termen de maximum cinci ani, prin derogare dela dispoziţiunile legii agrare din 1921 şi ale regulamentului
2. ei) Pe tot timpul cat va dura luarea în posesie, Casa Rurală va incasa veniturile sau valoarea recoltelor ce s'ar afla pe proprietate, oricare ar fi opoziţiunea. Din produsele acestor venituri se vor scădea mai intaiu drepturile tezaurului pentru cel mult 3 ani intarziati, cheltuelile de punere în posesie, acele făcute pentru administraţia fondului şi plata anuităţilor sau dobânzilor, iar restul se va tine fără nici o dobînda la dispoziţiunea debitorului. Toate riscurile şi pericolele ce pot rezultă din punerea în posesie a Casei Rurale vor fi în sarcina debitorului.

În caz de neplata a unei anuitati sau a unei rate de dobînda şi ori de câte ori pentru a cauza prevăzută în lege, statute sau contract, capitalul integral va deveni exigibil şi Casa Rurală va avea dreptul de a urmări vînzarea imobilului sau imobilelor debitorului. În acest scop, Casa Rurală va face debitorului recunoscut de ea în scris, la domiciliul ales prin actul de împrumut, o somaţiune pentru plata sumelor datorate cu procentele şi cheltuelile lor. Somatiunea se va notifica prin mijlocirea corpului de portarei. Îndată după notificare, Casa Rurală va putea cere tribunalului situaţiunii imobilului, transcrierea somatiunii în registrul pentru trecerea comandamentelor. În tinuturile cu cărţi funduare, Casa Rurală va cere instanţei competinte transcrierea în cartea funduara a urmăririi ordonate. Din momentul transcrierii somatiunii de urmărire, imobilul este lovit de indisponibilitate şi oricare ar fi tranzactiunile cari ar urma transcrierii, ele nu vor fi opozabile Casei Rurale şi urmărirea se va continua numai către persoana debitorului somat. Somatiunea îşi va produce efectul pînă în momentul cînd debitorul va fi achitat integral la sediul Casei Rurale toate sumele reclamate, nefiind supusă perimării, chiar dacă nu e urmată de alte acte de executare.

Dacă în interval de o luna dela primirea somatiunii debitorul nu va plati la sediul Casei Rurale sumele reclamate, Casa Rurală va putea cere tribunalului situaţiunii imobilului sau a celui ales de părţi prin contract vînzarea imobilului. În acest scop, Casa Rurală va alătură pe lîngă cererea sa, originalul somatiunii de urmărire şi dovada sau procesul-verbal de predarea ei, iar tribunalul va da Casei Rurale copii legalizate de pe aceste acte şi ele, în cazul dispoziţiunii originalului, vor tine loc de original.

În termen de cel mult trei zile dela primirea cererii, tribunalul va ordonă punerea în vânzare a imobilului urmărit. Vânzarea se va face după doua luni din ziua publicării în "Monitorul Oficial". Publicaţiunea vânzării în "Monitor Oficial" va cuprinde:

1. a) Menţiunea ca vînzarea se face după cererea Casei Rurale;
2. b) Natura imobilului, districtul, plasa şi comuna unde se găseşte situat şi doi din vecinii ei sau indicatiunea lui după registrele funciare cu numerele topografice acolo unde exista;
3. c) Numele şi pronumele debitorului urmărit;
4. d) Locul, anul, ziua şi ora cînd are să se facă vînzarea;
5. e) Suma dela care începe licitaţiunea.

Se vor mai face trei publicaţiuni cu acelaşi conţinut, dintre cari una se va lipi sau afişa la usa primăriei satului situaţiunii bunului urmărit, alta la usa tribunalului imobilului urmărit, constatandu-se lipirea sau afişarea ambelor printr'un proces-verbal semnat numai de agentul judecătoresc respectiv, iar alta se va preda debitorului la domiciliul ales prin act, conform regulelor de procedura. Creditorilor ipotecari sau privilegiaţi, anteriori transcrierii somatiunii Casei Rurale, li se vor inmana de asemenea câte o atare publicaţiune la domiciliul ales prin cererea de inscriptiune sau transcriptiune a actului lor. Publicaţiunile vor fi semnate de preşedintele tribunalului şi de portărel. Afară de formalităţile prevăzute în această lege, nu se poate aplica vânzărilor silite cerute de Casa Rurală nici o alta dispoziţiune din Codul de procedură civilă relativă la vînzările silite. Remiterea publicatiunilor de vânzare eventualilor creditori sau privilegiaţi se va face după arătarea Casei Rurale, însoţite de un certificat de sarcini pe 15 ani anteriori, emanat dela grefa tribunalului situaţiunii imobilului urmărit sau dela instanţa de carte funduara.

Ziua fixată pentru vânzare într'o urmărire cerută de Casa Rurală nu va putea fi amânată pentru conexarile cari s'ar face cu alte urmăriri. Dacă din cauza unei alte urmăriri decât a Casei Rurale, chiar după conexare, s'ar putea provoca amânări, vînzarea cerută de Casa Rurală va continua disjungandu-se de urmărirea conexata. Strigările se vor începe dela preţul arătat de Casa Rurală în publicaţiune. Dacă după trei strigări, cari se vor repeta din 5 în 5 minute, nimeni nu va da un preţ mai mare decât cel oferit de Casa Rurală, şi aceasta va cere adjudecarea asupra ei, tribunalul va fi obligat sa adjudece asupra ei imobilul pe preţul oferit. Dacă sînt mai mulţi concurenţi, tribunalul va fi obligat sa adjudece asupra aceluia care la cea din urma strigare va da cel mai mare preţ. În ambele cazuri însă, Casa Rurală va avea dreptul, dacă va voi şi dacă ceilalţi creditori prezenţi nu se opun, sa ceara ca bunul sau sa nu adjudece, fixându-se un nou termen pe care tribunalul îl va fixa chiar în instanţa, dându-se în cunoştinţa părţilor prezente, fără a se mai face alte publicaţiuni, decât una singura într'unul din ziarele răspândite, fie în Capitala, fie din oraşul de reşedinţa al instanţei înaintea căreia se vinde bunul, fie în caz de lipsa, într'un asemenea ziar dintr'o localitate apropiată. Acea publicaţiune trebuie să apară cu cel puţin 20 zile înainte de noul termen şi ea poate fi trimisa spre publicare direct de Casa Rurală, fără mijlocirea justiţiei.

La noul termen se vor efectua strigările tot ca la cel dintaiu, bunul trebuind să fie adjudecat asupra Casei Rurale sau asupra persoanei care va da preţul cel mai ridicat.

Adjudecatarul va subscrie procesul-verbal al adjudecatiunii şi dacă nu va voi sau nu va putea subscrie, se va face menţiune despre aceasta în procesul-verbal al şedinţei. Nu vor fi primiţi ca licitatori la adjudecatiunea imobilelor urmărite după cererea Casei Rurale decât acei cari vor fi depus la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, sau direct la tribunal, pînă în momentul începerii licitaţiei, fie în numerar, fie în scrisuri funciare sau în efecte ale Statului, socotite pe cursul zilei, a 10-a parte a preţului fixat de Casa Rurală. Aceasta garanţie se va păstra de Tribunal pînă la eliberarea ordonanţei de adjudecare. Casa Rurală este scutită de o asemenea garanţie.

După adjudecare, Tribunalul va face cunoscut celor de faţa ca supralicitarea va avea loc în opt zile, fără a se face vreo noua publicaţiune. În timpul acestor opt zile şi în ziua de supralicitare, orice persoană capabilă va putea sa supraliciteze, dacă va oferi cel puţin 10% peste preţul cu care s'a adjudecat bunul. Supralicitatorul va declara voinţa sa de a supralicita, printr'o cerere către Tribunal, semnată de el, şi la care va adauga şi plusul de 10% în numerar, scrisuri funciare sau efecte ale Statului pe cursul zilei. Casa Rurală este scutită de depunerea acestui adaus, drept garanţie. Dacă vor fi mai mulţi supralicitatori, cari sa fi depus garanţia cerută de aliniatul precedent, bunul se va adjudeca definitiv asupra celui ce va da preţul cel mai mare la a treia strigare. Procesul-verbal de adjudecare definitivă se va subscrie de adjudecatar şi de preşedintele Tribunalului. Dacă nu va fi oferită de supralicitare, imobilul se va adjudeca definitiv asupra primului adjudecatar.

În termen de cel mult 15 zile dela adjudecarea definitivă, adjudecatarul este obligat, oricare ar fi contestatiunea ce s'ar ridica, sa plătească Casei Rurale, la sediul ei, toate sumele datorate în contul creanţei sale, sau în cazul cînd Casa Rurală ar primi sa i se plătească numai o parte din suma totală datorată şi sa recunoască pe adjudecatar drept debitor al ei pentru rest, în condiţiunile convenite de părţi, atunci numai suma reclamata. În acest ultim caz imobilul nu va fi purgat şi creanta Casei Rurale va fi menţinută pentru toată suma rămasă datorată, conform conventiunii ce se va încheia cu adjudecatarul şi pe care acest o va depune la tribunal odată cu petiţia de depunerea preţului şi cu chitanţa Casei Rurale, constatând plata sumei reclamata. Restul din preţul total al adjudecării se va depune înăuntrul aceluias termen la Cassa de Depuneri, iar recipisa constatatoare, aceea constatând plata taxei de înregistrare şi a taxei de emiterea ordonanţei se va depune înăuntrul aceluias termen de 15 zile la Tribunal, adjudecatarul fiind pe deplin descărcat prin plata şi depunerea facuta în modul acesta.

În cazul cînd adjudecatarul nu va depune preţul în termenul şi în modul fixat, imobilul va fi pus din nou în vânzare; la noul termen vînzarea se va tine fără sa mai existe drept de supralicitare, iar imobilul se va adjudeca asupra celui ce va da preţul cel mai mare la a treia strigare, fără ca fostul adjudecatar sa mai poată concura. Formalităţile de publicaţiune vor fi aceleaşi ca pentru primul termen, dar intervalul dintre înscrierea publicaţiunii în "Monitorul Oficial" şi termenul de licitare va fi numai de 15 zile. Prin procesul-verbal constatând rezultatul licitaţiunii, tribunalul va condamna pe fostul adjudecatar la pierderea sumei depuse drept garanţie şi care va fi atribuită Casei Rurale în contul cheltuielilor făcute şi datoriei ei şi plata diferenţei pînă la preţul primei adjudecări cu dobînda legală la achitare. Aceasta încheiere va fi definitivă, nefiind supusă nici opoziţiei, nici apelului.

După depunerea regulată a preţului de către adjudecatar, tribunalul va emite ordonanţa de adjudecare pe numele sau, reproducandu-se în acea ordonanţa în rezumat toate operaţiunile efectuate dela începutul executării imobiliare. Dacă adjudecarea se face asupra Casei Rurale în contul preţului, ea va depune creanta sa constatată prin actul de împrumut şi prin conturile vizate de direcţiunea

1. ei) În cazul eventual cînd Casa Rurală va fi creditoare în rang următor altor creditori, aceasta depunere a creanţei ei în contul preţului se va face evident numai după acoperirea creanţelor cari o perimeaza.

Ordonanţa de adjudecare nu va fi supusă altei cai de atac decât recursului în casaţie, conform dreptului comun. Toate dispoziţiunile dreptului comun cu privire la distribuţia preţului pentru cazurile cînd vor fi şi alţi creditori sînt aplicabile unor atari vânzări.

Cînd vor fi puse în vânzare bunuri situate în tinutul în care exista cărţi funduare, Casa Rurală va avea dreptul să le pună în vânzare, fie înaintea tribunalului sediului ei, beneficiind de prevederile acestei legi, fie înaintea judecătoriei care tine cărţile funduare ale imobilului ipotecat şi în atare cazuri se vor aplica dispoziţiunile art. 90-96 din legea pentru organizarea Creditului Funciar Rural şi a Creditului Agricol, publicate în "Monitorul Oficial"

1. nr) 183 din 20 August 1929.

Pentru constituirea şi vînzarea gajurilor de orice fel în favoarea Casei Rurale, ea va avea dreptul sa uzeze fie de dreptul comun, fie de dispoziţiunile art. 14-18 inclusiv, cum şi de celelalte dispoziţiuni, privitoare la aceasta materie, din legea pentru organizarea Creditului Funciar Rural şi a Creditului Agricol, publicate în "Monitorul Oficial"

1. nr) 183 din 1929. Cererea de executare se va indrepta în cazurile de mai sus, fie în circumscriptiunea căreia e situat bunul gajat, fie aceleia alese de părţi prin actul de constituire a gajului.

Casa Rurală va avea dreptul de a cere, în baza cambiilor ajunse la scadenta şi protestate, instanţei competinte, după valoare cambiei, sa ordone debitorilor semnatari, printr'o somaţie adresată prin corpul portareilor, să facă plata creanţei în termen de trei zile la casieria

1. ei) Debitorii vor putea introduce contestaţie în acest termen la instanţa competenţa. Contestaţia va fi motivată şi însoţită de toate actele de cari partea se va servi, sub sancţiunea de a fi considerată ca nulă şi de nul efect. Ea se va judeca de urgenta şi cu precădere în Camera de consiliu. Hotărîrea va fi supusă numai recursului. Instanţa va putea sa acorde sechestru asigurator asupra averii debitorilor, dacă aceştia făcînd contestaţie n'au consemnat valoare pretinsa de Casa Rurală. Dacă nu s'a făcut contestaţie în termen, sau dacă ea a fost respinsă, cambia va avea efectul unei sentinţe definitive, care se va executa asupra averii imobiliare, conform regulelor de procedura stabilite de prezenta lege.

Suprafeţele fixate în această lege în hectare se vor socoti în jugare cadastrale în regiunile în cari jugarul este socotit ca unitate de măsura legală.

Legea pentru înfiinţarea unei Case Rurale din 1908 se abroga. Desbateri: Camera

1. nr) 50-1929/30; Senat
2. nr) 28-1929/30. Votat de Adunarea Deputaţilor la 2 Mai şi de Senat la 7 Mai 1930. -------