Legea nr. 1316/1931

Litigiile dintre "meseriaşii" sau "patronii meseriasi" sau "micii industriasi" şi clienţii lor, precum şi acelea dintre meseriasi, patronii meseriasi sau micii industriasi între ei, sau între ei şi salariaţii lor, referitoare la neplata lucrului efectuat sau a aconturilor la termenele fixate, la neexecutarea lucrărilor conform cu angajamentul, la calitatea materialelor întrebuinţate sau la nerespectarea oricărei alte clauze din convenţiunea de antrepriza, furnitura sau munca, de către oricare din părţile contractante, se vor judeca de o "Comisiune Arbitrală", după normele legii de faţa.

În sensul art. 1 de mai sus beneficiază de dispoziţiile legii de faţa următorii:

1. a) Patronii meseriasi din Vechiul Regat şi Basarabia supuşi dispoziţiunilor legii pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoresti din 9 Fevruarie 1912, patronii meseriasi din Ardeal şi Banat supuşi dispoziţiilor legii industriale din 18 Mai 1884, patronii meseriasi din Bucovina, supuşi dispoziţiilor codului industrial din 1886, modificat în 1907;
2. b) Micii industriasi cari întrebuinţează cel mult 40 lucrători, calfe, practicanti, ucenici sau o forta motrice mai mica de 50
3. p) inclusiv;
4. c) Întreprinzătorii de lucrări dacă îndeplinesc aceleaşi condiţiuni ca cei dela alin. a sau b;
5. d) Meseriaşii care poseda o carte de mester eliberata de autorităţile respective;
6. e) Societăţile compuse din cei vizati la aliniatele de mai sus;
7. f) Clienţii celor dela aliniatele de mai sus, pentru litigiile prevăzute de art. 1;
8. g) Salariaţii-lucrători, calfe, ucenici,
9. s) a., a celor menţionaţi la aliniatele de mai sus, pentru litigiile prevăzute de art. 1.

Calitatea de justiţiabil supus legii de faţa conform aliniatelor de mai sus se stabileşte prin cartea de mester patron sau printr-un certificat eliberat de către Camera de comerţ, pînă la înfiinţarea Camerelor de meserii sau de către Uniunile generale de mici industriasi sau meseriasi, recunoscute persoane juridice şi care vor avea o vechime de cel puţin 5 ani. Calitatea de salariat se stabileşte prin certificate eliberate de Inspectoratele de muncă, pînă la înfiinţarea Camerelor de muncă, ce vor elibera aceste certificate, sau de către Asociaţiile profesionale de salariaţi recunoscute persoane juridice şi care vor avea o vechime de cel puţin 5 ani. În mod excepţional Uniunile Generale de mici industriasi sau meseriasi care au personalitate juridică în momentul promulgării legii sînt dispensate de termenul de 5 ani.

Arbitrajul instituit prin această lege este obligatoriu pentru toate părţile şi pentru tot ce priveşte materia prevăzută în art. 1, fie ca se reclama de către micii industriasi sau de către patronii meseriasi, arătaţi în art. 2, fie de către clienţi, fie de către salariaţi.

Pe lîngă fiecare judecătorie de ocol urbana şi pe lîngă fiecare tribunal va funcţiona câte o comisiune arbitrală compusa din: 1. Un preşedinte care va fi judecătorul de ocol respectiv, preşedintele de tribunal sau primul-preşedinte, la tribunalele cu mai multe secţiuni, sau înlocuitorii lor. 2. Un membru delegat de reclamant. 3. Un membru delegat de pîrît. Comisiunea va fi asistată de un grefier sau ajutor de grefier, delegat de judecătoria sau de tribunalul respectiv.

Meseriaşii, patronii meseriasi sau micii industriasi vor alege delegatul lor dintre specialiştii organizaţiei lor profesionale, a căror liste se vor comunică în fiecare an judecătoriilor şi tribunalelor de către institutiunile şi asociaţiunile profesionale prevăzute la art. 3 şi se vor păstra la grefa comisiunii arbitrale. Clienţii vor alege delegatul lor dintre cetăţenii localnici, cari le inspira încredere şi cari se bucura de exerciţiul tuturor drepturilor civile şi politice. În cazurile în care comisiunea arbitrală va fi nevoita a se completa din oficiu, conform aratarilor de mai jos, alegerea se va face de preşedinte, tot din listele prevăzute la primul aliniat al acestui articol. Alegerea delegaţilor se face prin petitiunea introductivă de acţiune de către reclamant şi prin petiţie depusa la grefa Comisiunii arbitrale cu cel puţin 3 zile libere înainte de judecată, de către pîrît. Odată cu desemnarea delegaţilor, fiecare parte va indica şi câte un supleant, în aceleaşi condiţiuni, care va înlocui la nevoie pe delegatul principal.

Cînd delegatul uneia din părţi lipseşte şi lipseşte şi supleantul, Comisiunea va acorda un singur termen, cînd procesul se va judeca în orice caz, delegatul absent fiind înlocuit din oficiu, după normele indicate în art. 6. În acest caz, dacă se produce divergenta între preşedinte şi delegatul prezent, procesul se amana la un termen apropiat, pentru care Comisiunea se va completa cu un al doilea delegat numit din oficiu, după normele arătate în articolul precedent, din listele aflătoare la grefa, prin încheiere semnată de preşedinte.

Înainte de a intră în judecata pricinii pentru care a fost numit, fiecare delegat va depune în faţa preşedintelui, în şedinţa publică, următorul jurământ: "Jur ca imi voi îndeplini cu credinţa, fără ura sau partinire pentru vreuna din părţi, misiunea de judecător delegat în acest proces". Jurământul se va depune în formele prevăzute de procedura civilă. Despre depunerea jurămîntului în condiţiunile arătate se va face vorbire în procesul-verbal de şedinţa.

În caz de amânarea procesului, Comisiunea se va compune la termenul viitor din aceiaşi membri delegaţi. La caz, Comisiunea se va putea completa cu supleantul delegatului lipsa sau chiar cu un alt delegat desemnat de partea interesată, cu cel puţin 3 zile mai înainte de termenul fixat. De asemenea, dacă una din părţi nu a avut delegatul sau la şedinţa precedenta, Comisiunea se va putea completa şi cu delegatul acesteia, desemnat tot cu cel puţin 3 zile înainte de judecarea pricinei.

Preşedintele şi membrii Comisiunii arbitrale se vor putea recuza:

1. a) Preşedintele, pentru cauzele de recuzare prevăzute de procedura civilă;
2. b) Membrii delegaţi pentru aceleaşi cauze ca şi preşedintele, precum şi dacă sînt administratorii sau salariaţii vreuneia din părţi. Recuzarea se va putea propune şi verbal şi ea se va judeca în toate cazurile de preşedintele Comisiunii. Dacă se admite recuzarea vreunui delegat, acesta se va înlocui prin supleantul sau; dacă şi acesta este recuzat se va numi un alt delegat în condiţiunile prevăzute de art. 6. Dacă preşedintele Comisiunii constata, la cererea uneia din părţi, ca el însuşi este recuzabil, se va desesiza şi va dispune ca pricina să fie judecata de inlocuitorul sau, sau în lipsa acestuia, să fie înaintată spre rejudecare altei comisiuni arbitrale din apropiere. Dacă cererea de recuzare se respinge, se va face menţiune motivată în procesul-verbal de şedinţa, care nu se va putea ataca decât odată cu hotărîrea de fond, prin recurs. În caz de casare pe acest motiv, instanţa de recurs va evoca şi judeca fondul.

Comisiunile arbitrale de pe lîngă judecătoriile de ocoale vor judeca în prima şi ultima instanţa litigiile prevăzute la art. 1 al legii de faţa pînă la valoarea de 50.000 lei inclusiv. Comisiunile arbitrale de pe lîngă tribunale vor judeca în prima şi ultima instanţa litigiile prevăzute la art. 1 al legii de faţa dela valoarea de 50.001 lei şi pînă la 1.000.000 lei inclusiv. Pricinile care depăşesc suma de 1.000.000 lei rămîn în competinţa instanţelor ordinare, după dreptul comun.

În ce priveşte competinţa sub raportul locului, cererea se va putea indrepta: 1. La comisiunea în circumscripţia căreia se afla domiciliul pârâtului sau al unuia din pârâţi dacă sînt mai mulţi. 2. La comisiunea în circumscripţia căreia s-a efectuat lucrarea. 3. La comisiunea în circumscripţia căreia s-a încheiat convenţiunea de lucru, sau în circumscripţia căreia urma să se facă plata.

Cererea de chemare în judecata se va adresa preşedintelui comisiunii şi va cuprinde: 1. Numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa, atît ale reclamantului cat şi ale pârâtului. 2. Obiectul cererii şi valoarea lui. 3. Indicatiunea lămurită a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea. 4. Arătarea probelor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. 5. Numele, prenumele, profesiunea şi adresa delegatului şi supleantului ales. 6. Semnatura reclamantului sau a mandatarului sau. Acesta va ataşa, pe lîngă petitiune, şi o copie certificată de pe mandat. Cererea se va face în atâtea exemplare câţi pârâţi sînt, plus un exemplar pentru comisiune. În cazul în care reclamantul se serveşte şi de acte, le va alătură în copie pe lîngă petitiune, în atâtea exemplare câţi pârâţi sînt, plus un rând de copii pentru dosarul comisiunii. Dacă reclamantul invoca proba testimoniala, va arata deslusit numele, prenumele şi adresa martorilor, în cererea de chemare în judecata.

Preşedintele Comisiunii, de îndată ce primeşte cererea, o va controla dacă este bine îndreptată, în conformitate cu art. 11 şi 12 din prezenta lege. Totodată, de va găsi de cuviinţă, o va completa după arătările reclamantului; Va dispune înregistrarea ei şi va fixa un termen de judecată dat în cunoştinţa reclamantului şi care nu va fi mai mare de 10 zile cînd pîrîtul domiciliază în localitate, de 15 zile cînd locuieşte într-o alta localitate din ţara şi de 1 luna cînd domiciliază în străinătate. Va ordonă apoi comunicarea de îndată a unei copii de pe acţiune şi de pe actele anexate fiecărui pîrît, odată cu citaţia şi cu invitatiunea pentru acesta de a arata în scris, mai înainte cu cel puţin 3 zile de termenul de înfăţişare, numele, prenumele, profesiunea şi domiciliul delegatului sau, atrăgându-i-se atenţiunea ca în caz contrariu comisiunea se va constitui numai cu delegatul din oficiu conform art. 6.

Procedura pentru citarea părţilor, a martorilor şi a delegaţilor arătaţi de părţi, precum şi comunicarea copiilor de pe acţiune şi acte se va face pentru pricinile pendinte la Comisiunile arbitrale de pe lîngă judecătoriile de ocol, prin poliţie sau secţiile de jandarmi; iar pentru acelea pendinte înainte Comisiunilor arbitrale de pe lîngă tribunale, prin agenţii de pe lîngă fiecare tribunal. Părţile şi martorii se vor putea prezenta şi fără citaţii, cu obligaţia de a-şi stabili identitatea în instanţa. De asemenea şi delegaţii propuşi se pot prezenta fără citatiune, la simpla staruinta a părţilor interesate.

În ziua înfăţişării, părţile se pot prezenta în faţa Comisiunii, fie personal, fie prin mandatar, fie asistat de un avocat. Înaintea comisiunilor de pe lîngă judecătorii, părţile pot fi asistate de un reprezentant al organizaţiei profesionale recunoscută persoana morala, din care meseriaşul sau micul industrias face parte. Asistenţa nu este însă obligatorie şi lipsa de asistenţa nu poate da loc la amânare.

Comisiunile arbitrale vor judeca pricinile date în competinţa lor prin această lege, conform dispoziţiunilor ce se vor lua prin regulament, chiar şi în lipsa părţilor, pe baza acţiunii motivată a reclamantului sau a memoriilor scrise depuse de oricare din părţi.

Mai înainte de a intră în desbaterea procesului, Comisiunea este datoare a propune pacea părţilor. Dacă propunerea este acceptată de ambele părţi, Comisiunea va constata condiţiile împăcării printr-un proces-verbal semnat şi de părţi şi va da o hotărîre de expedient în acest sens.

Părţile pot invoca, înaintea Comisiunii, toate mijloacele de apărare şi de probaţiune prevăzute în dreptul comun. Comisiunea este datoare a propune, din oficiu, în desbaterea părţilor, orice mijloc de apărare sau de dovada, pe care îl va crede necesar pentru soluţionarea litigiului. Proba testimoniala pentru dovedirea convenţiei de lucru va putea fi admisă, fără nici o restricţiune, pînă la valoarea de 10.000 lei inclusiv. Dela 10.001 lei în sus proba testimoniala va putea fi admisă numai pe temeiul unor inceputuri de proba scrisă sau cînd lucrarea asupra căreia poarta litigiul a fost deja executată.

Cererea reconvenţională şi chemarea în garanţie sînt admisibile după normele dreptului comun, cu derogarea ca ele trebuiesc prezentate numai pînă la prima înfăţişare inclusiv. Asupra acestor cereri Comisiunea va statua prin aceeas hotărîre.

Comisiunile arbitrale judeca conform legilor industriale şi în lipsa, potrivit dispoziţiunilor codului civil. În caz cînd părţile convin, comisiunile arbitrale vor putea judeca pricina pe bază de echitate.

Hotărîrile Comisiunilor arbitrale se vor pronunţa în şedinţa publică, fără drept de opoziţiune şi fără drept de apel. Ele se pot ataca cu recurs pentru violare de lege, comisiune esenţială, exces de putere şi eroare grosiera de fapt şi în toate celelalte cazuri prevăzute de art. 30 din legea Curţii de Casaţie şi Justiţie din 20 Decemvrie 1925. Recursul se judeca de către tribunal pentru hotărîrile date de Comisiunile arbitrale de pe lîngă judecătoriile de ocol şi de către Curtea de Apel respectiva, cînd hotărîrea a fost pronunţată de o Comisiune arbitrală de pe lîngă tribunal. Termenul de recurs este de 8 zile libere dela comunicarea hotărîrii. Recursul se depune la instanţa care a pronunţat hotărîrea şi care îl va inainta de îndată, împreună cu dosarul de fond şi toate actele la tribunal sau Curtea competenţa.

În caz de casare tribunalul sau Curtea vor evoca şi judeca fondul.

Recursul nu este suspensiv de executare.

Preşedintele Comisiunii va putea acorda, în baza recursului şi în urma consemnarii unei cauţiuni de cel puţin o treime din suma prevăzută în hotărîrea sau din valoarea litigiului, cînd hotărîrea nu condamna la plata unei sume de bani, suspendarea executării hotărîrii pînă la judecarea recursului. În cazul în care se consemnează întreaga suma prevăzută în hotărîrea sau valoarea întreaga a litigiului, suspendarea devine obligatorie.

De asemenea preşedintele Comisiunii va putea ordonă, mai înainte de judecarea fondului, orice măsură asigurătoare sau utila; fie asupra obiectelor lucrate, fie asupra sculelor, maşinilor sau materialelor micului industrias, putând dispune predarea acestora, în cazul în care sînt reţinute de client, în primirea micului industrias.

Hotărîrile Comisiunilor arbitrale rămase definitive se vor investi cu formula executorie, de către preşedintele instanţei care le-a pronunţat şi se vor executa după normele de procedura, fie prin agenţii ce au aceste atributiuni, pentru judecătoriile de ocol, fie prin corpul portareilor.

Contestaţiile la executare se vor adresa preşedintelui Comisiunii care a investit hotărîrea ce se executa. Ele se vor judeca de preşedinte, după normele procedurii civile. Hotărîrile date în aceste contestaţii sînt definitive. Ele pot fi atacate cu recurs, în condiţiile şi cu procedura legii de faţa pentru recursul împotriva hotărârilor comisiunilor arbitrale. În cazul în care contestaţia se admite, preşedintele va fixa un nou termen de judecată şi va convoca comisiunea pentru judecarea fondului, după normele legii de faţa.

Cei vizati la art. 1 şi 2 au privilegiul pentru costul lucrului efectuat "şi pentru plata muncii salariatului" asupra obiectului confectionat. Pentru lucrările efectuate la construcţii, micul industrias, meseriaşul patron şi întreprinzătorul păstrează, fără nici o inscriptiune, un privilegiu asupra obiectului confectionat, pînă la completa achitare, fără a mai fi nevoie de dresare de procese-verbale cerute de

1. c) c.

Comisiunile arbitrale vor avea registrele necesare şi o arhiva independenta de aceea a judecătoriei sau tribunalului pe lîngă care funcţionează.

Acţiunile introduse în conformitate cu prezenta lege, la Comisiunile arbitrale de pe lîngă judecătoriile de ocol şi cererile reconventionale, făcute la aceste acţiuni sînt scutite de impozitul proporţional, prevăzut de legea timbrului cu modificările ei, pînă la valoarea litigiului de 50.000 lei inclusiv. Aceste acţiuni nu sînt scutite de plată timbrului fix şi a taxelor pentru acţiuni, cereri, copii, citaţii, etc. Fondul ce se va constitui din perceperea taxelor de înregistrare la acţiunile a căror valoare trece de 50.000 lei se va trece în bugetul Ministerului de Industrie şi Comerţ, la capitolul taxelor de validare petrolifera şi va servi în mod exclusiv la plata diurnelor membrilor comisiunilor de arbitraj.

Un regulament va stabili în detaliu modul de funcţionare a Comisiunilor arbitrale, înfiinţate prin legea de faţa, precum şi organizarea şi funcţionarea grefelor şi arhivelor acestor Comisiunii.

Litigiilor prevăzute în prezenta lege li se vor aplica în completare toate dispoziţiunile de drept comun care nu sînt contrarii dispoziţiunilor legii de faţa. Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 1 Aprilie anul 1931 şi s-a adoptat cu majoritate de una suta treizeci şi doua voturi, contra patru. Preşedinte,

1. st) CICIO POP (L.
2. a) D.) Secretar, Nicolae
3. s) Rusanescu Această lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 1 Aprilie anul 1931 şi s-a adoptat cu unanimitate de şaptezeci şi patru voturi. Preşedinte, PROFESOR TRAIAN BRATU (L.
4. s) S.) Secretar,
5. n) Botez Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial. (L.
6. s) St.) CAROL Ministrul de industrie şi comerţ, Mihail Manoilescu Ministrul justiţiei
7. dr) Voicu Nitescu -------------