Legea nr. 1378/1864

Utilitatea publică pentru tote lucrările de interes general se declara de puterea legiuitore; pentru acelea de interes comun a mai multor judeţe, de către consiliurile judetiane, şi la neunirea lor, de către Guvernu, luînd avisul consiliului de Statu; pentru acelea de interes local alu unui judeţ sau alu mai multor comune de către consiliul judetianu; iar pentru lucrările de interes localu şi comuna, utilitatea publică se declara de consiliul comunal. Se va proceda întru acesta, conform Art. 61 şi 64 din legea consiliurilor judeţene.

Declaraţiunea de utilitate publică se face în urma unei cercetări. Acesta cercetare se face, în casu de interes general de administraţiune; în casu de interes judetian, de consiliul judetian; în casu de interes comunal, de consiliul comunal. Cercetarea nu se va întinde de cat asupra consideratiunilor de interes general, asupra avantagelor ce infatiseda o lucrare publică ore-care, a consecuintelor ce poate să aibă sub raporturile economice. Ea se va face dupe formele ce se vor statornici prin un regulament de administraţiune publică. Titlul II MESURI PREGATITORE RELATIVE LA ESPROPRIATIUNE

Inginerii sau agenţii tecnici însărcinaţi cu esecutarea lucrărilor, vor redica planurile pamenturilor sau al edificiurilor asupra cărora se propune a se aplică espropriatiunea, aretandu-se şi numele proprietarului. Un plan nu va coprinde de cat fondurile ce cadu în o comuna.

Aceste planuri se depun spre cunoscinta obstesca, pe timpul de 10 dile întregi, şi cancelaria comunei, unde se afla situate proprietăţile în cestiune.

Termenul de 10 dile se va numera din dioa notificării ce se va face prin adresa colectivă părţilor interesate, sau representantiloru lor, spre a lua cunoscinta de planul depusu la comuna. Tot de o dată notificarea se va publică şi comuna, conform art. 105 din legea comunală, şi se va afişa şi copia legalisata pe usea primăriei, despre care primariul va încheia proces-verbal.

Primariul va încheia proces-verbal, în care va coprinde lămuririle sau reclamatiunile ce i se vor fi făcut verbal; datatorii unor asemenea vor subscrie procesul-verbal. Lămuririle şi reclamatiunile date inscrisu se vor alătură, a doua di dupe espirarea termenului de dece dile, se vor trimite aceste lucrări la sub-prefectura; iar fiind comuna în residenta prefecturei, se vor trimite prefectului.

Îndată dupe primirea lucrărilor sus dise, dupe invitarea sub-prefectului respectivu, a prefectului, o comisiune se va aduna la residenta sub-prefecturei, sau în casul prevedut la aliniatul al doilea, art. precedent, la residenta prefecturei. Acesta comisiune se va compune din optu persoane trase la sorţi de către comitetul permanent, din o lista de 16 proprietari ai plăşii care platescu impositul cel mai mare, de primarul comunei şi de inginerul însărcinat cu esecutarea lucrariloru. Proprietarii ce sînt a se espropria nu potu face parte din comisiune. Asemenea nu potu lua parte la comisiune, Miniştrii, directorii de ministere, membrii consiliului de Statu prefectii, sub-prefectii, membrii consilielor judeţene, şi comunale; aceştia din judeţul, plasa sau comuna unde este a se face espropriatiunea. Membrii curţii de casatiune, membrii tribunalelor şi procurorii lor din judeţul unde urmeza espropriatiunea. Suntu scutiţi de a face parte din comisiune membrii corpurilor legiuitore, şi cursul sesiunei, şi toţi fonctionarii administrativi şi judeciari. La residenta sub-prefecturei, comisiunea se va presida de sub-prefect; iar la residenta prefecturei, de un delegat numit de prefect. Ea nu va putea delibera de cat fiind faţa cinci din membrii

1. ei) Intemplandu-se sa fia faţa ese membri, şi opiniunilte sa fia împărţite, votul preşedintelui va fi preponderent.

Intemplandu-se ca lucrările să se intinda peste teritoriul mai multor comune, atunci primării lor vor face parte din comisiunea citata la art. 7.

Comisiunea priimesce, în curs de dece dile întregi, observaţiunile şi reclamatiunile interesatilor, îi chema de câte ori găseşte de cuviinţă. Dupe espirarea termenului, ea formuleza părerea

1. sa) Ea trebuie să'şi termene lucrările în timp de cinci-spra-dece dile de la adunarea
2. sa) Preşedintele comisiunei le va comunică fără intardiere prefectului, pe lîngă procesul verbal coprindetor opiniunei comisiunei. Intemplandu-se ca membrii comisiunii sa nu se întrunească, sau intrunindu-se sa nu'şi termine lucrările în termenul statornicit, atunci se va trage la sortu o alta comisiune. Aceia sau au motivat numirea unei alte comisiuni, neputend justifica absenta sau neterminarea lucrărilor, se vor supune la o amenda de la o suta pînă la cinci sute lei. Asupra acestui casu statuiaza consiliul permaninte al judeţului, cu dreptul de recursu la consiliul de Statu. La casu d'a nu se întruni sau de a nu sfirsi lucrările nici acesta a doua comisiune, atunci sub-prefectul în trei dile va constata acesta printr'unu procesu-verbal, şi va trimite prefecturei procesul-verbal şi tote actele relative, şi va decide comitetul permanent.

Dacă comisiunea propune o schimbare la traseul făcut de inginer, sub-pretectul este dator sa insciinteze în forma prescrisă prin art. 5 pe proprietarii interesaţi. Procesul-verbal şi tote actele relative vor sta depuse la prefecturi şi timpul de dece dile de la data insciintarii preveduta prin art. 10. Părţile interesate sînt în drept a face reclamatiunile şi observaţiunile lor pînă în cinci dile, numerate de la espirarea acelui termenu. Tote actele se vor trimite la prefectura.

Dupe consultarea procesului-verbal şi a actelor relative, în casu cînd lucrările publice voru privi interese judeţene sau interese a mai multor comune din un judeţ, consiliul judetian, iar în lipsa'i, comitetul permanent, va hotărî proprietăţile ce vor fi a se cumpera şi epoca în care se vor lua în posesiune. Pentru lucrările privitore pe mai multe judeţe, şi la cas de neunire a consiliurilor respective, va decide guvernul, conform art. 61 din legea consilielor judeţene. Pentru lucrările de interesu general, prefectul va lua o decisiune motivată de comitetul permanent. Urmînd însă ca părerea comisiunei sa fia pentru schimbarea traseului, prefectul va raporta administraţiunei superioare.

Dispositiunile art. 7, 8, 9 şi 10 nu se aplică la casu cînd espropriatiunea se va cere de o comuna şi în interesul ei comunal, şi la casu de lucrări pentru deschiderea sau îndreptarea drumurilor vecinale. La aceste casuri, consiliulu comunal, pe puterea procesului-verbal aretat la art. 6, va hotărî proprietăţile ce vor fi a se cumpera şi epoca în care se vor lua în posesiune. Titlul III DESPRE ESPROPRIATIUNEA ŞI URMĂRILE EI ÎN PRIVINTA PRIVILEGIURILOR ŞI ALTOR DREPTURI REALE

Espropriatiunea pentru causa de utilitate publică se face numai prin hotărîre judecatoresca. Sub nici un cuvent şi sub nici un titlu, tribunalele ordinare nu vor putea fi înlocuite prin administraţiune sau prin tribunale administrative, afară de casurile prevedute prin legi.

Tribunalele nu potu hotărî espropriatiunea de cat numai dupe ce utilitatea publică, s'a constatatu şi s'a declaratu dupe formele prescrise în legea de faţa.

Dispositiunile art. 13 şi 14 nu voru avea aplicatiune la alcatuirile de buna voia. Aceste alcatuiri se voru legalisa de tribunalu. Cînd preţul va fi contestat de persoane a treia interesate, atunci estimatiunea se face de juriu, conformu Titlului V, Cap. II.

Intimplandu-se ca mesura de espropriatiune să aibă a se întinde asupra averilor Statului, ale asedamintelor publice, ale consiliurilor districtuale şi consiliurilor comunale, ale interdictilor, ale absintilor, asupra averilor dotale şi altele asemenea, ale nevrasnicilor, tribunalul, ascultând pe representantii acestor averi şi conclusiunile ministerului publicu, va hotărî asupra espropriatiunei. Tot de odată va regula şi mesurile de conservatiune prescrise de dreptul comunu în privinta transactiunilor de acest fel de averi.

În casul articolul precedent, preţul nu se putea statornici de cat prin forma juriului aretat la Titlul V, Cap. II.

Dupe îndeplinirea celor mai de susu, autorităţile îndrituite cu determinarea proprietăţiloru de espropriat, sînt datore a cere dobendirea prin alcatuiri de buna voia.

Dacă încercarea de dobendire prin alcătuire de buna voia va remanea fără resultat, primarul, ori prefectul, trimite procurorului tribunalului, şi a căruia juridictiune sînt situate bunurile, titlul ce autorisa esecutarea lucrărilor şi decisiunea mencionata la art. 11.

Dupe trei dile, procurorul tribunalului infatisand actele doveditore îndeplinirii formalităţilor prescrise la titlul 1, art. 2 şi titlul al II, va cere, şi tribunalul, fără a chema pe părţi, care însă tot d'auna vor putea fi ascultate, va hotărî espropriatiunea pentru causa de utilitate publică a pamenturilor sau a edificiurilor cuprinsă şi decisiunea autorităţilor aretate la art. 11 şi 12. Hotărîrea espropriatiunei lipsesce pe proprietaru de dreptul de proprietate asupra fondului, lasandu'i numai posesiunea pînă la plata indemnitatii. Dacă admistratiunea n'a urmărit espropriarea şi timpul de sese luni, numerate de la decisiunea autorităţilor aretata la art. 11 şi 12, ori care proprietar lovitu prin ea va putea reclama la tribunal. Procurorul tribunalului va comunică acesta reclamatiune prefectului ori primarului şi aceştia vor fi datori a trimite de îndată tote actele în cestiune. Tribunalul va hotărî în trei dile. Prin acea hotărîre se va numi un membrui şi funcţiune de judecător, director al juriului prevedut la titlul V, cap.

1. ii) La casu de împiedicare legală, preşedintele tribunalului va orindui un alt judecător în locu'i, dupe o simpla petitiune a părţii interesate.

La cas cindu proprietarii, cari sînt a se espropria, invoescu cesionarea fondului, însă nu se multumesc cu preţul oferit, tribunalul, prin incheere, va constata învoirea şi va orindui pe membrul, director al juriului pretuitor, fără sa mai fie trebuinta de a da hotărîrea de espropriatiune, nici de a constata ca s'au îndeplinit formalităţile prescrise de titlul I, art. 2 şi titlul II.

Hotărîrea se publică şi se afiseza în prescurtare prin comunele unde sînt situate fondurile dupe modul aretat la art. 5. Tot de odată se va publică şi în unul din jurnalele oficiale. Aceata prescurtare va cuprinde numele proprietarilor, motivele şi dispositivul hotărîrei, şi se va notifica la domiciliul ce'şi vor fi ales proprietarii şi plasa unde se afla fondurile, printr'o declaraţie facuta la consiliul comunei unde sînt fondurile; iar cînd alegerea domiciliului nu va fi avut locu, notificarea prescurtarii se face în copie indoita, una către consiliul comunei şi alta către arendaşul, locatarul, ingrijitorul proprietăţii. Tote cele-lalte notificări prescrise prin legea de faţa se vor face în forma sus însemnată.

Administraţiunea, ca sa desfaca proprietăţile de privilegiuri, ipotece sau alte drepturi ale unei a treia persoane, este datore a cere transcriptiunea hotărîrei prin care se espropriaza fondulu, şi codicele respective ale tribunalului unde sînt situate aceste fonduri.

În cursu de cinci-spra-dece dile dupe împlinirea formalităţilor prescrise la art. precedent, indrituitii vor cere şi tribunalul va face înscrierea privilegiurilor, ipotecelor sau altor drepturi. Dacă indrituitii nu vor fi cerut înscrierea, şi termenul prescris mai sus, atunci imobilul espropriat va fi liberat de ori ce privilegiu, ipoteca sau alte drepturi, fără prejudiciul drepturilor femeilor, neverstniciloru şi altor interdisi asupra sumei de indemnisare cuvenită proprietarului espropriat. Creditorii carii nu vor fi îndeplinit formalităţile prescrise mai sus, vor avea dreptul de reclamaţie în contra proprietarului espropriat. Creditorii înscrişi nu vor avea, la nici unu casu, facultatea de a propune preţul mai mare, dar ei voru putea cere ca indemnisarea să se ficseze dupe titlul. V.

Actiile de revendicare de protimisis, şi ori ce alte acţiuni reale, nu vor putea opri espropriarea nici împiedica efectul

1. ei) Dreptul reclamanţilor se va transporta asupra preţului, şi immobilul va remanea scutitu.

Regulele asedate la art. 22, 23 şi 24 sînt aplicabile pentru casurile de alcătuire de buna-voia între administraţiune şi proprietari. Neimplinirea formalităţilor pentru a desarcina immobilul de ipoteca, privilegiuri, sau alte drepturi, nu împiedica cursul espropriatiunei, însă părţile interesate 'şi vor putea urmări drepturile lor, dupe formele prescrise la titlul V, cap.

1. ii) Titlul IV DESPRE RECURSU

Hotărîrea tribunalului declaratore de espropriatiune este fără opositiune, fără apel şi supusă numai recursului în casatiune pentru urmatorele casuri:

1. a) Incompetinta.
2. b) Escesu de putere, şi
3. c) Vitiuri de forma prin hotărîre.

Recursul în casatiune se va depune la grefa tribunalului şi termin de opt dile, numerate de la data notificării hotărîrei, conform art. 22. Grefierul va fi dator a libera îndată adeverinta înregistrată.

Tribunalul va impartasi recursul pînă în optu dile proprietarului la domiciliul semnat la art. 22, sau prefectului, ori primariului, dupe firea lucrărilor, cu desteptare ca pînă şi trei-deci dile să se înfăţişeze la curtea de casatiune însuşi sau prin mandatar.

În termen de cinci-spra-dece dile ale notificarei recursului, tribunalulu este dator a espedia recursul cu dosarul causei la curtea de casatiune.

În materii de espropriatiune pentru causa de utilitate publică, curtea de casatiune judeca recursul dupe împlinirea a trei-deci dile, numerate din dioa dării recursului, fără a chema pe părţi.

Recursul nu se poate face de catu de părţile drept interesate, adică, sau de espropriat sau de exproprietar. Creditorii şi cei-lalti interesaţi nu potu face recursu. În acesta materia recursul şi casatiune se declara de urgentu. Curtea îl va judeca şi şi sesiune de vacante. Titlul V DESPRE REGULAREA INDEMNISARII

În dece dile de la data notificarei hotărîrei prescrise prin art. 22, proprietarul fondului ce se espropriaza este dator a face cunoscutu administraţiunei persoanele ce au drepturi de arendi, de chirii, de usufruct, de usu sau locuinta, şi pe acelea cu drepturi de serbire, şi puterea unui titlu dat de proprietar sau la care el a participat. La din contra proprietarul va remanea singur respundetor cu indemnisare către aceştia. Cei lalti interesaţi vor fi datori a se areta la administraţiune şi termenul de mai sus de dece dile; la din contra, ei nu vor mai fi ascultaţi la ficsarea indemnitatii.

Dispositiunile legei de faţa atingatore de proprietari şi de creditorii lor, se vor aplica la usufructuari şi la creditorii lor.

Administraţiunea notifica proprietarilor şi tutulor interesatilor carii au fost declaraţi, sau cari s'au aretat şi termenul statornicit prin art. 33, sumele ce ofereza drept indemnitate. Ofertele se vor afişa conform art. 5 din legea de faţa; ele se vor face în deosebi pentru ca fie-care interesat sa cunosca suma ce i se ofereza pentru privatiunea dreptului seu.

Pînă în dece dile de la notificarea prescrisă prin art. 33, proprietarii şi cei-lalti interesaţi vor fi datori sa declare înscris priimirea lor, sau, dacă nu se multumescu cu ofertele ce au făcut, sa arate suma pretentiunei loru. Tacerea proprietarilor sau a interesatilor va fi considerată ca o declaraţiune de multumire cu preţul oferit de administraţiune.

La casu de espropriatiune de averi de natura calor coprinse la art. 18, se va urma în conformitate cn prescripţiunile art. 17.

Dacă ofertele administraţiunei nu sînt priimite şi termenul prescris de art. 36, administraţiunea va cere prin procurorul de la tribunal intervenirea juriului; judecătorul director al juriului va soroci pe proprietari şi pe toţi cei-lalti interesaţi carii vor fi fost declarat sau carii se vor fi aretat pentru a se procede la ficsarea sumelor de indemnisatie dupe chipul ce se legiuesce la cap. următor. Citatiunea va coprinde sumele oferite şi refusate, sau va areta casul prevedut la art. 37 de mai sus.

În sesiunea anuală, consiliul judetianu va forma o lista permanenta de juraţi, din contribuabilii domiciliaţi în oraşul sau plasa unde urmeza a funcţiona şi carii platescu darea fonciara cea mai mare, şi anume: Pentru oraşele Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Galaţi, de la 60-100, pentru celelalte oraşe de residente de la 48-60, şi pentru plasi de la 36-48 persoane. Din aceştia se vor trage la sortu pînă la sesiunea viitore ordinare a consiliului judeciar membrul juriului care, la trebuinta, va fi însărcinat sa ficseze indemnitatea cuvenită proprietarilor sau interesatilor pentru espropriatiunea hotarita din ratiunea de utilitate publică.

Urmând trebuinta de concursul juriului, tribunalul judeţului va trage la sorţi dupe listele alcătuite în conformitatea articolilor precedenti pentru oraşul de residenta sau plasa şi care urmeza a se face espropriatiunea, noue persoane care vor forma juriul, şi osebit trei juraţi suplimentari.

Nu vor putea face parte din juriu: 1-iu. Proprietarii, arendaşii pamenturilor şi chiriaşii edificielor ce se espropriaza. 2-a. Creditorii ipotecari. 3-a. Toţi cei lalti interesaţi, declaraţi sau carii s'ar fi aretat pe puterea art. 33 şi 34. Persoanele ajunse în versta de 60 ani vor fi aperate, dacă vor cere, de funcţiunea de juraţi.

Judecătorul, director al juriului, convoca pe juraţi şi pe părţile interesate, insciintandule şi modul aretat la atr. 22, cel puţin cu sese dile înainte, şi aretandu-le locul şi dioa intrunirei. Insciintarea către părţile interesate va cuprinde numele juratilor.

Tot juratul care fără motiv legal lipsesce de la una din şedinţe, sau se refusa a lua parte, se va supune la o amenda de la suta pînă la cinci sute lei. Amenda se hotarasce de judecătorul, directorulu al juriului. El statueza definitiv şi asupra opositiunei ce ar face juratul condamnat. Tot el pronuncia şi asupra casurilor de impedecare propuse de jurat, precum şi asupra escluderei sau incompatibilitatei ivite sau cunoscute în urma chiaru a operaţiunei statornicite la art. 40.

În locul juratilor carii s'au scos de judecătorul director, în puterea art. precedinte, vor intra juratii suplementari dupe rendul esirei lor la sorţi. La casu cînd numerul acestora ar fi nesidestulator, judecătorul director va trage la sorţi din lista alcătuită conform art. 39, persoanele câte vor trebui spre întregirea numerului de juraţi.

Judecătorul director va lua pe lîngă sine pe adjutorul sau grefierul tribunalului. Aceştia vor supune causele de cercetat dupe rindul lor şi vor dirige procesele lor verbale ale şedinţelor. Înainte de a se începe cercetarea causei, atît administraţiunea cat şi partea adversa, au dreptul de a recusa fie-care un numer egal de juraţi. Intemplandu-se ca partea adversa să se alcatuiasca de mai mulţi interesaţi, aceşti din urma sînt datori a se înţelege împreună asupra recusarei acelor juraţi. Neputendu-se înţelege, se va hotărî prin sorţi cine are sa esercite dreptul de recusare.

Juriul se considera constituit cînd noua juraţi sînt faţa. El va putea delibera în numer de septe.

Constituindu-se juriul, fie-care juratu depune şi şedinţa publică, cu mana pe cruce, următorul jurament: "Juru ca voiu îndeplini funcţiunile mele cu imparţialitate."

Dupe depunerea juramentului, judecătorul directoare supune juratilor tabloul ofertelor şi cererilor, planurile fondurilor ce se espropriaza, precumu şi dovedile aduse de părţi în sprijinul acestor oferte şi cereri. Părţile sau împuterniciţii lor vor presenta în scurt observaţiunile lor. Juriul poate asculta tote persoanele de la care crede ca s'ar putea lumina. El poate merge chiar la faţa locului sau delega pe unul sau mai mulţi din membrii sei. Discutiunea este publică; ea se poate continua şi în alta şedinţa.

Dupe cercetarea tutulor actelor, judecătorul directoare redica şedinţa şi juratii se retrag singuri şi camera de chibzuire sub presedinta celor mai în versta. Acolo, fără a putea esi, hotarascu câtimea indemnisarei cu majoritate de voturi. La cas de desbinare a voturilor, glasul preşedintelui e precumpenitor. La casu de a esi mai mult de doue opiniuni, fără a se face majoritatea absolută; atunci se va convoca un nuou juriu.

Juriul hotaresce indemnităţi deosebite pentru fie-care reclamant, dupe titlul lui. Dacă este procesu sau pretentiune de ori ce felu asupra însuşi fondului ce se espropriaza, juriul, fără a se împiedica de acesta, hotaresce numai indemnisarea, remaind ca reclamanţii sa'şi urmaresca dreptul lor numai asupra preţului de indemnisare la instanţa competenţa. Usuariul sau usufructuarul este obligat a da cauţiune ca, la finele usului sau usufructului, va restitui suma ce intatiseza valoarea immobilului espropriat.

Juriul, la nici un casu, nu poate hotărî unu pretu mai micu de cat cel oferit sau mai mare de cat cel cerut. Dacă indemnisarea regulată de juriu nu trece peste oferta administraţiei, părţile care vor fi refusat'o se vor condemna la plata cheltuelelor. Dacă indemnisarea este egala cu cererea părţilor, administraţia va fi supusă la plata cheltuielilor. Dacă indemnisarea este tot de odată superioară ofertei adminiatratiunei şi inferioară cererii părţilor, cheltuelele se vor compensa în modu a fi purtate de către părţi şi administraţiune, în proporţie cu oferta sau cererea lor şi cu decisiunea juriului. Ori ce individ care va fi cerut indemnisatiunea se va condemna la cheltuieli, ori care ar fi estimatiunea juriului, dacă nu se va fi conformat dispositiunilor articolului 36.

Decisiunea juriului subsemnata de membrii carii au concurat la acesta, se inmaneza de către preşedintele juriului, judecătorului directoare al juriului care o declara esecutorie. El statueza asupra cheltuielilor şi pune pe administraţiune în stapenirea proprietăţii, cu îndatorire a se conformă cu dispositiunile articolilor. 58 şi 59. Acest judecător tacseza cheltuelile a căror tarifa este determinata printr'un regulamentu de administraţiune publică. În tacsa nu va coprinde de cat actele făcute în urma ofertei administraţiunei cheltuiala actelor anteriore remane şi tot casul şi sarcina administraţiunei.

Hotărîrea juriului, precum şi jurnalul esecutoriu al magistratorelui directoare, sînt supuse numai recursului în casatiune şi numai pentru violarea art. 40, 41, 42, 45, aliniatul 2, 3 şi 4, art. 46, 47, 48, 49, 50 şi 51. Recursul se va face, se va notifica şi judeca în termenile statornicite la titlul

1. iv) Termenul de recurs se va numera din diua pronunţării juriului.

Dacă o decisiune a juriulul se va casa afacerea se va trimite înaintea unui nuou juriu, alesu în aceeaşi plasa. Cu tote acestea curtea de casatiune va putea, dupe împrejurări, trimite apreciarea indemnisarei unui juriu ales în una din plasile invecinate, chiar şi cînd ar aterna de altu district.

În acesta privinta se va procede conform art. 40, juriul nu va putea hotărî de cat asupra pricinilor pentru care a fost convocat. El nu se va putea despărţi mai 'nainte de a otari tote causele pentru care a fost chiemat, şi fără voia judecătorului directoare.

Juriul este obligat a continua cercetarea pricinilor şi a nu se despărţi, chiar de va fi sosit timpul prefacerei listei anuale a juratilor preveduta la art. 39.

Seversindu-se lucrările juriului, se vor depune de judecătorul directoare, la tribunalul judeţului, originalele procese verbale ale otaririlor lui şi tote actele şi dosarele relative.

Juriul va ficsa în bani, pentru fondul coprins în otarirea de espropriatiune a tribunalului, câtimea indemnitatei cuvenită proprietarului, dupe valoarea fondului pentru proprietari, în momentul espropriatiunei. Juriul este judecătorul despre sinceritatea titlurilor şi despre efectul actelor care ar fi de natura a modifica evaluarea indemnisarei.

Intemplandu-se ca însuşi administraţiunea sa contesteze proprietarului espropriat dreptul la o indemnitate, juriul totuşi va ficsa câtimea indemnitatei asa ca şi cînd i s'ar cuveni. Judecătorul director însă va regula ca banii indemnitatei sa stea în deposit pînă la terminarea procesului pe calea judecatei sau invoelei.

Dacă din causa de utilitate publică urmeza a se cumpara parte din edificiuri, iar proprietarii lor prin o declaraţiune formala adresată judecatorulul director în termenul prevedut la art 36, ar cere cumpărarea în total, atunci acelea se vor cumpara în întregime. Asemenea vor avea proprietarii dreptulu a cere cumpărarea pamentului intregu, în casu cînd prin espropriatiune s'ar reduce partea remasa la o a patra parte, şi dacă acesta parte va fi mai mica se dece arii, şi proprietarul nu va posede nici un alt locu alături.

Dacă partea de immobil ce remane proprietarului, prin însuşi esecutarea lucrărilor urmeza a capeta o sporire immediata şi specială, atunci juriul, la evaluarea catimei indemnitatei, va tine în sema acesta sporire pînă la compensatiune.

Nu se va da nici o despăgubire pentru acele îmbunătăţiri, zidiri şi constructiuni, despre cari, dupe epoca infiintarei lor şi dupe alte împrejurări, juriul va dobândi convictiunea ca s'au facutu cu scopu de a spori câtimea indemnitatei.

Indemnisarile regulate de juriu se vor achită în mana celor în drept, înaintea luarei în posesiune. Dacă aceştia refusa de a le primi, luarea în stapenire va avea locu dupe oferta reală prin depunerea pretiului la casa de deposite şi consemnării. Dacă este a se esecuta lucrări de statu sau de district, ofertele reale se pot efectua prin mijlocirea unui mandat egal cu suma de indemnisare regulată de juriu; acest mandat, emis de către ordonarorul competent, se va plati la casa publică la care este îndreptat. Nu se vor face oferte reale, dacă vor esista inscriptiuni asupra immobilului espropriat sau alte piedici asupra versarii banilor în mana celor în drept. În acest cas va fi indestul ca sumele ce datoreza administraţiunea să se consemneze, spre a se împărţi în urma după regulele dreptului comunu.

Dacă în cursu de sese luni de la otarirea de espropriare, administraţiunea nu cere de la tribunal ficsarea indemnisatiunei, atunci părţile suntu în drept a reclama. Spre ficsarea indemnitatei, dacă valoarea ei în timp de trei luni se va depune la casa de deposite şi consemnaţiuni, spre a se slobodi celor în drept, dupe espirarea acestui termen, părţile espropriate vor putea cere dobândi relative confomu codicelui civile. Dispositiunea precedenta nu sa va aplica la vendarile făcute de buna-voia, de şi din causa de interesu public. Acestea remanu sub imperiul dreptului comun. Titlul V DISPOSITIUNI DIFERITE

Tote contractele de vendari, chitanti şi altele relative la cumperarea, de fonduri se vor face prin tribunal; copii legalisate dupe dinsele se vor tramite la administraţiunea domenurilor sau la consiliurile respective. Tote cumpărările de immobile cu bani proveniţi din vendarea fondurilor dotali, a minorilor etc; cu un cuvent, tote casurile unde tribunalul va fi şi drept şi va şi hotărî chipul intrebuintarei indemnitatei, aceste transactiuni vor fi scutite de ori-ce tacse relative cerute de lege.

Dacă un proprietar va fi priimit ofertele administraţiunei, suma indemnisarei va trebui, dacă el o va cere şi dacă n'a fost nici o contestare din partea vre-unei a treia părţi în termenul prescris la art. 36, a se versa la casa de deposite şi ca să se dea sau să se împartă celor în drept dupe regulele dreptului comunu.

Dacă pamenturile cumpărate pentru lucrările de utilitate publică, nu se vor mai întrebuinţa spre acest finit, atunci foştii proprietari sau urmaşii lor vor fi în drept a reclama inapoerea lor. Preţul lor se va hotărî prin alcătuirea de buna-voia; la casu de neînţelegere prin juriu, dupe formele mai sus aretate. Nici odată însă juriul nu va fi în drept a hotărî un preţ mai mare de cat indemnitatea data pentru acele pamenturi.

Administraţiunea, în privirea pamenturilor aretate la art. precedent, va trebui sa anunţe vendarea lor şi forma prescrisă la art. 5. în trei luni de la publicaţiune, foştii proprietari ce vor voi a face întrebuinţarea de dreptul reservat prin art. 67, vor trebui să facă formal cunoscut intenţiunea lor, şi în o luna de la ficsarea pretentiunei, vor fi datori de a depune la tribunal banii dupe care administraţiunea va fi datore a le slobodi actul de rescumparare; la din contra vor perde dreptul reservat prin articolulu 67. Titlul VII MESURI ESCEPTIONALE

Urmând necesitate de a se lua şi stapenire de urgenta pamenturi fără clădiri, dar supuse espropriatiunei, urgenta se va declara special prin însuşi actul declarator utilitatei publice, sau prin ordonanţa Domnesca la casu de interes general.

În acest casu, dupe hotărîrea de espropriatiune, se vor trimite la tribunalul judeţului atît acesta hotărîre cat şi actele relative şi suma oferită de administraţiune. Preşedintele tribunalului va impartasi acestea atît proprietarului cat şi tiitorului fondului şi'lu va cita cu termen cel puţin de trei dile.

La termenul ficsat, indrituitii asupra fondului sînt datori a se intatisa şi a declara suma ce pretindu. Neinfatisindu-se, tribunalul procedeza în lipsa.

Tribunalul ficseza la termenul aretatu la art. 70, în puterea dovedilor înfăţişate de administraţiune, sau cel mult în cinci dile de la acel termen, dupe o prealabilă cercetare la faţa locului prin un delegat al seu, câtimea indemnitatei provisorie.

Câtimea indemnitatei hotarita de tribunal se va primi de dinsul, împreună cu o sumă corespundetore la dobînda relativă pe timpul de un anu.

Dupe depunerea indemnitatei şi dupe o citatiune a părţilor interesate cu termen de cinci dile, tribunalul otaresce punerea în stapenire a administraţiunei.

Ambele otariri ale tribunalalui, atatu cea relativă la indemnitate cat şi cea relativă la punerea în stapenire, nu vor fi supuse nici opositiuni, nici apelului.

Dupe intrarea în posesiune a administraţiunei, se va pasi, dupe cererea părţilor, la ficsarea definitivă a indemnitatei, conformu titlului V din presenta lege.

Dacă câtimea indemnitatei, ce se va otari, va fi mai mare de cat cea statornicită de tribunal, atunci diferinta, se va depune de administraţiune în depositul tribunalului, în cinci-spre-dece dile, de la insciintarea ce'i va face tribunalul.

Formalităţile prescrise prin titlul. I şi al II din acesta lege, nu sînt aplicabile la lucrările militarie. Pentru aceste lucrări o ordonanţa domnesca va determina pamenturile cari sînt supuse la espropriare.

Drumurile mari astadi esistente, afară de rasa oraşului, trebuie să aibă o largime de 26 metre. Ele constitue o serbire asupra fondurilor unde se afla. Facem cunoscut şi ordonăm ca cele de faţa, investite cu siliului statului şi trecute în Monitorul Oficial, să fie adresate curţilor, tribunalelor şi tutulor autorităţilor administrative, ca să le înscrie în registrele lor, să le observe şi să facă a le observa şi Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei, Cultelor şi Instructiunei Publice, este însărcinat cu privigherea publicării lor. Dat în Bucuresci, la 17 Octomvrie 1864. ALECSANDRU IOAN (L. S.) Ministru Secretar de Stat la Ministru Secretar de Stat la Departamentul de Interne, Departamentul Justiţiei, Cultelor Agricultura şi Lucrări Publice. şi Instrucţiunii Publice.

1. m) Kogălniceanu
2. n) Cretulescu. ---------------