Legea nr. 167/1929

Teritoriul României se împarte, din punct de vedere administrativ, în judeţe şi judeţele în comune. Judeţele sunt subdivizate în plăşi. Comunele pot fi subdivizate în sectoare, în condiţiunile stabilite în legea de faţă. Judeţele, comunele şi sectoarele comunale sunt persoane juridice. Asociaţiunile mai multor judeţe sau comune sunt constituite în condiţiunile şi după normele prescrise de această lege.

Limitele comunelor şi judeţelor sunt stabilite de lege. Nici o modificare teritorială a judeţelor sau comunelor nu se poate face decât în condiţiunile şi în conformitate cu normele stabilite în legea de faţă. Titlul II Comuna

Comunele se împart în comune urbane şi rurale.

Comunele urbane sunt centrele de populaţie, declarate astfel de lege. Ele se împart în oraşe şi municipii. Oraşele sunt acele comune urbane cari au mai puţin de 50.000 locuitori şi nu sunt clasificate de lege municipii Municipiile sunt comunele urbane cari au peste 50.000 locuitori, sau sunt declarate astfel de lege pe temeiul importanţei lor economice sau culturale. Comunele declarate prin legea specială, ca staţiuni balneoclimaterice pot obţine recunoaşterea de comune urbane prin iniţiativa consiliului respectiv, având aprobarea comitetului local de revizuire şi confirmarea directorului ministerial.

Comunele rurale sunt unităţi administrative, având o populaţie de minimum 10.000 locuitori, formate din unul sau mai multe sate - centre naturale de populaţiune - afară de acele cari au fost declarate de lege comune urbane.

Satele cari fac parte dintr'o comună rurală sunt considerate, din punct de vedere administrativ, ca sectoare ale acelei comune. Aceste sate sunt de două categorii: sate mici cu o populaţiune până la 600 locuitori şi sate mari cu o populaţiune care întrece acest număr de locuitori. Ele au organizaţia prescrisă de această lege.

Satele şi comunele rurale situate la o depărtare de cel mult 3 kilometri dela marginea, municipiilor sau a oraşelor, iar în jurul Bucureştiului toate satele şi comunele rurale arătate în legea specială pot fi declarate comune suburbane, în condiţiunile şi după normele stabilite în legea de faţă.

Comunele urbane se pot subîmpărţi şi ele în sectoare, prin hotărîrea consiliului comunal, cu aprobarea directorului ministerial.

Satele şi comunele nu pot avea decât un singur nume oficial, potrivit dispoziţiunilor legii. Schimbarea numelui nu se poate face decât prin încuviinţarea Consiliului de Miniştri, după referatul Ministerului de Interne şi cu avizul autorităţii tutelare respective.

Fiecare locuitor al ţării, fără deosebire de vârstă, sex, naţionalitate sau confesiune, trebuie să fie membru al unei comune şi să participe la sarcinile

1. ei) Calitatea de membru au unei comune rurale alcătuite din mai multe sate este dobândită de drept pentru membrii fiecăruia din satele cari compun comuna. Cetăţenii români se pot strămuta dintr'o, comună în alta, fără nici o învoire prealabilă. Ei sunt însă datori să facă cunoscut autorităţilor comunale, respective strămutarea lor.

Străinii nu se vor putea stabili într'o comună înainte de a îndeplini formalităţile prevăzute în legea specială. Locuinţa vremelnică sau de scurtă durată într'o comună nu este supusă decât măsurilor de ordine şi siguranţă.

La punerea în aplicare a legii de faţă sunt socotiţi ca având calitatea de membri ai comunei:

1. a) Toţi cei înscrişi în listele electorale comunale, precum şi soţiile lor şi copii cari locuesc cu părinţii. Acei cari deşi nu se află înscrişi în listele electorale, pot dovedi că au fost înscrişi în trecut sau au fost omişi pe nedrept, vor fi recunoscuţi ca membri ai comunei;
2. b) Toţi cetăţenii aşezaţi de un an în comună şi cari vor face cerere prin care reclamă calitatea de membri ai comunei şi au contribuit, la sarcinele comunale.

Cetăţeanul care ar dori pe viitor să capete calitatea de membru al unei comune, trebuie să adreseze cererea la autoritatea comunală respetivă sau la autoritatea sătească, pentru comunele rurale alcătuite din mai multe sate. Pentru a dobândi calitatea de membru al comunei, solicitatorul trebuie să întrunească următoarele condiţiuni:

1. a) Să fi avut un domiciliu real de cel puţin nu an în comună;
2. b) Să, fi contribuit la sarcinele comunale. Funcţionarii publici ai Statului, judeţului, comunei şi satului sunt de drept membri ai comunei unde îşi îndeplinesc funcţiunea. Comuna poate refuza acordarea calităţii de membru persoanelor cari au suferit o pedeapsă infamantă în trecut sau cari nu au un mijloc cunoscut de a-şi câştiga traiul.

Calitatea de membru al comunei se pierde prin părăsirea comunei, fără intenţia de revenire, prin dobândirea calităţii de membru în altă comună şi în toate cazurile în cari după dreptul comun se pierde un domiciliu legal. Cei interesaţi pot oricând ataca hotărîrile autorităţilor comunale sau săteşti relative la dobândirea şi pierderea calităţii de membru al comunei, pe căile prevăzute în această lege. Un regulament special va desvolta şi va preciza dispoziţiunile relative la procedura prescrisă pentru dobândirea şi pierderea calităţii de membru al comunei, precum şi pentru revizuirea, aprobarea sau infirmarea hotărîrilor autorităţilor comunale şi săteşti respective.

Cetăţenii cari au dobândit calitatea de membri ai comunei sunt de drept trecuţi, atât în listele electorale pentru alegerea autorităţilor comunale, cât şi în listele electorale pentru alegerea consiliilor judeţene şi alegerile pentru Cameră şi Senat, dacă întrunesc condiţiile legale.

Numai membrii comunei au dreptul, la asistenţa comunală; ei se bucură cu preferinţă de avantajele acordate de comună locuitorilor ei.

Toţi membrii comunei vor primi dela autoritatea comunală un carnet de identitate în care vor fi arătate: domiciliul cetăţeanului şi semnalmentele lui. Carnetul va cuprinde şi cărţile de alegător la sat, comună, judeţ, Cameră şi Senat, valabile pe un period de cinci ani, în care caz va fi ataşată fotografia - obligator la oraşe, facultativ la sate.

Orice teritoriu din cuprinsul ţării trebuie să aparţină unei comune. Comuna îşi exercită autoritatea sa asupra întregului teritoriu ce-i aparţine. În comunele rurale alcătuite din mai multe sate, teritoriul comunei va fi subîmpărţit între sate, după un vot al consiliului comunal, aprobat de delegaţia consiliului judeţean.

Pentru modificarea teritoriului unei comune sunt necesare voturile adunărilor sau ale consiliilor săteşti şi ale consiliilor comunale respective, aprobate de consiliul judeţean, când modificarea priveşte comunele din acelaş judeţ. Pentru municipiu sau când comunele se află în judeţe învecinate, aprobarea încheierilor consiliilor comunale cade în sarcina directorului ministerial, iar când ele se află în judeţe învecinate, însă fac parte din directorate ministeriale deosebite, încheierile consiliilor comunale sunt supuse aprobării Ministerului de Interne.

Toate modificările aduse teritoriilor comunale trebuiesc comunicate Ministerului de Interne, care le aduce la cunoştinţă tuturor ministerelor. Partea I Comuna rurală SECŢIA I Organizaţia administraţiunii rurale

1. a) Comunele rurale formate din mai multe sate. Compunerea şi competinţa

Populaţia totală a satelor cari formează împreună o comună rurală trebuie să fie de cel puţin 10.000 locuitori. În cazuri când, fie din cauza depărtării, nu este cu putinţă de a forma o comună cu acest număr de locuitori, fie că anumite sate se află într'o situaţie specială, dispunând de mijloace îndestulătoare pentru a fi în măsură de a satisface toate trebuinţele unei administraţiuni comunale independente, se pot constitui comune rurale şi cu un număr mai mic de locuitori, dintr'un singur sat sau din mai multe sate, pe temeiul hotărîrii consiliului judeţean, aprobate de directoratul ministerial.

Competinţa administraţiunii comunale rurale se întinde asupra tuturor chestiunilor de interes local, în conformitate cu legea de faţă şi legile speciale, colaborând sau completând şi acţiunea ministerelor, în raza satelor sau comunelor şi în deosebi pentru: 1. Administraţiunea capitalurilor şi altor averi comunale. 2. Încurajarea şi sprijinul muncii productive în agricultură, industrie şi comerţ; organizarea societăţilor cooperative de cumpărări şi de desfacerea produselor locale, ca şi a cooperativelor de consum; organizarea expoziţiunilor de animale domestice şi de produse agricole şi industriale locale; îngrijirea de ameliorarea vitelor, achiziţia de tauri şi armăsari de reproducţie, pentru a fi puşi la dispoziţia gospodăriilor locale; întemeierea de magazii şi depozite pentru maşini şi unelte agricole, seminţe, îngrăşăminte, etc.; întemeierea de ferme, model şi câmpuri de experienţă; înfiinţarea de premii de încurajare pentru crescătorii de vite, pentru agricultori, meseriaşi. 3. Îngrijirea de instrucţia publică: întemeierea şi întreţinerea de şcoli, organizarea cursurilor pentru adulţi, în conformitate cu legile ministerelor respective, în ceeace priveşte corpul profesoral şi programele de studii, creearea de biblioteci, librării. Comuna va da concursul şi pentru întreţinerea şi conservarea monumentelor istorice ce se află pe teritoriul

1. ei) 4. Îngrijirea de sănătatea publică, întemeierea şi întreţinerea de spitaluri, infirmerii, ameliorarea condiţiunilor sanitare şi lupta împotriva epidemiilor. 5. Îngrijirea de invalizi; întemeierea şi întreţinerea instituţiunilor de binefacere, aziluri, orfelinate. 6. Măsuri împotriva epizotiilor, angajarea de veterinari în serviciile obştei, întemeierea de abatorii. 7. Măsuri pentru paza şi apărarea ogoarelor, fâneţelor, izlazurilor, pădurilor, grădinilor, viilor, lupta împotriva insectelor şi animalelor vătămătoare; 8. Protecţiunea muncitorilor, inspecţia locuinţelor destinate muncitorilor salariaţi, organizarea burselor muncii, sprijinul instituţiunilor de arbitraj, conform legilor. 9. Organizarea ajutorului juridic pentru populaţia lipsită de mijloace, întemeierea biurourilor de consultaţiuni juridice şi de acte de notariat, conform legii de organizare a corpului de advocaţi. 10. Organizarea creditului popular pentru agricultori şi meseriaşi. 11. Lucrări de irigaţie, drenaj, secarea mlaştinelor, împădurirea pentru întărirea malurilor. 12. Lucrări de edilitate şi sistematizarea satelor, pavarea străzilor, împietruirea drumurilor comunale, aprovizionarea cu apă, luminat, canalizare, grădini publice, eleşteie, fântâni, izvoare. 13. Aprovizionarea cu alimente şi obiecte de prima necesitate, ajutorarea populaţiei pentru însămânţarea ogoarelor şi pentru hrană în caz de recoltă insuficientă, măsuri împotriva scumpetei, creearea în acest scop de depozite, prăvălii, brutării. 14. Îngrijirea de încassarea regulată a impozitelor şi o bună gestiune financiară a satelor cari fac parte din comună. 15. Iniţiativa şi intervenţia înaintea autorităţilor superioare pentru chestiunile de interes pur local.

Pentru satisfacerea trebuinţelor specificate în articolul precedent, comunele rurale se pot asocia între ele, în măsura în care vor crede necesar, în conformitate cu legile şi regulamentele în fiinţă, pentru a întreprinde lucrări şi a organiza servicii pentru cari mijloacele lor nu ar fi îndestulătoare.

1. b) Organele comunei rurale

Administraţia comunelor rurale este încredinţată unui consiliu comunal ca organ deliberativ şi primarului comunal şi delegaţiunii consiliului comunal ca organe executive. Alegerea şi constituirea acestor organe diferă în comunele rurale formate din mai multe sate şi în comunele rurale constituite dintr'un singur sat, în conformitate cu dispoziţiunile de mai jos:

1. i) Administraţiunea comunelor rurale formate din mai multe sate
2. a) Compunerea şi atribuţiunile consiliului

Consiliul comunal rural în comunele formate din mai multe sate este alcătuit din consilierii aleşi prin sufragiul universal, direct şi secret, cu reprezentarea minorităţii, în conformitate cu dispoziţiunile acestei legi şi din toţi primarii săteşti din cuprinsul comunei sau din înlocuitorii lor. Numărul de consilieri aleşi se stabileşte în proporţie de un consilier la o mie de locuitori. Pentru alegerea lor, satele cari compun comuna rurală sunt grupate în circumscripţii electorale şi fiecare alege câte 3 consilieri. Dacă numărul de consilieri rezultat din proporţia stabilită nu ar fi divizibil cu trei, el se completează cu 1 sau 2. Numărul minim al membrilor din consiliu trebuie să fie de şase consilieri. În cazul când numărul locuitorilor nu va putea da acest minimum, diferenţa se va completa cu noui consilieri. Consiliul comunal se alege pe termen de 5 ani. Mandatul consilierilor comunelor rurale este gratuit.

Atribuţiunile consiliului comunal rural sunt: 1. Alegerea primarului şi a delegaţiunii consiliului, precum şi numirea notarului, cassierului şi a altor slujbaşi din serviciile comunale, în conformitate cu prescripţiunile legii de faţă. Totodată consiliul hotărăşte şi retribuţia ce li se cuvine. 2. Îndrumarea organelor executive şi elaborarea de instrucţiuni pentru acestea. 3. Votarea, bugetului comunal şi regularea socotelilor. 4. Aprobarea contribuţiunilor şi taxelor de administraţiune comunală şi stabilirea prestaţiunilor în natură în folosul ei, în conformitate cu legile în vigoare. 5. Votarea contribuţiunilor şi taxelor de administraţiune ale satelor cari compun comuna. 6. Stabilirea regulelor pentru administrarea capitalurilor şi a averilor comunale şi pentru conducerea serviciilor comunale, precum şi instituţiunilor şi tuturor stabilimentelor de interes public create de administraţia comunală sau dependinţe de

1. ea) 7. Dobândirea şi înstrăinarea bunurilor imobiliare. 8. Formarea fondurilor speciale, pentru diferite trebuinţe ale comunei. 9. Contractarea împrumuturilor pentru lucrările şi întreprinderile comunale. 10. Intentarea, acţiunilor în justiţie, şi autorizarea organelor comunei de a o reprezenta, înaintea instanţelor judecătoreşti. 11. Controlul gestiunii primarului comunal şi a delegaţiunii consiliului comunal; exerciţiul autorităţii tutelare asupra satelor cari compun comuna şi supravegherea gestiunii acestora. 12. Încheierile asupra tuturor chestiunilor propuse deliberărilor sale de către autorităţile superioare. 13. Iniţiative şi eventuale intervenţii la autorităţile superioare în toate chestiunile cari privesc interesele şi trebuinţele locale.
2. b) Constituirea consiliului

Dispoziţiunile din partea III-a şi a IV-a şi ale secţiei I-a şi a II-a din partea VII-a ale capitolului IV relativ la constituirea şi funcţionarea consiliilor comunale şi a delegaţiilor consiliilor din comunele urbane se aplică şi consiliilor comunale rurale formate din mai multe sate cu preciziunile din articolele următoare.

Dacă n'au fost contestaţii asupra alegerilor sau dacă ele au fost găsite neîntemeiate, consiliile comunale rurale se convoacă de prefectul judeţului pentru a se pronunţa asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate. Consilierii noui aleşi vor depune în prezenţa prefectului sau a pretorului delegat de el jurământul cerut de art. 85. Nici un membru al consiliului nu poate lua parte la deliberări până nu depune jurământul. Consiliul comunal se întruneşte de drept, dacă nu a fost convocat, în termen de 15 zile dela respingerea contestaţiunilor făcute împotriva alegerilor sau dela expirarea termenului în care se puteau face contestaţiunile. După depunerea jurământului, consiliul prezidat de primarul satului în care se află reşedinţa comunei, sau în lipsă, de cel mai în vârstă dintre membri săi, alege cu majoritate de voturi pe primarul comunal şi pe cei doi membri în delegaţiunea consiliului. Cei aleşi nu pot fi între ei rude până la al patrulea grad. Alegerea se face pentru toată durata consiliului.

Pentru verificarea, gestiunii administraţiunii comunale, consiliul alege din sânul său, îndată după constituire pe termen de un an, o comisiune specială de verificare, compusă din trei membri, cari va prezenta consiliului, la sfârşitul exerciţiului bugetar, un raport şi va inspecta cassa şi serviciile, ori de câte ori va crede necesar, sau ori de câte ori va fi însărcinată de consiliu. Consiliul comunal, pentru o mai bună administraţie, se va putea împărţi în comisiuni cu însărcinări speciale de gospodărie locală.

1. c) Funcţionarea consiliului

Consiliul comunal se întruneşte odată pe lună. Consiliul se poate convoca ori de câte ori este trebuinţă, sau când autorităţile superioare ar socoti necesar.

Consiliul comunal este convocat de primar sau eventual de delegaţiunea consiliului comunal. Primarul comunei este dator să convoace consiliul şi la cererea majorităţii primarilor săteşti din comună.

Convocarea se va face prin invitaţiuni personale scrise şi va cuprinde chestiunile de cari are a se ocupa consiliul. Pentru hotărîri valabile trebuie să ia parte la şedinţele consiliului cel puţin o jumătate din numărul consilierilor. Medicul comunal va fi întotdeauna convocat spre a-şi spune părerea în toate chestiunile cari privesc sănătatea publică şi ocrotirea socială. Consiliul poate decide să fie chemate în şedinţă şi ascultate orice alte persoane de specialitate de ale căror lămuriri ar avea nevoie.

Hotărîrile consiliului comunal rural se iau cu majoritatea absolută a voturilor. În caz de paritate, propunerea este respinsă. Votul în chestiuni de persoane, la alegerea sau numirea în diferite funcţiuni, este întotdeauna secret.

1. d) Delegaţia consiliului, compunerea şi atribuţiile ei

Delegaţia consiliului comunal este constituită din primarul comunal şi 2 membri aleşi de consiliu. La lucrările ei, vor fi obligator invitaţi să ia parte cu un vot deliberativ şi primarii săteşti din cuprinsul comunei, în toate chestiunile cari privesc satele lor.

Însărcinările pe cari trebuie să le îndeplinească delegaţia consiliului, în colaborare cum este arătat mai sus, cu primarii săteşti sunt: 1. Să-şi de avizul asupra tuturor chestiunilor de administraţie după cererea primarului comunal. 2. Să asiste pe primarul comunei la îndeplinirea funcţiunii sale. 3. Să convoace consiliul comunal când va crede necesar, dacă primarul nu ia această iniţiativă. 4. Pregătirea rapoartelor asupra tuturor chestiunilor cari urmează să fie supuse desbaterilor consiliului şi stabilirea ordinea de zi pentru şedinţele acestuia. 5. Întocmirea proiectului de buget în colaborare obligatorie cu primarii tuturor satelor cari compun comuna rurală. 6. Controlul gestiunii financiare a satelor cari fac parte din comună, verificarea bugetului şi a conturilor lor. 7. Îngrijirea de procesele şi acţiunile în justiţie în cari este interesată comuna. 8. Întocmirea dărilor de seamă pentru şedinţele consiliului asupra activităţii şi a gestiunii comunale; în scopul acesta, delegaţiunea va supraveghea de aproape încassările şi cheltuelile comunale şi funcţionarea diferitelor servicii. 9. Întocmirea listelor electorale pentru consiliul comunal, precum şi a listelor pentru alegerile consiliilor săteşti unde aceste consilii funcţionează. Delegaţiunea comunală are şi sarcina de a aduce la îndeplinire, pentru aceste sate, toate obligaţiunile impuse de lege primarilor în ce priveşte întocmirea listelor electorale pentru alegerile administrative şi legislative. Aceste liste vor fi supuse aprobării consiliului comunal. 10. Supravegherea tuturor construcţiunilor din cuprinsul comunei şi eliberarea autorizaţiunilor necesare pentru aceasta, în conformitate cu legile şi regulamentele respective. 11. Eliberarea biletelor de identitate pentru locuitorii comunei şi certificarea semnăturilor lor. 12. Îngrijirea şi controlul registrelor de stare civilă pentru toate satele din comună şi, în special, organizarea cu aprobarea consiliului, a oficiului de stare civilă pentru satele mici.

1. e) Primarul şi atribuţiunile lui

Primarul este preşedintele consiliului comunal şi al delegaţiunii consiliului. El este capul administraţiunii comunale. El convoacă, prezidează şi închide sesiunile consiliului comunal rural, precum şi şedinţele delegaţiunii. El conduce desbaterile consiliului şi supune deliberărilor acestuia toate chestiunile cari privesc interesele comunei. El aduce la îndeplinire hotărîrile consiliului şi delegaţiunii comunale. El are dreptul să ceară, oricând are nevoie, pentru îndeplinirea obligaţiunilor sale, avizul şi asistenţa delegaţiunii consiliului. El are datoria în deosebi să invite la şedinţele delegaţiunii pe primarii săteşti respectivi, în cazurile când urmează să fie discutate chestiuni cari privesc satele lor. El supraveghează pe primarii săteşti din cuprinsul comunei şi are dreptul să inspecteze toate serviciile lor. El conduce toate serviciile comunale. El are datoria să supravegheze incassările impozitelor, să controleze pe incassatorii săteşti şi să verifice gestiunea lor. El publică în cuprinsul comunei, legile, regulamentele şi ordinele guvernului sau ale autorităţilor superioare. El are datoria, în caz de turburare a ordinei publice, să ia până la sosirea autorităţilor poliţieneşti, toate măsurile necesare pentru restabilirea, ordinei, pentru paza persoanelor şi a averilor şi pentru poprirea vinovaţilor prinşi asupra crimei sau delictului (flagrant delict). El este dator să comunice imediat autorităţilor în drept toate infracţiunile săvârşite pe teritoriul comunei şi să dea concursul necesar pentru cercetările justiţiei.

După expirarea termenului de 5 ani, pentru care a fost ales consiliul comunal, sau în caz de disolvare al consiliului, primarul şi delegaţia consiliului gerează afacerile comunale până la constituirea noului consiliu comunal.

Primarul satului de reşedinţă va îndeplini funcţiunile de prim-ajutor al primarului comunei, pentru tot teritoriul comunei şi-l va putea înlocui în lipsă. Primarii celorlalte sate vor îndeplini sarcinile de ajutoare ale primarului comunal, numai în satele respective.

1. ii) Organizarea comunelor rurale constituite dintr'un singur sat

În comunele rurale constituite dintr'un singur sat, consiliul comunal se alege după normele generale stabilite în legea aceasta pentru alegerea consiliilor săteşti şi a consiliilor comunale urbane.

Numărul consilierilor este: 8 în sate cu o populaţie până la 1.000 locuitori; 10 în sate cu o populaţie până la 2.000 locuitori; 12 în sate cu o populaţie până la 3.000 locuitori; 14 în sate cu o populaţie până la 4.000 locuitori; 16 în celelalte comune rurale dintr'un singur sat, oricare ar fi numărul locuitorilor.

În aceste comune, primarul, ajutorul de primar şi cassierul comunal, se aleg prin vot obştesc, în condiţiunile în care se aleg şi consiliile. Cassierul comunal, în aceste comune, îndeplineşte şi funcţiunea de încasator.

Celelalte dispoziţiuni relative la comunelor rurale formate din mai multe sate, se aplică şi comunelor rurale constituite dintr'un singur sat, în măsura compatibilă cu structura lor. Primarii acestor comune, ca şi primarii săteşti, aleşi prin votul obştesc, nu pot fi îndepărtaţi decât pe cale disciplinară. SECŢIA II Satele

Satele asociate într'o comună rurală formând, din punctul de vedere administrativ, un sector al comunei respective, au o organizaţie, diferind după numărul locuitorilor lor. Satele mici cu o populaţiune până la 600 locuitori se pot administra, după alegere, prin o adunare sătească sau prin un consiliu sătesc. Satele mari cu o populaţie de peste 600 locuitori se administrează în mod obligator prin un consiliu sătesc.

Satele din cuprinsul aceleiaşi comune se pot asocia între ele spre a forma împreună o unitate administrativă sătească. Această asociere nu se poate hotărî decât numai în urma iniţiativei luate de organele deliberative ale unora din ele şi după consimţământul tuturor celorlalte sate cu cari urmează să fie unite. Toate aceste hotărîri, relative la formarea acestor unităţi administrative, prin unirea satelor, sunt supuse aprobării consiliului judeţean.

Satele cari nu dispun de mijloace se pot asocia între ele şi numai pentru un scop determinat sau pentru a-şi susţine unele din servicii şi a-şi plăti în comun o parte din personalul lor administrativ, tehnic, sanitar, şi mai cu seamă pentru retribuirea unui secretar sătesc.

1. a) Organele satelor mici
2. a) Adunarea sătească. Compunerea ei

Satele mici pot avea ca organ deliberativ adunarea sătească sau un consiliu sătesc, ales după voinţa majorităţii cetăţenilor din sat, cum se arată în articolul 59 şi următorii.

Adunarea sătească constituie organul deliberativ al administraţiunii săteşti în aceste sate mici. Ea este alcătuită din toţi membrii comunei din sat, cari sunt capi de familie, au vârsta de cel puţin 25 ani, şi se bucură de plenitudinea drepturilor civile şi politice.

N'au dreptul să ia parte în adunarea sătească:

1. a) Militarii activi, jandarmii şi poliţiştii, cari îşi exercită funcţiunile pe teritoriul comunei respective;
2. b) Călugării;
3. c) Debitanţii de băuturi spirtoase;
4. d) Cei condamnaţi pentru crime şi delicte cari atrag pierderea drepturilor civile şi politice.

Capii de familie din satele în cari funcţionează adunarea sătească ca organ deliberativ al administraţiei săteşti, se înscriu într'o listă specială întocmită în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă ca şi pentru înscrierea alegătorilor comunali. (Art. 15 şi 381 şi următorii). În fiecare an, această listă va fi revizuită înscriindu-se cei ce au întrunit condiţiunile prescrise de lege şi ştergându-se cei ce au pierdut vreuna din aceste condiţii fără alte formalităţi. În ce priveşte gratuitatea procedurii şi penalităţile se aplică dispoziţiunile art. 405 şi 406.

După ce se va fi format, pentru aplicarea legii de faţă, lista capilor de familie cari au dreptul să ia parte la adunarea sătească, în prima întrunire a membrilor adunării, aceştia vor presta, în prezenţa primarului comunal sau a unui delegat al său, următorul jurământ: "Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi Legilor, jur să apăr şi să sprijinesc interesele Ţării." Tot astfel vor presta jurământul capii de familie înscrişi la revizuirea anuală a listei, nimeni neavând dreptul de a lua parte la lucrările adunării săteşti dacă nu a prestat jurământul.

1. b) Atribuţiunile adunării săteşti

În atribuţiunile adunării săteşti ca şi a consiliului sătesc, în conformitate cu dispoziţiunile de mai jos, cu rezervă dispoziţiunilor pentru alegeri, intră în deosebi îngrijirea despre următoarele interese obşteşti: 1. Alegerea primarului sătesc şi a altor slujbaşi ai satului şi eventual fixarea indemnizării sau a salariilor lor; 2. Votarea bugetului sătesc; 3. Să facă propuneri consiliului comunal, asupra contribuţiunilor, necesare satisfacerii nevoilor obşteşti, în limitele fixate de lege; 4. Stabilirea condiţiunilor şi a regulelor de urmat pentru îndeplinirea diferitelor prestaţiuni în natură cerute de lege dela locuitorii satului; 5. Întreţinerea şcoalelor şi a altor instituţiuni culturale din sat. 6. Asistenţa publică, ajutorul medical şi ameliorarea condiţiunilor sanitare ale satului; 7. Organizarea de cooperative pentru cumpărarea de unelte şi maşini agricole şi pentru desfacerea de produse agricole, precum şi de cooperative de consum, de brutării săteşti; 8. Organizarea de ajutoare pentru populaţie în caz de recoltă nesuficientă pentru a asigura însămânţarea ogoarelor şi a lupta împotriva scumpetei şi a foamei; 9. Măsuri pentru îmbunătăţirea rassei vitelor; 10. Construirea şi întreţinerea drumurilor comunale, a podurilor, a vadurilor, a şanţurilor; 11. Administrarea averii săteşti şi în special a izlazurilor, a iazurilor, a stufăriilor şi a altor bunuri săteşti; 12. Achiziţionarea şi înstrăinarea proprietăţilor săteşti, încheierea de împrumuturi şi desemnarea împuterniciţilor şi a mandatarilor în procese, în alte cazuri de interes sătesc; 13. Controlul asupra slujbaşilor satului şi tragerea lor la răspundere în caz de neregulă, şi în special supravegherea gestiunii încasatorului sătesc. 14. Măsuri pentru prevenirea incendiilor şi pentru stingerea lor. 15. Acordarea calităţii de membru al comunei prin primirea unui cetăţean în 16. Alipirea la o altă comună. 17. Măsuri pentru a asigura încasarea regulată a impozitelor şi a taxelor stabilite de lege în folosul Statului al administraţiunilor locale şi al Statului. 18. Toate chestiunile cari privesc buna stare, buna orânduială şi propăşirea statului.

1. c) Funcţionarea adunării săteşti

Adunarea sătească este prezidată, afara de cazurile prevăzute de lege, de către primarul satului sau în lipsa lui de unul din cei doi delegaţi, anume desemnat de adunare. Adunarea sătească, în care primarul, încasatorul şi alt slujbaş, ai satului vor fi chemaţi să-şi dea seama de gestiunea lor, ca şi în cazul când ar urma să se discute plângerile şi învinuirile aduse primarului sătesc, va fi prezidată de un membru al delegaţiei comunale.

Adunarea sătească este convocată după trebuinţă de către primar, de preferinţă, în zilele de Duminică şi de sărbătoare. Convocarea se face prin afişare la primărie şi anunţarea ei cu toba. Primarul este dator să convoace adunarea:

1. a) După cererea, a 1/3 din numărul capilor de familie ai satului;
2. b) După ordinul primarului comunal sau al pretorului. Adunarea sătească este legalmente constituită, când iau parte la adunare cel puţin o jumătate din membrii săi. Hotărârile se iau cu majoritate de voturi; în caz de paritate, propunerea este respinsă. Votarea se face prin ridicare de mâini, prin împărţirea adunării în două şi numărarea voturilor sau în orice alt chip după obiceiul locului. În caz în când se cere votul secret, ca şi pentru alegerea primarului şi a slujbaşilor săteşti, votarea are loc cu bile sau buletine depuse în urne, astfel construite încât să se asigure secretul votului. Hotărîrile adunării săteşti vor fi înscrise într'un registru special şi consemnate de către primarul şi secretarul satului. Dacă după două convocări consecutive nu se întrunesc în număr legal membrii adunării săteşti, consiliul comunei din care face parte satul respectiv va lua în locu-i toate hotărîrile pe cari le va crede de cuviinţă asupra chestiunilor ce au fost puse la ordinea de zi a adunării săteşti, care nu s'a întrunit.
3. d) Primarul sătesc

Primarul sătesc este ales în satele în cari funcţionează o adunare sătească prin votul capilor de familie, iar în satele în cari funcţionează un consiliu sătesc prin sufragiul universal. El nu poate refuza sarcina ce i se impune prin alegere decât în următoarele cazuri:

1. a) Dacă a împlinit vârsta de 60 ani;
2. b) În caz de boală, care l-ar face inapt pentru serviciu;
3. c) Dacă a mai fost ales în servicii săteşti şi a stat în funcţiune tot termenul pentru care a fost ales. Adunarea sătească sau eventual consiliul sătesc este însă în drept să-i accepte demisiunea, pentru motivele pe cari le-ar găsi întemeiate.

Primarul sătesc este organul executiv al adunării săteşti. El are pe lângă celelalte atribuţiuni stabilite de lege, următoarele îndatoriri: 1. Publicarea în sat a legilor şi regulamentelor ca şi a ordinelor şi a instrucţiunilor guvernului; 2. Alcătuirea, împreună cu cei doi delegaţi ai statului, a proiectului de buget, a veniturilor şi cheltuelilor statului, precum şi darea de seamă anuală, asupra, executării bugetului din anul precedent; 3. Revizuirea cel puţin odată pe lună împreună cu cei doi delegaţi ai satului; a cassei şi controlul gestiunii încasatorului sătesc; 4. Îngrijirea de registrul membrilor comunei, locuitori ai satului, precum şi de registrul capilor de familie cari au dreptul să ia parte la adunarea sătească; 5. Aducerea la îndeplinire a însărcinărilor primite dela administraţia comunală, ca şi dela cea judeţeană; 6. Paza bunei ordine şi măsuri pentru siguranţa publică; 7. Măsuri pentru siguranţa ogoarelor, a fâneţelor şi pădurilor depe teritoriul satului, organizarea măsurilor de ajutor în caz de incendiu, revărsări de apă, etc.; 8. Supravegherea pentru respectarea regulamentelor sanitare şi chemarea la răspundere a celor cari le-ar încălca; 9. Înştiinţarea autorităţilor în drept şi luarea primelor măsuri pentru descoperirea şi poprirea vinovaţilor de crime şi delicte.

Odată cu alegerea primarului sătesc, adunarea sătească alege pe încasator şi doi delegaţi cari să ajute pe primar la îndeplinirea însărcinărilor sale, precum şi săi înlocuiască în caz de lipsă, în ordinea vârstei. Primarul, încasatorul şi delegaţii săteşti se aleg pentru un period de doi ani, prin vot secret cu bile. Adunarea convocată pentru alegerea primarului, încasatorului şi a delegaţilor, va fi prezidată de un membru al delegaţilor consiliului comunal, anume, desemnat pentru aceasta.

1. e) Alţi funcţionari săteşti

Străjerii satului se aleg pentru un

1. an) Primarul, încasatorul şi străjerii satului pot fi realeşi, dar numai cu consimţământul lor. Încasatorii săteşti trebuie să fie absolvenţi ai şcoalei primare. Ministerul de Interne va putea însă hotărî ca, în localităţile în care această condiţie nu ar putea fi realizată să fie admişi provizoriu şi ştiutori de carte cari ar trece un examen stabilit în acest scop.

Adunarea sătească numeşte, în condiţiunile prescrise de art. 70, pentru satele mari pe secretarul sătesc, care numire urmează să fie confirmată de către delegaţia consiliului judeţean. Când mai multe sate se asociază pentru a plăti un secretar sătesc, se formează o comisiune din câte trei reprezentanţi ai satelor asociate, şi anume primarul şi doi delegaţi ai fiecărui sat, spre a recomanda trei candidaţi, din cari delegaţia judeţeană numeşte unul ca secretar al satelor asociate. Comisiunea este prezidată de primarul comunei din care fac parte satele respective. Adunarea sătească sau eventual consiliul sătesc, desemnează pe delegaţii lor în această comisiune, anume pentru fiecare caz în parte. Adunarea sătească numeşte, cu aprobarea delegaţiunii comunale, eventual, şi alţi slujbaşi necesari pentru funcţionarea serviciilor săteşti.

1. b) Înfiinţarea consiliului sătesc ales în satele mici. Dispoziţii comune.

Şi în statele mici poate fi constituit, ca organ deliberativ, un consiliu sătesc, ales după normele stabilite în această lege, pentru alegerea consiliilor comunale în comunele formate dintr'un singur sat.

În acest caz, propunerea de constituire a unui consiliu sătesc ales trebuie să fie însuşită de cel puţin 20 capi de familie dintre membrii comunei, locuitori ai satului, şi anunţată într'o adunare sătească, care o pune la ordinea zilei, pentru altă adunare a satului, anume convocată în acest scop, cel puţin peste o lună după anunţarea propunerii. În această adunare e necesară prezenţa de cel puţin două treimi din capii de familie ai satului, şi propunerea poate fi primită cu o majoritate absolută de voturi.

Hotărîrea astfel votată de adunarea sătească, intră în vigoare numai după aprobarea consiliului judeţean care fixează şi data alegerii consiliului sătesc. În cazul când cel puţin cinci capi de familie au format o protestare, contestând validitatea hotărîrii de desfiinţare a adunării săteşti delegaţiunea consiliului judeţean va orândui ancheta şi va putea eventual să hotărască convocarea din nou a adunării săteşti, care va fi chemată să repete votul în prezenţa unui reprezentant al delegaţiunii judeţene.

În satele mici în cari funcţionează ca organ deliberativ, în conformitate cu articolele de mai sus, un consiliu sătesc ales, vor fi totuş supuse hotărîrii votului obştesc al membrilor comunei din sat, după ce vor fi discutate şi votate de consiliul sătesc următoarele chestiuni: 1. Bugetul sătesc. 2. Propunerile pentru înfiinţarea de noui taxe şi contribuţiuni. 3. Autorizarea de a încheia împrumuturi săteşti. 4. Întreprinderea de lucrări cari ar necesita cheltuieli mari, angajând veniturile satului pentru mai mulţi ani. 5. Recunoaşterea calităţii de membru al comunei prin primirea în obştea satului. 6. Alipirea la o altă comună rurală. Deasemenea alegerea primarului are loc ca şi în satele mari, prin sufragiul obştesc, pe un termen de cinci ani.

Adunarea sătească constituită din întrunirea obştească a capilor de familie, ca organ deliberativ al administraţiunii săteşti, poate fi reînfiinţată, fie după propunerea consiliului sătesc, fie după o propunere însuşită de cel puţin 20 la sută din capii de familie ai satului urmându-se procedura stabilită în art. 60 şi 61 pentru înfiinţarea consiliului sătesc, însă numai după expirarea mandatului consiliului respectiv. Deasemenea adunarea sătească nu poate fi înlocuită prin consiliu decât după ce aceasta a funcţionat pe o durată egală cu cea a consiliului.

1. c) Organele satelor mari

În satele cu o populaţie de peste 600 locuitori, constituirea unui consiliu sătesc ales ca organ deliberativ al administraţiunii săteşti este obligatoriu. Consiliul sătesc va fi compus conform dispoziţiunilor din art. 39-41, şi va funcţiona conform art. 27 şi următorii.

Organele executive ale administraţiunii săteşti în satele muri sunt: 1. Primarul. 2. Ajutorul de primar. 3. Delegaţia consiliului sătesc. 4. Încasatorul sătesc.

Delegaţiunea consiliului se alege de consiliu, îndată după constituirea lui, în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă, pentru tot timpul de funcţionare a consiliului. Primarul şi ajutorul de primar sunt aleşi prin votul obştesc, în aceleaşi condiţiuni ca şi consiliile săteşti. Numirea încasatorului sătesc, desemnat de consiliul sătesc, trebuie de asemenea supusă ratificării, prin votul obştesc al alegătorilor. El este ales pentru doi ani şi nu poate fi reales fără consimţământul său.

Afară de atribuţiunile organelor corespunzătoare în satele mici, administraţia satelor mari îngrijeşte de toate interesele locale, în măsura mijloacelor lor, în condiţiunile şi după normele arătate mai jos relativ la administraţia comunală.

Încasatorul sătesc, în satele mari ca şi în cele mici percepe sub supravegherea primarului, numai impozitele şi taxele săteşti, ci şi cele stabilite de lege în folosul comunelor şi altor administraţiuni locale superioare sau în folosul Statului. După încasarea tuturor dărilor impuse locuitorilor satului, încasatorul sătesc scăzând partea cuvenită satului, depune restul la administraţia financiară a judeţului în schimbul unei chitanţe, fie direct, fie prin cassieria comunală. Repartizarea sumelor astfel încasate, între diferitele administraţiuni locale şi Stat, cade în sarcina administraţiunii financiare judeţene.

Primarul, delegaţia şi consiliul sătesc exercită controlul şi supravegherea gestiunii încasatorului în conformitate cu regulamentul elaborat pentru acesta. Satul sau comuna sunt solidar responsabile cu încasatorul faţă de fisc şi de administraţiile locale superioare pentru gestiunea lui. Un regulament special va stabili condiţiunile şi limitele acestei răspunderi.

Secretarul sătesc este numit de consiliul sătesc, această numire însă urmează să fie confirmată de preşedintele delegaţiei consiliului judeţean şi este făcută pe timpul duratei consiliului. Secretarul sătesc trebuie să posede cel puţin, diploma unei şcoale secundare, însă Ministerul de interne, în localităţile în cari aceasta s'ar crede necesar, poate dispune ca, pentru un period determinat, să fie admişi provizoriu, secretari săteşti cu titluri inferioare, în urma unui examen de admitere înaintea comisiunii întocmită în vederea acestui scop de către delegaţiunea judeţeană în capitala judeţului. Partea II Comuna urbană SECŢIA I Organele comunelor urbane

Organele deliberative în oraşe şi municipii sunt: consiliile comunale urbane şi consiliile municipale. Organele lor executive sunt:

1. a) Primarul;
2. b) Ajutorul de primar;
3. c) Delegaţia consiliului comunal sau municipal. Acestora sunt subordonaţi un secretar comunal şi diferitele servicii comunale.

Alegerea consiliilor, constituirea lor, alegerea organelor lor executive, atribuţiunile fiecăruia din acestea, precum şi funcţionarea lor, sunt reglementate prin dispoziţiunile secţiunii a II-a din această parte şi ale părţilor următoare (3-9), cari privesc atât administraţia comunelor urbane cât şi administraţia comunelor rurale, cu deosebire a acelora cari nu sunt formate din mai multe sate, şi cu rezerva dispoziţiunilor de mai sus. SECŢIA II Compunerea consiliilor orăşeneşti şi municipale

Consiliul este compus din membrii aleşi şi membrii de drept.

Alegerea membrilor consiliilor orăşeneşti şi municipale se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret, obligator, cu scrutin de listă, pe baza reprezentării proporţionale în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă.

Numărul consilierilor se stabileşte în proporţiune cu populaţia. Acest număr este de: 36 în municipiile cu o populaţie care întrece numărul de 100.000 locuitori; 32 în municipiile cu o populaţie care întrece numărul de 50.000 locuitori; 32 consilieri în oraşele reşedinţă de judeţ cari au cel puţin 12.000 locuitori; 24 în oraşele cu o populaţie de peste 25.000 locuitori; 18 în oraşele cu o populaţie de peste 10.000 locuitori; 16 în celelalte comune urbane, ori care ar fi numărul locuitorilor.

Din 10 în 10 ani, consiliul comunal va verifica dacă creşterea populaţiunii nu necesită o schimbare în numărul consilierilor comunali aleşi în conformitate cu normele stabilite în articolul precedent. În acest caz, votul consiliului comunal va fi supus aprobării directorului ministerial.

Sunt membri de drept cu vot deliberativ în consiliile urbane:

1. a) Rectorul universităţii sau conducătorul şcoalei de învăţământ superior din localitate;
2. b) Câte un reprezentant al şcoalei Statului din localitate, de învăţământ primar, secundar (gimnazii, şcoli normale profesionale, medii) şi un reprezentant al şcoalelor secundare particulare cu drept de publicitate, cari aparţin grupului minorităţii celei mai numeroase din localitate, desemnaţi prin vot de membrii corpului din care fac parte.
3. c) Câte un reprezentant al bisericilor naţionale şi un reprezentant al bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioşi din localitate, desemnaţi prin vot de membrii corpului din care fac parte;
4. d) Preşedinţii Camerelor de industrie şi comerţ şi ai Camerelor de agricultură din localitate.
5. e) Un membru ales de către industriaşii şi comercianţii din localitate, cari au drept de alegători pentru Camera de comerţ şi industrie respectivă.

Desemnarea consilierilor de drept are loc înainte de constituirea consiliului comunal sau municipal. Orice contestaţiune pentru comune urbane se adresează consiliului judeţean, contestaţiunile pentru municipii se adresează comitetului local de revizuire. Hotărîrile acestora pot fi atacate de cei interesaţi, pe căile stabilite în legea de faţă.

Membrii de drept ai consiliului vor fi convocaţi, ca şi consilierii aleşi, la toate şedinţele consiliului.

Şefii diferitelor servicii comunale vor fi invitaţi la şedinţele consiliului şi ascultaţi ori de câte ori vor fi supuse dezbaterilor consiliului chestiunile de competinţa lor. Părerile lor vor fi consemnate în procesul-verbal al şedinţei.

Durata mandatului consilierilor aleşi este de 5 ani. Membrii de drept sunt desemnaţi pe acelaş termen, dar mandatul lor încetează dacă ei pierd situaţia în temeiul căreia au fost desemnaţi. În cazul acesta, cei în drept vor desemna o altă persoană în locul vacant, în termen de 15 zile dela ivirea vacanţei. Vacanţa trebuie comunicată imediat autorităţii tutelare. Dacă numirea întârzie peste acest termen, consiliul poate el însuşi desemna pe nouii membri de drept.

Mandatul de consilier comunal este gratuit. Partea III Constituirea consiliilor comunale

Dacă nu au fost contestaţii asupra alegerilor, sau dacă ele s'au găsit neîntemeiate, consilierii municipiilor se convoacă îndată de directorul ministerial local, în comunele urbane de către prefectul judeţului, iar în comunele rurale şi sate de către pretori, pentru a se pronunţa asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, a depune jurământul, a proceda la alegerea primarului când acesta este ales de consiliu, a ajutorului de primar şi a delegaţiunii consiliului. Convocarea va arăta scopul pentru care este chemat consiliul. Până la intrarea în funcţiune a primarului, consiliul este prezidat de cel mai în vârstă dintre membrii săi.

La şedinţa de constituire trebuie să fie prezentă majoritatea absolută a membrilor cari compun consiliul. Preşedintele pune în desbateri, ca prim punct al ordinei de zi, cazurile de incapacitate, de nedemnitate şi incompatibilitate. Consiliul hotărăşte cu majoritatea absolută de voturi, cei puşi în cauză neavând drept de vot. Ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi afinii de acelaş grad, precum şi rudele de al treilea grad nu pot fi în acelaş timp membri în acelaş consiliu. Între doi Consilieri, în gradul de rudenie mai sus arătat, va fi preferit cel mai în vârstă.

Jurământul consilierilor validaţi se va presta în şedinţă publică, în prezenţa directorului local la sediul directoratului, pentru municipiu reşedinţă al directoratului, în prezenţa prefectului sau a unui delegat al său pentru celelalte municipii şi oraşe, iar în comunele rurale şi sate în prezenţa prefectului sau a pretorului. Jurământul va avea cuprinderea următoare: "Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi Legilor; jur să apăr şi să sprijinesc interesele Ţării". Dacă în termen de 15 zile dela respingerea contestaţiunilor asupra alegerilor sau dela expirarea termenului înlăuntrul căruia puteau să se facă contestaţii, consiliul comunal nu a fost convocat, el se întruneşte de drept şi prestarea jurământului se va putea face în faţa preşedintelui de vârstă al consiliului. Consiliile comunale urbane ţinând seamă de cunoştinţele membrilor cari le compun se vor împărţi, pentru o mai bună administrare a intereselor locale, în comisiuni pe specialităţi, din cari vor fi obligator instituite: comisie financiară, edilitară şi de asistenţă socială.

După depunerea jurământului se alege primarul, ajutorul de primar şi delegaţia consiliului comunal. Deasemenea consiliul alege şi o comisiune de verificare pe termen de un an, compusă din 5 membri. În urma acestor alegeri, preşedintele provizoriu declară consiliul comunal constituit.

În contra încheierilor consiliului privitoare la cazurile de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, precum şi a tuturor actelor de constituire, cei interesaţi, ca şi orice alegători, au dreptul de apel la comitetul local de revizuire pentru municipii, la delegaţia consiliului judeţean, pentru oraşe, comune şi sate. Termenul de apel este de 10 zile dela pronunţarea deciziunii. Aceste autorităţi sunt datoare a se pronunţa asupra apelurilor primite în cel mult 15 zile dela înregistrarea lor. Hotărârile acestor autorităţi pot fi atacate în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă, înaintea comitetului local de revizuire şi a comitetului central de revizuire. Autorităţile superioare sunt obligate să sesizeze consiliile comunale cari sunt datoare a se pronunţa asupra tuturor cazurilor de incapacitate, nedemnitate sau incompatibilitate de cari ar avea cunoştinţă în tot cursul duratei mandatului consilierilor şi chiar din oficiu.

Consilierii cari nu se prezintă să presteze jurământul, sau cari refuză să-l presteze, precum şi cei cari după depunerea jurământului lipesc fără motive dela 5 şedinţe consecutive ale consiliului în cursul unui an, vor fi declaraţi demisionaţi prin votul consiliului respectiv. Partea IV Funcţionarea consiliilor comunale

Consiliul comunal se întruneşte cel puţin odată pe lună, la, datele hotărîte îndată după constituire. Convocările cuprinzând ordinea de zi, se vor face de primar, iar dacă acesta omite a le face, consiliul se va întruni de drept la datele fixate. Consiliul poate fi convocat în sesiune extraordinară ori de câte ori interesele comunei ar cere-o, fie din iniţiativa primarului, fie după cererea unei cincimi din numărul membrilor ce compun consiliul. Şedinţele consiliului comunal se vor ţine în localul primăriei.

Nici o chestiune neprevăzută în ordinea de zi, nu poate fi supusă deliberărilor consiliului, afară de cazurile când urgenţa este votată cu două treimi de voturi ale membrilor prezenţi. Ea poate fi cerută de oricare din membrii consiliului. Motivarea urgenţei cuprinsă în procesul-verbal al şedinţei trebuie să învedereze că întârzierea ar putea păgubi comuna.

Consiliul nu poate delibera decât fiind faţă majoritatea absolută a membrilor ce-l compun. Pentru votarea bugetului şi aprobarea conturilor este necesară prezenţa a două treimi din membrii consiliului. Dacă după două convocări consecutive, consiliul nu s'a adunat în număr legal, membrii care vor fi lipsit fără justificare vor fi amendaţi de autoritatea tutelară, fără ca amenda să poată fi mai mare de 5.000 lei. Dacă în urma aplicării amenzii, consiliul nu s'a adunat nici la a treia convocare, el va fi disolvat după cererea autorităţii tutelare.

Orice hotărîre luată de consiliul comunal în şedinţele sale, pentru care nu au fost convocaţi toţi membri consiliului, este nulă.

Primarul sau înlocuitorul său deschide şi închide şedinţele, prezidează şi conduce desbaterile.

Fiecare şedinţă a consiliului începe cu citirea sumarului şedinţei precedente, care se supune votului şi aprobării consilierilor. Ei au dreptul să facă, observaţiuni asupra modului cum au fost trecute în procesul-verbal părerile lor şi să ceară eventual rectificarea.

Nici o chestiune de specialitate nu poate fi supusă deliberării consiliului, fără referatul funcţionarului competent, care referat va fi obligator citit înainte de începerea dezbaterilor şi menţionat în procesul-verbal al şedinţei.

În toate chestiunile relative la bugetul comunei şi la gestiunea ei financiară va fi ascultată comisiunea de verificare, care va face înainte de votarea bugetului un raport amănunţit asupra, stării financiare a comunei şi trebuinţelor ei bugetare.

Consiliul comunal poate decide să fie chemat în şedinţă şi ascultat orice expert de ale cărui lămuriri ar avea nevoie. Medicul comunal va fi invitat la toate şedinţele consiliului şi îşi va da părerea asupra tuturor chestiunilor cari privesc salubritatea şi sănătatea publică. La şedinţele consiliului comunal în municipii şi oraşe, prefectul de judeţ poate lua parte şi face observaţiunile pe cari le găseşte necesare. În comunele rurale acelaş drept îl are pretorul plăşii, iar în sate primarul comunei rurale respective.

Hotărîrile consiliului comunal sunt luate cu majoritate absolută a membrilor prezenţi, afară de cazurile când legea ar dispune altfel. Toţi membrii votează pe faţă dacă legea nu dispune altfel, şi dacă nu sunt chestiuni de persoane când votul este secret. Preşedintele votează cel din urmă.

Pentru toate întrunirile şi deliberările se vor încheia procese-verbale semnate de primar, de secretar sau de notar şi de doi membri desemnaţi de consiliu. Procesele-verbale vor fi apoi trecute prim registru special sigilat şi parafat, unde vor fi semnate numai de primar şi notar sau secretar.

Şedinţele consiliului sunt publice. După cererea unei treimi a membrilor prezenţi, consiliul poate decide fără desbateri şi cu majoritate de două treimi ca şedinţa să fie secretă. Deliberaţiunile asupra bugetului sau cari au de obiect impozitele ori o cercetare a socotelilor nu pot fi secrete. Notarul în comunele rurale şi secretarul comunei în celelalte comune asistă la toate şedinţele. Primarul, ajutorul de primar sau consilierul care prezidează, are în timpul şedinţei şi deliberaţiunilor poliţia adunării. Ei pot ordona scoaterea din sala de şedinţă a oricărui turburător al ordinei. În caz de crime sau delicte, săvârşite în timpul şedinţei, ei vor constata faptul prin proces-verbal, vor putea aresta pe culpabil şi vor sesiza parchetul.

Orice locuitor este în drept să obţină copii parţiale sau totale depe procesele-verbale ale consiliului, după bugete şi conturi, în afară de deliberările urmate în şedinţă secretă.

Orice alegător al comunei, ca şi orice persoană interesată, poate cere de la instanţele în drept nulitatea sau anularea deliberărilor consiliului comunal, în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă. Partea V Atribuţiunile consiliilor comunale

Consiliul comunal deliberează asupra tuturor chestiunilor cari privesc interesele comunei şi controlează actele administraţiunii comunale.

Sunt de interes local comunal în deosebi: 1. Chestiunile privitoare la învăţământul primar şi elementar, profesional şi secundar şi anume: clădiri, reparaţiuni, întreţineri de şcoale comunale, procurarea materialului didactic şi controlul administrativ asupra şcoalelor respective. 2. Chestiunile comunale în legătură cu cultele locale. 3. Sănătatea publică şi asistenţa socială şi anume: clădiri, reparaţiuni şi întreţineri de spitale, laboratoare, dispensarii, infirmerii, aziluri, procurarea de material, medicamente, asanarea localităţilor. Aplicarea şi controlul măsurilor de igienă socială şi alimentară; aplicarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea epidemiilor şi epizootiilor; luarea tuturor măsurilor de executarea ordinelor date de autorităţile centrale în această privinţă; măsuri în contra şomajului şi creearea unui fond bugetar pentru ajutorarea şomerilor. 4. Chestiunile privitoare la creşterea, vitelor şi la aplicarea măsurilor de medicină veterinară. 5. Construirea şi întreţinerea străzilor, a drumurilor, a podurilor şi a tuturor căilor de comunicaţie de orice natură, pe uscat şi pe apă; canalizări, rectificări de cursuri de apă şi în genere orice lucrare publică de interes local. 6. Chestiunile privitoare la edilitate, construcţiuni de clădiri publice şi particulare, deschideri de drumuri şi de pieţe, alimentarea cu apă, canal, iluminat; sistematizarea comunei, înlesnirea circulaţiunii pe drumuri, străzi, pieţe, cheiuri şi alte artere. 7. Măsuri pentru protecţiunea peisajelor, apărarea monumentelor şi obiectelor de artă, înfiinţarea de muzee locale. 8. Măsuri privitoare la educaţia, cetăţenească, şcoli de adulţi, desvoltarea şi sprijinul educaţiei fizice. 9. 1. Chestiuni privitoare la reorganizarea şi ajutorarea agriculturii, cooperaţiei, creditului popular, comerţului, industriei şi muncii şi în general la întreaga economie a comunelor. 10. Înlesnirea aprovizionării populaţiunii cu articole de prima necesitate, precum şi măsuri pentru normalizarea şi controlul preţurilor acestor articole, putând face în acest scop chiar acte de comerţ, numai pentru a înlătura specula. 11. Votarea bugetului de venituri şi cheltueli. 12. Crearea veniturilor de orice natură, aşezarea şi perceperea taxelor, cotizaţiunilor şi impozitelor în limitele fixate de lege. 13. Chestiuni privitoare la împrumuturi. 14. Cercetarea gestiunii mânuitorilor de fonduri comunale, controlul aplicării bugetelor respective, precum şi al instituţiunilor puse sub supravegherea lor. 15. Controlul şi supravegherea bunului mers al instituţiunilor de binefacere. 16. Chestiuni privitoare la intentări de procese, înstrăinări, schimburi, concesionări, primiri de daruri, transacţiuni. 17. Chestiuni privitoare la alipiri şi deslipiri de sate şi cătune, schimbări de reşedinţe ale comunelor, transformări ale comunelor rurale în urbane şi vice-versa şi în genere orice modificări teritoriale ale comunelor şi ale altor împărţiri administrative, cum sunt sectoarele comunale din cuprinsul lor. 18. Măsuri privitoare la poliţia drumurilor, a străzilor, a spectacolelor, a moravurilor, poliţie comunală şi în genere orice măsuri pentru a asigura liniştea, paza averii, a vieţii cetăţenilor şi buna ordine publică. 19. Întocmirea de regulamente privitoare la edilitate, la igienă, salubritate, poliţia rurală şi comunală, la impozite, taxe şi alte venituri, precum şi la organizarea diferitelor servicii comunale. 20. Cooperarea cu judeţele şi cu Statul la acele lucrări şi întreprinderi de interes obştesc, cari pot fi de folos local. 21. Dreptul de a conferi cetăţenia de onoare acelor persoane cari şi-au câştigat merite deosebite prin daruri, legate, îmbunătăţiri şi servicii de seamă aduse comunei. Această distincţiune nu se poate acorda decât cu o majoritate de două treimi a membrilor consiliilor respective. 22. Dreptul de a da şi schimba numele străzilor. 23. Dreptul de a adresa autorităţilor superioare reclamaţiuni sau memorii relative la îmbunătăţiri, transformări, sau modificări ce ar socoti să se facă în diferite legi şi regulamente, în interesul localităţii, exprimând dorinţe, făcând propuneri asupra stării şi trebuinţelor diferitelor servicii publice, cari ar fi în legătură cu interesele locale. Consiliile însă nu pot face sau publica protestaţiuni, proclamaţiuni sau adrese cu caracter politic. 24. Consiliile comunale se pot pune în comunicaţii între ele, precum şi cu celelalte autorităţi în chestiuni de interese locale prin mijlocirea primarului.

Consiliul comunal, în comisiunile speciale însărcinate cu îngrijirea diferitelor chestiuni privitoare la: învăţământ, cult, sănătate publică, ocrotiri sociale, edilitate, agricultură, etc., poate primi şi persoane din afară de consiliu, cari să dea concursul lor administraţiunii comunale în aceste chestiuni. Partea VI Regulamentele comunale, edilitatea şi poliţia construcţiilor SECŢIA I Întocmirea şi cuprinsul regulamentelor comunale

Pentru întocmirea regulamentelor de igienă şi salubritate, de edilitate şi poliţie comunală, consiliile comunelor suburbane sunt datoare a lua avizul comunei de care este alipită. Pentru aplicarea acestor regulamente comunale suburbane se pot asocia cu comuna urbană sau municipiul învecinat, spre a înfiinţa şi întreţine împreună servicii de execuţiuni şi de control. În caz de neînţelegeri, fie asupra dispoziţiunilor regulamentare, fie asupra condiţiunilor intervenite între comunele suburbane şi oraşe, va hotărî delegaţiunea judeţeană, iar între comunele suburbane şi municipii, comitetul local de revizuire.

Prin regulamente comunale se pot prevedea măsuri pentru asigurarea aplicării lor, pentru executarea lucrărilor impuse printr'însele şi pentru desfiinţarea celor executate în contra prescripţiunilor lor, fixându-se şi în ce proporţiuni lucrările şi cheltuelile necesare cad în sarcina contravenienţilor, precum şi alte sancţiuni. Pedepsele aplicate nu vor trece peste cinci sute de lei amendă în sate, comune rurale şi oraşe nereşedinţe şi peste cinci mii lei în oraşe reşedinţe şi municipii; în caz de recidivă, pe lângă amendă se poate prevedea executarea lucrărilor necesare în contul contravenienţilor, precum şi închiderea locuinţelor insalubre şi a localurilor de comerţ.

Regulamentele comunale sunt supuse aprobării autorităţilor superioare, în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă. Ele nu pot conţine dispoziţiuni contrarii legilor şi regulamentelor generale de administraţiune publică în vigoare şi nici intereselor superioare ale Statului.

Regulamentele devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoştinţa publică în comunele rurale prin afişarea lor sau în alt mod obişnuit, iar în comunele urbane prin publicarea în Monitorul Oficial ori prin "Monitorul Judeţului", sau al comunei, sau în lipsă, prin afişare la primărie sau la prefectura. Dovada afişării sau publicării se face prin încheierea de proces-verbal semnat de primar şi de secretarul comunal.

Prin regulamentele de edilitate se prescriu mai ales măsuri; Pentru determinarea vetrei comunelor, rezervându-se pe cât va fi cu putinţă locul în vatră pentru Casa comunală, pentru şcoale de diferite grade, pentru grădini de copii, biblioteci, biserici şi în genere, pentru tot felul de clădiri publice; Pentru alinierea străzilor şi a pieţelor şi pentru ridicarea planurilor necesare de aliniere şi nivelare; Pentru închideri şi deschideri de străzi, şosele, pieţe, pentru numirea lor şi numerotarea locuinţelor; Pentru alinierea clădirilor şi stabilirea regulelor de construcţiune, luându-se în consideraţiune situaţiunea topografică, amintirile istorice şi cerinţele salubrităţii, circulaţiunii, comerţului şi industriei; pentru orice lucrări cari sa'r mai găsi necesare pentru înfrumuseţarea şi sistematizarea comunelor.

Prin regulamente de higienă şi salubritate publică, se vor lua măsuri mai ales: Pentru vânzarea substanţelor alimentare şi a articolelor de primă necesitate; Pentru privigherea abatoarelor şi pieţelor comunei şi pentru executarea măsurilor privitoare la stabilimentele şi întreprinderile insalubre; Pentru înlăturarea cauzelor de infecţiune şi a exalaţiunilor nesănătoase; Pentru igiena locuinţelor, curăţirea şi cultivarea locurilor virane; Pentru înfiinţarea şi buna întreţinere a latrinelor şi a locurilor unde se depun gunoaiele şi lăturile; Pentru poliţia înmormântărilor şi cimitirelor; Pentru întreţinerea fântânelor, puţurilor şi a apelor de cari se serveşte populaţiunea sau din cari se adapă vitele; Pentru oprirea întinderii boalelor infecţioase şi contagioase.

Prin regulamente de municipalizare, întocmite de consiliile comunale urbane şi municipale, se vor determina condiţiunile privitoare la îndestularea populaţiunii cu articole de primă necesitate. Aceste regulamente sunt supuse aprobării comitetului local de revizuire.

Prin regulamente privitoare la veniturile comunelor, se vor înfiinţa taxe pentru:

1. a) Folosinţa bunurilor din domeniul public al comunelor, pieţe, trotuare, grădini, bâlciuri, târguri de orice fel, locuri de păşune şi altele;
2. b) Pentru uzul drumurilor comunale, străzilor, bulevardelor, cu camioane automobile, cu căruţe de povară şi cu orice vehicule, cari, fie din cauza greutăţilor, fie din cauza poverii ce transportă, aduc vătămarea acestor drumuri;
3. c) Pentru diferitele servicii ce comuna ar organiza pentru folosinţa sau în interesul locuitorilor, precum sunt: Serviciul apelor şi al canalelor, curăţirea latrinelor, ridicarea gunoaielor şi lăturilor, măturatul şi stropitul trotuarelor, ridicarea zăpezei, controlul vânzării alimentelor şi cântăritul mărfurilor, cotitul vaselor, curăţitul coşurilor, afişajul, mijloacele de transport.

Prin regulamentele de poliţie comunală se iau măsuri mai cu seamă pentru fixarea preţurilor şi controlul, vânzării alimentelor şi altor articole de primă necesitate; putându-se prevedea pentru contravenienţi, pe lângă amendă şi confiscarea imediată a alimentelor şi a mărfurilor puse în vânzare împotriva prescripţiunilor; Pentru asigurarea şi înlesnirea circulaţiunii pe străzi, şosele, pieţe, cheiuri şi alte locuri publice; Pentru asigurarea moralităţii publice prin supravegherea jocurilor de noroc, a caselor de joc, a prostituatelor şi a caselor de prostituţie; Pentru asigurarea mijloacelor de transport în interiorul comunei şi fixarea tarifelor de curse în oraş cu orice vehicule publice; Pentru luminatul şi măturatul comunelor, ridicarea ruinelor, dărâmarea sau repararea clădirilor cari ameninţă cu ruina, oprirea de a expune la ferestre sau alte locuri obiecte cari prin căderea lor ar putea aduce vătămarea trecătorilor sau vecinilor, oprirea de a face murdării în străzi, maidane, precum şi de a arunca în străzi lichide, gunoaie şi obiecte vătămătoare circulaţiunii sau sănătăţii publice; Pentru transportarea cadavrelor, menţinerea bunei ordine şi a cuviinţei în cimitire, fără deosebire de culte şi credinţe religioase; Pentru prevenirea şi încetarea incendiilor, inundaţiilor şi altor asemenea întâmplări; Pentru paza alienaţilor a căror stare ar putea compromite morala publică, siguranţa persoanelor şi păstrarea proprietăţii; Pentru stârpirea animalelor rău făcătoare, a insectelor şi a păsărilor dăunătoare sădirilor şi recoltelor; Pentru paza ţarinelor, recoltelor, viilor, pometurilor, fâneţurilor, islazurilor şi sădirilor de tot felul; Pentru folosinţa apelor depe teritoriul comunei; Pentru târguri şi bâlciuri, (iarmaroace), serbări şi altele; Pentru prevenirea accidentelor, rezultând din săpături şi scoaterea pământului, nisipului şi pietrişului; Pentru strângerea recoltelor la timp; Pentru înregistrarea vitelor, asigurarea proprietăţilor şi determinarea condiţiilor de înstrăinare. SECŢIA II Edilitatea şi poliţia construcţiilor

Comunele urbane şi suburbane, staţiunile balneare şi climaterice, sunt datoare să-şi întocmească planuri de aliniere, nivelment şi sistematizare, să revizuiască şi să completeze pe cele existente, aşa încât în termen de 10 ani dela promulgarea acestei legi, toate aceste planuri să fie definitiv întocmite şi aprobate. La întocmirea planurilor se va ţine seama de cerinţele viitorului, rezervându-se şi determinându-se locuri pentru pieţe, grădini, pentru plantaţiuni, parcuri, pentru servicii, edificii şi monumente publice; pentru deschiderea a noui artere de comunicaţiuni, precum şi pentru orice alte trebuinţi după împrejurări şi localitate. Pentru comunele rurale, planurile se vor întocmi în marginile nevoilor locale.

Planurile vor fi făcute pentru comunele urbane şi suburbane, staţiuni balneare şi climaterice, de serviciile tehnice respective, iar pentru lucrări ce n'ar putea fi executate de acestea, de specialişti angajaţi de consiliul comunal, iar pentru comunele rurale, de către serviciul tehnic al judeţului sau de un delegat al acestuia.

Pentru comunele cari în total sau în parte au fost distruse în urma răsboiului, planurile se vor întocmi de serviciile tehnice ale Statului, pe socoteala acestuia, în termen de un an de la promulgarea legii.

Se instituie la reşedinţa fiecărui judeţ, sub preşedinţia preşedintelui delegaţiunii judeţene, o comisiune pentru sistematizarea comunelor, compusă din membrii consiliului de igienă al judeţului, iar în comunele cari au un consiliu de igienă, din membrii acestui consiliu. În municipii, comisiunea va fi prezidată de primarul municipiului. Comisiunile vor lua avizul şefilor diferitelor servicii şi vor putea cere avizul experţilor în materie de arhitectură, inginerie, artă, arheologie, industrie şi comerţ.

Comisiunile judeţene vor fi ajutate în lucrările lor de către o subcomisiune ce se va institui la reşedinţa fiecărei plăşi, din pretori, medicul plăşii, un inginer sau un conducător, subrevizorul şcolar, un agronom şi un silvicultor, dacă se vor găsi în localitate. Aceste, subcomisiuni vor ţine la dispoziţia locuitorilor planuri de case şi de instalaţiuni agricole şi de industrie, planuri cari vor fi aprobate de către serviciul tehnic al Ministerului de Interne sau întocmite deadreptul prin îngrijirea acestuia.

Consiliul tehnic superior din Ministerul de Lucrări Publice, va stabili regulele generale, după cari se vor conduce comunele la întocmirea planurilor şi proiectelor de sistematizare, precum şi la executarea lucrărilor.

Atât comisiunile locale cât şi secţia tehnică exercită controlul, pentru ca autorităţile comunale să se conformeze prescripţiunilor legii şi când o comună, după trei ani dela punerea în aplicare a legii, nu va început lucrările pentru întocmirea planurilor şi proiectelor necesare, vor interveni ca directorul ministerial pentru municipii, şi preşedintele delegaţiunii judeţene pentru celelalte comune şi sate, să le pună în întârziere. Dacă în termen de şase luni aceste administraţiuni nu vor da urmare acestor invitaţiuni, lucrările vor fi întreprinse de comisiunea respectivă, pe socoteala municipiului sau comunei, iar cheltuielile vor fi înscrise în buget ca obligatorii. În acest caz, comisiunile vor putea da însărcinări serviciilor tehnice judeţene sau comunale, şi la trebuinţă a angaja specialişti pentru facerea planurilor şi proiectelor. Îndată ce planurile şi proiectele vor fi întocmite, primarul va cere asupra lor avizul comisiunii de sistematizare respectivă, şi cu acest aviz le va supune deliberării consiliului comunal, care va fi dator să se pronunţe în cel mult şase luni. Oricare ar fi rezultatul deliberării, precum şi în caz când consiliul comunal ar neglija să se pronunţe în termenul de mai sus, primarul este dator să înainteze planurile şi proiectele cu avizele şi toate actele referitoare, delegaţiunii judeţene pentru sate şi oraşe, iar pentru comunele suburbane şi staţiunile balneare, la comitetul local de revizuire, care va hotărî.

Deschiderile şi includerile de străzi şi pieţe, precum şi hotărîrile consiliului comunal privitoare la înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea pieţelor destinate târgurilor şi bâlciurilor ce aparţin comunei, sunt supuse aprobării comitetului local de revizuire pentru municipii, iar pentru sate, comune rurale şi oraşe, delegaţiunii judeţene.

Nimeni nu poate deschide străzi, pasaje sau înfundături, fără autorizaţia consiliului sătesc sau comunal, care este dator să o subordoneze îndeplinirii condiţiunilor de aliniere, nivelment, canalizare, pavare şi iluminat, precum şi normelor stabilite de regulamente, fixând şi un termen pentru executarea lor. Primarul nu va elibera autorizarea decât după ce condiţiunile vor fi fost îndeplinite. În contra deliberării consiliului comunal sau deciziunii primarului, prin care se respinge sau se admite numai o parte a cererii, cel interesat poate face apel la delegaţia consiliului judeţean sau la comitetul local de revizuire pentru municipii. Aceste hotărîri pot fi atacate pe căile stabilite de prezenta lege. Oricine va deschide străzi, pasaje sau înfundături fără autorizare, va fi dat în judecată şi se va pedepsi cu amendă până la 50.000 lei, fără ca această pedeapsă să poată fi redusă prin aplicarea circumstanţelor uşurătoare la mai puţin de 5.000 lei amendă. Străzile, pasajele şi înfundăturile ce se vor deschide fără autorizare, vor fi închise, iar clădirile ce vor fi făcute pe dânsele vor fi desfiinţate. Tribunalul odată cu pronunţarea pedepsei, va condamna pe delicvenţi să plătească comunei cheltuelile necesare pentru desfiinţare. Cei cari vor cumpăra terenuri pe asemenea străzi, pasaje sau înfundături, deschise fără autorizare, pot cere prin justiţie rezilierea vânzării, restituirea preţului şi despăgubiri.

Pentru străzile şi înfundăturile pe cari sunt construite clădiri şi cari la promulgarea legii de faţă se vor găsi deschise fără autorizarea primăriei şi fără îndeplinirea condiţiunilor prevăzute de legile şi regulamentele în vigoare, se vor stabili de autoritatea în drept, cu aprobarea Ministerului de Interne, dată în urma avizului comitetului central de revizuire, normele în ce priveşte executarea lucrărilor ce erau ţinute să le facă pentru a obţine autorizarea. Dacă în termen de cel mult trei ani dela promulgarea legii, acele lucrări nu vor fi executate, se vor aplica, sancţiunile prevăzute în legea de faţă. Străzile şi înfundăturile cari au caracter de drum public şi au fost deschise cu încălcarea legii sau a regulamentelor, vor fi luate în posesiune de comună, fără despăgubiri pentru proprietarii terenului cari au dat străzii sau înfundăturii această destinaţiune. Comuna este în drept să impună taxe speciale pentru acoperirea în totul sau în parte a cheltuelilor cari au fost necesitate de lucrări pentru ameliorarea străzilor sau înfundăturilor în chestiune. Aceste impozite speciale nu vor putea întrece 10 la sută din venitul net al imobilelor şi ele vor fi supuse aprobării consiliului judeţean, sau a comitetului local de revizuire pentru municipii. În contra hotărîrii acestora, se poate face apel pe căile stabilite de această lege. Când prin strade, pasaje, pieţe, etc., nou create sau nou amenajate, se măreşte valoarea proprietăţilor vecine, douăzeci la sută din plus-valoare revine comunei ca despăgubire pentru lucrările edilitare făcute; evaluarea acestei plus-valori se va stabili după normele prevăzute în legea de expropriere pentru utilitate publică. Asupra proprietăţilor astfel impuse, nu se mai poate pune nici o sarcină pentru lucrări edilitare.

Construcţiunile cari fără autorizare sau încălcarea autorizării date s'ar face cu ieşire în stradă peste alinierea definitiv aprobată, vor fi dărâmate, afară dacă proprietarul, în termenul prescris, ar pune construcţiunea la aliniere. Nu se vor permite lucrări de consolidare la clădiri şi împrejmuiri ieşite din aliniere, pe străzi al căror plan este definitiv aprobat, iar lucrările cari se vor face fără autorizaţie vor fi desfiinţate. Abaterile se vor judeca, atât în ce priveşte aplicarea pedepselor, cât şi în ce priveşte fixarea cheltuelilor ce cad în sarcina contravenienţilor pentru desfiinţarea lucrărilor şi a despăgubirilor la cari comuna ar avea drept, de către judecătoriile de ocoale.

Dispoziţiunile sancţiunii I şi II, partea II, se aplică şi administraţiunilor săteşti, în măsura mijloacelor şi a competinţei lor. Partea VII Delegaţia consiliului comunal (rural, orăşenesc şi municipal) SECŢIA I Constituirea delegaţiei consiliului

Consiliul alege dintre membrii săi o delegaţie compusă din 5 membri, în comunele urbane mai mari de 100.000 locuitori, din 4 membri în comunele urbane mai mari de 50.000 locuitori, de 3 membri în celelalte comune urbane şi de 2 membri în comunele rurale şi sate. Se vor alege câte 2 supleanţi pentru comune urbane şi un supleant pentru comune rurale, cu rezerva dispoziţiunilor pentru comunele rurale, cari sunt formate din mai multe sate.

Delegaţia se alege dintre consilierii aleşi, prin vot secret. Acei consilieri vor fi declaraţi aleşi cari au obţinut majoritatea absolută de voturi, în ordinea importanţei numărului de voturi obţinute. Dacă la primul scrutin nu a întrunit majoritatea absolută de voturi numărul necesar de candidaţi, votarea se repetă în aceeaş şedinţă şi sunt declaraţi aleşi candidaţii cari au întrunit mai multe voturi. În caz de paritate, cel mai în vârstă va fi declarat ales. În municipii, alegerea delegaţiei consiliului se face cu reprezentarea majorităţii, repartizându-se mandatele proporţional cu numărul consilierilor aleşi pe fiecare listă, faţă de totalul consilierilor aleşi.

În caz de vacanţă de orice cauză, în locul vacant se va chema supleantul până la cea mai apropiată şedinţă a consiliului, când se va alege un nou membru.

Mandatul membrilor delegaţiunii este pentru întreaga durată a consiliului. Consiliul poate retrage motivat oricând mandatul delegaţilor săi prin vot secret şi cu majoritatea absolută de voturi. În cazul acesta locurile vacante se completează după regulele hotărâte în articolul precedent.

Poate face parte din delegaţie oricare consilier ales, dacă nu există incompatibilitate cu funcţiunea sau ocupaţia ce ar avea. Primarul şi ajutorii de primar fac de drept parte din delegaţia consiliului comunal.

Membrii delegaţiei primesc un jeton de prezenţă pentru prestaţiunile lor şi li se restitue cheltuelile pe cari le-ar face pentru îndeplinirea însărcinării lor. Indemnizările cuvenite se vor fixa de consiliul comunal prin încheieri supuse aprobării, autorităţii tutelare. SECŢIA II Funcţionarea delegaţiei consiliului

Delegaţia se întruneşte cel puţin odată pe săptămână după convocarea primarului sau locţiitorului său.

Delegaţia este prezidată de primar sau locţiitorul său, fără de care deliberările delegaţiei nu sunt valabile.

Încheierile delegaţiei se iau cu majoritatea absolută de voturi membrilor

1. ei) SECŢIA III Atribuţiunile delegaţiei consiliului

Delegaţia consiliului comunal înlocuieşte consiliul comunal în intervalul dintre sesiuni şi decide în locul său în limitele puterilor conferite de consiliu.

Consiliul nu poate delega delegaţiei, dreptul de a decide în ce priveşte numirea, înaintarea şi licenţierea funcţionarilor cu titluri academice superioare, ca şi votarea şi modificarea bugetului, înfiinţări de taxe, impozite, cotizaţiuni, înstrăinări sau achiziţiuni de averi comunale, împrumuturi, aprobări de gestiuni, regulamente, concesionări de servicii şi lucrări, modificări de teritorii, conferirea cetăţeniei de onoare.

Delegaţiunea este un organ consultativ al primarului în toate chestiunile cari intră în atribuţiunile sale.

Delegaţia decide în toate chestiunile de numiri, înaintări, licenţieri din serviciu a funcţionarilor comunali fără titluri academice şi hotărăşte asupra măsurilor disciplinare, pregăteşte proiecte de buget, ca şi proiecte de regulamente, cari urmează să fie supuse aprobării consiliului. Pentru pregătirea bugetului, delegaţia va cere comisiunii de verificare, un raport asupra situaţiunii financiare a comunei, care va fi supus deliberărilor consiliului, împreună cu proiectul de buget.

Delegaţia stabileşte preţurile camerelor de hotel, pensiunilor de familie şi tariful altor localuri publice, preţul transporturilor cu vehicule publice, al prestaţiunilor de serviciu al comisionarilor, hamalilor de stradă, precum şi preţul transporturilor cu carele funebre, putând prevedea penalităţile pentru înlăturarea speculei.

Delegaţia acordă autorizaţiile necesare pentru construcţiuni, reparaţii, împrejmuiri, conform planurilor de aliniere şi regulamentelor, ordonă prestaţiuni în natură în cazuri de calamitate publică.

Delegaţia întocmeşte ordinea de zi a chestiunilor ce urmează a fi aduse în dezbaterea consiliului comunal.

Delegaţia supraveghează întocmirea listelor electorale, atât pentru alegerile politice, cât şi cele administrative. Supraveghează şi inspectează, stabilimentele comunale. Verifică ori de câte ori crede de cuviinţă, dar cel puţin odată pe lună cassa comunei, încheind despre aceasta un proces-verbal pe care îl supune consiliului, supraveghează executarea măsurilor de igienă şi salubritate publică, de edilitate şi poliţie comunală.

În măsura în care pot fi adaptate structurii lor, dispoziţiile acestei secţiuni se aplică în administraţiunea satelor şi a comunelor rurale, formate din mai multe sate. Partea VIII Primarul şi ajutorii de primari SECŢIA I Alegerea, mandatul şi retribuţia primarului

Primarul în sate, ca şi în comunele rurale constituite dintr'un singur sat, şi ajutorul de primar, se aleg prin sufragiul universal direct şi secret de alegătorii comunali, cu majoritatea absolută de voturi, dintre membrii comunei care se bucură de drepturile electorale în sat sau în comună, cu rezerva dispoziţiunilor pentru sate în cari funcţionează adunarea sătească. Dacă nici unul dintre candidaţi n'a întrunit majoritatea absolută a voturilor exprimate, alegerea se repetă, declarându-se ales candidatul cu majoritatea de voturi. Primarii celorlalte comune rurale se aleg de consiliul comunal, cu majoritate absolută de voturi, dintre membrii consiliului sau dintre membrii comunei, cari ar avea dreptul de a fi aleşi consilieri. Dacă nici turul dintre candidaţi nu întruneşte această majoritate, votul se repetă, declarându-se ales cel cu majoritate de voturi.

Primarii comunelor urbane se aleg de consiliul comunal cu majoritatea de două treimi de voturi, dintre membrii aleşi ai consiliului. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte această majoritate, Ministerul de Interne va numi primar pe unul din cei trei candidaţi cari au întrunit cele mai multe voturi. În cazul când ministerul găseşte că aceşti candidaţi nu corespund intereselor siguranţei de Stat sau ordinei sociale, poate numi ca primar pe unul din membrii consiliului comunal respectiv. Intrarea în funcţiune a celui ales de consiliul comunal, nu se poate face fără confirmarea Ministerului de Interne.

În caz de concedii, absenţă, demisiune, suspendare, revocare sau orice împiedecare a primarului, el este înlocuit în funcţiunile sale de unul din ajutorii de primar.

Comunele pot avea, după necesitate, mai mulţi ajutori de primari, după hotărîrea consiliului, aprobată de autoritatea tutelară. În comunele cari au mai mulţi ajutori, primarul va fi eventual înlocuit de primul ajutor sau, în lipsă, de unul din ajutori desemnat de primar, iar în lipsa şi a acestuia de un consilier, deasemenea desemnat de primar. Alegerea ajutorilor de primari are loc după aceleaşi norme ca şi a primarului.

Nu pot fi aleşi primari şi ajutori de primari, miniştrii diferitelor culte, funcţionarii Statului, judeţului, comunei şi satului, cu excepţiunea membrilor Corpului didactic, care îşi vor lua concediu dela catedră pe timpul mandatului - şi cu a medicilor din spitale. Primarul şi ajutorul de primar pot fi obligaţi de consiliul comunal respectiv, să nu exercite în timpul funcţiunii lor vreo profesiune liberă.

Mandatul primarului şi al ajutorului de primar, durează cât şi mandatul consiliului care i-a ales. Primarul, împreună cu delegaţia, gerează afacerile comunale în caz de expirarea mandatului consiliului, până, la constituirea noului consiliu.

Consiliul comunal fixează în fiecare an, la votarea bugetului, retribuţiunea primarului şi a ajutorilor lui, după mijloacele de cari dispune comuna, cu aprobarea autorităţii tutelare. Primarii comunelor urbane, aflaţi în funcţiune la promulgarea legii, vor avea dreptul de a-şi cere înscrierea la pensiune dacă au serviciu de cel puţin 10 ani şi au contribuit la fondul de pensiuni. SECŢIA II Atribuţiunile primarului

Primarul, împreună cu delegaţia consiliului comunal, constitue organul executiv al administraţiunii comunale.

Primarul este capul administraţiunii comunale. El administrează toate interesele comunei, împreună cu delegaţia consiliului sau cu consiliul comunal, după prevederile legii. Semnul distinctiv al primarului este o cingătoare cu culorile naţionale; pe care o poartă la toate ceremoniile oficiale şi la celebrarea căsătoriilor.

Primarul reprezintă comuna în justiţie. El poate face, în cazuri urgente, orice acte în justiţie, necesare conservării unui drept, rămânând a fi aprobat ulterior de consiliu.

Primarul este şeful poliţiei comunale. El poate delega parte sau totalitatea din aceste atribuţiuni ajutorului de primar şi în lipsa lui unui membru din delegaţiunea consiliului comunal. El exercită atribuţiunile ce decurg din această calitate, fie personal, fie prin agenţii şi ofiţerii de poliţie, desemnaţi în acest scop de poliţia administrativă. Primarul, în caz de urgenţă, este obligat a lua măsurile necesitate de împrejurări, când ordinea publică şi siguranţa Statului ar fi ameninţată, raportând organelor în a căror competinţă şi atribuţiune intră în mod obişnuit aplicarea acestor măsuri.

Măsurile de poliţie comunală se ordonă şi se aplică de primar, conform legilor şi regulamentelor. Poliţia comunală are de obiect în deosebi:

1. a) Igiena şi salubritatea locuinţelor şi determinarea condiţiunilor pentru construcţiunea proprietăţilor particulare;
2. b) Înlesnirea şi siguranţa circulaţiunii pe străzi şi şosele, pieţe şi alte locuri publice;
3. c) Asigurarea mijloacelor de transport în interiorul comunei;
4. d) Ferirea oraşelor contra incendiilor, inundărilor, prevenirea şi combaterea boalelor epidemice sau contagioase, ca şi a epizootiilor;
5. e) Distrugerea şi stârpirea animalelor vătămătoare;
6. f) Transportarea cadavrelor şi îngrijirea cimitirelor, fără deosebire de cult sau credinţă religioasă;
7. g) Inspectarea hotelurilor şi a pensiunilor şi luarea măsurilor proprii, pentru a asigura igiena şi salubritatea lor;
8. h) Asigurarea calităţii şi greutăţii obiectelor cari se vând cu cântarul sau cu măsura, potrivit legilor măsurilor şi greutăţilor;
9. i) Privegherea localurilor de băuturi;
10. j) Controlul din punct de vedere sanitar al alimentelor şi băuturilor;
11. k) Supravegherea afişajului;
12. l) Măsuri pentru stârpirea cerşetoriei;
13. m) Poliţia teatrelor şi a spectacolelor de orice natură;
14. n) Poliţia industrială şi siguranţa comerţului.

Primarul este îndatorat a lua măsuri pentru a împiedica furtul şi pagubele cauzate pe câmp, strângerea recoltelor înainte de vreme, măsuri pentru folosinţa raţională a păşunilor şi, în fine, orice alte măsuri şi dispoziţiuni prevăzute în legea poliţiei rurale, actualmente în vigoare, sau care s'ar mai hotărî în viitor.

Primarul ca şi funcţionarii tehnici sanitari, cari au dreptul de control, desemnaţi de el, sunt în drept să constate contravenţiunile la legi, regulamente şi ordonanţe. Ei vor trimite pe contravenienţi în judecata justiţiei competente, dacă legile nu vor da chiar în competinţa lor constatarea faptelor şi aplicarea pedepselor.

Primarul convoacă consiliul comunal, prezidează şi închide şedinţele. Convoacă şi prezidează delegaţia consiliului. Propune chestiuni cari urmează a fi discutate în delegaţii. Execută deliberările consiliului şi ale delegaţiunii şi ia toate măsurile necesare pentru apărarea intereselor comunei, în executarea deciziunilor date de consiliu şi delegaţii. Supraveghează respectarea regulamentelor. Eliberează certificate de notorietate publică şi de paupertate. Îndeplineşte toate actele cari nu sunt rezervate în mod special, consiliului sau delegaţiei comunale, privitoare la administrarea şi apărarea intereselor comunei. Primarul este ofiţer al stării civile. El poate să delege această atribuţiune ajutorului de primar, sau, în lipsa acestuia, unui membru al delegaţiunii consiliului comunal. Primarii satelor mici pot fi însărcinaţi de delegaţia consiliului comunal, după alegerea ei, să exercite funcţiunile de ofiţer al stării civile, pentru mai multe sate vecine. În acest caz, acestea vor contribui, în măsura stabilită de delegaţia comunală, la întreţinerea oficiului. Primarul dispune ordonanţarea plăţilor şi semnează ordonanţele. El poate să delege, pe răspunderea sa personală, această atribuţiune ajutorului de primar. Primarul inspectează pieţele, drumurile, sălile de spectacol, târgurile şi orice stabilimente cari, din punct de vedere al siguranţei şi al sănătăţii, sunt în competenţa poliţiei comunale. El poate opri spectacolele cari turbură liniştea sau ar jicni simţul moral. Ordonă măsurile urgente de igienă, conform avizului medicului. Primarul prezidează licitaţiile publice. Primarul poate delega parte din atribuţiunile sale ajutorului de primar, sau, în lipsa lui, unui membru al delegaţiunii, prin deciziune scrisă care se aduce la cunoştinţă prin afişare şi prin publicitate.

Primarul este singurul în drept a da ordonanţe cu privire la măsurile ce cad în atribuţiunile sale, ale consiliului sau ale delegaţiei. Când aceste ordonanţe sunt privitoare la chestiuni sanitare, agricole, veterinare, de lucrări publice sau alte specialităţi, vor fi date în urma consultării prealabile cu şeful de serviciu respectiv şi contrasemnate de acesta. Ordonanţele vor fi afişate la uşa primăriei. Oricare cetăţean este în drept a face întâmpinări în contra ordonanţelor, la comitetul local de revizuire, când sunt date de primarii municipiilor şi la delegaţia consiliului judeţean când sunt date de primarii celorlalte comune. Delegaţia judeţeană şi comitetul local de revizuire, fiecare în sfera competinţii sale, au dreptul oricând să anuleze ordonanţele cari sunt contrare legilor şi regulamentelor de administraţie, sau când acestea ating ordinea de Stat. Ele pot, la nevoie, suprima din aceste ordonanţe numai dispoziţiunile lor atacabile din acest punct de vedere. În contra hotărîrii delegaţiei consiliului judeţean, orice cetăţean care a îndreptat o întâmpinare, poate face apel la comitetul local de revizuire, iar în contra hotărîrii acestuia din urmă, la comitetul central de revizuire, în termen de zece zile dela primirea deciziunii. Ordonanţele devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoştinţa publicului prin afişare şi publicare, pentru cele cari conţin dispoziţiuni generale, şi prin notificări individuale făcute interesaţilor, pentru celelalte cazuri. Afişarea şi publicarea se constată prin procese-verbale semnate de primari şi secretari, iar încunoştiinţările individuale prin dovezi de primire.

Contravenţiunile la ordonanţe se vor judeca şi pedepsi conform prescripţiunilor din legi şi regulamente.

Primarul îndeplineşte orice alte atribuţiuni care-i sunt deferite prin legi şi regulamente şi reprezintă comuna în toate ceremoniile oficiale. SECŢIA III Demiterea, îndepărtarea şi suspendarea primarului şi a ajutorului de primar

Primarul şi ajutorul de primar pot demisiona oricând, cu rezerva dispoziţiunilor relative la primarii din satele mici. Ei îşi înaintează demisiunea consiliului respectiv. Consiliul hotărăşte asupra demisiei. Primarul va fi înlocuit, până la hotărîrea consiliului, prin ajutorul de primar.

Primarul şi ajutorul de primar pot fi îndepărtaţi prin deciziunea motivată a consiliului comunal, luată cu majoritate de două treimi de voturi din numărul total al consilierilor, când s'au dovedit în sarcina lor fapte grave şi dăunătoare comunei.

Nici o măsură nu se poate lua în contra primarilor cari ar avea de scop îndepărtarea lor, înainte ca aceştia să fi fost chemaţi pentru a fi ascultaţi de autoritatea competentă. Ei sunt în drept să-şi prezinte apărarea şi prin memorii scrise. Dacă refuză să se înfăţişeze sau să prezinte memorii, procedura de îndepărtare îşi va urmă cursul. În hotărîrea care se va da, se va face menţiune de îndeplinirea acestor formalităţi.

Încheierile consiliilor comunale se comunică autorităţilor tutelare respective, conform dispoziţiunilor legii de faţă. Ele rămân definitive dacă în termen de 15 zile dela comunicarea lor nu au fost infirmate de aceste autorităţi. Cei îndepărtaţi au şi ei dreptul să atace decizia în acelaş termen.

Primarii pot fi suspendaţi în timpul unei anchete ordonate de autorităţile administrative superioare sau în interesul unei cercetări pendinte în faţa judecătorului de instrucţie. Primarii vor fi suspendaţi dacă au fost trimişi în judecată, în urma ordonanţei definitive a judecătorului de instrucţie, dacă au fost arestaţi în virtutea unui mandat judecătoresc sau au fost condamnaţi numai în prima instanţă, în urma unei plângeri adresată direct instanţelor de judecată penală. În aceste cazuri, suspendarea se pronunţă motivat, de delegaţia judeţeană pentru primarii comunelor urbane şi rurale, iar pentru primarii municipiilor de directorul ministerial, la cererea consiliului comunal, a autorităţii superioare care anchetează, sau a judecătorului de instrucţie - în cazurile prevăzute de alin. 1 şi din oficiu - în cazurile prevăzute de aliniatul al doilea.

Calitatea de primar se pierde pentru aceleaşi cauze, pentru cari se pierde şi calitatea de consilier. Ea se pierde şi atunci când după alegere survine un caz de incompatibilitate, prevăzut de lege.

Deciziunile de suspendare vor fi revizuite din trei în trei luni, pentru ca consiliul să se pronunţe asupra utilităţii menţinerii suspendării.

Dispoziţiunile acestei secţiuni se aplică şi administraţiunilor săteşti, în măsura compatibilităţii cu structura şi competenţa lor. Partea IX Serviciile comunale şi funcţionarii comunali SECŢIA I Serviciile comunale

Serviciile necesare fiecărei administraţiuni, atât săteşti cât şi comunale, precum şi personalul lor, se stabilesc în limitele mijloacelor, printr'un regulament prin care se va determina şi atribuţiunile şi retribuţiunile, întrucât acestea nu vor fi prevăzute prin legea de faţă sau prin legi speciale.

Fiecare comună va avea un secretar sau un notar, un încasator sau un casier şi personalul necesar pentru serviciile comunale. În măsura mijloacelor lor comunele urbane ca şi cele rurale precum şi satele, vor putea angaja şi alţi funcţionari precum: surori de ocrotire, medici sau agenţi sanitari, medici sau agenţi veterinari, moaşe, conductori, picheri, cantonieri, agronomi, interpreţi, telefonişti, factori poştali, pompieri. SECŢIA II

Condiţiunile de admisibilitate, de stabilitate şi de înaintare, retribuţiunile şi pedepsele disciplinare pentru funcţionarii comunali şi săteşti, cari intră în prevederile legilor, speciale, sunt cele prevăzute prin acele legi. Pentru funcţionarii comunali şi pentru personalul subaltern, neprevăzut în legile speciale, comunele vor observa condiţiunile de admisibilitate, de stabilitate şi pedepsele disciplinare ce vor fi stabilite pentru funcţiunile similare, în legea pentru organizarea Ministerului de Interne, întrucât legea de faţă nu dispune altfel. Secretarii, cassierii şi contabilii comunali sunt numiţi de consiliu, după normele prevăzute în legea de faţă. Pe lângă condiţiunile generale stabilite pentru funcţiunile publice, potrivit aliniatului precedent, secretarul, în comunele urbane, va trebui să posede diploma de doctor sau licenţiat în drept iar cassierii şi contabilii, diploma unei şcoli superioare de comerţ. Cassierul comunelor rurale va trebui să aibe cel puţin ciclul inferior secundar. Prin excepţiune, Ministerul de Interne poate autoriza provizoriu ca administraţiunile comunale, în localităţile unde această condiţie nu va putea fi realizată, să poată numi cassier numai cu absolvirea cursului primar. Ceilalţi funcţionari sunt numiţi de consiliu, de delegaţia consiliului sau de primar, potrivit dispoziţiunilor legii şi regulamentului ce se va face.

Cassierul, contabilul şi agenţii de percepere, nu pot intră în funcţiune înainte de a depune garanţia prevăzută de lege sau de regulamentele votate de consiliul comunal. Primarii veghează, sub a lor răspundere, ca garanţiile să fie depuse, completate sau reînoite la trebuinţă. Garanţiile vor fi totdeauna depuse în numerar, sau în efecte publice garantate de Stat şi se vor păstra la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni.

Încassatorii săteşti vor fi scutiţi de garanţie, printr'un vot al adunării săteşti, dat cu două treimi al celor prezenţi, dresându-se un deosebit proces-verbal. În satele în cari funcţionează un consiliu sătesc, scutirea nu se poate acorda de către consiliu, decât după ce votul său va fi supus aprobării sufragiului obştesc.

Toate incompatibilităţile stabilite prin legi pentru funcţionarii administrativi ai Statului, se aplică şi funcţionarilor comunelor şi ai satelor.

Secretarul comunal poartă în municipii şi oraşe numirea de secretar general al oraşului sau al municipiului. El asistă la toate şedinţele consiliului comunal. El este însărcinat cu redactarea proceselor-verbale ale şedinţelor şi cu transcrierea lor în registrele respective numerotate, şnuruite şi parafate de primar. El este capul cancelariei şi are supravegherea arhivelor şi a tuturor lucrărilor din cancelaria primăriei; contrasemnează toate actele şi corespondenţa putând delega acest drept şi şefilor serviciilor comunale. El îndeplineşte orice alte însărcinări date lui în această privinţă prin legea de faţă sau de către primar şi consiliul comunal, în marginile atribuţiunilor lor. În caz de concedii sau de împiedicare a secretarului, el este înlocuit printr'unul dintre şefii de servicii desemnat de primarul comunei urbane respective.

Notarul comunal va fi numit de consiliul comunal şi confirmat de directorul ministerial Mai multe comune se pot asocia spre a avea un notar, formând astfel o circumscripţie notarială. Când mai multe comune se asociază spre a formă o circumscripţie notarială şi în cazul când nu sunt înţelese asupra persoanei notarului, numirea lui se va face potrivit articolului 58. Notarul trebuie să fie absolvent al şcoalei de notari, cu bacalaureat sau licenţiat în drept. Ministerul de Interne poate dispune ca, pentru un period determinat de doi ani, localităţile unde această condiţiune nu ar putea fi realizată, să fie admişi provizoriu şi candidaţii cu cel puţin patru clase secundare, după ce au dat un examen de admitere. El poate fi ajutat în atribuţiunile sale de un subnotar, recrutat în aceleaşi condiţiuni ca şi notarul. El îndeplineşte în comunele rurale, cu rezerva celor stabilite pentru sate, însărcinările date prin articolul precedent secretarului, şi va întocmi acte de stare civilă pentru satele cari nu un oficiu de stare civilă propriu. El le contrasemnează, fiind răspunzător, împreună cu primarul, de exactitatea lor. El supraveghează şi îndrumează activitatea secretarilor săteşti din cuprinsul comunei respective, aducând la cunoştinţa primarului sătesc, neregulele de serviciu constatate. În consiliul comunal el poate lua cuvântul şi face propuneri, având vot consultativ, în afară de chestiunile în cari este vorba de actele lui proprii. El afişează în termen deliberaţiunile consiliului şi constată faptul prin proces-verbal, împreună cu primarul. Comunică, potrivit legii şi înaintează spre aprobare deliberaţiunile consiliului şi îndeplineşte orice alte însărcinări date lui în această privinţă de legea de faţă, sau de către consiliul comunal, în marginile atribuţiunilor sale. El are în sarcina sa şi executarea lucrărilor şi îndatoririlor prescrise prin legi şi regulamente generale. Astfel: Ajută pe primar spre a aduce la cunoştinţa publică în comună, numai prin afişare şi citire, legile şi regulamentele de administraţie publică, precum şi regulamentele comunale şi orice alte acte ale autorităţilor, destinate publicităţii. Culege datele statistice de tot felul, privitoare la comună şi le comunică autorităţii însărcinate cu centralizarea lor. Ia parte la facerea şi revizuirea listelor electorale, precum şi la diferitele recensământe, cum sunt: al copiilor în etate de şcoală, al tinerilor supuşi recrutării în armată, al impozitelor, al prestaţiunilor, etc. Ţine registrele pentru liberarea biletelor de vânzare a vitelor, iar în lipsă de agenţi veterinari, registrele pentru intabularea lor. Conduce şi supraveghează pe încasatorul sătesc în atribuţiile sale. Păstrează, în lipsă de agenţi sanitari, registrele de vaccinare şi revaccinare. Îndeplineşte serviciul poştal rural acolo unde nu este un oficiu telegrafo-poştal, o agenţie specială sau un alt însărcinat al direcţiunii generale a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor. Remite toate actele procedurale emanate dela justiţie, cum şi orice fel de acte şi ordine de chemare ale diferitelor autorităţi.

Secretarul sătesc şi notarul comunelor rurale sunt îndatoraţi a redacta petiţiuni pentru cei cari ar recurge la oficiul lor. Pentru acest serviciu, secretarul sau notarul, sub pedeapsă disciplinară, nu va putea cere nici primi o plată mai mare decât aceea fixată prin tariful stabilit de delegaţiunea judeţeană cu avizul conform al primului-preşedinte sau, în lipsă, al preşedintelui tribunalului. Secretarul sătesc este însărcinat cu remiterea tuturor actelor procedurale emanate dela justiţie, precum şi a oricăror acte şi ordine de chemare ale diferitelor autorităţi, sub privegherea şi răspunderea notarului.

Toţi funcţionarii comunelor şi ai satelor înainte de a intra în funcţiune, vor presta, în faţa primarului respectiv, următorul jurământ: "Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi Legilor, jur să apăr şi să sprijinesc interesele Ţării: Aşa să-mi ajute Dumnezeu".

Funcţionarii comunelor şi satelor sunt de două categorii: funcţionarii administrativi şi funcţionarii de specialitate, pe cari diferite legi organice îi declară ca atare.

Condiţiunile de recrutare pentru funcţionarii de specialitate, precum şi drepturile lor la înaintare, retribuţii, măsuri disciplinare şi punerea în retragere sunt cele fixate în legile speciale şi statut.

Condiţiunile de admisibilitate privitoare la funcţionarii administrativi sunt următoarele: Pe lângă condiţiunile generale impuse funcţionarilor Statului, funcţionarii administrativi trebuie să mai aibă şi următoarele titluri sau cunoştinţe:

1. a) În sat şi în comunele rurale: cel puţin cursul a 4 clase primare sau al unei şcoli elementare profesionale;
2. b) În comunele urbane: 1. Personalul auxiliar (registrator, copist, impiegat): cel puţin patru, clase secundare sau ale unei şcoli medii profesionale. 2. Personalul executiv (şef şi subşef de biurou): cel puţin absolvent al liceului sau al unei şcoli superioare de specialitate. 3. Şefii şi subşefii de serviciu (şefii şi subşefii de secţie): licenţa în drept pentru serviciul administrativ, licenţa în ştiinţele comerciale pentru serviciul financiar, licenţa în agronomie sau titlul corespunzător pentru secţia economică şi licenţa în litere pentru secţia culturală. În aceste ultime două secţii, în lipsă de solicitatori cu titlurile amintite, se pot angaja definitiv şi licenţiaţi în drept. Jurisconsultul comunal să aibă dreptul de a profesa advocatura conform legii advocaţilor. Funcţionarii de carieră sunt obligaţi să cunoască limba română,

Funcţionarii satelor şi ai comunelor sunt încadraţi în statul funcţionarilor, se bucură de toate drepturile acordate prin statut şi sunt supuşi, în acelaş timp, la toate îndatoririle stabilite de acesta, cu excepţiunea derogărilor făcute, de această lege. Partea X Comuna suburbană

Un sat sau e comună rurală pot fi declarate comună suburbană, în urma unui acord intervenit între comuna urbană şi satul sau comuna rurală respectivă. Acordul se va supune aprobării comitetului de revizuire. Acolo unde interesele generale cer înfiinţarea de comune suburbane şi acordul nu a putut fi stabilit, comitetul local de revizuire este în drept a declara satele sau comunele respective de suburbane. Hotărîrile comitetului local de revizuire se pot ataca cu apel la comitetul central de revizuire în timp de 20 zile dela comunicarea lor.

Comuna suburbană îşi păstrează individualitatea ei, având consiliul comunal şi autorităţile comunale proprii.

În comunele suburbane funcţionarea unor anumite servicii trebuie să fie pusă în concordanţă cu serviciile analoage din comuna urbană de care depinde, în conformitate cu dispoziţiunile prezentei legi. Un regulament special va preciza toate condiţiunile de organizare a serviciilor comunale în vederea unei colaborări utile între organizaţiile comunale respective.

Primarul sau delegatul primarului din comuna suburbană face parte de drept din consiliul comunei urbane respective. Când sunt însă în discuţiune chestiuni cari interesează ambele comune şi în special luarea măsurilor de salubritate, edilitate şi aliniere, consiliul comunei suburban este reprezentat cu drept de vot, în şedinţa consiliului comunei urbane pe lângă primar şi de delegaţia consiliului.

Regulamentele de salubritate, de edilitate şi de poliţie comunală ale comunei suburbane nu vor putea fi puse în executare de cât după ce au fost aprobate de consiliul comunei urbane de care este legată. Măsurile de ordin sanitar luate de comunele urbane vor fi obligatorii pentru comunele suburbane.

Dacă există neînţelegeri între comunele urbane şi suburbane asupra măsurilor ce urmează a se lua conform dispoziţiunilor de mai sus, ele vor fi rezolvate de comitetul local de revizuire, a cărei hotărîre poate fi atacată în termen de zece zile la comitetul central de revizuire, care se pronunţă în mod definitiv în termen de zece zile de când a fost sesizat. Administraţiile comunelor respective sunt îndatorite să execute măsurile aprobate, sub sancţiunile prevăzute de legi şi regulamente.

Pentru aplicarea regulamentului de salubritate, edilitate şi poliţie municipală, comunele rurale suburbane se pot asocia cu comuna urbană ca să înfiinţeze şi să întreţină un serviciu comun de execuţiune şi control.

Toate clădirile şi stabilimentele în teritoriul cuprins în raza comunei suburbane vor fi supuse măsurilor de igienă, edilitate şi poliţie municipală stabilite de comunele urbane şi suburbane. Titlul III Judeţul

Teritoriul judeţelor este fixat prin lege. Judeţul cuprinde toate comunele rurale şi urbane aflătoare pe teritoriul său, afară de municipii, cari din punctul de vedere administrativ nu fac parte din judeţ, ci constituie o unitate administrativă egală în rang cu judeţul.

Circumscripţiile judeţelor, reşedinţele şi numele judeţelor, precum şi orice modificări ale acestora se stabilesc prin lege. Numai o lege specială va putea fixa o nouă împărţire teritorială a judeţelor, împreună cu numele şi reşedinţa lor. SECŢIA I Organele administraţiei judeţene

Administraţia judeţului este încredinţată consiliului judeţean ca organ deliberativ şi delegaţiei consiliului judeţean şi preşedintelui acesteia ca organe executive. Aceste organe vor administra gospodăria judeţului cu ajutorul serviciilor judeţene şi al personalului lor. SECŢIA II Consiliul judeţean

1. a) Compunerea consiliului judeţean

Consiliul judeţean se alege în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă.

Numărul consilierilor judeţeni aleşi se stabileşte în proporţie cu populaţia, fără deosebire de sex, vârstă sau origină etnică. În acest calcul nu intră populaţia municipiilor. Acest număr este de 42 consilieri în judeţele cari au o populaţiune mai mare de 400.000 locuitori. 36 de consilieri în cele mai mari de 200.000 locuitori, 30 în celelalte judeţe. Din 10 în 10 ani consiliul judeţean va verifica dacă creşterea populaţiei nu necesită o schimbare în numărul consilierilor judeţeni aleşi în conformitate cu normele stabilite mai sus. În acest caz votul consiliului judeţean va fi supus aprobării directorului ministerial.

Sunt membri de drept cu vot deliberativ: primarul oraşului sau al municipiului de reşedinţă al judeţului, preşedinţii Camerelor de agricultură, industrie şi comerţ. Cu vot consultativ: şeful serviciilor de finanţe, de învăţământ, al sănătăţii publice şi ocrotirilor sociale, al lucrărilor publice, al agriculturii şi domeniilor, cu atribuţii asupra judeţului şi cu reşedinţa în judeţ; protoereii bisericilor naţionale cari îşi au sediul în oraşul de reşedinţă al judeţului, precum şi cel mai înalt în grad dintre reprezentanţii Cultului Minoritar cu cel mai mare număr de credincioşi pe teritoriul judeţului.

Aceşti membri de drept vor fi desemnaţi de directorul ministerial.

1. b) Durata mandatului

Durata mandatului consilierilor aleşi şi de drept este de 5 ani. Mandatul consilierilor aleşi devine vacant prin demisiune, deces, prin incompatibilitate şi prin pierderea condiţiunilor de eligibilitate. În cazul acesta, mandatul vacant va trece la candidaţii depe aceeaş listă rămaşi ca supleanţi, dacă sunt. Pentru membrii de drept, în caz de vacanţă, se aplica dispoziţiunile art. 81 din această lege

1. c) Constituirea consiliului judeţean

Dacă n'au fost contestaţiuni asupra alegerilor, sau dacă ele s'au găsit neîntemeiate, prefectul convoacă consiliul judeţean nou ales, pentru constituire. La şedinţa de constituire este necesară prezenţa a jumătate plus unul din numărul total al membrilor ce compun consiliul. Această şedinţă e prezidată de cel mai în vârstă dintre consilieri.

Consiliul hotărăşte înainte de toate asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate. Ascendenţii şi descendenţii, fraţi şi afini de acelaş grad, precum şi rudele de al treilea grad, nu pot fi în acelaş timp în acelaş consiliu. Dispoziţiunile art. 84, aliniatele ultime, se aplică şi consilierilor judeţeni. În contra încheierilor consiliului este deschisă calea de atac după regulele hotărâte în cazul Constituirii consiliului municipiilor, conform prescripţiilor art. 87. Cei declaraţi validaţi depun, în prezenţa prefectului, jurământul, în următoarea cuprindere: "Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi legilor; jur să apăr şi să sprijinesc interesele Ţării." Nici un membru al consiliului nu poate lua parte la deliberări până nu depune jurământul.

Consiliul judeţean se întruneşte de drept dacă nu a fost convocat de prefect în termen de 15 zile dela respingerea contestaţiilor făcute împotriva alegerilor sau dela expirarea termenului în care se putea face contestaţiile.

După depunerea jurământului şi după ce au fost validaţi două treimi din numărul consilierilor, consiliul îşi alege biuroul, pe termen de un an, compus dintr'un preşedinte şi doi vice-preşedinţi, doi secretari şi doi chestori. Apoi alege şi delegaţia consiliului judeţean cu vot secret şi cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi. În caz că nu a fost întrunită aceasta majoritate, are loc balotajul şi sunt declaraţi aleşi cei cari au obţinut cele mai multe voturi. În caz de paritate, va fi declarat ales cel mai în vârstă. Orice alegere de preşedinte sau vice-preşedinte este adusă îndată de către prefect la cunoştinţa directorului ministerial local şi de acesta Ministerului de Interne.

În şedinţa de constituire consiliul poate institui din sânul său comisiuni permanente sau ad-hoc pentru chestiunile speciale, după cum cere necesitatea dar este dator să aleagă o comisiune de verificare compusă din 5 membri, care va avea atribuţiile comisiunilor de verificare anuale stabilite în legea de faţă.

Consilierii cari nu se prezintă să presteze jurământul sau cari refuză să-l presteze, precum şi cei cari după depunerea jurământului lipsesc fără motive dela 3 şedinţe consecutive ale consiliului în cursul unui an, vor fi declaraţi demisionaţi prin votul consiliului respectiv.

1. d) Funcţionarea consiliului judeţean

Consiliul judeţean se întruneşte în capitala judeţului, în localul propriu, în sesiunea ordinară, la 1 Noemvrie şi 1 Martie a fiecărui

1. an) El se întruneşte de drept chiar dacă nu a fost convocat. În sesiunea dela 1 Martie se alege preşedintele şi biuroul consiliului judeţean pe termen de un an.

În sesiunea extraordinară consiliul judeţean se întruneşte ori de câte ori reclamă aceasta interesele judeţului, la convocarea preşedintelui delegaţiunii consiliului judeţean. Acesta este dator să convoace consiliul judeţean în cazul când a fost sesizat de a treia parte a membrilor consiliului judeţean.

Convocarea va cuprinde neapărat chestiunile asupra cărora consiliul va avea să delibereze. Ea trebuie să fie publicată în "Monitorul Judeţului", cu 15 zile cel puţin înainte de ziua fixată pentru adunare, afară de cazurile de urgenţă cari trebuiesc arătate în actul de convocare. Pe lângă această convocare, preşedintele mai adresează consilierilor şi încunoştiinţări speciale la domiciliul fiecăruia. Convocările, atât cele, publicate cât şi cele individuale, trebuie să conţină programul lucrărilor şi obiectul convocării.

O sesiune a consiliului se poate proroga prin ordonanţa directorului ministerial local, pe termen de cel mult o lună.

Consiliul Judeţean ţine una sau mai multe şedinţe pe

1. zi) Şedinţele sunt publice. Cu toate acestea, după cererea prefectului, preşedintelui consiliului, preşedintelui delegaţiei sau a unei treimi a membrilor prezenţi, şedinţa poate fi declarată secretă. Pentru chestiunile cari se pot trata în şedinţă secretă se aplica dispoziţiunile art. 100 privitoare la şedinţele secrete ale consiliilor comunale.

Şedinţele se deschid şi se închid de preşedintele consiliului. Ele încep neapărat cu citirea procesului-verbal al şedinţei trecute care se aprobă de consiliu în cazul când nici un consilier nu are observaţiuni de făcut. Procesul-verbal aprobat se semnează de către preşedinte şi de secretar. Fiecare consilier are dreptul a cere să se facă menţiune în procesul-verbal că el a votat pentru sau contra unei propuneri adoptate sau respinse. Procesele-verbale ale şedinţelor consiliului se păstrează în ordinea în care au fost încheiate şi se publică în rezumat în "Monitorul Judeţului" şi cel mult în 10 zile dela închiderea sesiunii. Ele se transcriu într'un registru numerotat şi parafat de preşedinte şi de secretarul general al judeţului. Preşedintele consiliului judeţean poate dispune ca încheierile luate în şedinţă secretă şi cari se trec într'un registru special păstrat în aceleaşi condiţiuni ca şi registrul şedinţelor publice, să fie ţinute secret, atât cât crede că este necesar pentru interesul judeţului sau al Statului. Consiliul judeţean va elabora un regulament pentru desbateri în şedinţele sale.

Nici o chestiune nu poate fi adusă în discuţiunea consiliului dacă nu e cuprinsă în ordinea zilei, afară numai dacă nu a fost declarată urgenţa. Urgenţa se declară cu două treimi a membrilor prezenţi cu motivare în procesul-verbal din care să rezulte învederat că întârzierea ar păgubi judeţul sau interesul general al Statului. Consilierii judeţeni au dreptul de a cere, şi consiliul poate hotărî, cu majoritate, intervertirea ordinei de zi.

Preşedintele are poliţia adunării. El o exercită cu ajutorul chestorilor şi a pichetului de gardă ce trebuie să i se pună la dispoziţie de către comandantul garnizoanei. În acest scop, preşedintele consiliului înştiinţează la timp garnizoana. În şedinţele publice preşedintele poate, după chemarea la ordine adresată publicului să ordone îndepărtarea turburătorilor sau arestarea lor, comunicând despre aceasta de îndată Ministerului Public, care va hotărî în conformitate cu legea. Când ţinerea şedinţelor va fi turburată de vreunul din membrii consiliului, atunci consiliul judeţean, cu majoritatea absolută a celor prezenţi, va putea pronunţa excluderea temporară a acelui consilier, fără ca această excludere să poată fi mai lungă decât durata acelei sesiuni. Poliţia este datoare să execute ordinul preşedintelui consiliului şi să pună, de îndată, persoana ce i s'a trimis, la dispoziţiunea autorităţii judecătoreşti, conform legii.

Orice întrunire a consiliului judeţean, care s'ar constitui şi ar delibera afară de timpul pentru care a fost convocată, într'alt loc şi contrariu modului stabilit de lege, este nelegală. Directorul ministerial local sau prefectul judeţului va lua măsuri ca asemenea adunări să se risipească îndată, sesizând în acelaş timp parchetul, care, de va găsi că este cazul, va da în judecată pe vinovaţi dacă au deliberat în chestiuni cari ar putea, primejdui ordinea şi siguranţa Statului. Consilierii găsiţi astfel vinovaţi pot fi pedepsiţi conform art. 511.

Consiliul judeţean nu poate ţine şedinţă dacă nu este de faţă cel puţin majoritatea absolută a membrilor cari compun adunarea şi nici o hotărîre nu este valabilă dacă nu a întrunit majoritatea absolută a voturilor membrilor prezenţi, afară numai dacă legea nu a stabilit un quorum sau o majoritate mai mare de voturi. În caz de paritate, propunerea este respinsă, iar în caz de nulitate, se repetă în şedinţa următoare. Dacă şi la această şedinţă votul este tot nul, propunerea se socoteşte respinsă. Pentru votul bugetului este necesară majoritatea de două treimi de voturi.

Consilierii votează prin apel nominal sau prin ridicare de mâini. Asupra întregii propuneri sau încheierii se votează numai prin apel nominal. În chestiuni de persoană, votul este secret.

Membrii consiliului nu pot lua cuvântul, decât după ce l-au cerut şi li s'a dat de preşedinte, care este dator a-l acorda în ordinea înscrierii oratorilor. Preşedintele chiamă la chestiune pe oratorul care se depărtează dela

1. ea) Orice injurie se socoteşte ca o violare a ordinei. În acest caz, preşedintele chiamă la ordine pe orator. Chemarea la ordine nu se trece în procesul-verbal al şedinţei, decât cu aprobarea consiliului.

Mandatul de consilier judeţean nu este retribuit. Cu toate acestea, consilierii vor primi o indemnizare de transport şi de întreţinere pentru fiecare zi de lucrare sau pentru anume însărcinări speciale cu cari au fost delegaţi şi cari îl sustrag de la ocupaţiunea lor obişnuită.

La şedinţele consiliului are dreptul să asiste, în calitate de reprezentant al guvernului, prefectul sau un delegat al său. În toate chestiunile cari se desbat, prefectul judeţului poate cere cuvântul şi dă explicaţiunile necesare. El nu ia parte la vot, dar poate cere să-i fie menţionată părerea în procesul-verbal al şedinţei.

De câte ori consiliul ar intra în discuţiunea chestiunilor cari trec peste limitele competinţei lui, sau când desbaterile lui pot primejdui siguranţa Statului, prefectul poate, pe răspunderea sa proprie, declara şedinţa închisă şi lua toate măsurile de ordine pe cari le-ar crede necesare, raportând de urgenţă directorului ministerial asupra tuturor împrejurărilor.

La şedinţele consiliului judeţean ia parte întotdeauna şi secretarul general judeţean, care urmăreşte şi înregistrează mersul desbaterilor, redactând procesul-verbal al şedinţei.

Consiliul judeţean poate înfiinţa comitete de cetăţeni, fără deosebire de sex, sub conducerea unui consilier, pentru a da concursul administraţiunii în chestiuni privitoare la învăţământ, cult, sănătate publică, ocrotire socială, căi de comunicaţie şi agricultură.

1. e) Atribuţiunile consiliului judeţean

Consiliile judeţene au iniţiativa şi decid în toate chestiunile de interes judeţean, în conformitate cu legea de faţă şi legile speciale. Sunt considerate de interes judeţean: Votarea bugetului administraţiunii judeţene, precum şi a contribuţiunii pentru bugetul asociaţiunii judeţene; Administrarea capitalurilor şi a averilor judeţului; Achiziţia şi înstrăinarea averilor imobiliare şi crearea fondurilor speciale, pentru trebuinţele judeţului; A hotărî impozitele şi taxele necesare pentru satisfacerea trebuinţelor judeţului, în conformitate cu dispoziţiunile legilor; Controlul gestiunii judeţene; Pregătirea rapoartelor asupra chestiunilor de gospodărie judeţeană, pentru consiliul asociaţiunii judeţene; Clădirea, cumpărarea şi întreţinerea localurilor proprii pentru autorităţile judeţului şi serviciile dependinţe, precum şi ajustarea în acest scop a administraţiilor comunale rurale; Crearea şi întreţinerea de şcoale speciale, potrivit legii asupra învăţământului profesional, a şcoalelor de agricultură, de meserii şi de industrie casnică; Ajutorarea comunelor rurale pentru crearea şi întreţinerea şcoalelor comunale; Combaterea boalelor epidemice şi contagioase, precum şi prevenirea şi combaterea epizootiilor; Ajutorarea comunelor rurale pentru angajarea obligatorie a medicului şi moaşei comunale; Înfiinţarea şi întreţinerea dispensariilor şi a spitalelor pentru căutarea bolnavilor, a sanatoriilor pentru tuberculoşi, precum şi a azilelor pentru infirmi, săraci şi copii găsiţi; Întreţinerea în ospicii a alienaţilor din judeţ, înfiinţarea caselor de patronaj şi alte măsuri împotriva cerşitului şi vagabondajului; Măsuri, pentru îmbunătăţirea rassei animalelor, organizarea staţiunilor de montă cu reproducători de rassă; Organizarea de expoziţiuni şi concursuri şi acordarea de diplome onorifice şi de premii în natură sau în bani, pentru încurajarea întreprinderilor individuale şi cooperative, de tot felul; Înfiinţarea de muzee locale, de maşini şi de unelte, de produse agricole şi industriale în legătură cu trebuinţele judeţului, sau fabricate ori produse în cuprinsul lui; Construirea, întreţinerea şi plantarea drumurilor judeţene şi vicinale, potrivit legilor de faţă; Organizarea poştei rurale, construirea şi întreţinerea comunicaţiilor telefonice în judeţ, în conformitate cu legea poştelor; Stimulează înfiinţarea şi ajută întreţinerea pepinierilor de arbori roditori şi alţi arbori pentru plantarea drumurilor şi consolidarea terenurilor şi coastelor, după localitate; lucrări de rectificare, canalizare, îndiguire sau pentru scurgerea apelor; Îngrijirea pentru îmbunătăţiri funciare sau agricole în judeţ; Stimulează organizarea de staţiuni agronomice şi de servicii pentru selecţionarea seminţelor, câmpuri de experienţă, serviciile de agricultură şi de sericicultură, uscătorii pentru legume şi fructe; Organizarea creditului popular, a caselor de economie, a băncilor populare, precum şi a cooperativelor de cumpărare în comun, de desfacerea produselor locale şi de consum; Măsuri pentru prestaţia muncii, organizarea lucrărilor publice, a atelierelor de meserii, a azilurilor de noapte, a burselor, a biurourilor de plasare; Organizarea biurourilor de consultaţie juridică şi de acte de notariat pentru populaţia lipsită de mijloace; Îngrijirea pentru aplicarea reformei agrare şi organizarea noilor sate pentru cei împroprietăriţi; Iniţiativa şi intervenţia înaintea autorităţilor superioare în toate chestiunile de interes local.

Consiliul judeţean stabileşte condiţiunile în cari bunurile din domeniul privat al judeţului, sunt a se arenda, închiria sau exploata, potrivit legilor şi condiţiilor generale prescrise pentru bunurile de aceeaş natură ale Statului, precum şi condiţiunile în cari diferitele lucrări judeţene pot fi date în întreprindere. Avizează la mijloacele necesare pentru îndestularea nevoilor judeţului, fixează retribuţiunile personalului, întrucât acestea nu sunt hotărîte prin legi şi regulamente. Autoriză intentarea înaintea instanţelor judecătoreşti a proceselor judeţului. În intervalul sesiunilor, autorizarea se va dă de delegaţiunea judeţeană. Statuează asupra creării şi a întreţinerii drumurilor de legătură cu judeţele vecine. În caz de neînţelegere între judeţe, fie asupra lucrărilor în sine, fie a sarcinilor ce sunt de purtat de fiecare judeţ, chestiunea se hotărăşte de comitetul local de revizuire, cu drept de recurs la Ministerul Lucrărilor Publice, care hotărăşte, luând avizul motivat al consiliului tehnic superior. Hotărăşte clasarea şi declasarea drumurilor vicinale şi judeţene, potrivit dispoziţiunilor legii drumurilor. Hotărăşte asupra contribuţiunilor judeţului pentru lucrările de utilitate comună a judeţelor asociate, precum şi asupra contribuţiunilor judeţului pentru lucrări ce s'ar executa pe cale de asociaţiuni particulare. Hotărăşte asupra înfiinţării şi desfiinţării târgurilor, bâlciurilor sau iarmaroacelor din comunele urbane sau rurale, precum şi asupra schimbării zilelor în cari se ţin, luând în această privinţă avizul Ministerului de Industrie şi Comerţ, care în prealabil va cere şi părerea Camerei de comerţ respectivă. În cazuri speciale, cari privesc ordinea sau sănătatea publică, directorul ministerial poate suspenda târgurile sau bâlciurile cu avizul comitetului local de revizuire. Deliberează asupra tuturor chestiunilor asupra cărora Guvernul sau autorităţile constituite i-ar cere avizul.

Consiliul judeţean numeşte pe toţi funcţionarii superiori ai administraţiunii judeţene. Pentru funcţionarii de specialitate se vor respecta normele legilor lor organice.

Consiliul poate însărcina pe unul sau mai mulţi dintre membrii săi de a aduna la faţa locului informaţiunile de cari ar avea trebuinţă, în marginea atribuţiunilor sale. El poate corespunde cu autorităţile constituite şi cu funcţionarii publici pentru a dobândi asemenea informaţiuni. Dacă, după două cereri constatate prin corespondenţă, vreo autoritate administrativă subalternă n'ar fi urmat a da informaţiunile cerute, consiliul poate delega pe unul sau mai mulţi din membrii săi pentru a le dobândi la faţa locului, pe cheltuiala zisei autorităţi, afară de cazurile în cari s'ar dovedi că întârzierea nu a provenit din vina acesteia. Consiliul judeţean desemnează pe oricare din membrii săi pentru a îndeplini îndatoririle pe cari legile administrative, de finanţe, civile sau militare, le pun în sarcina membrilor consiliilor judeţene. În caz când membrul delegat de consiliu pentru una, din aceste însărcinări va fi împiedicat din orice cauză de a-şi îndeplini misiunea şi sesiunea consiliului va fi închisă, preşedintele delegaţiunii are dreptul de a desemna pe oricare altul din membrii consiliului judeţean, până la cea mai apropiată întrunire a consiliului şi, în caz de disolvare, pe un membru al delegaţiunii, iar dacă şi delegaţiunea va fi disolvată, prezidentul comisiunii interimare va delega pe un membru al comisiunii şi, la nevoie chiar pe un cetăţean dintre cei mai în măsură a exercita mandatul.

Consiliul judeţean întocmeşte atât regulamentele necesare pentru dezbaterile şi lucrurile sale, cât şi pentru funcţionarea serviciilor judeţene. Pentru a asigura executarea lor, el poate statornici pedepse până la 5.000 lei, dacă asemenea pedepse nu sunt hotărîte prin legi speciale.

Regulamentele întocmite de consiliul judeţean pot avea de obiect următoarele chestiuni: 1. Organizarea serviciilor judeţene. 2. Măsuri de pază împotriva incendiilor pentru depozite de materii inflamabile şi explozibile; pentru organizaţia pompierilor rurali şi judeţeni şi a asociaţiunilor cetăţeneşti obligatorii pentru stingerea incendiilor. 3. Salubritatea publică, măsuri pentru curăţirea pieţelor, străzilor, heleşteelor, canalurilor. 4. Pentru întreţinerea drumurilor, podurilor, vadurilor. 5. Pentru stabilirea taxelor, pentru folosinţa automobilelor, trăsurilor şi altor vehicule pentru cărăuşie. 6. Măsuri sanitare pentru locuinţe, stabilimente publice, hanuri, restaurante, cârciumi, prăvălii de alimente, abatorii. 7. Pentru orânduiala târgurilor şi a iarmaroacelor. 8. Pentru cotitul vaselor şi asigurarea exactităţii măsurilor pentru cereale, lemne şi alte mărfuri. 9. Măsuri de precauţiune împotriva accidentelor ce se pot ivi la întrebuinţarea maşinilor agricole şi altele. 10. Asupra tuturor celorlalte chestiuni cari, după legea de faţă sau alte legi, intră în competinţa administraţiunii judeţene. Consiliul judeţean va cere şi avizul comisiunii administrative a judeţului asupra regulamentelor cari vor fi supuse deliberărilor sale.

Consiliul judeţean are în deosebi următoarele însărcinări: 1. A aduna toate informaţiunile ce i-ar cere consiliul asociaţiunii judeţene sau autorităţile superioare. 2. A delega câte un membru, de fiecare cerc de recrutare care să participe la şedinţele comisiunii de recrutare şi a consiliului de revizuire. 3. A alcătui lista cetăţenilor din judeţ, cari pot fi juraţi în sesiunile, Curţii cu juri. 4. A-şi da avizul asupra limitelor comunelor rurale.

Consiliile judeţene, pot exprima dorinţele asupra tuturor chestiunilor de interes local. Le este interzis să facă sau să publice protestări, proclamaţiuni sau adrese cu caracter politic. SECŢIA III Delegaţia consiliului judeţean

1. a) Constituirea delegaţiei consiliului, judeţean

Consiliul judeţean alege dintre membrii săi, îndată după constituirea biuroului, o delegaţie compusă din patru membri şi din prezidentul delegaţiei, care însă poate fi luat şi în afară de consiliul judeţean, după cum se specifică mai jos. Deodată cu titularii se aleg şi trei supleanţi. Dispoziţiunile art. 128 se aplică şi pentru delegaţia judeţeană.

Mandatul membrilor delegaţiei durează cât durează şi mandatul consiliului. Consiliul are dreptul să revoace, motivat, cu majoritate absolută de voturi a membrilor cari îl compun, mandatul delegaţilor. Membrii delegaţiei pot demisiona sau pot pierd mandatul prin incompatibilitate şi pierderea condiţiunilor de eligibilitate. Consiliul decide în cazurile acestea, cu majoritatea absolută de voturi.

Membrii delegaţiei cari lipsesc nemotivat timp de o lună dela şedinţele delegaţiei îşi pierd mandatul în urma hotărîrii consiliului, luată cu majoritatea de voturi. În contra hotărîrii consiliului se poate face apel, în timp de 15 zile dela comunicare, la comitetul local de revizuire, care decide asupra apelului în mod definitiv.

În caz de vacanţă, numărul membrilor delegaţiei va fi completat prin o nouă alegere. Supleanţii îi vor substitui pe membrii titulari la chemarea preşedintelui, până la noua alegere. Dacă un supleant este ales titular, locul lui va fi completat prin alegerea unui alt supleant. Supleanţii pot fi chemaţi de preşedinte şi în cazul când titularul lipseşte dela şedinţă din orice cauză. În aceste cazuri supleanţii beneficiază de drepturile membrilor titulari.

Membrii delegaţiei judeţene vor primi aceleaşi indemnizări ca şi consilierii judeţeni, având să primească în plus un jeton de prezenţă care se fixează de consiliul judeţului anual, cu aprobarea autorităţii tutelare.

1. b) Funcţionarea delegaţiei consiliului judeţean

În caz de împiedecare, a preşedintelui delegaţiunii, şedinţele delegaţiei sunt prezidate de unul din membrii delegaţiei desemnat de preşedinte. Fără de prezenţa preşedintelui sau a înlocuitorului său, desemnat de el, deliberarea delegaţiei nu este valabilă.

Delegaţiunea judeţeană hotărăşte, în măsura trebuinţelor, numărul şedinţelor sale în cursul anului şi fixează data ţinerii lor; trebuie însă să se întrunească neapărat cel puţin de două ori pe lună preşedintele delegaţiunii având dreptul de a o convoca ori de câte ori va fi nevoie. Convocările se fac de preşedinte, din oficiu, sau după cererea a doi membri din delegaţie.

Delegaţiunea nu poate delibera decât fiind de faţă majoritatea membrilor ce o compun. Ea nu poate intra în ordinea de zi înainte de a aproba procesul-verbal al ultimei şedinţe. Nici o chestiune tehnică sau de specialitate nu poate fi supusă deliberării delegaţiunii fără un referat amănunţit al şefului de serviciu respectiv, care la nevoie ia parte la deliberările delegaţiunii şi e dator să dea relaţiunile necesare.

Prefectul de judeţ are dreptul să asiste la toate şedinţele delegaţiei, el va fi încunoştiinţat despre ţinerea şedinţelor odată cu convocarea membrilor delegaţiei.

Hotărîrile delegaţiunii se iau cu majoritatea membrilor ce o compun şi trebuiesc motivate; ele se trec într'un registru special, parafat de preşedintele delegaţiunii.

Autorităţile publice din judeţ sunt îndatorate a da preşedintelui delegaţiunii toate informaţiunile în afacerile ce cad în atribuţiunile sale.

1. c) Atribuţiunile delegaţiunii judeţene

Delegaţia consiliului judeţean înlocuieşte consiliul judeţean în intervalul dintre sesiuni, decide în locul său în limitele puterilor conferite de consiliu şi asistă pe preşedintele delegaţiunii în executarea hotărîrilor consiliului judeţean.

Consiliul nu poate deferi delegaţiei dreptul de a decide privitor la numirea, înaintarea şi licenţierea funcţionarilor cu titluri academice superioare, votarea bugetului, aprobarea socotelilor, a împrumuturilor, a actelor de dispoziţie, tranzacţie, concesionări de servicii şi lucrări, modificări teritoriale la comune şi judeţ, conferirea cetăţeniei de onoare.

Delegaţiunea este un organ consultativ al preşedintelui în toate Gestiunile ce cad în atribuţia sa şi are următoarele atribuţiuni proprii: Delegaţia decide în chestia numirii, înaintării, licenţierii funcţionarilor a căror numire nu este rezervată pentru consiliul judeţean; Supraveghează administraţia serviciilor judeţene; Supraveghează, controlează şi îndrumează administraţia satelor şi a comunelor din judeţ, afară de municipii; Se pronunţă asupra încheierilor adunărilor şi a consiliilor săteşti şi a consiliilor comunale ori de câte ori legea cere aceasta; Îşi dă avizul cerut de către autorităţile competente; Hotărăşte asupra tuturor contestaţiunilor sau apelurilor ce-i sunt date în competinţa ei prin legi; Ia măsuri pentru apărarea intereselor judeţului în justiţie, înaintea căreia judeţul poate fi reprezentat şi printr'un membru al delegaţiei; Pregăteşte pentru desbaterile consiliului judeţean proiectul de buget al administraţiei judeţene luând avizul comisiunii de verificare, precum şi toate chestiunile cari vor fi supuse desbaterii consiliului. Delegaţia împreună cu preşedintele ei gerează afacerile consiliului judeţean, dela expirarea mandatului acestuia până la noua sa constituire.

Prefectul poate ataca, pe căile stabilite prin legea de faţă, încheierile delegaţiei judeţene, când acestea sunt luate cu călcarea legii sau regulamentelor, sau când sunt împotriva interesului general, chiar dacă se găsesc în curs de executare.

1. d) Preşedintele delegaţiunii consiliului judeţean şi atribuţiunile sale

Preşedintele delegaţiunii judeţene este ales de consiliul judeţean odată cu alegerea delegaţiei, prin vot secret, cu majoritatea de voturi a membrilor consiliului. Intrarea în funcţiune a acestuia nu se poate face fără confirmarea directorului ministerial care trebuie făcută în 15 zile dela comunicarea alegerii. Dacă nici unul dintre candidaţi n'a întrunit majoritatea, directorul ministerial va numi ca preşedinte al delegaţiunii judeţene pe unul din cei trei candidaţi care a obţinut cele mai multe voturi. În caz când directorul ministerial găseşte că cel ales sau cei trei candidaţi au lucrat contra integrităţii Statului sau ordinei sociale, poate numi ca preşedinte pe unul din membrii consiliului judeţean respectiv. Deciziunea directorului ministerial poate fi atacată cu apel la comitetul central de revizuire. Preşedintele delegaţiei se alege pe un period de 5 ani, având dreptul de a fi reales. În cazul în care preşedintele delegaţiei este ales de două ori consecutiv şi a funcţionat întreaga durată a celor 2 mandate, după expirarea celui de al doilea mandat are dreptul de a fi numit într'o funcţiune echivalentă în administraţia centrală a ministerului, sau de a-şi regula drepturile la pensie în condiţiunile prevăzute de legea pensiilor pentru cei cu numărul maxim de anii serviţi.

Preşedintele delegaţiei judeţene trebuie să fie licenţiat în drept, să aibă cel puţin 3 ani de practică administrativă sau judiciară, sau 5 ani practică, de advocat. Ministerul de interne, după propunerea directorului ministerial, la punerea în aplicare a legii, poate da dispensă de aceste condiţiuni de admisibilitate. Acei aleşi în virtutea acestei dispense vor avea şi pe viitor un drept câştigat pentru a candida la aceleaşi posturi sau funcţiuni similare.

Preşedintele delegaţiei este organul executiv al consiliului şi şeful administraţiunii judeţene. El conduce administraţia pe teritoriul judeţului, dând directivele necesare pentru funcţionarea diferitelor servicii şi autorităţi administrative din judeţ. Iscăleşte şi prevede în caz de necesitate cu sigiliul judeţului actele oficiale şi cele eliberate în numele judeţului. Execută ordinele guvernului, ale directoratului ministerial, regulamentele judeţului, hotărîrile consiliului judeţean, precum şi deciziunile delegaţiunii consiliului judeţean, referitoare la administraţia generală a judeţului.

Preşedintele delegaţiunii judeţene reprezintă, judeţul în justiţie. El poate, cu aprobarea consiliului judeţean şi în intervalul sesiunilor cu a delegaţiunii să intenteze acţiuni mobiliare şi imobiliare să facă opoziţiuni, apeluri, recursuri, revizuiri, contestaţiuni, precum şi orice alte acte, cereri sau acţiuni.