Legea nr. 21/1924

Persoanele juridice de drept public se creează numai prin lege. Asociațiile și fundațiile, fără scop lucrativ sau patrimonial, create și organizate de particulari, nu pot dobîndi personalitatea juridică decît în condițiile legii de fața. Ele sînt considerate persoane juridice de drept privat. Societățile și asociațiile prevăzute de codurile de comerț și alte legi vor avea același caracter și rămîn supuse dispozițiilor acelor legi.

Persoanele juridice de drept privat existente la data promulgării legii de fața vor continua sa funcționeze potrivit dispozițiilor legilor, hotărîrilor sau actelor care le-au constituit și care vor fi contrare dispozițiilor de ordine publică ale acestei legi. Ele sînt obligate însă, ca în termen de șase luni de la promulgarea acestei legi sa comunice grefei tribunalului, în circumscripția căreia funcționează administrația lor principala, titlurile pe temeiul cărora au dobîndit personalitatea juridică, statutele sau actele constitutive, precum și informațiile ce se vor cere prin regulamentul de aplicație al acestei legi. Grefa tribunalului este obligată a înscrie organizația sau așezămîntul în registrul persoanelor juridice. Contravenienții la aceasta dispoziție cad sub prevederile art. 94 din această lege.

Asociațiile și așezămintele fără scop lucrativ sau patrimonial nu pot dobîndi personalitatea juridică decît pe temeiul unei decizii motivate a tribunalului civil în circumscripția căreia s-au constituit. Aceasta decizie nu se poate da decît la cererea celor interesați:

1. a) După ce s-a cerut avizul ministerului în competența căruia cade scopul asociației sau așezămîntului;
2. b) După ce s-a ascultat concluziile ministerului public și s-a constatat ca statutele sau actele constitutive, compunerea organelor de direcție și administrație și celorlalte condiții, nu contravin la dispozițiile legii de fața. Părțile interesate, ministerul competent și reprezentantul ministerului public au dreptul de apel potrivit art. 90.

Persoana juridică va avea fiinta numai de la data înscrierii deciziei de recunoaștere rămasă definitivă, în registrul special care va fi ținut în acest scop la grefa fiecărui tribunal civil.

Personalitatea juridică nu se poate recunoaște unei colectivități de asociații sau așezăminte nerecunoscute ca persoane juridice. Personalitatea juridică e individuală și efectul ei nu se poate întinde în afară de asociația sau așezămîntul pentru care a fost acordată. Un așezămînt creat de o persoană juridică nu poate avea o personalitate distinctă de aceea a persoanei juridice care a creat-o, decît dacă i se recunoaște formal aceasta, în condițiile statornicite prin legea de fața.

Nu se poate recunoaște personalitatea juridică a asociațiilor și așezămintelor care au un obiect ilicit, contrar ordinii publice sau bunelor moravuri, sau care sînt formate în vederea realizării unui asemenea scop.

Persoanele juridice de drept privat, fără scop lucrativ sau patrimonial, care își au sediul în străinătate, pot sa beneficieze de personalitatea lor juridică și sa funcționeze pe teritoriul Statului român în conformitate cu legile române, dacă sînt recunoscute după legile tarii lor și dacă în prealabil au obținut autorizarea guvernului român. Autorizările acordate acestor persoane juridice se vor înscrie la cererea lor, sub sancțiunea unei amenzi de 5.000 - 20.000 lei și în caz de recidiva sub sancțiunea retragerii autorizației, în registrul tribunalului civil al circumscripției în care se va stabili sediul administrației, sucursala, sau domiciliul ales. Cînd nu exista sucursala, alegerea domiciliului este obligatorie. Ea se face prin act autentic care se publică în Monitorul Oficial și se afișează la primăria și tribunalul domiciliului ales.

Fără distincție între persoanele juridice de drept privat existente și acele ce se va forma în viitor, de la data promulgării legii de fața, nici o modificare de statute sau transformare a caracterului asociației sau așezămîntului, nici o modificare a organelor de control și administrație, nici o încetare sau dizolvare, operațiunile de lichidare și de atribuire de bunuri, nu se va putea face decît conform acestei legi. Aceste persoane sînt obligate a se supune tuturor dispozițiilor declarate de ordine publică în legea de fața. Modificările statutelor sau actelor constitutive sînt supuse verificării și aprobării puterii judecătorești în condițiile art. 1.

1. b) Folosință drepturilor civile

Persoanele juridice de drept privat, căzînd sub prevederile legii de fața, nu se pot folosi decît de drepturile ce le sînt necesare pentru realizarea scopului și destinației lor. Ele nu pot contracta obligații decît tot în vederea realizării acestui scop și acestei destinații.

Persoanele juridice nu pot primi liberalități decît dacă vor fi autorizate regal, pe baza unui jurnal al consiliului de miniștrii.

1. c) Exercițiul drepturilor civile

Persoanele juridice nu-și pot exercita drepturile decît dacă sînt înzestrate cu organele de direcție și administrație prevăzute în statute, actul consultativ sau în legea de fața.

Voința persoanelor juridice se manifesta prin organele lor. Actele juridice încheiate de aceste organe, în conformitate cu statutele și în limita puterilor ce le sînt atribuite, sînt considerate ca încheiate de însăși persoana juridică pe care o obliga. Actele prin care organele persoanei juridice ar urmări un vadit scop străin aceluia pentru care asociația sau fundația a fost constituită sau recunoscută, nu vor avea efect față de persoana juridică. Persoana juridică răspunde de toate faptele contractuale, delictuale și quasi-delictuale, săvîrșite de organele ei în timpul exercitării funcțiunii lor. Membrii care formează organele de direcție și administrație sînt personal solidar răspunzători pentru daunele provenite din culpa lor, atît față de terți, cît și față de persoana juridică însăși.

1. d) Sediul

Domiciliul persoanei juridice este la sediul principal al administrației sale. Schimbarea de domiciliu trebuie să fie declarata prin act autentic la ambele grefe ale tribunalelor noului și vechiului domiciliu. Sub sancțiunea prevăzută la art. 94 din prezenta lege, grefa tribunalului vechiului domiciliu va face mențiunea de strămutare, iar grefa tribunalului noului domiciliu va înscrie persoana juridică în registrul prevăzut la art. 4.

Domiciliul persoanei juridice autorizata, potrivit art. 7, pentru toate actele judiciare și extrajudiciare ce o privesc, va fi sediul sucursalei sau, în lipsa, la domiciliul ales.

1. e) Supraveghere

Statul are un drept de supraveghere și control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat. El va urmări: pe de o parte, ca ele să se administreze și să-și îndeplinească menirea în conformitate cu statutele și cu actele constitutive, iar pe de altă parte, ca sa lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinei publice și siguranței Statului. Aceasta acțiune de supraveghere și control se va exercita prin inspectorii și delegații ministerului, sub autoritatea și controlul căruia cade fundația sau asociația, precum și prin comisia superioară a persoanelor juridice.

Numirea delegatului ministerului pe lîngă organele de direcție și de administrație, nu poate avea loc decît numai pe lîngă fundațiile și asociațiile subvenționate sau legate de Stat prin convenții. Același drept, la numirea de delegați județeni sau comunali, îl au autoritățile județene sau comunale pentru fundațiile și asociațiile care se vor găsi față de ele în situația de mai sus. Celelalte persoane juridice nesubventionate sînt supuse controlului general prin inspectorii ministerelor competente.

Fiecare autoritate interesată nu va putea numi mai mult de un delegat de fundație sau asociație. Autoritățile județene sau comunale pot insarcina cu aceasta funcție pe delegatul ministerului sau invers, ministerul pe unul din delegații județeni sau comunali. O persoana poate îndeplini aceasta funcție pe lîngă mai multe fundații sau asociații.

Delegații ministerului și, în lipsa acestora, delegații județeni sau comunali, au dreptul de a suspenda executarea deciziilor organelor de direcție sau administrație, ce s-ar găsi contrarii actelor de fundație, regulamentelor interioare, convențiilor cu ministerul, județul sau comuna, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice și siguranței Statului. Despre acest lucru se va încheia un proces-verbal care se va comunică de urgenta organelor persoanei juridice. Delegații vor participa cu vot consultativ la ședințele organelor de direcție și administrație. Directorii sau administratorii sînt obligați să-i convoace. În lipsa delegaților de la ședințe, organele de direcție și administrație sînt obligate sa comunice delegaților deciziile luate. Sub sancțiunea retragerii mandatului de direcție și administrație și a dizolvării fundației sau asociației, independent de celelalte sancțiuni civile și penale de drept comun, persoanele care formează organele de direcție și administrație sînt personal și solidar răspunzătoare de executarea deciziilor contrare actelor de fundație, regulamentelor interioare, conventiunilor, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice și siguranței Statului, față de care s-a exercitat sau nu dreptul de suspendare. Delegații vor putea aduce la cunoștința publică, prin Monitorul Oficial și prin publicațiile mai raspindite din localitate, numărul, data și obiectul deciziilor suspendate.

Organele de direcție și administrație sînt obligate a repune în discuție chestiunile care fac obiectul deciziei suspendate în baza art. 1 8 pentru a primi soluția conformă actelor de fundație, regulamentelor, convențiilor, Constituției și legilor tarii. În caz de refuz de discuție din partea organelor de direcție și administrație, sau în caz de menținere a deciziei suspendate, delegații guvernului vor aduce imediat cazul la cunoștința comisiei persoanelor juridice de pe lîngă ministerul justiției, care va da o decizie executorie. În cel mult 3 zile libere de la, comunicarea procesului-verbal de suspendare, organele de direcție și administrație au drept de apel la comisia superioară a persoanelor juridice, care decide în ultima instanța asupra dispozițiilor ce urmează a se executa în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii.

Delegații își exercită dreptul lor de supraveghere și de control asupra tuturor organelor de direcție, administrație și control, a fundației sau asociației, sub orice denumire s-ar găsi, comitete sau consilii de direcție și administrație, eforii sau epitropii, adunări generale, colegii, etc.

În toate fundațiile și asociațiile care nu cad sub prevederea art. 16, alin. 1 și următorii, acțiunea de supraveghere și control se va exercita de inspectorii ministerului, la însărcinarea ministerului sau la cererea organelor de direcție și administrație a fundațiilor sau asociațiilor. Cînd scopul persoanei juridice cade în competența a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exercițiul acțiunii de control și supraveghere. Persoanele juridice ale căror scopuri sînt insuficient caracterizate, din punctul de vedere al competentei organelor de control, cad sub supravegherea ministerului de interne. Inspectorii vor avea sa cerceteze numai dacă fundațiile și asociațiile funcționează potrivit actelor de fundație sau actelor lor constitutive, dacă instituțiile create corespund condițiilor statornicite prin aceste acte și condițiilor de ordine publică din Constituția și legile tarii. Inspectorii nu pot face observații și da indicații direct organelor de direcție și administrație ale fundațiilor sau asociațiilor. Constatările lor se consemnează în rapoarte scrise asupra cărora au a decide ministrul competent, organele administrative sau judecătorești, prevăzute în legea de fața. Controlul Statului nu prejudiciază controlul instituit de statute sau actul constitutiv.

Dacă organele de direcție sau administrație nu se conformează legilor tarii, actelor de fondare sau de constituire, sau dacă se constată că averile ce le sînt încredințate se risipesc, se deturneaza, sau se întrebuințează în alte scopuri decît acele prevăzute prin actele de fondare sau de constituire, ministerul public sau ministerul sub autoritatea și controlul căruia funcționează fundația sau asociația, va trimite pe administratorii răspunzători înaintea Curții de apel în circumscripția căreia cade sediul principal al fundației sau asociației. Administratorii pot fi condamnați la destituire, în afară de celelalte penalități prevăzute în legile ordinare după dreptul comun.

Administratorii asociațiilor și fundațiilor care cu rea credința lucrează la vătămarea persoanelor sau lucrărilor încredințate direcției și administrației lor, se vor pedepsi cu închisoare de la o luna la un an.

Toate organele de direcție și administrație ale fundațiilor sînt datoare sa înainteze ministerului sub autoritatea și controlul căruia funcționează, în termen de 6 luni de la promulgarea acestei legi, copia autentificată de pe actele de fondare și un inventar de averea ce poseda, însoțit de bilanțul și contul de gestiune al anului precedent.

1. f) Încetarea personalității

Asociațiile și fundațiile își pierd personalitatea juridică, de plin drept sau prin justiție, în cazurile determinate prin legea de fața. Persoanele juridice autorizate, potrivit art. 7, își pierd dreptul de a funcționa în România și prin retragerea autorizației. Aceasta retragere se face tot prin decret regal, pe temeiul unui jurnal al consiliului de miniștri.

În cazuri urgente cînd s-ar constata ca o persoană juridică își desfășoară activitatea împotriva bunelor moravuri, ordinii publice și siguranței Statului, consiliul de miniștri, cu avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, poate interzice funcționarea persoanei juridice, pînă la intrarea ei în legalitate, sau chiar poate hotărî dizolvarea

1. ei) În acest din urmă caz, lichidarea persoanei juridice nu se poate face decît de puterea judecătorească în condițiile art. 29, 54 și următorii, 82 și următorul. În afară de cazurile urgente, dizolvarea nu se poate face decît prin justiție. Comisia superioară a persoanelor juridice apreciază urgenta la cererea consiliului de miniștri sau la aceea a ministrului de justiție.
2. g) Destinația bunurilor

Oricare ar fi cauza încetării personalității juridice sau retragerii autorizației, patrimoniul persoanei juridice va primi destinația indicată în actul de fondare, în statute sau în actul constitutiv și la asociații, în caz de tăcere, a actelor de constituire sau a statutelor, destinația indicată de hotărîrea adunării generale luată înainte de dizolvare. Nici într-un caz însă adunarea generală nu poate atribui bunurile rămase decît unei alte persoane juridice de drept privat din țara cu scop identic sau similar, sau persoanei juridice de drept public, reprezentind în Stat interesele servite de persoana juridică desfiintata. În lipsa unei indicații statutare, sau a unei hotărîri a adunării generale, sau în fața unei hotărîri a adunării generale, contrarii dispozițiilor de mai sus, bunurile rămase vor trece în patrimoniul asociației sau fundației de drept privat, ori public cu scop analog sau similar ce se va hotărî de comisiunea persoanelor juridice de pe lîngă ministerul justiției, luindu-se și avizul ministrului, sub autoritatea și controlul căruia cădea persoana juridică desfiintata.

Patrimoniul persoanelor juridice dizolvate pentru vreuna din cauzele arătate la art. 53 (punctul III) alin. a și b și art. 81 (p. II), trece la fondul de asistența socială.

1. ii) Lichidarea și radierea înscrierii

Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se face conform art. 55 și următorii, precum și 82 și următorul din această lege.

Radierea persoanei juridice din registrul persoanelor juridice se face înscriindu-se integral în registru actul care a constatat, declarat sau hotărît dizolvarea.

1. a) Condiții de constituire

Asociația este convenția prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contribuția lor materială, cunoștințele și activitatea lor, pentru realizarea unui scop care nu urmărește, foloase personale sau patrimoniale. Scopul asociației poate fi sau ideal, sa corespundă intereselor generale ale colectivității sau numai a unei categorii sociale din care asociații fac parte, sau, în fine, sa corespundă intereselor personale nepatrimoniale ale asociaților.

Asociația pentru a putea dobîndi personalitatea juridică, trebuie să fie compusa din cel puțin 20 membri și să prezinte în statute o organizare din care să rezulte o voința colectivă, independenta de voința asociaților ca indivizi, constituirea unui patrimoniu social, distinct și autonom de patrimoniul individual al fiecărui asociat. Patrimoniul social de fondare va trebui să fie în măsura de a realiza cel puțin parțial scopul pentru care se constituie asociația. Nici contribuțiile sau dotatiile inițiale, nici cotizațiile periodice și nici subvențiile Statului român, județelor sau comunelor și în genere a persoanelor de drept public, nu sînt supuse autorizării prevăzută la art. 10. Obligațiunea constituirii inițiale a patrimoniului social nu privește asociațiile sau sindicatele profesionale.*)

Actul constitutiv și statutele se vor face în forma autentică. Asociația nu va putea cere recunoașterea calității de persoana juridică, decît după adoptarea statutelor de către asociați și după desemnarea sau alegerea persoanelor care vor avea conform statutelor, răspunderea direcției și administrării asociației.

Statutele vor cuprinde obligatoriu: 1. Denumirea asociației; 2. Obiectul și scopul; 3. Sediul principal și, eventual, sucursalele sau filialele; 4. Patrimoniul inițial, cuantumul și compunerea lui, precum și cotizațiile; 5. Organele de direcție, administrație și de control. Statutele nu pot deroga la dispozițiile de ordine publică ale legii de fața. În lipsa unor dispoziții statutare suficiente pentru organizarea asociației și reglementarea raporturilor acesteia cu asociația se vor aplica dispozițiile ce urmează.

1. b) Organizarea

Organele principale ale asociației de stat:

1. a) O adunare generală, și
2. b) O direcție, un comitet de direcție sau un consiliu de administrație.

Adunarea generală este organul suprem al asociației, ea se compune din asociați, care întrunesc condițiile prevăzute în statute sau în actul constitutiv. În lipsa prevederii unor asemenea condiții, vor face parte din adunarea generală, toți asociații, fără nici o distincție. Adunarea generală va fi convocată de persoana căreia i se încredințează de organele în drept ale asociației conducerea suprema. Convocarea va avea loc obligatoriu în cazurile prevăzute în statute, ori cînd se va hotărî de comitetul de direcție sau administrație și oricînd se va cere în scris și motivat, direcției de cel puțin o cincime din numărul asociaților. Convocarea va trebui sa cuprindă locul și data convocării, precum și ordinea de

1. zi) În afară de cazurile urgente constatate de comitetul de direcție, ce trebuie să fie comunicată cu cel puțin trei zile libere înainte de data convocării.

Cînd cei însărcinați cu convocarea, sau înlocuitorii lor nu mai au calitatea, sînt absenți sau împiedicați de a convoca, precum și în cazul cînd, deși avînd calitatea, refuza de a convoca, dacă statutele și actul consultativ nu prevăd situația, prim-președintele sau președintele tribunalului, în circumscripția căreia funcționează asociația, va putea autoriza pe asociații, care i-au adus la cunoștința cazul, să facă convocarea, sa delege pe cel mai în vîrsta dintre ei, sau pe reprezentantul ministrului sub autoritatea și controlul căruia se găsește asociația, sa prezideze adunarea generală și să constate hotărîrile ei printr-un proces-verbal. În lipsa unui asemenea reprezentant, delegația se poate da unuia din reprezentanții ministerului public.

Adunarea generală decide:

1. a) Asupra prestațiilor și cotizațiilor la care vor fi supuși asociații;
2. b) Asupra admiterii și excluderii membrilor asociației potrivit statutelor;
3. c) Asupra formelor de convocare a adunării generale;
4. d) Asupra modului de votare;
5. e) Asupra cvorumului și majorității cu care vor lua hotărîrile;
6. f) Asupra numirii direcției sau altor organe de administrație și control;
7. g) De a determina atribuțiile organelor de sub lit. f;
8. h) De a controla activitatea și gestiunea organelor de direcție, administrație și control;
9. i) De a revoca individual sau colectiv mandatele membrilor organelor de direcție, administrație și control, cînd prin culpa și actele lor ar periclita interesele asociației.

Toți asociații au drept de vot egal. În afară de excepțiile mai jos statornicite, și în lipsa de alte dispoziții exprese, nu se va putea lua nici o decizie decît dacă vor fi răspuns convocării cel puțin jumătate plus unu (majoritatea absolută) din numărul asociaților. La a doua convocare se va putea decide cu majoritatea absolută a celor prezenți, oricare ar fi numărul lor. Deciziile pentru dizolvarea asociației, sau transformarea scopului social, trebuie să întrunească cel puțin 2/3 din numărul total al asociaților prezenți și absenți.

În mod accesoriu, asociațiile vor putea face întreprinderi economice, întrucît acestea sînt în legătură cu scopul principal al asociației. Asemenea întreprinderi însă nu se pot decide decît de adunarea generală.

Propunerile sau actele făcute în scris, fără deliberare, vor avea puterea de decizie, dacă vor fi semnate de unanimitatea asociaților.

Asociatul interesat personal, prin sotie, prin descendenții sau ascendenții direcți, prin frații sau surorile lui, într-o chestiune supusă deciziei adunării generale, sau deciziei unuia din organele de direcție sau administrație, nu va putea lua parte la vot. Membrii organelor de direcție și administrație vor fi cel puțin în majoritate absolută cetățeni români.

Direcția, comitetul sau consiliul de administrație reprezintă asociația în toate actele vieții sale juridice, conformindu-se statutelor și deciziilor adunării generale. După expirarea mandatului, ea girează afacerile pînă la alegerea sau numirea noilor organe.

Organele de direcție și administrație sînt obligate sa întocmească anual bugetul asociației, pe care îl supun aprobării adunării generale și, eventual, organelor superioare, cărora sînt subordonate prin legi speciale. Bugetul se va întocmi pe capitole și articole, distinct sumele pentru personal, material și cheltuieli diverse. La aprobarea și ordonanțarea cheltuielilor se va ține seama de destinația alocațiilor bugetare. La persoanele juridice subvenționate de stat, județ și comune, autoritatea care acorda subvenția va putea cere, cu prilejul ordonanțării totale sau parțiale a subvențiilor, justificarea îmbunătățirii ultimei subvenții ordonanțate.

Aceste organe sînt de asemenea obligate să prezinte adunării generale bilanțul gestiunii la finele fiecărui an social. Cîte un exemplar de pe buget și bilanț se va prezenta ministerului sub autoritatea și controlul căruia se găsește asociația.

Cînd organele de direcție, administrație și control, nu pot funcționa din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii săi, prim-președintele și președintele tribunalului, de la sediul asociației, din oficiu, sau la cererea celor interesați, pînă la adunarea generală care se va convoca, conform art. 36 și 37, pentru a decide organul în drept sa completeze, dînd delegație provizorie, în condițiile statutelor, actului constitutiv și legii, asociaților ce personal vor crede ca ar putea răspunde mai bine acestei chemări.

1. c) Despre asociați

Calitatea de asociat este personală și individuală, ea nu poate trece la succesori.

Asociatul este la drept autorizat a ieși oricînd din asociație, cu condiția sa comunice hotărîrea sa organelor de direcție și administrație, cel puțin șase luni înainte de finele anului social.

Statutele sau actul vor prevedea cazurile de excludere a asociaților, procedura excluderii, și organele care o pronunța. Excluderea pronunțată de un organ de direcție sau administrație da, de drept interesat, un drept de apel la adunarea generală, care decide în ultima instanța. Cînd statutele nu prevăd cazurile, procedura și organele de excludere, pe temeiul legii de fața, excluderea nu se poate pronunța decît de adunarea generală cu majoritate de 2/3.

Asociații, care se retrag sau care sînt excluși, n-au nici un drept asupra avutului social. Ei rămîn obligați a achită cotizațiile pe tot timpul cît au fost asociați.

Drepturile personale cîștigate ale unui asociat, sociale sau extra-corporative, obliga asociația, întrucît titularul lor n-ar fi renunțat la ele în mod expres prin scris.

În termen de 10 zile de cînd decizia a devenit publică, asociatul absent poate cere desolidarizarea sa de acea decizie, dacă o socotește contrară statutelor, actului constitutiv sau legii. În acest scop, el va notifica desolidarizarea sa prin agent judecătoresc organelor de conducere și administrație, precum și ministerului competent. Deciziile adunării generale pot fi atacate de ministerul competent, ministerul public sau părțile interesate, înaintea instanțelor judecătorești de dizolvare, pentru motive de ordine publică și abatere de la scopul societății.

1. d) Dizolvare

Asociația își pierde personalitatea juridică în următoarele cazuri:

1. i) Prin decizia asociației, atunci cînd adunarea generală, potrivit art. 39, va fi hotărît dizolvarea;
2. ii) De plin drept:
3. a) Cînd a expirat termenul pentru care asociația a fost constituită sau cînd scopul social a fost realizat;
4. b) Cînd scopul asociației nu mai poate fi realizat;
5. c) Cînd asociația din cauza de insolvabilitate, nu-și poate continua activitatea sa, fiind nevoita sa lichideze;
6. d) Cînd organele de direcție și administrație nu mai pot fi constituite în conformitate cu statutele;
7. e) Cînd numărul asociaților va fi scăzut sub limita fixată de statute sau limita fixată de lege; III. Prin judecata:
8. a) Cînd scopul sau acțiunea asociației a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinii publice;
9. b) Cînd scopul se urmărește prin mijloace ilicite, contrar bunelor moravuri și ordinii publice;
10. c) Cînd asociația, fără de a fi autorizata după cum se arata în art. 39, relativ la transformarea scopului, urmărește un alt scop decît acel pentru care s-a constituit și pe care l-a declarat;
11. d) Cînd deciziile adunării generale sînt luate cu violarea dispozițiilor statutare, actelor constitutive sau legii.
12. iv) Prin decizia puterii executive în cazurile art. 25 și 26.
13. e) Lichidare

În cazurile de dizolvare prevăzute de art. 53 alin. I, lichidarea patrimoniului asociației se va face de organele de direcție și administrație, sau de persoanele numite de adunarea generală. Lichidatorii, în caz de dizolvare judiciară, se vor numi prin sentinta care hotărăște dizolvarea. În caz de dizolvare de drept, la staruinta ministerului public, sau a oricărui interesat, lichidatorii se vor numi în camera de consiliu, de tribunalul civil de la sediul asociației.

Lichidatorii sînt obligați a îndeplini toate formalitățile cerute de legea de fața pentru înscrierea și publicarea lichidării asociației. Publicațiile de lichidare vor arata:

1. a) Numele lichidatorilor și imobilul în care și-au instalat birourile, dacă localul fostei administrații nu va putea fi păstrat;
2. b) Invitația creditorilor la producerea creanțelor lor. Creditorii cunoscuți trebuie să fie invitați și prin notificatii individuale. Publicarea va fi socotită îndeplinită după 5 zile libere de la ultima insertiune.

Îndată după intrarea lor în funcție, lichidatorii sînt obligați ca, împreună cu organele de direcție și administrație ale asociației, să facă inventarul și bilanțul averii, din care să constate exact situația activului și pasivului. Atît inventarul cît și bilanțul vor fi contrasemnate de lichidatorii și reprezentanții direcției și administrației în lichidare. Lichidatorii vor tine un registru-jurnal pentru toate operațiile relative la lichidare. Direcția și administrația va indica și incredinta lichidatorilor registrele și actele asociației. Odată cu numirea lichidatorilor încetează mandatul organelor de direcție și administrație.

Asociația nu încetează însă a avea fiinta decît la terminarea lichidării.

Lichidatorii sînt obligați sa continue afacerile în curs, sa încaseze creanțele, sa plătească pe creditori și, dacă numerarul este insuficient, sa transforme și restul activului în bani, procedînd mai întîi prin licitație publică la vînzarea averii mobile. Lichidatorii pot face operațiunile noi necesare lichidării afacerilor în curs.

Suma cuvenită creditorului cunoscut care nu produce creanta se va consemna în contul lui. Dacă plata creanței nu se poate face imediat, sau dacă creanta e contestată, lichidarea nu se va declara terminată înainte ca creditorii să fie garantați.

În orice caz, lichidatorii nu pot încheia operațiunile și remite celor în drept contul gestiunii, decît după expirarea unui an de la publicarea dizolvării asociației.

Lichidatorii care vor contraveni la obligațiile de mai sus vor fi solidari responsabili față de creditori pentru daunele ce le vor fi cauzat prin culpa lor.

Atît față de asociație cît și față de asociați, lichidatorii sînt supuși regulilor mandatului.

După terminarea lichidării, lichidatorii sînt obligați să facă bilanțul, sa-l depună la grefa tribunalului, la ministerul competent și totodată sa-l publice în Monitorul Oficial și în ziarele mai raspindite. Afară de aceasta, afișe anuntind terminarea lichidării și depunerea bilanțului se vor lipi în sala tribunalului, la primărie și pe usa imobilului administrației. Lichidatorii vor mai depune la grefa tribunalului și la ministerul competent un memoriu descriind toate operațiunile de lichidare și rezultatul lor. Ei vor depune tribunalului și registrul lor jurnal.

Dacă în termen de 30 zile libere de la publicarea bilanțului în Monitorul Oficial nu se va ivi nici o contestație, bilanțul se va considera definitiv aprobat și lichidatorii vor trebui, cu autorizarea tribunalului, sa remită celor în drept bunurile și sumele rămase de la lichidare, împreună cu toate registrele și actele societății și lichidării. Numai după aceasta lichidatorii vor fi considerați ca descărcați.

Contestațiile la bilanțul lichidatorilor, publicat în condițiile articolului precedent, se pot face de orice interesat la tribunalul sediului lichidării. Toate contestațiile se judeca în prima și ultima instanța de tribunal printr-una și aceeași sentinta.

1. a) Condiții de constituire

Fundația este actul prin care o persoană fizica sau juridică constituită, un patrimoniu distinct și autonom de patrimoniul sau propriu, și-l destina, în genere, în mod permanent realizării unui scop ideal, de interes obștesc.

Fundația între vii se constituie prin act autentic, iar fundația testamentară printr-una din formele prevăzute pentru testamente. Statutele sau orice alte alcatuiri care vor însoți actul de fundație făcut în forma autentică vor avea aceeași forma ca însăși acest act.

Fundațiile dobîndesc personalitatea juridică în condițiile stabilite la art. 3. Cererea de recunoaștere nu va putea fi facuta decît după instituirea și numirea organelor de direcție și administrație.

Moștenitorii și creditorii fondatori au față de fundație aceleași drepturi ca și față de orice alta liberalitate.

Nici fondatorul, nici moștenitorii lui nu pot revoca fundația după înregistrarea cererii de recunoaștere facuta conform art. 84 din prezenta lege.

Dacă fundația între vii sau testamentară este recunoscută persoana juridică după moartea fondatorului, efectele liberalităților făcute anterior recunoașterii se vor produce pentru fundațiile între vii de la data actului autentic de fundație; iar pentru fundațiile testamentare de la data morții testatorului. Același efect îl vor avea liberalitățile făcute în timpul vieții fondatorului, anterior însă recunoașterii calității de persoana juridică.

1. b) Organizare

Actul de fondare va fi nul de drept și nu va putea da loc la recunoașterea calității de persoana juridică, dacă nu determina scopul, nu constituie patrimoniul sau nu întrunește condițiile esențiale cerute de legea de fața. Actul de fondare poate determina în cuprinsul lui, sau în alcatuiri separate, organele de direcție și administrație, compunerea lor, recrutarea administratorilor, modul lor de funcționare, sau a instituțiilor ce urmează a se crea. Lipsa acestor stipulații nu anulează actul, fundația urmînd a se conduce în administrație potrivit dispozițiilor legii de fața.

Fiecare fundație trebuie să aibă organe de direcție, administrație și de control, instituite potrivit actului de fundație, statutelor sau alcătuirii fondatorului, sau, în lipsa acestora, potrivit dispozițiilor de mai jos.

Cînd actul de fundație n-a determinat organele de direcție și administrație, ministerul sub autoritatea și controlul căruia urmează a funcționa fundația, va cere Curții de apel, în circumscripția căreia își are sediul fundația, sau de la domiciliul fondatorului, numirea administratorilor necesari.

Curtea de apel, la cererea ministerului public, la cererea ministerului competent, sau la staruinta uneia din părțile interesate, va face numirea administratorilor și în cazul cînd direcția și administrația instituită de fondator nu mai poate fi din orice cauza înlocuită, completată și continuată.

Cînd fundația nu se găsește suficient organizată, Curtea de apel poate decide înlocuirea regulamentului interior de funcționare a fundației pe bazele dispozițiilor din legea de fața. Regulamentul se întocmește de organele de direcție și administrație, se aproba de minister și se publică în Monitorul Oficial. Administrația fundației și numirea personalului se vor face de direcție. Cînd fundația nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau, sau dacă patrimoniul ei e insuficient, Curtea de apel, cu avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice, va dispune, dacă actul de fundație nu se opune, ca patrimoniul ei să fie trecut la o alta fundație de drept privat din țara sau instituție de drept public, avînd același scop sau un scop cît mai asemănător posibil. Se vor respecta pe cît posibil dispozițiile fondatorului conciliabile cu noua situație.

Organele de direcție și administrație ale fundației au drepturile și obligațiile arătate în art. 35 și următorii din această lege.

1. c) Modificare

Curtea de apel, luînd și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea decide, la cererea organelor de direcție și administrație, modificarea organizației statornicită de fondator, dacă aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor și realizarea scopului fundației. În asemenea caz, decizia Curții va hotărî și numele unei organizații care va servi organelor de direcție și administrație la întocmirea regulamentului de organizare și funcționare, care va fi supus și aprobării ministrului ce reprezintă interesele generale de fundație. Atît organele de direcție și administrație cît și ministerul și autoritatea judecătorească, vor da întotdeauna, dispozițiilor nelamurite de actul de fundație, interpretarea care poate asigură realizarea scopului.

După aceeași procedura, Curtea de apel, luînd și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fundației, în parte realizabil, atunci cînd se constată că el nu mai are caracterul lui primitiv și fundația nu mai corespunde nevoilor sale sau pretențiilor ce fondatorul ar manifesta, în mod normal, dacă i-ar sta în putinta.

Modificarea nu poate atinge specialitatea fundației. Nici într-un caz însă nu se poate decide schimbarea sau modificarea cînd se constată că scopul este integral irealizabil. Tot astfel se va urma cînd se va constata necesitatea modificării sau suprimării din actul de fundație a condițiilor și sarcinilor care ar putea compromite realizarea scopului fundației. În toate aceste cazuri judecata se va face cu citirea fondatorului sau a erezilor lui în linie directa.

1. d) Dizolvare

Personalitatea fundației încetează în următoarele cazuri:

1. i) De plin drept:
2. a) Cînd scopul ei se găsește îndeplinit;
3. b) Cînd scopul ei nu mai poate fi realizat, și
4. c) Cînd fundația a devenit insolvabilă.
5. ii) Prin judecata și prin decizia puterii executive în cazurile prevăzute de art. 26 și 53.
6. e) Lichidare

Lichidarea patrimoniului fundației se va face potrivit regulilor de sub art. 54 - 65.

Cînd dizolvarea va avea loc prin judecata, lichidatorii vor fi numiți prin aceeași sentinta care a hotărît sau declarat dizolvarea. În cazul cînd dizolvarea s-a operat fără a interveni vreo judecata, precum și în cazul alin. c de sub art. 81, lichidatorii vor fi numiți de tribunalul civil de la sediul fundației, în camera de consiliu, la staruinta ministerului public, sau a oricărui interesat.

Înscrierea persoanelor juridice se va face în registre speciale, ținute la grefa tribunalului civil de la sediul lor principal. Vor fi registre deosebite pentru asociații și pentru fundații. Înscrierea persoanelor juridice de sub art. 7 se va face la grefa tribunalului sediului lor din România sau la domiciliul ales. La fundații, dacă indicația sediului nu va rezultă din cuprinsul actului de fundație, înscrierea se va face la grefa tribunalului domiciliului, sau a ultimului domiciliu al fondatorului. După constituirea fundației și a organelor ei de direcție și administrație, înscrierile ulterioare prevăzute sub art. 93 se vor face la grefa tribunalului sediului fundației.

Cererea de înscriere va trebui sa cuprindă: 1. Titlul sau denumirea persoanei juridice; 2. Obiectul și scopul; 3. Sediul sau principal și sucursalele ce vor fi; 4. Numele, profesiunea și domiciliul persoanelor care sub orice titlu sînt însărcinate cu direcția sau administrația; 5. Data actelor de constituire și a statutelor.

Cererea pentru asociații va fi facuta de membrii fondatori, de direcție, sau de 7 asociați. Cererea pentru fundații facuta prin acte între vii se va face numai de fondator, iar după moartea sa, și pentru fundațiile testamentare, de moștenitori legatari, executorii testamentari, organele de direcție și administrație, și ministerul care reprezintă interesul general ce fundația urmează a servi.

Semnatarii cererii sau unul din ei o vor prezenta tribunalului alaturind:

1. a) O copie legalizată de pe actul constitutiv al persoanei juridice;
2. b) O copie de pe statute și de pe actul de constituire a organelor de direcție și administrație, dacă aceasta a fost numita ulterior;
3. c) Dacă statutele sau numirea direcției au fost votate și adoptate într-o adunare generală, se va prezenta duplicat original de pe procesul-verbal al ședinței.

Dacă tribunalul constata ca formele și cerințele articolelor de mai sus sînt îndeplinite și fundația și asociația merita să aibă capacitatea juridică, va decide potrivit art. 89 și va ordonă înscrierea.

Tribunalul cercetează în camera de consiliu dacă actele depuse, pentru asociații și pentru fundații, îndeplinesc condițiile și formele prevăzute în legea de fața. Concluziile ministerului competent și al reprezentantului ministerului public sînt obligatorii și hotărîrea se va pronunța în ședința publică fața cu aceștia. Neprezentarea concluziilor ministerului competent se considera în favoarea constituirii persoanei juridice. Tribunalul va putea cere lămuriri și părților, dacă va crede de cuviință.

Hotărîrea se da fără drept de opoziție, dar cu drept de apel în termen de 10 zile libere de la pronunțare. Decizia de admitere rămasă definitivă se va înscrie de grefa în registrul persoanelor juridice. Actele depuse se vor păstra la dosarele respective. Apelul se declara la grefa tribunalului. Părțile interesate, ministerul public și ministerul respectiv vor putea declara apel contra deciziei tribunalului. Asupra apelului, Curtea, în termen de cel mult 15 zile de la declararea apelului, se va pronunța, urmînd procedura arătată mai sus. Decizia va fi fără opoziție. Se pot admite memorii scrise. Recursul se va face în termen de 15 zile de la pronunțare.

Înscrierea va reproduce conținutul declarațiilor prevăzute la art. 85, precum și data și numărul încheierii care a admis înscrierea. Mențiunea despre înscriere se va face pe originalul actelor de constituire sau al statutelor.

Textul acestei înscrieri va fi publicat fără întîrziere, prin îngrijirea grefierului, la staruinta și în contul celor interesați, în Monitorul Oficial și ziarele mai raspindite. În urma înscrierii deciziei definitive, grefa tribunalului este obligată, sub sancțiunea prezentată la art. 94, ca o dată cu dispoziția de publicare în Monitor, sa comunice o copie de pe decizie ministerului competent. Fiecare minister este obligat sa înscrie într-un registru special asociațiile sau fundațiile recunoscute subordonate controlului și supravegherii lor.

Orice modificare în compunerea organelor de direcție și administrație și în atribuțiile lor, schimbările de domiciliu, orice numire și înlocuire a unui administrator, director sau contabil, orice modificare a statutelor și în genere a organizării sau scopului persoanei juridice, modificarea, dizolvarea, lichidarea, numirile sau inlocuirile lichidatorilor, toate vor trebui să fie imediat declarate grefei, spre înscriere în registru și spre publicare. Se vor emite întotdeauna grefierului și actele justificative în sprijinul cererii de înscriere, actele vor fi atașate la dosarele respective. Declarațiile de mai sus se vor face de organele de direcție și administrație sau de lichidator, pentru tot ce va fi relativ la lichidare. Cu totii vor trebui să se îngrijească și de publicarile necesare. Declarațiile vor putea fi făcute și de orice persoană interesată. În caz de schimbare de domiciliu toate înscrierile și înregistrările ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu.

Orice act supus înscrierii și neînscris sau nepublicat nu va fi opozabil terților. Asemenea act rămîne însă opozabil terților dacă se constată că ei l-au cunoscut pe alta cale. Acei supuși la declarație și publicațiile de sub art. 86, nu vor fi eliberați de obligațiile lor decît după executarea efectivă a lucrărilor, afară de cazul cînd se va dovedi ca lucrările n-au fost executate din culpa grefierului. Acei ce nu se vor conformă acestor obligații sînt supuși unei amenzi de 500 - 10.000 lei. La aceeași pedeapsa vor fi condamnați și funcționarii care au omis sau intirziat înregistrările, înscrierile și publicarile vorbite mai sus în afară de pedeapsa destituirii.

Curtea de apel, în circumscripția căreia funcționează asociația sau fundația, va avea în competența sa:

1. a) numirile de membrii în direcțiile și administrațiile fundațiilor din circumscripția sa, după normele și în cazurile de sub art. 75 și 76. Numirile se vor face în camera de consiliu la staruinta organelor de direcție și administrație, ministerului public și ministerului interesat;
2. b) revocarea organelor de direcție și administrație a fundațiilor în cazurile prevăzute de această lege. Revocările se fac după discuție contradictorie, iar judecata se pronunța de urgenta fără opoziție;
3. c) modificarea organizării scopului, condițiilor și sarcinilor fundației în cazurile art. 80. În toate aceste cazuri, cînd modificarea se declara necesară, Curtea, prin hotărîre, va indica și modificările de introdus. Procedura va fi în camera de consiliu, la staruinta organelor de direcție și administrație, a ministerului public și ministerului interesat. Curtea va putea dispune ascultarea organelor de direcție și administrație, sau oricărei persoane va crede necesar, și va putea uza de mijloacele de proba și informare prevăzute de procedura civilă. După concluziile reprezentantului ministerului public, Curtea se pronunța prin hotărîre motivată, în ședința publică. Hotărîrea se da în prezenta reprezentantului ministerului public, fără drept de opoziție.
4. d) desemnarea asociației sau așezămîntului, către care urmează a trece patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a încetat, în cazul prevăzut de art. 79 și următorii. Procedura va fi și în acest caz de jurisdicție gratioasa, lucrarea se va face la staruinta organelor de direcție și administrație, a ministerului public și a ministerului interesat.

Pentru dizolvarea persoanelor juridice prin judecata, tribunalul competent va fi cel civil de la sediul persoanei. Acest tribunal este competent și în cazul cînd persoana juridică, pierzindu-și personalitatea de plin drept, nu poate consimți sa pună capăt activității sale. Chemarea în judecata se face la staruinta oricărei persoane interesate. Procedura va fi de urgenta; termenul de prima înfățișare va fi de cel mult 15 zile libere de la data primirii citației. Judecata se va face cu precădere. Hotărîrea va fi fără drept de opoziție, cu apel în termen de 20 de zile de la pronunțare. Curtea se va pronunța de urgenta și cu precădere, fără drept de opoziție.

Litigiile între asociație și asociați se judeca tot de tribunalul de la sediul principal al asociației. Toate celelalte litigii ce eventual s-ar ivi în timpul funcționarii sau lichidării, se vor judeca potrivit dreptului comun, însă pentru toate instanțele cu termenele prescurtate asa cum se arata în art. 901-905 din actualul cod comercial din vechiul regat, care în privinta acestor termene în materia persoanelor juridice se va aplica pe întreg teritoriul Statului român.

Ministerul public va pune concluzii ca parte alăturată în toate chestiunile ce interesează o persoană juridică, în afară de cazurile în care i se atribuie prin legea de fața rolul de o parte principala. În fața comisiei superioare a persoanelor juridice concluziile sînt puse de procurorul general al Înaltei Curți de casație.

Pe lîngă ministerul de justiție va funcționa o comisie superioară a persoanelor juridice care va îndeplini atribuțiile prevăzute în art. 19, 26, 27,7 6, 78, 82, 101, 102, 103 din legea de fața și orice alte atribuții ce i se vor mai da prin legi și regulamente. Secretariatul comisiei va înscrie într-un registru general toate persoanele juridice din țara căzînd sub prevederile legii de fața. În acest scop, fiecare departament este obligat sa comunice comisiei superioare tabelul persoanelor juridice ce cad sub supravegherea și controlul lor, și în fiecare an modificările ce ar trebui aduse acestor tabele, fie prin înscrierea noilor persoane juridice recunoscute, fie prin radierea acelora cărora li s-a ridicat aceasta calitate.

Comisia superioară a persoanelor juridice va funcționa sub președinția I.P.S.S. Mitropolitul Primat, în lipsa sa, a ministrului de justiție, și va fi compusa din membrii următori: 1. Ministrul justiției 2. Ministrul departamentului sau miniștrii departamentelor care reprezintă interesele servite de asociația sau fundația interesată în chestiunea depusa înaintea comisiei; 3. Prim-președintele Înaltei Curți de Casație și justiție sau, în caz de împiedicare, de cel mai vechi președinte de secție al aceleiași Înalte Curți; 4. Președintele Înaltei Curți de Conturi și în caz de împiedicare, un consilier delegat de președinte; 5. Directorul general sau administratorul instituției de Stat, care servește interesul similar celui servit de asociație sau fundație adusă înaintea comisiei; 6. Președintele Academiei Române și în caz de împiedicare, un membru delegat de președinte; 7. Un efor delegat de eforii spitalelor civile; 8. Doi efori, epitropi sau administratori al uneia din cele mai importante persoane juridice din țara, numiți de ministrul justiției și prin decret regal; 9. Directorul afacerilor judiciare din ministerul de justiție care îndeplinește și oficiul de secretar al comisiei; 10. Un rector de universitate numit de ministru; 11. Doi din cei mai reputati juriști din țara. Procurorul general al Curții de Casație face parte din comisie numai cu vot consultativ. Mandatul membrilor numiți de ministrul justiției se da o perioadă de cinci ani.

Comisia lucrează cu majoritatea membrilor prezenți, după regulamentul de aplicare al legii.*) Toate deciziile se dau în scris și motivat. Comisia este ținuta de a chema pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare. Pentru pregătirea lucrărilor, comisia poate să aleagă din sinul sau o delegație permanenta compusa din cel mult trei membrii. Comisia poate forma din sinul sau o delegație permanenta compusa din cel mult trei membrii în vederea anchetelor sau culegerea informațiilor necesare hotărîrilor sale și supravegherea executării acestor hotărîri. Nici într-un caz însă aceasta delegație permanenta nu poate da decizii care sînt exclusiv de competența comisiei plenare.

Doua sau mai multe persoane juridice se vor putea constitui în uniuni sau federații. Aceste uniuni sau federații nu pot dobîndi personalitatea juridică decît de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează ca uniunea sau federația să-și aibă sediul principal. Avizul comisiei superioare a persoanelor juridice se va cere obligator în toate cazurile. Personalitatea juridică nu se poate recunoaște decît dacă se constata, din punctul de vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federalizării.

Procedura pentru dobindirea personalității juridice este aceea prevăzută la art. 3 din această lege. Reprezentanții uniunii sau federației sînt obligați ca la cererea de recunoaștere și înscriere sa indice numărul, numele și sediul persoanelor juridice care o formează și copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut fiecăreia personalitatea juridică.

Statutele uniunilor, federațiilor sau grupărilor de persoane juridice trebuie să cuprindă regulile după care aceste persoane juridice aderente vor fi reprezentate în consiliul de administrație și în adunările generale ale acestor uniuni, federații sau grupări. Statutele vor trebui sa cuprindă și condițiile sub care se face aderarea. Cererea lor de înscriere nu va fi admisă în caz de neobservare a acestor dispoziții.

Un regulament va determina în amănunt modul de aplicare al prezentei legi.

Dispozițiile de sub art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 38, 39, 44, 45, 53, 68, 69, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 79, 80, 81, 82, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103 și 104 sînt de ordine publică. Legile speciale privitoare la asociații sau sindicate profesionale rămîn în vigoare, întrucît nu contravin dispozițiilor de ordine publică din legea de fața.

Orice dispoziții contrare acestei legi sînt și rămîn abrogate. REGULAMENT de aplicarea dispozițiilor pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații) din 19 aprilie 1924

Asociațiile și Fundațiile, fără scop lucrativ sau patrimonial, create și organizate de particulari, vor dobîndi personalitatea juridică pe baza legii promulgată prin decretul regal

1. nr) 452 din 3 februarie 1924 și în condițiile stabilite de prezentul regulament. (Legea art. 1).

Persoanele juridice existente la promulgarea legii vor continua sa funcționeze potrivit dispozițiilor legilor, hotărîrilor sau actelor care le-au constituit, întrucît nu vor fi contrare dispozițiilor de ordine publică, prevăzută de legea persoanelor juridice. (Legea art. 2).

De la data promulgării legii pentru persoanele juridice, orice modificare de statute ori acte constitutive sau transformare a caracterului asociației sau așezămîntului, orice modificare a organelor de administrație și de control, de încetarea sau dizolvarea persoanei juridice, de lichidare și de atribuire de bunuri atît ale persoanelor juridice de drept privat, existente, cît și ale celor ce se vor forma în viitor, nu se vor putea face decît în conformitate cu dispozițiile acelei legi. (Legea art. 8).

Persoanele juridice de drept privat nu pot primi liberalități decît dacă vor fi autorizate în acest scop prin decret regal, dat pe baza unui jurnal al consiliului de miniștri, în urma raportului ministrului sub controlul căruia cade scopul instituției. (Legea art. 10)

Sînt scutite de autorizare contribuțiile sau donațiile, inițiale, cotizațiile periodice și subvențiile Statului român, ale județelor, comunelor și în genere a tuturor persoanelor de drept public, precum și darurile manuale în bani sau obiecte. În aceste din urma cazuri, direcția persoanei juridice va fi obligată să facă să se emita chitanțe individuale dintr-un registru cu matca. (Legea art. 32).

În ce privește contribuțiile primite în bani, efecte sau articole de orice natura, pe calea apelului la caritatea publică, se va proceda în conformitate cu dispozițiile prevăzute în legea pentru reglementarea și controlul apelurilor la contribuția benevolă a publicului, promulgată în Monitorul Oficial

1. nr) 51 din 8 iunie 1923. (Legea art. 32).

Personalitatea juridică se acordă asociaților și așezămintelor fără scop lucrativ sau patrimonial de către tribunalul civil în circumscripția căruia s-au constituit, pe baza cererii celor direct interesați. (Legea art. 86).

Cererea pentru dobindirea personalității juridice va fi semnată:

1. a) Pentru asociații de către membrii fondatori, de către direcție sau de 7 asociați;
2. b) Pentru fundații, numai de fondator, cînd fundația este facuta prin acte între vii, iar după moartea sa și pentru fundațiile testamentare, de organele de direcție și administrație, sau de ministerul în competența căruia cade scopul asociației sau așezămîntului. Cererea se va prezenta tribunalului de toți semnatarii sau de unul din ei. (Legea art. 86 și 87).

Cererea de dobîndire a personalității juridice va trebui sa cuprindă: 1. Titlu sau denumirea persoanei juridice; 2. Obiectul și scopul; 3. Sediul sau principal și sucursalele (filialele), de vor fi; 4. Numele, profesiunea și domiciliul persoanelor care sub orice titlu sînt însărcinate cu direcția sau administrația; 5. Data actelor de constituire a fundației sau asociației. (Lege art. 85).

La cererea de dobîndire a personalității juridice se vor alătură:

1. a) Copii legalizate în 3 exemplare de pe actul autentic de constituire și de pe statute, iar dacă scopul persoanei juridice cade în competența a doua sau mai multe ministere, se vor alătură încă un număr suficient de exemplare din aceste acte;
2. b) Copie de pe actele de numirea sau de alegerea organelor de direcție și administrație, cînd acestea au fost desemnate după constituire;
3. c) Copie certificată de pe procesul-verbal al ședinței, cînd adoptarea statutelor sau numirea organelor de administrație s-a făcut într-o adunare generală. (Lege art. 87).

Tribunalul constatind ca formele și cerințele articolelor de mai sus sînt îndeplinite, va cere prin adresa avizul ministerului în competența căruia cade scopul asociației sau așezămîntului, inaintindu-i totodată și un exemplar de statute și act constitutiv. În cazul cînd scopul persoanei juridice cade în competența a doua sau mai multe ministere, se va cere și avizul acestora. (Lege art. 3 și 89).

Ministerul respectiv odată sesizat va proceda la cercetările necesare, dîndu-se avizul sau în termen de 15 zile libere de la primirea adresei tribunalului. Avizul ministerului va cuprinde informațiile necesare asupra unității asociației sau așezămîntului, cît și dacă actul constitutiv și statutele conțin toate dispozițiile necesare pentru a asigură realizarea scopului și o buna administrație a fondurilor. Dacă asociația sau așezămîntul în momentul cînd se cere dobindirea personalității juridice e deja în activitate, se va arata și felul activității ei în raport cu scopul și cu dispozițiile statutelor sau regulamentelor, în baza cărora a funcționat. Odată cu avizul, ministerul va restitui tribunalului exemplarul de statut și act constitutiv ce i s-a trimis. (Legea art. 3 și 89).

După primirea avizului ministerului competent sau după expirarea termenului prevăzut la articolul precedent, tribunalul fixează ziua de judecată, citind pe ministerul competent și pe persoanele ce au semnat cererea, la sediul declarat al asociației sau așezămîntului. (Legea art. 3 și 89).

La termen tribunalul va cerceta în camera de consiliu dacă actele depuse pentru dobindirea personalității juridice îndeplinesc condițiile prevăzute de legea și regulamentul persoanelor juridice și, după ascultarea părților și a concluziilor delegatului ministerului competent și ale ministerului public, va pronunța sentinta în ședința publică. În caz de admitere a cererii, va ordonă și înscrierea persoanei juridice în registrul respectiv. Neprezentarea concluziilor orale sau scrise ale ministerului competent se considera în favoarea constituirii persoanei juridice. (Legea art. 3 și 89).

Sentinta se da fără drept de opoziție și cu apel în termen de 10 zile de la pronunțare. Apelul se declara de părțile interesate, de ministerul public sau de ministerul respectiv la grefa tribunalului și se judeca cu aceeași procedura ca și la tribunal, în termen de cel mult 15 zile de la declararea lui. Decizia Curții nu este supusă opoziției, ci numai recursului în termene de 15 zile de la pronunțare. (Legea art. 7).

Hotărîrea judecătorească de admitere rămasă definitivă va fi înscrisă în registrul special al persoanelor juridice prin îngrijirea grefierului. Numai după îndeplinirea acestei formalități persoana juridică va avea fiinta legală. (Legea art. 4 și 90).

Înscrierea în registru va cuprinde după actele din dosar, toate datele prevăzute la art. 9 și 10 din Regulament, precum și data și numărul hotărîrii care i-au dat fiinta și ordonat înscrierea. Mențiune despre aceasta înscriere se va face pe toate cele 3 exemplare de statute și acte constitutive prevăzute la art. 10 litera a. (Lege art. 91).

După înscrierea deciziei definitive în registrul persoanei juridice, grefa este obligată:

1. a) A face să se publice fără întîrziere textul acestei înscrieri în Monitorul Oficial și în 2-3 ziare mai raspindite, la staruinta și pe contul celor interesați;
2. b) Sa comunice ministerului competent o copie de pe decizia de înscriere, însoțită de un exemplar din statute și din actul constitutiv, cu mențiunea prevăzută de ultimul alineat din art. precedent. Un al doilea exemplar de pe statute și de pe actul constitutiv se va elibera direcției persoanei juridice, iar cel de al treilea exemplar se va păstra la dosarul respectiv. (Legea art. 92).

Organele de direcție sau lichidatorii persoanei juridice și orice persoană interesată va declara imediat grefei spre înscriere în registrul persoanelor juridice și spre publicare: 1. Orice modificare a statutelor și în general a organizării sau scopului persoanei juridice și încetarea, dizolvarea sau lichidarea ei; 2. Orice modificare privind compunerea, atribuțiile, schimbarea de domiciliu, numirea și înlocuirea organelor de direcție, administrație și lichidare. Persoanele desemnate mai sus se vor îngriji totodată și de publicarile necesare. Odată cu declarațiile de înscriere se vor remite grefierului și toate actele justificative necesare în sprijinirea cererii. (Lege art. 93).

În caz de schimbare de domiciliu, toate înscrierile și înregistrările ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu. În acest caz, direcția persoanei juridice va cere tribunalului vechiului sediu ca, pe baza actului care hotărăște schimbarea domiciliului, sa radieze înscrierea în registrul sau și în același timp să se comunice tribunalului noului sediu, spre înscrierea din nou, copie certificată de pe toate notele înscrise în registrul de la tribunalul vechiului sediu pînă la data mutării domiciliului asociației sau așezămîntului. (Lege art. 93).

Un așezămînt creat de o persoană juridică nu poate avea o personalitate distinctă de aceea a persoanei juridice care l-a creat, decît dacă i se recunoaște formal aceasta, în condițiile statornice de lege. Nu se poate recunoaște personalitatea juridică asociațiilor și fundațiilor care au un obiect ilicit, contra ordinei publice sau bunelor moravuri sau care sînt formate în vederea unui asemenea scop. (Lege art. 5 și 6).

Organizațiile care pot dobîndi personalitatea juridică, în baza legii, se deosebesc în asociații și fundații. (Lege art. 31).

Asociația este convenția prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contribuția lor materială, cunoștințele și activitatea lor pentru realizarea unui scop care nu urmărește foloase pecuniare sau patrimoniale. Scopul acestui fel de asociații poate fi pur ideal, sa corespundă intereselor generale ale colectivității, sau numai unei categorii sociale din care asociații fac parte, sau în fine sa corespundă intereselor personale nepatrimoniale ale asociaților. (Lege art. 31).

Fundația este actul prin care o persoană fizica sau juridică constituie un patrimoniu distinct și autonom de patrimoniul sau propriu și-l destina, în genere, în mod permanent realizării unui scop ideal de interes obștesc. (Lege art. 66).

1. a) Constituirea

Constituirea asociațiilor și fundațiilor între vii, în vederea dobîndirii personalității juridice, se va face numai pe bază de acte autentice. De asemenea vor fi făcute în forma autentică: statutele ce vor trebui sa însoțească actul de constituire al asociației, ca și actele sau orice alte alcatuiri ar putea însoți actul de fundație, precum și orice modificări ulterioare aduse acestor acte. (Lege art. 33 și 67).

Fundația testamentară se va constitui printr-una din formele prevăzute pentru testamente. (Lege art. 67).

Actele constitutive vor cuprinde în mod obligatoriu: Pentru asociații:

1. a) Denumirea asociației;
2. b) Sediul principal;
3. c) Numele și contribuțiile materiale ale fondatorilor: în numerar, în efecte sau în orice fel de bunuri, cu evaluarea pe prețul curent, constituind patrimoniul inițial al asociației;
4. d) Numărul și numele persoanelor care compun asociația, precum și a acelor care formează consiliul de administrație și comisia de control, cu mențiunea profesiunii, domiciliului și naționalității lor. Pentru fundații: 1. Scopul. 2. Constituirea patrimoniului. (Lege art. 34 și 72).

Statutele asociațiilor sau fundațiilor vor cuprinde în mod obligatoriu:

1. a) Denumirea asociației sau fundației;
2. b) Scopul și obiectul;
3. c) Durata;
4. d) Sediul principal și al filialelor, dacă sînt;
5. e) Modul de alcătuire și de funcționare a organelor de administrație, direcție și de control. În ce privește asociațiile, statutele vor specifică și modul de completare a patrimoniului inițial, precum și modalitatea stabilirii cotizațiilor periodice. (Lege art. 33, 34 și 73).

Asociația pentru a putea dobîndi personalitatea juridică, trebuie să fie compusa din cel puțin 20 de membri și să prezinte în statute o organizare din care să rezulte voința cooperativa independenta de voința asociaților ca indivizi și constituirea unui patrimoniu distinct și autonom de patrimoniul individual al fiecărui asociat. Patrimoniul social de fondare să fie în măsura de a realiza cel puțin parțial scopul pentru care se constituie asociația. Statutele asociației vor prevedea formalitățile și condițiile de admitere pentru membrii, ca: etate, sex, profesiune etc. De asemenea, cazurile de excludere, procedura de urmat și organele în drept a o pronunța. În lipsa unor asemenea dispoziții statutare, excluderea nu se poate pronunța decît de adunarea generală cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenți. Asociatul se poate retrage oricînd din asociație cu condiția de a-și comunică cererea direcției cu cel puțin 6 luni înainte de finele anului social (Lege art. 32).

Se specifică ca, în ce privește condițiile de admitere ale membrilor în asociațiile cu caracter profesional, statutele vor trebui să respecte în totul dispozițiile speciale ale art. 2 alin. I, art. 4 și art. 60 din legea asupra sindicatelor profesionale, publicată în Monitorul Oficial

1. nr) 41 din 26 mai 1921 (Lege art. 106).
2. b) Organizarea

Asociațiile și fundațiile sînt conduse de organe de direcție și administrație și controlate de organe proprii de verificare, în afară de controlul exercitat conform legii de către ministerele respective (Lege art. 35).

Statutele asociației sau actele care vor regula organizarea fundației vor trebui sa specifice în mod precis alcătuirea și atribuțiile consiliului de administrație, a direcției și a organelor de control (Lege art. 37 și 72).

Consiliul de administrație va lucra în marginea drepturilor conferite de statute sau a puterilor delegate lui de adunarea generală. Privitor la funcționarea consiliului de administrație, statutele vor specifică:

1. a) Numărul membrilor ce urmează sa-l compună, durata numirii sau alegerii lui, modalitatea și epoca reînnoirii;
2. b) Data cînd urmează să aibă loc ședințele și majoritatea cu care se ia hotărîrile;
3. c) Persoana sau persoanele din sinul consiliului care vor reprezenta instituția, în toate actele vieții sale juridice, dacă acest drept nu este special rezervat prin statute direcției;
4. d) Modul cum se vor completa locurile devenite vacante în sinul consiliului pînă la ținerea adunării generale (Lege art. 35).

Direcția persoanei juridice va putea fi încredințată uneia sau mai multor persoane, care vor lucra în conformitate cu dispozițiile statutare, sau în lipsa acestora pe baza hotărîrii adunării generale (Lege art. 35).

Organele de control vor funcționa numai pe baza dispozițiilor statutare sau a actelor care organizează funcționarea fundației, autoritatea ei nefiind subordonata decît adunării generale, sau altor organe superioare anume specificate în aceste acte (Lege art. 35).

Cînd vreunul din organele de administrație și de control ale asociației nu pot funcționa din cauza absentei, vacantei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor și cînd statutele nu dispun în consecința, locurile se vor completa de președintele tribunalului de la sediul asociației, din oficiu sau la cererea celor interesați, dînd delegație provizorie în condițiile statutelor, actului constitutiv și legii asociațiilor ce personal va crede ca ar putea răspunde mai bine acestor chemări și care vor funcționa, pînă la convocarea adunării generale, în condițiile stabilite de statut și lege (Lege art. 46).

Cînd organele de administrație și de control, ale fundațiilor n-au fost determinate prin actul de constituire sau cînd ele nu mai pot fi completate din orice cauza, atunci numirea lor se va face de Curtea de apel, la cererea ministerului public, a ministerului competent sau la staruinta uneia din părțile interesate (Lege art. 74).

Cînd organizarea fundației se constata insuficienta pentru a asigura conservarea bunurilor sau realizarea scopului urmărit, ea se poate modifica prin decizia Curții de apel. Decizia Curții se va da pe baza cererii organelor de administrație a fundației sau a ministerului competent, după ce se va fi luat și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice. Decizia Curții de apel va stabili și bazele noii organizări, care vor servi la modificarea regulamentului de organizare și funcționare a fundației, fie la întocmirea unui nou regulament. Regulamentul se modifica sau se întocmește de organele de direcție și administrație ale fundației, se aproba de ministerul care reprezintă interesele generale servite de fundație și se transcrie în extras în registrul de persoane juridice, indeplinindu-se formalitățile prevăzute de regulamentul de fața. Atît organele de direcție și de administrație cît și ministerul și autoritatea judecătorească vor da întotdeauna dispozițiilor nelamurite din actul de fundație interpretarea care poate asigura scopul fundației. După aceeași procedura, Curtea de apel luînd și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fundației în parte realizabil, atunci cînd se constată că el nu mai are caracterul lui primitiv și fundația nu mai corespunde nevoilor sociale și intențiilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacă i-ar sta în putinta. La modificarea sau întocmirea regulamentului fundației se vor avea în vedere dispozițiile din prezentul regulament privitoare la organizarea și funcționarea persoanelor juridice (Lege art. 78 și 79).

Dacă patrimoniul fundației nu este suficient sau dacă din orice alte cauze fundația nu poate fi astfel organizată încît să asigure realizarea scopului pentru care a fost creata, Curtea de apel, cu avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, poate dispune, dacă actul de fundație nu se opune, ca patrimoniul ei să fie trecut la o alta fundație de drept privat din țara sau instituție de drept public, avînd același scop sau un scop cît mai asemănător posibil. Se vor respecta pe cît posibil dispozițiile fondatorului, conciliabile cu noua situație. Hotărîrea Curții se va face pe baza cererii, fie a organelor de direcție sau administrație ale fundației, fie a ministerului sub controlul căruia cade fundația. În asemenea cazuri se va face și radierea din registrul persoanelor juridice a fundației dizolvate prin decizia Curții de apel (Lege art. 76).

Asociația, în afară de organele de administrație și de control prevăzute la art. 73 din lege, va avea ca organ superior o adunare generală formată din asociații care întrunesc condițiile prevăzute de statute. Toți asociații au drept de vot egal (Lege art. 36 și 39).

Statutele vor stabili: 1. Data ținerii adunării generale ordinare; 2. Cazurile cînd se poate convoca adunarea generală extraordinară; 3. Formalitățile convocării și organele în drept de a le convoca. Cînd statutele nu dispun, convocarea se va face de direcția sau consiliul de administrație, din oficiu sau după cererea scrisă sau motivată a cel puțin o cincime din numărul asociaților; de asemenea se va putea face de tribunal în cazurile prevăzute la art. 37 din lege. Convocarea va trebui sa cuprindă ziua, ora și locul unde urmează a se tine adunarea, precum și ordinea de zi; în afară de cazurile urgente, constatate de conducere, convocarea va fi comunicată cu cel puțin 3 zile libere tuturor părților interesate; 4. Modul constituirii biroului adunării; 5. Numărul de membri ce trebuie să fie prezenți la prima și a doua convocare pentru ca adunările să fie considerate valabil constituite, cît și majoritățile cu care se pot lua hotărîrile. Dacă statutele nu dispun, ședințele adunării nu vor putea fi considerate ca valabil constituite decît dacă la invitațiile făcute au răspuns un număr de membri care după prima convocare sa reprezinte majoritatea absolută din totalul asociaților. În caz contrar, adunarea se amina pentru o dată stabilită de mai înainte prin ordinea de zi a primei convocări, cînd adunarea va putea avea loc cu oricare va fi numărul asociaților prezenți. Hotărîrile adunărilor generale se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți, în afară de cazurile mai jos specificate:

1. a) Excluderea asociaților, cînd hotărîrea se va lua cu o majoritate de 2/3 din numărul membrilor prezenți;
2. b) Deciziile privitoare la dizolvarea asociației sau la schimbarea scopului social se iau cu majoritate de 2/3 din numărul total al asociaților prezenți și absenți. 6. Modul de votare: 7. Atribuțiile adunării generale (Lege art. 36, 39 și 49).

Cad în competența adunării generale toate actele care nu sînt rezervate în mod special prin statute organelor de administrație și de control. În mod special însă rămîn adunării generale următoarele atribuții: 1. Verificarea și aprobarea bilanțului și a contului de gestiune; 2. Descărcarea de gestiune a consiliului de administrație; 3. Stabilirea prestațiilor și a cotizațiilor la care vor fi supuși asociații; 4. Alegerea și revocarea organelor de administrație și de control; 5. Aprobarea și modificarea bugetului (Lege art. 38).

Statutele vor stabili cărui organ al asociației îi aparține dreptul de a hotărî întemeierea de noi filiale, de asemenea asupra modului de funcționare al acestor filiale și raporturile dintre filiale și centrala lor (Lege art. 34).

Statutele asociației sau actele care dispun organizarea fundațiilor vor determina data încheierii anului financiar, cînd se vor întocmi bilanțul și contul de gestiune (veniturile și cheltuielile). Cînd statutele nu fixează data încheierii bilanțului, acesta va fi întocmit pe data de 31 decembrie (Lege art. 45).

Bilanțul se va încheia pe baza următoarelor acte:

1. a) Inventarul amănunțit al bunurilor mobile și imobile, cuprinzînd felul și valoarea lor, ce se va întocmi la finele fiecărui an social. Se va nota în inventar și toate datoriile ce instituția ar avea de plată la aceasta epoca;
2. b) Registrul-jurnal, în care se va fi notat în tot cursul anului, pe măsura efectuării lor, toate intrările și ieșirile de bunuri mobile sau imobile care contribuie la sporirea sau micșorarea patrimoniului persoanei juridice (Lege art. 45).

Bilanțul în cele doua părți distincte (activul și pasivul) va cuprinde:

1. i) Elementele constituind activul persoanei juridice și anume;
2. a) Numerarul aflat în casa sau depus la diferite instituții financiare;
3. b) Valoarea efectelor publice aflate în casa sau depuse, spre păstrare la alte instituții;
4. c) Valoarea mobilelor și diverselor instalații proprii;
5. d) Valoarea diverselor articole și materiale ce s-ar afla în depozitele instituției la facerea inventarului, de asemenea valoarea mobilierului, instrumentelor, vehiculelor și altor bunuri asemănătoare etc., care ajuta la atingerea scopului persoanei juridice etc.
6. ii) Elemente constituind pasivul persoanei juridice și anume; 1. Datoriile ce instituția a contractat; 2. Restul formind patrimoniul net al persoanei juridice va figura în bilanț:
7. a) Sub forma unui fond global sau a diverse fonduri speciale prevăzute de statute sau actul de fundație, și
8. b) Excedentul eventual al anului (Lege art. 45).

Contul de gestiune (venituri și cheltuieli) întocmit pe baza dispozițiilor speciale prevăzute de statute va cuprinde:

1. i) La venituri
2. a) Excedentul reportat din anul precedent;
3. b) Veniturile proprii ale persoanei juridice, și anume: cotizațiile membrilor, taxele cu care contribuie cei ce se folosesc de pe urma operei întreprinsă de instituție, dobinzile și cupoanele rezultate din plasarea sumelor disponibile, veniturile imobilelor precum și ale tuturor întreprinderilor economice proprii;
4. c) Valoarea subvențiilor periodice acordate de diferite instituții publice sau private;
5. d) Sumele provenite din diverse venituri intimplatoare: donații, contribuții, produsul serbarilor și al apelurilor adresate caritatii publice etc.;
6. e) Deficitul eventual al anului.
7. ii) La cheltuieli 1. Deficitul eventual reportat din anul precedent; 2. Sumele ce s-au cheltuit, în special pentru realizarea scopului persoanei juridice; 3. Sumele cheltuite cu administrația în general (salarii, iluminat, încălzit, chirii, etc.) și cu întreținerea sau amortizarea mobilelor sau imobilelor instituției; 4. Excedentul eventual al anului (Lege art. 45).

Direcția sau administrația persoanei juridice, concomitent cu încheierea bilanțului și a contului de gestiune pe anul expirat, va proceda la întocmirea bugetului de cheltuieli și venituri pentru anul ce urmează (Lege art. 45).

Bugetul se va întocmi pe capitole și articole, deosebindu-se sumele după criteriile prevăzute la art. 44 din lege și art. 47 din regulament, privitoare la întocmirea contului de gestiune. La înregistrarea încasărilor și plăților în general și la aprobarea și ordonanțarea cheltuielilor în special, se va ține seama de alocațiile bugetare (Lege art. 45).

Bilanțul, contul de gestiuni și bugetul, după ce au fost verificate de organele de control prevăzute de statutele persoanei juridice, se vor supune aprobării adunării generale sau altor organe speciale prevăzute în actul de fundație sau prin legi speciale (Lege art. 38).

În termen de trei luni după închiderea bilanțului, o copie în doua exemplare după conturile prevăzute la articolul precedent se va inainta ministerului sub controlul și autoritatea căruia se găsește persoana juridică. Ministerul, după ce va verifica conturile primite, va înapoia direcției persoanei juridice un exemplar vizat, iar celălalt exemplar se va păstra în arhiva ministerului (Lege art. 45).

De asemenea, după ținerea adunării generale în care s-a aprobat bilanțul și bugetul asociației, se va inainta ministerului respectiv și o copie certificată de pe procesul-verbal al ședinței (Lege art. 45).

1. c) Încetarea personalității

Asociațiile și fundațiile își pierd personalitatea juridică în următoarele cazuri:

1. i) De plin drept:
2. a) Cînd scopul social este îndeplinit;
3. b) Cînd scopul social nu mai poate fi realizat;
4. c) Cînd asociația sau fundația fiind insolvabilă este nevoita sa lichideze. Pentru persoanele juridice sub forma de asociație se mai adauga următoarele cazuri: 1. Cînd a expirat termenul pentru care asociația a fost constituită; 2. Cînd organele de administrație și control nu mai pot fi constituite în conformitate cu statutele; 3. Cînd numărul asociaților va fi scăzut sub limita fixată de statute sau de lege.
5. ii) Prin judecata:
6. a) Cînd mijloacele ce se întrebuințează pentru realizarea scopului sau însuși scopul au devenit ilicite, contrare bunelor moravuri sau ordinii publice;
7. b) Cînd asociația sau fundația, fără a fi îndeplinit formalitățile legale necesare pentru transformarea scopului social, urmărește un alt scop decît acela pentru care s-a constituit și pe care l-a declarat;
8. c) Cînd patrimoniul fundației este insuficient și Curtea de apel va fi hotărît trecerea la o alta fundație;
9. d) Pentru asociații și cînd adunarea generală ia hotărîri contrare dispozițiilor statutare sau ale legii. III. Prin hotărîrea puterii executive, în cazurile prevăzute de art. 25 și 26 din lege.
10. iv) Prin voința părților, în cazul cînd adunarea generală a asociației va fi hotărît dizolvarea în modul și condițiile prevăzute de lege (Lege art. 53).
11. d) Lichidarea

Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se va face în conformitate cu dispozițiile art. 55-56 din lege. (Lege art. 54-65).

În caz de dizolvare a persoanei juridice, lichidatorii se vor numi după cum urmează:

1. a) Prin sentinta care hotărăște dizolvarea, în caz cînd aceasta a avut loc prin judecata;
2. b) De tribunalul civil de la sediul social, în camera de consiliu, la stăruințele ministerului public, sau a oricărui interesat, în cazurile cînd dizolvarea a avut loc de drept sau pe baza hotărîrii puterii executive;
3. c) De adunarea generală a asociației cînd dizolvarea s-a făcut pe baza hotărîrii acestui organ. În caz cînd adunarea generală de lichidare n-a numit lichidatorii, lichidarea patrimoniului se face de chiar organele de direcție sau administrație (Lege art. 54).
4. e) Radierea înscrierii și destinația bunurilor

Radierea persoanei juridice din registrul de persoane juridice se face pe baza actului care a constatat, declarat sau hotărît dizolvarea sau în urma mutării sediului persoanei juridice (Lege art. 30).

Oricare ar fi cauza încetării personalității juridice, patrimoniul persoanei juridice rezultat pe urma lichidării, va primi destinația indicată în actul de fundație sau în statute (Lege art. 27).

La asociații, în caz de tăcere a statutelor, destinația o va hotărî adunarea generală care a avut loc înaintea dizolvării. În lipsa unei dispoziții statutare sau a unei hotărîri a adunării generale sau în fața unei hotărîri luate în contra dispozițiilor statutare sau ale legii, destinația patrimoniului o va hotărî comisia superioară a persoanelor juridice după ce va lua și avizul ministerului sub autoritatea și controlul căruia cădea persoana juridică desfiintata. În toate aceste cazuri, bunurile rămase nu vor putea fi atribuite decît unei persoane juridice de drept privat din țara cu scop identic sau similar, sau persoane juridice de drept public reprezentind în Stat interesele servite de persoana juridică desfiintata (Lege art. 27).

În cazul cînd persoana juridică a fost dizolvată prin judecata sau prin hotărîrea puterii executive, potrivit art. 53 (amp;11 alin. a și b și III) din regulament, atunci patrimoniul ei va trece la fondul de asistența socială (Lege art. 28).

Doua sau mai multe persoane juridice se pot constitui în uniuni sau federatiuni, spre realizarea unui scop unitar și apropiat de scopul social al fiecărei persoane juridice în parte. Aceste asociații de persoane juridice nu pot dobîndi personalitatea juridică decît de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează ca uniunea sau federația să-și aibă sediul principal. Personalitatea juridică nu se poate acorda decît dacă se constata, din punctul vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federației. Nu se poate recunoaște personalitatea juridică unei colectivități de asociații sau așezăminte necunoscute ca persoane juridice (Lege art. 5 și 102).

Procedura de urmat pentru dobindirea personalității juridice și înscrierea acestor asociații de persoane juridice este cea prevăzută la capitolul II din prezentul regulament pentru asociații. Se specifică ca pentru dobindirea personalității juridice, în afară de avizul ministerului competent, se va cere în toate cazurile în mod obligatoriu și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice (Lege art. 102 și 103).

Reprezentanții uniunii sau federației sînt obligați ca în cererea de recunoaștere și înscriere, în afară de stipulațiile prevăzute pentru asociații, sa indice numărul, numele și sediul persoanelor juridice care o formează, alaturind și copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut fiecăreia personalitatea juridică (Lege art. 103).

Uniunile și federațiile se vor constitui printr-un act constitutiv în forma autentică, însoțit de statutele respective, conformindu-se dispozițiilor prevăzute în prezentul regulament pentru constituirea, organizarea și încetarea funcționarii persoanelor juridice sub forma de asociații (Lege art. 3 și 103).

Statutele acestor uniuni sau federații vor cuprinde între altele:

1. a) Regulile după care persoanele juridice aderente vor fi reprezentate în consiliul de administrație și în adunările generale, cît și modalitatea numirii și alegerii organelor de control;
2. b) Condițiile sub care se pot primi adeziunile persoanelor juridice, stabilite astfel încît să contribuie la unificarea conducerii și activității instituțiilor asociate (Lege art. 104).

În afară de controlul instituit prin statute sau actul constitutiv, Statul are un drept general și permanent de supraveghere și control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat fără scop lucrativ, asociații, fundații, uniuni sau federații. Acest control are ca scop pe deoparte ca persoanele juridice sa funcționeze și să se administreze potrivit cu scopul și dispozițiile statutelor, actelor constitutive și regulamentelor, iar pe de altă parte ca ele sa nu lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinii publice și siguranței Statului (Lege art. 15).

Acțiunea generală de supraveghere și control se exercită de: 1. Ministerul sub autoritatea și controlul căruia cade persoana juridică după distincția de la art. 16 din lege, prin delegații și inspectorii săi, precum și prin comisia superioară a persoanelor juridice; 2. Ministerul public; 3. Delegații autorităților județene și comunale, însă numai pentru persoanele juridice pe care le subvenționează (Lege art. 15).

Cînd scopul persoanei juridice cade în competența a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exercițiul acțiunii de control și supraveghere. Cînd scopul nu este suficient caracterizat din punctul de vedere al componentei organelor de control, atunci persoanele juridice cad sub supravegherea ministerului de interne (Legea art. 21).

Cu ocazia exercitării controlului, delegații și inspectorii ministerelor vor avea să se informeze și sa cerceteze dacă activitatea persoanei juridice și administrarea fondurilor ei se face în conformitate cu statutele și actele de fondare și în marginea hotărîrilor și aprobărilor date de organele superioare instituite prin aceste acte sau prin legi speciale. De asemenea, dacă instituțiile create corespund și-și desfășoară acțiunea potrivit condițiilor statornicite prin actele lor de baza și dacă aceasta activitate nu este contrară condițiilor generale de ordine publică din Constituție și din legile tarii (Lege art. 15 și 18).

Delegații ministerelor, județelor sau comunelor, sau inspectorii ministerelor, vor face cel puțin de doua ori pe an o inspecție amănunțită a activității persoanelor juridice subvenționate, consemnind cele constatate într-un raport, pe care îl vor inainta ministerului competent. Pentru persoanele juridice nesubventionate aceasta inspecție se va face cel puțin odată pe an, prin delegați speciali ai ministerului competent, din oficiu, sau după cererea organelor de direcție sau administrație a persoanelor juridice. (Lege, art. 16 și urm.).

Fiecare minister va face să se țină un registru special pe întregul minister sau pe direcții, în care vor înscrie toate persoanele juridice recunoscute și subordonate controlului și supravegherii lor. În același registru se va înscrie: 1) Toate modificările aduse actelor după care se conduc persoanele juridice. 2) Data și totalul bilanțului și contului de gestiune ce persoanele juridice sînt datoare să le încheie și să le înainteze anual ministerului. 3) Datele la care s-au făcut diverse inspecții. (Lege, art. 92). Numirea delegaților, drepturile și îndatoririle lor

Autoritățile de stat, județ sau comuna, de cîte ori subvenționează o persoană juridică, vor avea dreptul de a-și numi delegatul lor permanent pe lîngă organele de direcție sau administrație a acestei instituții. Cu ocazia acordării subvențiilor, autoritățile respective vor putea cere persoanelor juridice, pe cale de convenții, adoptarea unui program de activitate și introducerea în statutele sau regulamentele lor a modificărilor necesare pentru a asigura aducerea la îndeplinire a programului convenit, în marginea scopului social stabilit prin actul de constituire al persoanei juridice subvenționate. (Lege, art. 16).

Autoritățile interesate nu vor putea numi pe lîngă fiecare din persoanele juridice ce subvenționează decît un delegat. Aceeași persoana poate fi delegată de mai multe autorități și în același timp ea poate să îndeplinească aceasta funcție pe lîngă mai multe persoane juridice. Delegații vor putea fi numiți dintre funcționarii superiori ai autorității care exercită controlul sau membrii comitetelor ori ai comisiilor care funcționează pe lîngă minister. (Lege, art. 17).

Delegații autorităților vor colabora cu organele de direcție și administrație a persoanelor juridice pe baza instrucțiunilor primite de la autoritatea sau autoritățile care i-au numit. În acest scop, delegații vor participa cu vot consultativ, la hotărîrile luate de comitetele de direcție sau administrație, opiniile lor contrarii înscriindu-se în procesul-verbal de ședința. Directorii sau administratorii sînt obligați sa convoace pe delegați la ședințe, inaintindu-le totodată și ordinea de zi, iar în caz de lipsa lor de la ședințe să le comunice deciziile luate. (Lege, art. 18).

În afară de îndatoririle prevăzute în prezentul regulament delegații autorităților de stat, județ sau comuna au îndatorirea specială de a supraveghea ca activitatea persoanelor juridice să se desfășoare potrivit programului convenit. La trebuințe și pentru aducerea la îndeplinire a îndatoririlor lor, delegații vor putea face uz de drepturile conferite lor prin art. 18 și 19 din lege. (Lege, art. 18 și 19). Despre inspectori

La toate persoanele juridice nesubventionate controlul se va exercita de inspectori sau alți funcționari superiori delegați de ministerul competent, din oficiu, sau la cererea organelor de administrație a instituțiilor respective. (Lege, art. 21).

Inspectorii nu fac observații și nici nu dau indicații directe organelor de direcție și administrație a persoanelor juridice controlate. Ei numai constata faptele pe care le consemnează în rapoarte scrise, însoțite după cazuri și de procesele-verbale încheiate la fața locului. Rapoartele se vor inainta ministerului competent spre a decide sau a deferi cazul celorlalte organe administrative sau organelor judecătorești prevăzute de lege. (Lege, art. 21).

1. i) Pentru tribunale

Sînt de competența tribunalului civil în circumscripția căruia funcționează asociația sau fundația:

1. a) Cererile asociaților și fundațiilor de a li se acordă personalitatea juridică;
2. b) Cererile de dizolvarea asociațiilor sau fundațiilor făcute de ministerul public sau ministerul competent în cazurile următoare: 1. Cînd scopul sau acțiunea asociației a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinii publice. 2. Cînd scopul urmărește prin mijloace ilicite contrarii bunelor moravuri și ordinii publice. 3. Cînd fundația, fără a fi autorizata, după cum se arata în art. 38 din acest regulament, relativ la transformarea scopului, urmărește un alt scop decît acel pentru care s-a constituit și pe care l-a declarat. 4. Cînd deciziile adunării generale sînt luate cu violarea dispozițiilor statutare, actelor constitutive sau legii;
3. c) Cererea ministerului respectiv de a pronunța dizolvarea în caz cînd persoana juridică pierzindu-și personalitatea de plin drept, nu poate consimți sa înceteze activitatea
4. sa) În cazurile prevăzute sub punctele a și b, tribunalul hotarind dizolvarea va numi prin aceeași hotărîre și pe lichidatori;
5. d) Cererile ministerului public sau a oricărui interesat de a se numi lichidatori în cazurile de dizolvare de drept a persoanei juridice;
6. e) Cererile privitoare la autorizarea convocării adunării generale și la prezidarea ei;
7. f) Cererile privitoare la completarea locurilor prin delegație în cazul cînd organele de direcție, de administrație sau de control nu pot funcționa din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor;
8. g) Cererile privitoare la litigiile dintre asociați și asociație în cazurile prevăzute de art. 47 și următorii din lege;
9. h) Cererile pentru orice alt diferend s-ar ivi în timpul funcționarii sau lichidării, afară de cele prevăzute de mai sus;
10. i) Autorizarea lichidatorilor de a remite celor în drept bunurile și sumele de bani rămase de la lichidarea activului asociațiilor, împreună cu registrele și actele aparținînd acestora. (Lege, art. 3, 37, 46, 47, 53, 54, 64, 74 și următoarele, 83, 84 și următoarele, 96).

Judecata cererilor prevăzute la litera a, din art. precedent se va face conform rinduielilor cuprinse în cap. 2 din acest regulament. În cazurile prevăzute la punctele b, c, g și h de sub același articol, se face de urgenta și cu precădere, termenul primei înfățișări neputind fi mai lung de 15 zile libere de la primirea citației. Hotărîrea tribunalului se va pronunța fără opoziție, însă cu drept de apel. Termenul de apel va fi de 20 de zile de la pronunțare. Celelalte cereri se vor rezolva în camera de consiliu. (Lege, art. 84 și următoarele, 96).

În cazurile prevăzute la litera h de sub art. 77 procedura va fi aceea a dreptului comun, însă pentru toate instanțele termenele vor fi cele prevăzute de art. 901-905 din actualul cod comercial, din vechiul regat, care în privinta acestor termene se va aplica pe întreg teritoriul statului român. (Lege, art. 97).

Tribunalul va fi compus din ministerul public, care va pune concluzii ca parte alăturată, în toate chestiunile ce interesează persoanele juridice, iar ca parte principala, în cazurile cînd legea îi atribuie acest rol. (Lege, art. 98).

Tribunalul este competent a judeca în prima instanța, cu apel la Curte, contravențiile prevăzute de art. 2, 7, 23 și 94 din lege. Termenul de apel este de 20 de zile libere, socotite de la pronunțare sau comunicare. (Lege, art. 2, 7, 23, 94).

Tribunalul este de asemenea competent a judeca în prima și ultima instanța contestațiile făcute de orice interesat contra bilanțului întocmit și publicat de lichidatori. (Lege, art. 65).

La tribunalele cu mai multe secțiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor și afacerilor prevăzute în acest paragraf vor fi de competența secțiunii I civilo-corecțională sau a completului prezidat de președintele tribunalului. (Lege, art. 3, 88 și urm.).

1. ii) Pentru Curți

Sînt de competența Curții de apel din circumscripția căreia funcționează asociația sau fundația:

1. a) Cererile făcute de ministerul competent pentru numirea administratorilor necesari, în caz cînd actul de fondare n-a determinat organele de direcție și administrație ale persoanei juridice. În caz cînd domiciliul fondatorului nu ar fi în circumscripția Curții unde funcționează persoana juridică, cererea va putea fi adresată și Curții în circumscripția căreia domiciliază fondatorul.
2. b) Cererile făcute de ministerul public, de ministerul competent sau de una din părțile interesate pentru numirea de administratori, în caz cînd direcția sau administrația instituită de fondatori nu mai poate fi din orice cauza, înlocuită, completată sau continuată;
3. c) Cererile făcute de ministerul public sau de ministerul sub autoritatea și controlul căruia cade fundația sau asociația pentru revocarea organelor de direcție și administrație, în caz cînd s-ar constata ca ele nu se conformă legilor tarii actelor de fondare sau de constituire sau dacă se constată că averile ce le sînt încredințate se risipesc, se deteriorează sau se întrebuințează la alte scopuri decît acelea prevăzute prin actele de fondare sau constituire;
4. d) Cererile organelor de direcție și administrație pentru modificarea organizării statornicită de fonduri, dacă aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor și realizarea scopului fundației;
5. e) Cererile pentru modificarea scopului devenit numai în parte realizabil a condițiilor și sarcinilor fundațiilor. În aceste cazuri, judecata se va face cu citarea fondatorului sau ereziilor în linie directa, iar decizia va arata și modificările de introdus;
6. f) Cererile făcute de ministerul public, ministerul competent, sau de organele de direcție și administrație spre a desemna o alta asociație sau fundație către care intenționează a trece patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a încetat în cazurile cînd fundația nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau sau dacă patrimoniul ei este insuficient. (Lege, art. 22, 74-76, 78 și 79).

În toate cazurile de mai sus judecata se va face în camera de consiliu sau cu un complet separat de cel de ședința, la staruinta organelor de direcție și administrație, a ministerului public sau a ministerului interesat. Curtea va putea dispune ascultarea și a oricărei persoane va crede necesar și va uza de mijloacele de proba și informație prevăzute de procedura civilă. Hotărîrea Curții va fi motivată și fără opoziție; ea se va pronunța în ședința publică, în prezenta ministerului public. (Lege, art. 95).

Apelurile făcute contra sentințelor tribunalelor în cazurile prevăzute de art. 15 din acest regulament și art. 90 din lege vor fi judecate de Curte de urgenta, cu precădere, înaintea oricărei afaceri și fără drept de opoziție. (Lege, art. 90).

Cererile pentru dobindirea personalității juridice a uniunilor sau federațiile de persoane juridice, sînt de asemenea de competența Curții de apel. (Lege, art. 102).

Pentru uniunile sau federațiile cărora Curtea le-a acordat personalitatea juridică, grefa Curții e datoare a tine un registru special de persoane juridice, în care se vor înscrie toate aceste uniuni sau federații. Acest registru va conține aceleași indicații ca și registrele prevăzute pentru persoanele juridice la tribunal. (Lege, art. 8).

La Curțile cu mai multe secțiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor și afacerilor va fi de competența secțiunii I sau a completului prezidat de președintele Curții. (Lege, art. 3 și 88 urm.).

Pe lîngă ministerul justiției, funcționează o comisie superioară a persoanelor juridice, compusa din: 1. I.P.S.S. Mitropolitul Primat, ca președinte; 2. Ministerul justiției, care prezidează în caz de lipsa sau împiedicarea I.P.S.S. Mitropolitului Primat; 3. Ministrul departamentului sau miniștrii departamentelor în competența cărora cade scopul asociației sau fundației interesate în chestiunea dedusă înaintea comisiei; 4. Prim-președintele Înaltei Curți de casație și justiție sau în caz de împiedicare de cel mai vechi președinte de secțiune al acelei Înalte Curți; 5. Președintele Înaltei Curți de conturi și, în caz de împiedicare, un consilier delegat de președinte; 6. Directorul general sau administratorul instituției de stat care servește interesul similar celui servit de asociația sau fundația adusă înaintea comisiei; 7. Președintele Academiei Române și în caz de împiedicare un membru delegat de președinte; 8. Un efor al Eforiei spitalelor civile; 9. Doi efori epitropi sau administratori ai uneia din cele mai importante persoane juridice din țara numiți de ministerul justiției și prin decret regal; 10. Un rector de universitate numit de ministru; 11. Doi din cei mai reputati juriști din țara; 12. Directorul general al serviciului judiciar din ministerul justiției care va îndeplini și funcția de secretar al comisiei. Procurorul general al Curții de casație face parte din comisie numai cu vot consultativ. În caz de împiedicare, el va fi înlocuit în comisie de magistratul desemnat de legea organizării judecătorești. Mandatul membrilor numiți de ministrul justiției se da pe o perioadă de cinci ani. (Lege, art. 99 și 100).

Comisia se convoacă de ministrul justiției ori de cîte ori va fi nevoie. Ședințele ei se țin în localul ministerului justiției. Convocarea se face prin invitații scrise. Comisia nu poate lucra decît cu cel puțin 7 membri. Hotărîrile ei se iau numai cu majoritate de 5 voturi. Ele se dau în scris și motivat. (Lege, art. 101).

Procurorul general al înaltei Curți de casație face parte din comisie ca reprezentant al ministerului public. În aceasta calitate el pune concluzii înaintea comisiei ca parte alăturată, în toate chestiunile ce interesează o persoană juridică. (Lege, art. 98).

Atribuțiile comisiei superioare a persoanelor juridice sînt următoarele: 1. Judeca apelurile pe care organele de direcție și administrație ale persoanelor juridice le pot face în caz de nemulțumire contra hotărîrii delegatului ministerului respectiv de a suspenda executarea unei decizii luată de acele organe. Termenul de apel este de trei zile libere și curge de la comunicarea procesului-verbal de suspendare. Hotărîrea comisiei superioare este definitivă. Ea va fi comunicată organelor persoanei juridice, care va fi datoare a o executa în cel mult 15 zile de la primire. 2. Se pronunța asupra diferendului dintre delegatul ministerului respectiv și organelor de direcție și administrație ale persoanelor juridice, în caz cînd delegatul ministerului a luat măsura suspendării unei decizii a organelor de direcție și ele refuza a repune în discuție chestiunile care fac obiectul deciziei suspendate pentru a primi soluția conformă cu actele de fondare, a regulamentelor, convențiilor, Constituției și legilor tarii sau în cazul cînd suspendarea se menține și trebuie executată. În acest caz, comisia superioară poate da o decizie care să oblige persoana juridică. 3. A-și da avizul, după cererea consiliului de miniștri sau ministerului de justiție, dacă o persoană juridică desfășoară o activitate împotriva bunelor moravuri, a ordinii publice sau a siguranței statului și dacă trebuie să se interzică funcționarea pînă la intrarea ei în legalitate sau dacă trebuie să se hotărască dizolvarea

1. ei) Tot comisia, la cererea consiliului de miniștri sau a ministerului justiției, va aprecia și-și va da avizul asupra urgenței acestor măsuri. 4. În caz de încetare a personalității juridice sau a retragerii autorizației și în caz ca nici statutele, nici adunarea generală nu au dat indicații asupra destinației patrimoniului rămas sau cînd acele indicații sau hotărîri ar fi contrare dispozițiilor legii, comisia e chemată a-și da avizul de modul întrebuințării acelui patrimoniu., hotarind carei persoane juridice de drept privat sau public cu scop analog trebuie atribuit. Aceleași atribuții revin comisiei și în caz cînd fundația nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau sau dacă patrimoniul ei este insuficient. 5. A-și da avizul sau după cererea Curții de apel cînd aceasta e chemată a se pronunța după staruinta organelor de direcție și administrație ale fundațiilor dacă pentru conservarea bunurilor și realizarea scopului este necesară modificarea organizării statornicite de fondator. 6. A-și da avizul la propunerea Curții de apel, asupra cererii de modificare a scopului unei fundații devenit numai în parte realizabil atunci cînd se constată că nu mai are caracterul lui primitiv și fundația nu mai corespunde nevoilor sociale și intențiilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacă i-ar sta în putinta. 7. A-și da avizul la cererea Curții de apel dacă poate fi admisibilă cererea de dobindirea personalității juridice, a uniunilor sau federațiilor formate din două sau mai multe persoane juridice. 8. A-și da avizul asupra cererilor adresate Curților de apel pentru modificarea sau suprimarea din actul de fondare a condițiilor și sarcinilor care ar putea compromite realizarea scopului fundației. 9. A-și da avizul asupra oricăror altor chestiuni ce-i vor fi supuse de ministerul justiției. (Lege, art. 99).

Comisia este ținuta sa cheme pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate spre a o asculta. Invitația se va face în scris. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare. (Lege, art. 101).

Delegația permanenta pe care comisia poate să o aleagă din sinul sau, conform art. 101 din lege, este competența a culege toate informațiile și elementele ce ar fi necesare comisiei pentru pregătirea deciziilor sale, a face orice cercetări și anchete și a priveghea executarea acestor decizii. Membrii delegației pot fi însărcinați de asemenea de a studia în prealabil chestiunile aduse înaintea comisiei și a face eventual cuvenitul raport. Comisia superioară a persoanelor juridice tine următoarele registre: 1. Un registru de intrare în care se trec toate chestiunile primite de la ministerul justiției spre a fi cercetate de comisie. 2. Un registru în care se trec în ordinea numerică toate deciziile pronunțate de comisia superioară. 3. Un registru general în care după tablourile primite de la departamentele respective, secretarul comisiei va înscrie separat asociațiile și fundațiile, căzînd sub prevederile legii pentru persoanele juridice. Acest registru va cuprinde în rubrici deosebite: 1. Titlul sau denumirea persoanelor juridice. 2. Obiectul și scopul. 3. Sediul și sucursalele. 4. Data constituirii. 5. Actul pe temeiul căruia s-a obținut personalitatea juridică. 6. Numele, profesiunea și naționalitatea persoanelor care compun organele de direcție și administrație. 7. Averea mobila și imobilă ce poseda, și 8. Modificări ulterioare. (Lege, art. 101).

În ce privește asociațiile sau sindicatele profesionale, se vor aplica legile speciale în dispozițiile ce nu sînt contrare dispozițiilor de ordine publică din legea de fața. (Lege, art. 106).

Din momentul promulgării legii pentru persoanele juridice încetează competența tuturor autorităților care acordau pînă în prezent personalitatea juridică, acest drept fiind exclusiv rezervat tribunalelor civile. (Lege, art. 106).

Persoanele juridice de drept privat, existente la data promulgării legii de fața, sînt obligate ca în termen de 6 luni de la această dată sa comunice grefei tribunalului în circumscripția căruia funcționează administrația lor principala, următoarele acte:

1. a) Titlurile pe temeiul cărora au dobîndit personalitatea juridică;
2. b) Copie certificată de pe actul constituirii asociației, fundației sau uniunii;
3. c) Copie de pe statutele sau regulamentele după care se administrează aceste persoane juridice;
4. d) Copie de pe bilanțul și darea de seama a ultimului an;
5. e) Un memoriu cuprinzînd informațiile specificate la art. următor. Copiile actelor prevăzute la alin. b și c și memoriul vor fi semnate de organele de direcție sau administrație. (Lege, art. 2).

Memoriul înaintat va cuprinde următoarele indicații: 1. Denumirea și scopul persoanei juridice constituite. 2. Data intemeierii de fapt a asociației sau fundației. 3. Data și autoritatea de la care a dobîndit personalitatea juridică cu specificarea titlului respectiv. 4. Sediul principal, precum și sediile diverselor filiale care erau în fiinta la finele anului social expirat. 5. Data cînd se încheie anual conturile persoanei juridice. 6. Numărul persoanelor care alcatuiau asociația la finele anului social expirat. 7. Averea persoanei juridice, specificîndu-se valoarea și felul bunurilor din care e formată. 8. Totalul veniturilor și cheltuielilor pe anul expirat. 9. Numele persoanelor care compun consiliul de administrație și comisia de control cu menționarea profesiunii domiciliului și naționalității lor. 10. Un scurt istoric al activității persoanei juridice de la înființare și pînă la finele anului expirat. (Lege, art. 2).

Persoanele juridice de drept privat care mai înainte de publicarea acestui regulament vor fi făcut deja grefei tribunalului comunicarea cerută de art. 2 din lege și în conformitate cu publicația ministerului justiției data cu ocazia promulgării legii sînt scutite de a face o noua comunicare, afară de acelea pentru care tribunalul va fi găsit ca actele și datele comunicate nu au fost complete, în care caz vor fi obligate a se conformă dispozițiilor regulamentului de fața. (Lege, art. 2).

Administrațiile sindicatelor profesionale existente la promulgarea legii, sînt scutite de formalitățile prevăzute la articolele precedente, urmînd ca înscrierea lor în registrul de persoane juridice de pe lîngă tribunale să se facă pe baza comunicărilor judecătoriilor de ocol respective. (Lege, art. 2).

În același termen de 6 luni prevăzut la art. 98, organele de direcție sau administrație ale persoanelor juridice existente, sînt datoare sa înainteze ministerului sub autoritatea și controlul căruia funcționează și după instrucțiunile acestuia, următoarele acte: 1. Copie certificată de direcție de pe actul constitutiv și de pe statute sau regulament. 2. Un inventar de averea mobila și imobilă ce poseda. 3. Bilanțul și contul de gestiune (venituri și cheltuieli) ale anului social precedent. (Lege, art. 2). ----