Legea nr. 333/2003

Paza și protecția sunt activități desfășurate prin forțe și mijloace specifice, în scopul asigurării siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum și a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viața, integritatea fizică sau sănătatea.

Paza și protecția se realizează prin forțe și mijloace militare sau civile, de către instituțiile specializate ale autorităților administrației publice, sau în regim privat, de către proprietarii sau deținătorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum și de către societățile specializate de pază și protecție.

Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile reglementate de Legea

Persoanele fizice pot apela pentru protecția personală la serviciile unor societăți specializate de pază și protecție, în condițiile prezentei legi.

În funcție de importanța, specificul și valoarea bunurilor pe care le dețin, conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliției, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalități concrete de organizare și de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu polițiști locali, pază proprie sau pază prin societăți specializate.

Unitățile grupate pe un anumit spațiu pot organiza paza în comun cu polițiști locali, pază proprie sau prin societățile specializate de pază și protecție. Conducătorii acestor unități stabilesc forma de pază, obligațiile și răspunderile fiecărui beneficiar, inclusiv cele privind întocmirea planului de pază.

La unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei și integrității bunurilor.

Protecția demnitarilor români și a celor străini pe timpul șederii în România, a familiilor acestora, paza sediilor de lucru și a reședințelor acestora se asigură de Serviciul de Protecție și Pază, conform atribuțiilor prevăzute în legea specială de organizare și funcționare a acestuia.

Protecția magistraților, a polițiștilor și jandarmilor, precum și a membrilor de familie ai acestora, în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestor persoane sunt supuse unor amenințări, se asigură de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii.

Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu revine conducătorilor unităților prevăzute la art. 2 alin. (1).

Paza se organizează și se efectuează potrivit planului de pază, întocmit de către societatea specializată de pază și protecție pentru unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc, în baza contractului de prestări servicii, conform evaluării de risc la securitate fizică.

Pentru obiectivele în cazul cărora, potrivit evaluării de risc la securitate fizică, paza se asigură cu personal înarmat, unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc este obligată să obțină avizul de specialitate al poliției. Avizul este obligatoriu pentru fiecare caz de modificare a planului de pază.

Pentru obiectivele la care paza este neînarmată, conducătorul unității ale cărei bunuri sau valori se păzesc este obligat să transmită în format electronic, la unitatea de poliție competentă, în termen de 15 zile calendaristice de la elaborarea acestuia, planul de pază și analiza de risc la securitate fizică ori fișa de securitate, după caz, precum și modificările ulterioare ale acestora.

La unitățile unde funcționează paza proprie, conducătorii acestora întocmesc planul de pază conform evaluării de risc la securitate fizică.

Pentru unitățile la care paza se asigură cu efective de jandarmi, avizul poliției nu este obligatoriu.

Prin planul de pază se stabilesc în principal: caracteristicile obiectivului păzit, în zona respectivă, numărul de posturi și amplasarea acestora, necesarul de personal pentru pază, amenajările, instalațiile și mijloacele tehnice de pază și de alarmare, consemnul posturilor, legătura și cooperarea cu alte organe cu atribuții de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și persoanelor și modul de acțiune în diferite situații. Prin planul de pază sunt prevăzute și regulile de acces, potrivit dispozițiilor conducătorului unității, precum și documentele specifice serviciului de pază.

În cazul unităților în care paza se asigură cu efective ale jandarmeriei, cu personal al societăților specializate de pază și protecție, cu polițiști locali sau combinat, întocmirea planului de pază se face de către conducătorii unităților beneficiare împreună cu comandanții/șefii acestor efective, respectiv cu conducătorii societăților specializate de pază și protecție.

În cazul obiectivelor diplomatice și al organismelor internaționale prevăzute la art. 6 alin. (2), planul de pază se întocmește de către comandantul unității de jandarmi care asigură paza acestora.

În sensul prezentei legi, prin obiective diplomatice se înțelege localurile misiunilor diplomatice, ale oficiilor consulare, ale agențiilor și reprezentanțelor economice străine, ale organizațiilor internaționale, respectiv obiectivele folosite pentru realizarea scopurilor acestora, inclusiv reședințele șefilor acestor obiective.

Documentele specifice necesare executării și evidenței serviciului de pază, cu excepția celui executat cu efective de jandarmi, și modelele acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Paza obiectivelor de importanță deosebită pentru apărarea țării, activitatea statului, economie, știință, cultură și artă, ale unor instituții din domeniul financiar-bancar, a obiectivelor diplomatice, precum și a transporturilor valorilor deosebite sau speciale se asigură cu efective de jandarmi.

Paza cu efective de jandarmi se poate asigura și la sediile unor organisme internaționale care desfășoară activități pe teritoriul țării, la cererea expresă a acestora, adresată Guvernului României.

Unitățile bugetare, obiectivele diplomatice, organismele internaționale prevăzute la alin. (2), precum și unitățile de interes strategic care dețin instalații ori obiective de o deosebită importanță națională, beneficiare de pază cu efective de jandarmi, care sunt exceptate de la plată, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Obiectivele de importanță deosebită care nu sunt asigurate cu pază militară în timp de pace și se iau în pază, la mobilizare, de către Jandarmeria Română se stabilesc, din timp de pace, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și se aprobă, la declararea mobilizării, prin hotărâre a Guvernului.

Obiectivele și valorile prevăzute la alin. (1) și (2), modalitățile de pază dintre cele prevăzute la art. 6^1 alin. (1) pentru fiecare obiectiv sau valoare, precum și personalul, mijloacele materiale și financiare necesare asigurării pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situații care nu suferă amânare, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, ministrul afacerilor interne poate aproba asigurarea temporară a pazei cu efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori și transporturi speciale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și (2).

Prin situații care nu suferă amânare se înțelege stările de fapt caracterizate prin tensiuni interne, acte de dezordine și tulburarea gravă a ordinii publice, dezastre, furturi frecvente din proprietatea publică sau privată, care impun luarea de îndată sub pază cu efective de jandarmi a unor obiective, amplasamente, suprafețe de teren, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și (2), precum și situațiile în care organele de stat cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, în caz de pericol iminent, solicită expres această intervenție.

Paza cu efective de jandarmi, aprobată în condițiile alin. (6), se ridică după încetarea situației deosebite care a impus instituirea acesteia.

Ridicarea pazei cu efective de jandarmi se realizează, de regulă, prin hotărâre a Guvernului, în cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), respectiv prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, în toate situațiile în care beneficiarii pazei, indiferent de modalitatea prin care a fost instituită aceasta, nu respectă obligațiile prevăzute de lege sau cele contractuale, refuză încheierea ori reactualizarea contractului.

Ridicarea pazei de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face în termen de 60 de zile de la atenționarea în scris a conducătorilor acestora, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române.

În situația în care unitățile cărora li s-a prevăzut prin acte normative asigurarea pazei cu efective de jandarmi își schimbă, își restrâng sau își încetează activitatea ori renunță la această formă de pază, prin hotărâre a Guvernului de ridicare a pazei, se vor stabili și modalitățile de redistribuire a efectivelor disponibilizate și a alocațiilor bugetare aprobate în acest sens.

Instalarea pazei se va face numai după asigurarea de către beneficiarul serviciului de pază a condițiilor stabilite prin contractul încheiat cu unitatea de jandarmi și prin planul de pază întocmit.

Paza cu efective de jandarmi se asigură prin pază fizică de proximitate, temporară și permanentă.

Paza fizică de proximitate se realizează prin monitorizare, intervenție și, după caz, cu patrulare.

Paza fizică temporară se realizează prin monitorizare, intervenție, precum și prin prezență fizică pe timp de zi, în zilele lucrătoare, în intervalul orar stabilit potrivit planului de pază, iar în afara acestor intervale orare și în zilele nelucrătoare se poate realiza și prin patrulare.

Paza fizică permanentă se realizează prin monitorizare, intervenție și prezență fizică continuă.

Intervenția se realizează de către efective de jandarmi, iar în caz de urgență, după principiul «cea mai apropiată patrulă intervine», și de către alte structuri de ordine publică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Modalitatea de executare a monitorizării, intervenției, prezenței fizice și patrulării se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

La obiectivele la care paza fizică permanentă se asigură cu efective de jandarmi se poate institui perimetrul de securitate și, după caz, se poate dispune ridicarea acestuia, în funcție de raportul privind analiza de risc la securitate fizică.

Perimetrul de securitate reprezintă zona adiacentă limitei de proprietate a obiectivului păzit, stabilită și delimitată în planul de pază, în aria căreia se instituie una sau mai multe măsuri de securitate.

Planul de pază și măsurile de securitate se stabilesc de către unitatea de jandarmi competentă teritorial.

Implementarea măsurilor de securitate se realizează de către beneficiarul pazei și autoritățile și instituțiile publice care au în proprietate sau administrare domeniul pe care se află perimetrul de securitate.

Echipamentele și sistemele tehnice necesare pentru implementarea măsurilor de securitate se asigură de către beneficiarul pazei sau se pun la dispoziția acestuia de către autoritățile și instituțiile publice prevăzute la alin. (4), prin dare în administrare sau prin comodat, după caz.

Fondurile necesare pentru asigurarea echipamentelor și sistemelor tehnice necesare pentru implementarea măsurilor de securitate, precum și pentru menținerea în funcțiune a echipamentelor și sistemelor tehnice se asigură din bugetul beneficiarului pazei.

Unitățile care beneficiază de pază cu efective de jandarmi încheie contracte de prestări de servicii cu unitățile de jandarmi, la nivelul eșalonului care are organ financiar propriu.

Prin excepție de la alin. (1), în cazul pazei obiectivelor diplomatice și a organismelor internaționale prevăzute la art. 6 alin. (2), nu se încheie contracte de prestări de servicii, iar obligațiile specifice beneficiarului de pază se îndeplinesc de către autoritățile administrației publice locale, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne sau a Serviciului Român de Informații, după caz.

Îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1^1) se asigură de către autoritățile administrației publice locale în limita fondurilor alocate cu această destinație potrivit art. 5 alin. (1) lit. b) și

Serviciul de pază cu efective de jandarmi se efectuează contra cost, pe baza tarifelor stabilite de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii.

Serviciul de pază se poate efectua și în condițiile în care, în contrapartidă, beneficiarul prestărilor de servicii oferă, la rândul său, bunuri sau servicii, dacă acestea sunt necesare Jandarmeriei Române.

Condițiile efectuării serviciului de pază, conform alin. (3), se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Veniturile realizate din paza și prestarea altor servicii, organizate și executate, potrivit legii, de unitățile de jandarmi, se varsă integral la bugetul de stat.

Paza cu efective de jandarmi se organizează și se execută potrivit planului de pază, cu respectarea prevederilor art. 5.

Efectivele de jandarmi care asigură paza la obiective cu grad sporit de dificultate vor beneficia de aceleași sporuri pentru condiții periculoase, vătămătoare sau grele de muncă, după caz, ca și personalul din obiectivul respectiv.

În unitățile unde, concomitent cu paza asigurată cu efective de jandarmi, funcționează și paza proprie, cu polițiști locali sau prin societăți specializate de pază și protecție, acestea se vor integra, din punct de vedere operativ, în sistemul unic de pază realizat și condus de către jandarmerie.

Paza bunurilor și a valorilor deținute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, în condițiile legii, și prin Corpul gardienilor publici*), conform Legii

Paza proprie se organizează în raport cu natura obiectivelor, a bunurilor și valorilor ce urmează a fi păzite, cu amplasarea, întinderea și vulnerabilitatea pe care le prezintă unele unități și locuri din incinta acestora, cu numărul de schimburi în care se desfășoară activitatea, punctele de acces și cu alte criterii specifice.

Paza proprie se realizează cu personal calificat, angajat al unității beneficiare, conform legii.

În funcție de numărul personalului de pază, conducerea unității va numi un șef de serviciu sau un împuternicit care să asigure selecția, încadrarea, echiparea, dotarea cu armament și mijloace de protecție, precum și pentru instruirea, planificarea și controlul acestuia.

La unitățile unde numărul posturilor de pază este de peste 20, structura de conducere necesară este formată din șeful serviciului de pază și șeful de tură.

La celelalte unități unde numărul de paznici este sub 20, activitățile specifice de pază se îndeplinesc de către un împuternicit al conducerii unității.

Șeful serviciului de pază sau împuternicitul cu paza se subordonează direct conducerii unității și stabilește împreună cu aceasta măsurile cele mai eficiente de pază.

Personalul de pază proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte persoane stabilite de conducerea unității, din persoanele desemnate să asigure instruirea, controlul și coordonarea activității de pază. Se asimilează personalului de pază și persoanele care cumulează atribuțiile de pază cu alte atribuții de serviciu.

Personalul din paza proprie se dotează cu uniforme, echipament de protecție și însemne distinctive, pe care le poartă pe timpul executării serviciului.

Personalul din paza proprie a unităților poate fi dotat cu arme de foc, cu avizul poliției, precum și cu bastoane din cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene și alte mijloace, în raport cu importanța obiectivelor, a bunurilor și valorilor păzite.

La unitățile unde funcționează paza proprie și paza cu efective de jandarmi, dotarea cu arme de foc, avizarea, instruirea și controlul personalului de pază se efectuează de către unitatea de jandarmi care coordonează sistemul unic de pază.

Unitățile situate pe teritoriul localităților rurale își organizează paza conform prevederilor prezentei legi.

Persoanele fizice sau juridice care dețin, cu orice titlu, terenuri agricole își pot organiza, în asociere sau individual, pază de câmp, prin una dintre formele de pază prevăzute de lege.

Paza căilor ferate, a pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare și de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor și al produselor petroliere, a sistemelor de irigații, a rețelelor telefonice și de transport al energiei electrice se asigură de către operatorii economici de profil, în formele prevăzute de lege.

În localitățile rurale se organizează paza comunală.

Primarul este obligat să ia măsuri pentru a asigura paza bunurilor publice și ale cetățenilor și răspunde pentru întocmirea planului de pază a comunei.

Întocmirea planului de pază, instruirea și controlul personalului de pază din localitățile rurale se efectuează de către organele locale de poliție sau de structurile implicate în activitatea de pază.

Modalitățile de efectuare a pazei în mediul rural se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, după consultarea prealabilă a locuitorilor, în formele prevăzute de lege.

Plata serviciilor de pază în mediul rural, precum și procurarea de echipamente de protecție, însemne și mijloace de apărare sau utilitare, necesare bunei executări a serviciului de pază, se asigură din bugetul local. Pentru plata serviciilor de pază, consiliile locale pot institui taxe speciale, conform legii.

În localitățile rurale care au instalate și utilizează sisteme tehnice de supraveghere video, autoritățile administrației publice locale nu mai au obligația de a asigura personal de pază.

Societățile specializate de pază și protecție sunt societăți reglementate de Legea

Societățile specializate de pază și protecție funcționează în baza licenței de funcționare emise, pe perioadă nedeterminată, de Inspectoratul General al Poliției Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informații, pentru cel puțin unul dintre obiectele de activitate prevăzute la alin. (4). Retragerea avizului prealabil al Serviciului Român de Informații constituie temei pentru anularea licenței de funcționare.

Societățile prevăzute la alin. (2) sunt obligate să comunice, în format letric sau electronic, unității de poliție competente orice modificare intervenită în structura și organizarea activității pentru care a fost emisă licența, în termen de 15 zile calendaristice de la data la care aceasta a intervenit.

Periodic, la intervale de 3 ani începând cu data obținerii licenței, societățile prevăzute la alin. (2) au obligația să comunice, în format letric sau electronic, unității de poliție competente date cu privire la următoarele elemente:

Actualizarea informațiilor/datelor din licența de funcționare se realizează în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Pentru obținerea licenței de funcționare este necesară întrunirea următoarelor condiții:

Societățile specializate de pază și protecție pot avea unul sau mai multe dintre următoarele obiecte de activitate:

Prin servicii de pază se înțelege:

Prin servicii de pază a transporturilor de bunuri și valori se înțelege:

Prin serviciu de protecție specializată a persoanei - gardă de corp - se înțelege:

Abrogat.

Conducătorul societății specializate de pază și protecție trebuie să obțină avizul inspectoratului de poliție județean sau al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, după caz, în a cărei rază teritorială își are sediul societatea respectivă.

Unitatea de poliție competentă poate acorda avizul persoanei prevăzute la alin. (9), care are cetățenie română sau cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spațiului Economic European, a împlinit vârsta de 21 de ani, posedă pregătire corespunzătoare atribuțiilor ce îi revin, este cunoscută ca având o bună conduită cetățenească și nu a suferit condamnări pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Notă Articolele II-IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ

Licențele de funcționare eliberate de Inspectoratul General al Poliției Române pe perioadă determinată, aflate în perioada de valabilitate la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, își mențin valabilitatea până la expirarea termenului de valabilitate.

Tipizatele licențelor de funcționare prevăzute la alin. (1) vor fi preschimbate, din oficiu, la expirarea termenului de valabilitate, în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a Legii

Solicitările de eliberare ori de reînnoire a licenței de funcționare se soluționează conform legislației în vigoare la data înregistrării acestora la unitatea de poliție competentă teritorial.

Contractele de prestări servicii, având ca obiect efectuarea analizei de risc la securitate fizică pentru unitățile cărora nu le sunt aplicabile cerințe minimale de securitate, încheiate între unitatea beneficiară și societatea sau altă formă de organizare la care evaluatorul de risc la securitate fizică este angajat ori conducător, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămân valabile și își produc efectele în consecință.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, evaluatorii de risc la securitate fizică comunică Inspectoratului General al Poliției Române dovada îndeplinirii condiției prevăzută la art. 49^4 alin. (1) lit. b) din Legea

Pentru o perioadă de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Poliția Română desfășoară activități de informare cu privire la drepturile și obligațiile unităților, astfel cum acestea sunt definite potrivit art. 2 alin. (1) din Legea

Informarea prevăzută la alin. (1) se realizează prin intermediul mai multor instrumente și/sau acțiuni specifice, cum ar fi, fără a se limita la acestea, comunicate de presă și informare prin mass-media, postarea informațiilor pe pagina de internet a instituției, organizarea unor acțiuni specifice cu ocazia executării unor misiuni de ordine publică.

Personalului din societățile specializate de pază și protecție îi este interzis să culeagă date și informații.

În situația în care intră în posesia unor date și informații care vizează siguranța națională, personalul menționat la alin. (1) are obligația să informeze, de îndată, autoritățile competente cu atribuții în domeniul siguranței naționale.

Conducătorii societăților specializate de pază și protecție sunt obligați să asigure respectarea prevederilor legale și a regulamentelor proprii în organizarea și funcționarea acestei forme de pază, în angajarea, pregătirea și controlul personalului, portul uniformei și al însemnelor distinctive, precum și în dotarea cu mijloace de intervenție și apărare individuală, conform legii.

Plata serviciilor de pază și protecție prestate de către societățile specializate se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii.

Societățile specializate de pază și protecție au obligația de a păstra evidența contractelor în registre speciale.

Se interzice societăților specializate de pază și protecție să adopte însemne, uniforme, legitimații, accesorii de echipament sau denumiri identice, asemănătoare sau de natură să conducă la confuzii cu cele ale autorităților publice ori ale organismelor internaționale la care România este parte.

Articolele echipamentului personalului de pază și protecție și inscripționarea autovehiculelor din dotarea societăților specializate se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Se interzice montarea sau folosirea mijloacelor de semnalizare luminoasă sau acustică pe autovehiculele societăților de pază și protecție, cu excepția semnalului special de avertizare luminoasă galbenă care poate fi utilizat pe autovehiculele destinate asigurării pazei patrimoniului autostrăzilor.

Societățile specializate de pază și protecție se pot asocia cu societăți sau firme străine de profil, cu respectarea prevederilor legii.

Garda de corp se asigură de către societățile specializate de pază și protecție care au primit licență în acest scop, numai prin personal special atestat.

Persoanele fizice pot angaja gardă de corp numai pe bază de contract încheiat cu societățile specializate de pază și protecție prevăzute la alin. (1).

Personalul care execută serviciul de gardă de corp este obligat ca în activitățile desfășurate să respecte legile în vigoare și să nu lezeze în vreun fel drepturile și libertățile cetățenilor.

Paza transporturilor bunurilor și valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, metale și pietre prețioase, se asigură cu mijloace de transport anume destinate și se realizează, după caz, cu jandarmi, personal propriu sau al unei societăți specializate de pază și protecție, înarmați cu arme de foc, în condițiile legii.

Paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau în: arme, muniții, tehnică de luptă, materii explozive, stupefiante, substanțe toxice, materiale nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii sau substanțe periculoase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate și se asigură cu efective de jandarmi, cu excepția celor organizate și executate cu efective ale Ministerului Apărării Naționale.

Paza transporturilor bunurilor și valorilor sau a produselor cu caracter special, aflate în tranzit pe teritoriul României, pe calea ferată ori rutieră, se asigură cu efective de jandarmi.

Prin excepție de la prevederile alin. (2), paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau în maximum 25 de arme sau 30.000 de cartușe, se poate asigura și de către armurierii autorizați, cu mijloace de transport anume destinate și personal propriu de pază, atestat și înarmat cu arme de foc letale.

Paza transporturilor de bunuri și valori sau a celor cu caracter special se organizează și se execută potrivit prevederilor planului de pază, întocmit de unitatea prestatoare pentru unitatea ale cărei bunuri sau valori se transportă, cu avizul poliției, care este obligatoriu și în cazul modificării acestuia. Acest aviz nu este necesar în cazul unităților la care paza transportului se asigură cu efective de jandarmi sau cu cele aparținând unor instituții cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Unitățile bancare își pot asigura, în regim propriu, cu mijloace de transport anume destinate și personal de pază calificat și atestat, paza transporturilor de bunuri și valori proprii și/sau ale clienților acestora, în baza relațiilor contractuale, potrivit planului de pază întocmit de unitatea bancară, cu avizul poliției, care este obligatoriu și în cazul modificării acestuia.

Conducătorii unităților bancare prevăzute la alin. (2) cu atribuții în coordonarea operativă a personalului de pază trebuie să posede pregătire corespunzătoare atribuțiilor ce le revin.

Prin planul de pază se stabilesc în principal: bunurile și valorile de transportat, condițiile de mediu adecvate naturii bunurilor și valorilor care se transportă, situația operativă, durata transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de pază, consemnul general și particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice și de autoapărare, modul de acțiune în diferite situații, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura cu cel puțin trei agenți de pază, dintre care unul înarmat, în cadrul localității, și de minimum doi înarmați, în afara acesteia.

Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor și valorilor, precum și a celor speciale, prevăzute la art. 24, se stabilesc, prin planul de pază, de către conducătorul unității care asigură efectivele de pază.

Pentru efectivele care asigură paza transporturilor bunurilor și valorilor, inclusiv a celor cu caracter special prevăzute la art. 24 alin. (2), beneficiarii vor asigura, după caz, condiții corespunzătoare pentru executarea serviciului, astfel:

Bunurile și valorile prevăzute la art. 24 se asigură la o societate de asigurări de către beneficiarul contractului de transport ori de către transportator, după caz, potrivit înțelegerii dintre părți.

Mijloacele auto destinate transportului bunurilor și valorilor sau celui cu caracter special, prevăzute la art. 24, se dotează cu dispozitive tehnice de pază, alarmare, monitorizare, localizare și supraveghere, destinate să asigure securitatea persoanelor însoțitoare, a bunurilor, a valorilor și produselor speciale transportate, și se echipează cu tehnică de comunicații radio pe frecvențele aprobate conform legii.

În cazul transporturilor bunurilor și valorilor constând în valori științifice, tehnice, de cultură și artă sau al celor cu caracter special prevăzute la art. 24 alin. (2), conducătorul unității asigură cel puțin un echipaj de însoțire pentru paza și protecția bunurilor sau a valorilor respective.

Transportatorii de bunuri sau valori au obligația monitorizării permanente a derulării transporturilor și sesizării de urgență a poliției în caz de pericol.

Cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport prevăzute la art. 24 alin. (1) și (2), pentru protecția personalului însoțitor și a valorilor transportate, se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Conducătorii unităților care dețin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a datelor și informațiilor cu caracter secret de stat sunt obligați să asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protecție și sistemele de alarmare împotriva efracției în locurile de păstrare, depozitare și manipulare a acestora, precum și în locurile unde se desfășoară activități care au un asemenea caracter.

Proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracției se întocmesc cu respectarea cerințelor minimale de securitate împotriva efracției și a normelor tehnice stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

În termen de 15 zile calendaristice de la elaborarea acestuia, proiectul sistemului de alarmare împotriva efracției și analiza de risc la securitate fizică ori fișa de securitate, după caz, precum și modificările ulterioare ale acestora se transmit în format electronic de către conducătorul unității beneficiare la unitatea de poliție competentă.

Elementele de protecție mecano-fizice încorporate imobilelor destinate păstrării, depozitării și manipulării bunurilor și valorilor de orice fel trebuie să fie rezistente la efracție, corespunzător gradului de siguranță impus de caracteristicile obiectivului păzit, în conformitate cu cerințele tehnice stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

În sensul prezentei legi, prin elemente de protecție mecano-fizice se înțelege: ziduri, plase, blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri și folie de protecție, grilaje, uși și încuietori.

În sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare împotriva efracției se înțelege ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă și semnalizare optică și acustică, detectoare, butoane și pedale de panică, control de acces și televiziune cu circuit închis cu posibilități de înregistrare și stocare a imaginilor și datelor, corespunzător gradului de siguranță impus de caracteristicile obiectivului păzit.

Instalarea ori modificarea sistemelor de alarmare împotriva efracției se realizează conform proiectului prevăzut la alin. (2) și se controlează de către organele de poliție cu atribuții în domeniu.

Abrogat.

În proiectele de execuție a construcțiilor destinate producerii, păstrării sau deținerii unor bunuri ori valori importante sau a lucrărilor de modernizare, modificare și transformare a acestora trebuie să se prevadă construirea sau introducerea mijloacelor de protecție mecano-fizice și instalarea sistemelor tehnice de pază și alarmare împotriva efracției.

Beneficiarii, conducătorii și personalul societăților specializate în domeniul sistemelor de alarmare și al mijloacelor de protecție mecano-fizice sunt obligați să păstreze confidențialitatea informațiilor referitoare la sistemele instalate sau avute în întreținere.

Clasificarea sistemelor de alarmare împotriva efracției se face în raport cu importanța bunurilor și a valorilor ce urmează a fi apărate și cu categoria de importanță a construcției de către societățile de asigurare.

Persoanele fizice sau juridice pot desfășura activități în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției, în baza licenței de funcționare emise de Inspectoratul General al Poliției Române, pe perioadă nedeterminată, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informații, pentru cel puțin unul dintre următoarele obiecte de activitate:

Retragerea avizului prealabil al Serviciului Român de Informații constituie temei pentru anularea licenței de funcționare.

Persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) sunt obligate ca, în termen de 15 zile calendaristice, să comunice, în format letric sau electronic, unității de poliție competente orice modificare intervenită în structura și organizarea activității pentru care a fost eliberată licența.

Periodic, la intervale de 3 ani începând cu data obținerii licenței, persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) au obligația să comunice, în format letric sau electronic, unității de poliție competente date cu privire la următoarele elemente:

Actualizarea informațiilor/datelor din licența de funcționare se realizează în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Conducătorii persoanelor juridice, personalul tehnic al acestora și persoanele fizice care desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) se avizează de inspectoratele de poliție județene sau de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București pe raza cărora/căreia persoana juridică își are sediul ori, după caz, persoana fizică își are domiciliul, cu respectarea prevederilor art. 19 alin. (10) pentru conducători și ale art. 36 lit. a)-c) pentru personalul tehnic, care trebuie să dețină și competențe profesionale specifice sistemelor de alarmare împotriva efracției.

Persoanele licențiate sau autorizate în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European pot desfășura activitățile prevăzute la alin. (1) după notificarea Inspectoratului General al Poliției Române.

Societăților specializate în domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea de informații, înregistrările audio sau video care excedează obiectului de activitate pentru care li s-a acordat licență, precum și instalarea de echipamente disimulate care să le permită executarea acestor activități.

Conducătorii societăților specializate în proiectarea, producerea, instalarea și întreținerea sistemelor de alarmare împotriva efracției sunt obligați să asigure respectarea prevederilor legale și a regulamentelor proprii de organizare și funcționare, aprobate cu ocazia acordării licenței.

Societățile specializate în domeniul sistemelor de alarmare se pot asocia cu societăți sau firme de profil străine, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi.

Unitățile de jandarmi, polițiștii locali, societățile specializate de pază și protecție, precum și cele din domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției pot înființa dispecerate de zonă care să monitorizeze și să transmită alarmele de la sistemele electronice conectate la echipajele de intervenție.

Înființarea dispeceratelor de zonă, potrivit alin. (1), se face numai după avizarea regulamentului de organizare și funcționare de către Inspectoratul General al Poliției Române. Fac excepție unitățile de jandarmi, pentru dispeceratele proprii.

Plata serviciilor de monitorizare prin dispecerat a sistemului de alarmare local se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii acestora.

Intervenția echipajelor mobile în cazul receptării semnalelor de alarmă de la abonații conectați se va realiza cu personal calificat din cadrul jandarmeriei, al polițiștilor locali ori al societăților specializate de pază și protecție.

În situațiile în care intervenția este confirmată și forțele proprii sunt depășite de amploarea evenimentelor, prin dispecerat se anunță unitatea de poliție competentă, în vederea prinderii infractorilor și a cercetării locului faptei. În celelalte cazuri, după prinderea infractorilor, aceștia vor fi predați de îndată unităților de poliție competente teritorial.

Menționarea în planul de pază a faptului că obiectivul este asigurat prin conectarea sistemului de alarmă la un dispecerat de monitorizare și transmitere a semnalelor de alarmă este obligatorie.

Răspunderea pentru selecția, angajarea, nivelul pregătirii, echiparea și dotarea personalului de pază și gardă de corp revine angajatorului.

Personalul cu atribuții de pază se compune din: agenți de pază, portari, controlori de acces, supraveghetori, însoțitori de valori sau alte persoane stabilite de conducerea unității ori desemnate să asigure instruirea, controlul și coordonarea activității de pază.

Persoana care urmează să îndeplinească atribuții de pază sau protecție trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

Angajarea personalului cu atribuții de pază sau gardă de corp se face pe baza atestatului eliberat în condițiile prevăzute la art. 38 și a certificatului de cazier judiciar.

Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), care dețin secrete de stat sau care desfășoară activități de interes strategic, sunt obligați să solicite și avizul Serviciului Român de Informații, pentru personalul angajat în vederea executării serviciului de pază.

Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1) pot angaja pe durată determinată persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 36 lit. a)-c), dar nu mai mult de 3 luni și doar la prima angajare, cu scopul de a asigura perioada necesară pentru finalizarea procedurilor de angajare și de obținere a atestatului profesional.

Atestarea personalului pentru executarea activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și de gardă de corp se face de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București sau, după caz, de inspectoratul de poliție județean în raza căruia persoana își are domiciliul sau reședința, după absolvirea cursurilor de calificare profesională de bază și promovarea examenului, pe baza documentelor care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 36 lit. a)-c).

Atestatul eliberat potrivit alin. (1) acordă dreptul persoanei deținătoare de a practica ocupația de bază în domeniul reglementat de prezenta lege.

Ocupațiile care fac obiectul activităților de pază, tipul de formare profesională necesar pentru practicarea acestor ocupații și modelul atestatului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European, atestatul se poate elibera pe baza documentelor doveditoare, eliberate de autoritățile competente din statul de origine sau de proveniență, persoanelor care cunosc limba română, scris și vorbit.

Sunt exceptate de la obligația obținerii certificatului de absolvire a cursului de calificare profesională persoanele care dețin un certificat de competențe profesionale, dobândit potrivit legii, și care fac dovada că au avut calitatea de polițist sau cadru militar ori au avut, pentru o perioadă de cel puțin un an, calitatea de soldat sau gradat voluntar.

Formarea profesională a personalului pentru executarea activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și de gardă de corp se realizează prin furnizori de formare profesională din sectorul public sau privat, autorizați în condițiile legii.

Furnizorul de formare profesională are obligația de a aproba înscrierea la cursurile de calificare profesională doar a persoanelor care fac dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 36 lit. a)-c).

Examenul de absolvire a cursurilor de calificare profesională se susține în fața unei comisii constituite potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanța Guvernului

Tematica programelor de formare profesională se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Angajatorii sunt obligați să doteze personalul de pază și gardă de corp cu uniformă, însemne distinctive și, după caz, echipament de protecție, pe care acesta le poartă numai în timpul executării serviciului.

Personalul de pază sau gardă de corp are obligația de a purta în timpul serviciului un ecuson de identificare cu numele și prenumele, precum și cu denumirea unității la care este angajat.

Uniforma și însemnele se stabilesc de către angajator. Uniforma va fi inscripționată cu denumirea societății angajatoare.

Uniforma poate fi inscripționată și cu sigla societății angajatoare, dacă aceasta deține un certificat de înregistrare a mărcii, aflat în perioada de valabilitate, eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Se interzice societăților private de pază să adopte însemne, uniforme, accesorii de echipament, legitimații sau denumiri identice, similare sau de natură să conducă la confuzii cu cele ale autorităților publice ori ale organismelor internaționale la care România este parte. Se interzice societăților private de pază să folosească măști pentru protecția feței, cagule și cătușe metalice.

În raport cu importanța și natura obiectivelor, bunurilor și valorilor păzite, cu avizul poliției, doar pentru obiectivele cu pază înarmată, sau al jandarmeriei, după caz, personalul de pază sau gardă de corp poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mică și alte mijloace de apărare, autorizate prin lege.

Dotarea cu arme de foc a personalului de pază sau gardă de corp se face numai după avizarea, după caz, de către poliție sau jandarmerie a planului de pază/protecție a obiectivului/persoanei ori a transportului de bunuri și valori speciale sau a produselor cu caracter special.

Armamentul și muniția se asigură prin închiriere, contra cost, de către unitatea de poliție sau jandarmi competentă teritorial.

Cel puțin semestrial, sub supravegherea unităților de poliție sau jandarmi competente teritorial, se vor organiza trageri de antrenament cu personalul de pază și gardă de corp dotat cu arme de foc.

Contravaloarea muniției consumate se suportă de angajator.

Personalul de pază este obligat să cunoască și să respecte îndatoririle ce-i revin, fiind direct răspunzător pentru paza și integritatea obiectivelor, bunurilor și valorilor încredințate.

În timpul serviciului, personalul de pază este obligat:

– Șeful formației de pază, pe lângă obligațiile prevăzute la art. 46, are și următoarele atribuții:

În timpul serviciului, personalul care execută garda de corp are, pe lângă obligațiile prevăzute la art. 46 lit. d) și j)-o), și următoarele obligații specifice:

Personalului prevăzut la alin. (1) îi este interzis portul armamentului în sediile instituțiilor publice.

Modul de acțiune al personalului care execută serviciul de gardă de corp se stabilește prin planul de protecție întocmit de societatea specializată de pază, avizat de unitatea de poliție competentă teritorial.

Evaluarea de risc la securitate fizică este componenta principală a managementului riscului și reprezintă procesul prin care se identifică amenințările și vulnerabilitățile care pot pune în pericol viața, sănătatea, integritatea corporală ori libertatea persoanei sau care pot afecta integritatea obiectivelor, bunurilor și valorilor, în scopul determinării impactului riscurilor de securitate și al stabilirii măsurilor necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora, prin analiza de risc la securitate fizică ori fișa de securitate, după caz.

Analiza de risc la securitate fizică are scopul de a stabili măsurile de securitate adecvate unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), prin utilizarea sistematică a informațiilor aferente situației de fapt, coroborate cu identificarea pericolelor și diminuarea riscurilor generate de operațiunile, procesele sau activele acesteia, măsuri ce sunt valorificate prin planul de pază, proiectul sistemului de alarmare împotriva efracției și prin regulamente interne ori proceduri.

Analiza de risc la securitate fizică este obligatorie numai pentru unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) pentru care sunt instituite cerințele minimale de securitate sub aspectul măsurilor de pază, sistemelor de alarmare împotriva efracției, caracteristicilor constructiv-arhitecturale și zonelor funcționale, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Analiza de risc la securitate fizică se realizează numai de către evaluatorul de risc la securitate fizică înscris în Registrul național al evaluatorilor de risc la securitatea fizică, denumit în continuare R.N.E.R.S.F., care se organizează la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române.

Etapele obligatorii necesare efectuării analizei de risc la securitate fizică, aspectele referitoare la documentația privind analiza de risc la securitate fizică, evidența acestei documentații și a analizelor de risc la securitate fizică, termenul de implementare a măsurilor de securitate stabilite, precum și situațiile excepționale în care poate fi prelungit acest termen se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Analiza de risc la securitate fizică se efectuează după semnarea contractului de prestări servicii, încheiat între unitatea beneficiară și societatea sau altă formă de organizare la care evaluatorul de risc la securitate fizică este angajat ori conducător, cu excepția cazurilor de efectuare în regim intern prin structuri de specialitate, când activitățile specifice încep în baza deciziei scrise a conducătorului unității beneficiare.

Evaluatorul de risc la securitate fizică are obligația de a efectua personal analiza de risc la securitate fizică, exclusiv pe baza datelor identificate la unitatea ce face obiectul analizei.

Conducătorul unității beneficiare are obligația de a pune la dispoziția evaluatorului de risc la securitate fizică date și informații reale, precum și de a nu influența obiectivitatea și corectitudinea efectuării analizei de risc la securitate fizică.

Analiza de risc la securitate fizică se efectuează înaintea instituirii sau modificării măsurilor de securitate, cu excepția cazurilor de suplimentare a acestora, și se revizuiește în următoarele situații:

Condițiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească evaluatorul de risc la securitate fizică pentru exercitarea dreptului de a profesa în domeniul efectuării analizelor de risc la securitate fizică sunt următoarele:

Procedura abilitării evaluatorului de risc la securitate fizică se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Evaluatorul de risc la securitate fizică are obligația semnării unui angajament de confidențialitate cu unitatea beneficiară, anterior elaborării analizei de risc la securitate fizică, și de a ține evidența cronologică a analizelor de risc la securitate fizică elaborate pentru obiective, într-un registru special constituit în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Atribuțiile de îndrumare și control privind respectarea prevederilor referitoare la efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică revin polițiștilor din structurile de ordine publică ale Poliției Române, care dețin competențe potrivit standardului profesional pentru ocupația de «evaluator de risc la securitatea fizică» sau au absolvit cursuri specifice evaluării riscului organizate de unitățile de învățământ proprii instituțiilor din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională.

Evaluatorii de risc la securitate fizică au obligația de a notifica Inspectoratul General al Poliției Române despre schimbarea datelor de contact ori a societății sau a altei forme de organizare în numele căreia desfășoară activitatea, în termen de 15 zile calendaristice de la data la care aceasta a intervenit.

Evaluatorul de risc la securitate fizică desfășoară activitatea numai pentru o singură societate sau altă formă de organizare, care a fost comunicată și înscrisă în R.N.E.R.S.F.

Măsura anulării analizei de risc la securitate fizică se dispune de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București/inspectoratele de poliție județene, prin dispoziție a directorului general/inspectorului-șef, în următoarele cazuri:

Procedura anulării analizei de risc la securitate fizică se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Radierea din R.N.E.R.S.F. se face la cererea celor înscriși, precum și din oficiu ori la sesizarea oricărei persoane privind decesul evaluatorului de risc la securitate fizică sau neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 49^4 alin. (1).

Suspendarea din R.N.E.R.S.F. se face la cererea celor înscriși, la constatarea situației când evaluatorul de risc la securitate fizică desfășoară activități în domenii în care sunt instituite anumite interdicții, potrivit legii, precum și în situația anulării a trei analize de risc la securitate fizică într-un an.

Evaluatorul de risc la securitate fizică nu poate efectua analize de risc la securitate fizică pentru unitățile cu care societatea sau altă formă de organizare, la care acesta este angajat ori conducător, are în derulare contracte pentru asigurarea activităților de pază și protecție și/sau activităților în domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracției.

Societatea sau altă formă de organizare, la care evaluatorul de risc la securitate fizică este angajat ori conducător, nu poate încheia sau avea în derulare contracte privind prestarea activităților prevăzute la alin. (1) cu unitatea beneficiară a analizei de risc la securitate fizică atât pe perioada efectuării analizei de risc la securitate fizică, cât și în cursul termenului de implementare a măsurilor de securitate.

Sunt nule analizele de risc elaborate de către evaluatorul de risc la securitate fizică, în perioada de suspendare a acestuia, precum și cele întocmite cu încălcarea prevederilor alin. (1) și (2).

Aspectele referitoare la organizarea și funcționarea R.N.E.R.S.F., precum și prevederile privind grilele de evaluare a riscului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1), pentru care nu sunt instituite cerințe minimale de securitate stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, implementează măsuri de securitate potrivit propriilor necesități, conform evaluării proprii a riscului la securitate fizică, care se materializează în fișa de securitate. Notă Conform alineatului (3) al articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ

Întocmirea, asumarea, evidențierea fișei de securitate, precum și termenele de implementare a măsurilor de securitate se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Notă Conform alineatului (3) al articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ

Formatul fișei de securitate se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor interne. Notă Conform alineatului (4) al articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ

Sunt exceptate de la efectuarea analizei de risc la securitate fizică și întocmirea fișei de securitate:

Conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), în care funcționează sisteme de pază, au următoarele obligații:

Îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 50 se realizează, după caz, cu sprijinul de specialitate al unităților de poliție sau jandarmi competente teritorial.

Ministerul Afacerilor Interne asigură, prin structurile de specialitate, coordonarea, îndrumarea și controlul activităților de pază și protecție pe teritoriul României.

Poliția Română are următoarele atribuții principale:

În scopul asigurării pazei și siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor, Jandarmeriei Române îi revin următoarele atribuții principale:

Nerespectarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravențională sau penală.

Desfășurarea în scop comercial de activități de pază sau protecție, de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmă împotriva efracției sau a componentelor acestora fără atestat ori fără licența de funcționare prevăzută de lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Implicarea conducătorilor unităților cu pază proprie sau a personalului societăților specializate de pază și protecție în desfășurarea de acțiuni de forță, executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfășurarea acțiunilor de restabilire a ordinii de drept de către autoritățile publice competente, precum și nerespectarea dispozițiilor art. 20 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

Constituie contravenții la prezenta lege următoarele fapte:

Contravențiile prevăzute la art. 58 se sancționează după cum urmează:

Licența de funcționare se anulează în următoarele cazuri:

Anularea licenței de funcționare se dispune de către Inspectoratul General al Poliției Române, în termen de 30 de zile lucrătoare de la constatarea faptei, sau, după caz, de către instanța de judecată, iar măsura dispusă se comunică oficiului registrului comerțului pe raza căruia funcționează societatea specializată, în termen de 10 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a procesului-verbal de contravenție sau a hotărârii judecătorești prin care s-a respins plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție.

În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), anularea licenței se dispune după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare a făptuitorului.

În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), anularea licenței se dispune în baza actului de constatare motivat, întocmit de agentul constatator din cadrul inspectoratului județean de poliție sau al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, pe raza căreia își are sediul societatea sancționată, și se comunică Inspectoratului General al Poliției Române și societății respective.

După anularea licenței de funcționare, conducătorul societății specializate de pază este obligat să rezilieze contractele încheiate cu beneficiarii, în termen de 10 zile de la comunicarea în scris a acestei măsuri.

Măsura anulării licenței de funcționare poate fi atacată în justiție, potrivit legii, de către societatea sancționată, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești nu se aplică prevederile alin. (5), referitoare la rezilierea contractelor cu beneficiarii.

La nivelul Inspectoratului General al Poliției Române se organizează evidența informatizată a tuturor societăților care au primit licență de funcționare în domeniul pazei, gărzii de corp, instalării sistemelor de alarmare împotriva efracției și monitorizării acestor sisteme.

Măsura retragerii atestatului personalului de pază sau gărzii de corp revine Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau, după caz, inspectoratului de poliție județean în raza căruia persoana își are domiciliul ori reședința și se ia în mod obligatoriu în următoarele situații:

Măsura retragerii atestatului se propune de agentul constatator sau de angajatorul care a sesizat că personalul de pază sau garda de corp se află în vreuna dintre situațiile prevăzute la alin. (1) și se dispune de către unitatea din care face parte agentul constatator, comunicându-se acest lucru de îndată angajatorului și persoanei sancționate.

Persoana căreia i s-a retras atestatul poate contesta această măsură în justiție, în condițiile legii.

Cererea de reprimire a atestatului se poate face după un an de la luarea măsurii, cu excepția situației în care instanța de judecată constată nevinovăția persoanei. Notă Decizie de admitere: RIL

La nivelul Inspectoratului General al Poliției Române va fi organizată o evidență informatizată a tuturor persoanelor care au fost atestate pentru serviciul de pază, precum și a celor cărora le-au fost retrase atestatele de către unitățile competente ale Ministerului Afacerilor Interne.

Săvârșirea într-un interval de 3 luni a cel puțin două dintre contravențiile prevăzute la art. 58 lit. g) și

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute în prezenta lege se fac de către polițiști, jandarmi, precum și de către primari sau împuterniciți ai acestora, conform competențelor ce le revin, potrivit legii.

Prin derogare de la dispozițiile art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului

Contravențiilor prevăzute la art. 58 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția.

Paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și persoanelor, precum și a transporturilor cu caracter special aparținând structurilor și instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale se asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora.

Serviciul de Protecție și Pază coordonează acțiunea tuturor forțelor de pază și protecție de la unitățile care beneficiază de pază proprie, în care demnitarii din competența sa își desfășoară activitatea permanent sau temporar.

Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului*).

Societățile specializate de pază și protecție și cele care desfășoară activități de proiectare, producere, instalare și întreținere a sistemelor de alarmare împotriva efracției, înființate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare, înființate până la aceeași dată, sunt obligate ca, până la data de 10 septembrie 2005, să obțină licențele și avizele de funcționare, completându-și, după caz, regulamentele de organizare și funcționare cu activitățile prevăzute de lege.

Personalul de pază care nu a urmat cursurile de calificare în condițiile prevăzute la cap. V și care este încadrat în una dintre formele de pază prevăzute la secțiunile 2-5 ale cap. II va fi supus atestării în condițiile prezentei legi, în termen de un an de la data intrării în vigoare a acesteia.

Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

La aceeași dată, Legea