Legea nr. 3472/1921

Teritoriul de peste Dunăre anexat prin tratatul dela Bucureşti din 28 Iulie 1913 şi legea din 11 Decembrie 1913, în întinderea şi cu limitele acolo prevăzute, cunoscut sub numele de Dobrogea Noua, face parte din Regatul României, formând cu el un singur Stat indivizibil.

Dobrogea Noua se împarte în doua judeţe: Durostor şi Caliacra. Judeţul Durostor are comune urbane: Silistra şi Turtucaia, Silistra fiind capitala judeţului. Judeţul Caliacra are comune urbane: Bazargic, Balcic şi Cavarna, Bazargic fiind capitala lui. Numărul şi denumirea plasilor şi numărul comunelor rurale cu satele şi catunele ce le compun şi denumirea lor sînt cele fixate prin anexa dela finele acestei legi.

Marca judeţului Durostor este efigia lui Mircea cel Batran, iar a judeţului Caliacra un far.

Constitutiunea, legile, regulamentele şi orice dispoziţiuni, cari sînt în vigoare în Regatul României, se aplică şi se vor aplica şi în Dobrogea Noua, cu excepţiunile legii de faţa.

Toate legile şi regulamentele contrarii legii de faţa sînt şi rămîn abrogate.

Sînt cetăţeni români:

1. a) toţi foştii cetăţeni bulgari cari la data de 28 Iunie 1913 erau domiciliaţi în Dobrogea Noua şi ca atare au devenit cetăţeni români, în conformitate cu legea pentru organizarea Dobrogei Noui din 1 Aprilie 1914;
2. b) toţi românii de origina;
3. c) toţi cei domiciliaţi în Dobrogea Noua, cari vor deveni cetăţeni români în baza dispoziţiunilor legii de faţa.

Calitatea de cetăţean român se pierde şi se redobândeşte în condiţiunile prevăzute de art. 17 şi următorii din codul civil.

Nu pot deveni cetăţeni români:

1. a) Locuitorii din Dobrogea Noua cari au făcut declaraţiune de neacceptarea cetateniei române, prevăzute de art. 4 din Legea pentru organizarea Dobrogei Noui, din 1 Aprilie 1914;
2. b) Locuitorii din Dobrogea Noua cari au emigrat după data de 28 Iulie 1913;
3. c) Toţi acei cari cad sub prevederile art. 17 şi 20 din codul civil şi art. 30 din Constituţie.

Femeea maritata urmează condiţiunea juridică a soţului şi copiii minori pe a părinţilor. Copiii minori ai căror părinţi au declinat calitatea de cetăţean român pot s-o redobandeasca făcînd declaraţie în cursul anului, după majoritate, înaintea preşedintelui tribunalului domiciliului lor.

Recunoaşterea calităţii de cetăţean român se va face pentru fiecare judeţ de către o comisiune instituită de ministerul justiţiei şi compusa din preşedintele tribunalului respectiv, prefectul judeţului sau delegatul ministerului de interne şi un notabil dintre locuitorii judeţului cei mai greu impusi.

Preşedintele tribunalului e de drept preşedintele comisiunii şi are în sarcina sa supravegherea tuturor lucrărilor, cari vor fi îndeplinite de un secretar şi unul sau mai mulţi copisti, după trebuinta. Comisiunea va lucra la reşedinţa tribunalului în fiecare zi, afară de duminici şi sărbătorile legale, şi chiar atunci dacă preşedintele comisiunii va decide astfel. Lipsa unuia din membri, afară de preşedinte, nu va împiedica lucrările comisiunii.

Comisiunea va începe a lucra imediat după decretarea regulamentului legii de faţa, iar durata funcţionarii comisiunii va fi cea prevăzută în acel regulament.

Cei cari fiind domiciliaţi în Dobrogea Noua nu au fost încă recunoscuţi ca cetăţeni români, precum şi acei cari nu vor putea face aceasta dovada, de vor voi să obţină aceasta recunoaştere, vor trebui să se adreseze în scris preşedintelui comisiunii în termen de 30 zile dela punerea în aplicare a acestei legi. Nestiutorii de carte se vor putea prezenta preşedintelui comisiunii, care va fi dator sa primească şi sa consemneze declaraţiunile lor.

Hotărîrile comisiunilor se vor da cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta în termen de 30 zile dela aducerea lor la cunoştinţa celor interesaţi, sau dela pronunţare pentru procurorul tribunalului şi procurorul general.

La darea hotărârilor va lua parte şi pune concluziuni procurorul tribunalului ori de câte ori va fi informat ca se incearca de către cei interesaţi a obţine calitatea de cetăţean român din frauda. În asemenea cazuri, cum şi în cazul fraudei descoperite după darea hotărârilor, procurorul tribunalului şi procurorul general al Curţii de apel vor avea dreptul de a apela hotărîrile în termen de un an dela pronunţarea lor.

Cetăţenii români din Dobrogea Noua se vor bucura de toate drepturile civile şi politice prevăzute de legile tarii, cu excepţiunile cuprinse în legea de faţa.

Locuitorii din Dobrogea Noua cari au devenit cetăţeni români vor putea dobândi imobile rurale în Dobrogea Noua.

Presa este libera. Delictele de presa vor fi judecate de tribunalele ordinare, compuse însă din trei judecători. Hotărîrile vor fi date cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta.

Întrunirile publice vor fi permise cu îndatorirea pentru organizatorii lor de a înştiinţa pe administratorul plăşii sau pe notar în comune rurale sau pe prefect sau poliţia în cele urbane.

Contravenirea la aceasta dispoziţiune va atrage imediata dizolvare a întrunirii, iar organizatorii ei vor fi pedepsiţi cu închisoare dela 15 zile la 3 luni. Dacă întrunirea va fi fost secreta, organizatorii ei vor fi pedepsiţi cu închisoare dela 3 luni la un an.

Dreptul de asociaţiune se va exercita sub controlul justiţiei. O declaraţiune, arătând scopul asociaţiunii, modul de organizare, numele membrilor şi mijloacele pentru realizarea scopului, se va face la preşedintele tribunalului local. Dacă nu s-ar face acea declaraţiune sau dacă scopul ce urmăreşte sau mijloacele ce s-ar întrebuinţa ar fi contrarii siguranţei şi ordinei publice, asociaţia va fi imediat dizolvată printr-o ordonanţa a preşedintelui tribunalului respectiv, cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta, în termen de 10 zile dela aducerea ei la cunoştinţa celor interesaţi.

Cei ce vor contraveni la vreuna din îndatoririle prevăzute în art. precedent, se vor pedepsi cu închisoare dela 15 zile la 3 luni.

Societăţile comerciale vor fi supuse dispoziţiunilor codului de comerţ.

În privinta învăţămîntului şi cultului din Dobrogea Noua, pe lîngă legile şi regulamentele din restul tarii, se vor aplica şi dispoziţiunile art. 10 pînă la 20 incluziv din legea pentru organizarea Dobrogei Noua, promulgată la 1 Aprilie 1914.

În privinta administraţiei şi institutiunilor judeţene şi comunale din Dobrogea Noua, se vor aplica toate dispoziţiunile legilor şi regulamentelor din restul tarii, cu excepţiunile legii de faţa.

1. a) Personalul administrativ

Prefectul este reprezentantul întregului guvern şi organul de execuţie al tuturor departamentelor. Pe lîngă drepturile şi îndatoririle ce îi sînt conferite prin legile şi regulamentele în vigoare în restul tarii, prefectul va avea dreptul de control asupra mersului tuturor serviciilor publice din judeţul sau, precum şi dreptul de control asupra tuturor funcţionarilor Statului, judeţelor şi comunelor, afară de justiţie şi armata, cu îndatorirea de a raporta de îndată ministerului respectiv şi ministerului de interne.

Directorul de prefectura va ajuta pe prefect în îndeplinirea atributiunilor sale şi, pe lîngă drepturile şi îndatoririle pe cari i le conferă legile şi regulamentele din restul tarii, va fi capul tuturor serviciilor pendinte de prefectura.

Administratorul de plasa, pe lîngă drepturile şi îndatoririle ce îi sînt conferite prin legile şi regulamentele din restul tarii, va avea dreptul de control asupra mersului tuturor serviciilor publice din plasa sa, precum şi dreptul de control asupra tuturor funcţionarilor Statului, judeţului şi comunelor din plasa sa, incluziv ai comunelor urbane neresedinte de judeţ, afară de justiţie şi armata, cu îndatorirea de a raporta de îndată prefectului.

Fiecare plasa va avea cancelaria sa, la care va funcţiona câte un secretar-ajutor al administratorului de plasa, şi un copist-arhivar. Secretarul-ajutor va fi capul cancelariei plăşii, va expedia lucrările curente şi va îndeplini orice alte delegatiuni speciale de serviciu ce i se vor da de către administratorul plăşii cu aprobarea prefectului.

Notarul va fi numit prin decizie prefectorala şi, pe lîngă drepturile şi îndatoririle ce îi sînt conferite prin legile şi regulamentele din restul tarii, va avea dreptul de control asupra tuturor serviciilor comunale şi asupra tuturor funcţionarilor din comune, afară de justiţie şi armata. Ca reprezentant al puterii centrale, notarul va fi auxiliarul administratorului de plasa şi ofiţer de poliţie judiciară auxiliar al procurorului.

Jandarmeria rurală din judeţ va fi la dispoziţia organelor administrative şi judecătoreşti în interesul ordinei, siguranţei publice şi interesul executării legilor, regulamentelor şi dispoziţiunilor acelor organe.

Comandantul companiei de jandarmi va fi la dispoziţiunea prefectului, procurorului şi judecătorului de instrucţie şi al judecătorului de ocol în interesul arătat mai sus, iar subalternii săi la dispoziţiunea administratorului de plasa şi judecătorului de ocol.

Jandarmii, ca organe de execuţie, vor da tot concursul lor autorităţilor în interesul aplicării legilor şi regulamentelor şi vor putea fi însărcinaţi de autorităţile judecătoreşti şi cu îndeplinirea actelor de procedura penală.

Vânzarea şi purtarea armelor, precum şi întrebuinţarea materiilor explozibile nu se vor putea face fără autorizarea prefectului, data cu avizul conform al procurorului tribunalului respectiv. Contravenienţii, pe lîngă confiscarea armelor şi materiilor explozibile şi închiderea magazinelor de vînzarea lor, vor fi pedepsiţi cu închisoare dela 15 zile la 6 luni sau cu amendă dela 100 la 3.000 lei.

1. b) Institutiunile judeţene şi comunale

Pînă la alegerea şi instalarea consiliilor judeţene, toate atribuţiunile conferite lor prin legile şi regulamentele tarii vor fi îndeplinite în fiecare judeţ de către o comisiune judeteana interimara, numita prin decret regal după propunerea ministrului de interne şi compusa din 15 membri recomandaţi de prefectul respectiv dintre notabilii locuitori stabili din judeţ.

Preşedintele şi vice-preşedinţii comisiunii vor fi desemnaţi prin însuşi decretul de numirea ei.

Pînă la alegerea şi instalarea consiliilor judeţene, în ce priveşte atribuţiunile delegatiunii judeţene, se va proceda conform art. 96 din legea consiliilor judeţene.

Veniturile judeţelor vor fi acelea cari le au şi judeţele din restul tarii. Se vor percepe 4 zecimi asupra tuturor darilor către Stat pentru bugetul administraţiunii judeţene şi 3 zecimi pentru bugetul drumurilor, dar numai atîta vreme cat se încasează fostele zecimi şi în restul tarii.

Fiecare comuna urbana şi rurală se va administra, pînă la alegerea şi instalarea consiliilor comunale, de către o comisiune interimara numita cu decret regal după propunerea ministerului de interne pentru comunele urbane resedinte de judeţ, şi direct de către prefect pentru celelalte comune urbane şi pentru comunele rurale. Comisiunile interimare vor fi compuse din 9 membri la comunele urbane resedinte de judeţ, din 7 membri la celelalte comune urbane şi din 5 membri la comunele rurale.

Fiecare comisiune interimara va avea pentru comunele urbane resedinte de judeţ un preşedinte şi doi vice-presedinti numiţi prin decret regal şi pentru celelalte comune un preşedinte şi un vice-preşedinte numiţi de prefect.

În capul fiecărui sat va funcţiona un ocarmuitor sătesc numit de prefect şi avînd glas consultativ în comisiunea interimara a comunei de care depinde satul sau.

Comisiunile interimare vor avea toate atribuţiunile pe cari legile şi regulamentele tarii le conferă consiliilor comunale.

Preşedinţii şi vice-preşedinţii comisiunilor interimare comunale, pentru abateri dela datorie, vor putea fi suspendaţi de către prefect în comunele urbane şi de către administratorul plăşii în comunele rurale. Suspendarea lor nu va putea trece de 10 zile.

Pînă la întocmirea unui regim administrativ unitar pentru toată ţara, judeţele şi comunele vor contribui la cheltuielile necesare pentru întreţinerea serviciilor publice în condiţiunile şi după normele în vigoare la data promulgării prezentei legi pentru Dobrogea Noua.

În privinta justiţiei din Dobrogea Noua se vor aplica toate dispoziţiunile legilor şi regulamentelor din restul tarii, cu excepţiunile legii de faţa.

1. a) Instanţele judecătoreşti

Pe lîngă judecătoriile de ocol desemnate de ministerul justiţiei, după densitatea populaţiei musulmane, va funcţiona şi câte un judecător musulman asa numit cadiu. El va rezolva şi va judeca după legile şi uzurile musulmane afacerile dintre mahomedani privitoare la organizarea familiei, la puterea părintească, la căsătorie, la divorţ şi la succesiunile ab-intestat. În judecarea acestor afaceri cadiul va fi asistat de un grefier, numit dintre cei care cunosc bine limba turca, limba bulgara şi limba română.

Cadiul şi grefierul, în ce priveşte modul lor de a funcţiona şi de a se purta cu justiţiabilii, vor fi sub controlul judecătorului de ocol şi al preşedintelui tribunalului.

Hotărîrile cadiului, redactate în limba română, vor fi date cu drept de apel la tribunalul local în termen de 30 zile dela aducerea lor la cunoştinţa celor interesaţi.

Comuna Garvan din judeţul Durostor, va trece dela judecătoria ocolului Acadanlar la judecătoria ocolului Silistra, amândouă fiind în acelaşi judeţ Durostor. Trecerea va avea loc la o luna după promulgarea prezentei legi, prin îngrijirea ministerului de justiţie. Afacerile pendinte pînă la efectuarea trecerii la judecătoria ocolului Acadanlar, privitoare pe comuna Garvan, se vor termina tot la acea judecătorie. De asemenea şi executările în curs.

Fiecare tribunal se va compune dintr-un preşedinte, trei judecători, un supleant, un grefier, mai multe ajutoare de grefa, din cari unul va fi arhivar, doi sau mai mulţi translatori pentru limba turca şi limba bulgara, un registrator, mai mulţi copisti, după trebuinţele serviciului, şi un telal. La fiecare tribunal va funcţiona şi un cadiu, care va lucra în toate afacerile dintre mahomedani, relativ la puterea părintească, la căsătorie, la divorţ şi la succesiunile ab-intestat şi va lua parte ca judecător împreună cu 2 judecători ai tribunalului în toate apelurile contra hotărârilor date de către cadiii depe lîngă judecătoriile de ocoale. Unul din judecătorii tribunalului va fi numit judecător de instrucţie. El va avea un grefier şi unul sau mai mulţi copisti, după trebuinta.

Ministerul public depe lîngă fiecare tribunal se va compune dintr-un procuror şi un substitut. Cancelaria parchetului va avea un secretar şi unul sau mai mulţi copisti, după trebuinta.

Cadiii depe lîngă judecătoriile de ocol şi tribunal vor fi numiţi de ministerul justiţiei, după recomandarea preşedintelui tribunalului, dintre cei care cunosc atît limba turca cat şi limbile română şi bulgara şi legile şi uzurile musulmane în materiile în cari sînt chemaţi sa judece. Cadiii depe lîngă judecătoriile de ocol, la caz de necesitate, vor putea fi recrutati şi din cei cari cunoscînd legile şi uzurile musulmane, cunosc numai limba turca; grefierii lor însă trebuiesc sa cunoască atît limba turca cat şi limbile bulgara şi română, pentru ca să poată traduce în limba română hotărîrile cadiilor, conform art. 48.

Taxele ce se percepeau după legile musulmane vor rămîne desfiinţate.

În ce priveşte actele stării civile pentru mahomedani, ele se vor îndeplini cu paza formelor prevăzute de codul civil şi de regulamentul actelor de stare civilă, aprobat prin decretul regal

1. no) 4.874.

Un regulament va stabili modul de funcţionare a cadiilor depe lîngă judecătoriile de ocol şi tribunale şi procedura de urmat în afaceri de competenţa lor.

Dispoziţiunile art. 46, 47, 48, 50, 52, 53, 54, 55 vor privi şi pe judeţele Tulcea şi Constanta, urmând a se pune în aplicare şi în aceste judeţe imediat după promulgarea prezentei legi.

În circumscripţia tribunalului Durostor va intra şi judecătoria ocolului Ostrov din judeţul Constanta, toate comunele din acest ocol, trecând juridiceste dela tribunalul Constanta la tribunalul Durostor. Trecerea va avea loc în termen de o luna dela promulgarea prezentei legi, prin îngrijirea ministerului de justiţie. Afacerile pendinte pînă la efectuarea trecerii, venite în apel dela judecătoria ocolului Ostrov la tribunalul Constanta, se vor termina tot la acel tribunal.

Curtea de apel din Constanta, în materie civilă, comercială şi corecţională, va avea aceeas competenţa şi aceleaşi atributiuni, şi va judeca după aceleaşi legi şi procedura ca şi celelalte Curţi apelative din ţara cu excepţiunile arătate în prezenta lege.

Curtea de apel din Constanta va judeca în prima şi ultima instanţa crimele şi delictele politice de presa, cari, după legile tarii, sînt de competenţa Curţilor cu juraţi, săvîrşite în judeţele Durostor şi Caliacra, observând însă cu privire la judecata lor regulele de procedura în materie corecţională. Pentru judecarea crimelor, Curtea va trebui neapărat să se constitue în completul ei de 5 judecători. Cînd acuzatul nu va avea apărător, i se va numi unul din oficiu.

Curtea va mai judeca în ultimul resort şi apelurile ce îi sînt date în competenţa prin legea de faţa şi regulamentele ei, şi prin orice alte legi, regulamente sau dispoziţiuni speciale.

În caz de casare a unei deciziuni asupra crimelor şi delictelor prevăzute la art. 59, sau în caz de strămutare, procesul se va trimite în judecata unei alte Curţi de apel, care va judeca afacerea observând regulele din prezenta lege.

1. b) Exerciţiul profesiunii de avocat

Pentru exercitarea profesiunii de avocat în Dobrogea Noua nu se vor cere decât condiţiunile prevăzute în legea organizării corpului de avocaţi din 12 Martie 1917.

Dispoziţiunile din legea organizării corpului de avocaţi în vigoare în restul tarii se vor aplica în totul şi în Dobrogea Noua, cu deosebire ca apelurile contra deciziunilor consiliilor de disciplina vor veni înaintea Curţii de apel din Constanta.

Preşedintele tribunalului va avea grija ca, la începutul fiecărui an judecătoresc, sa formeze un tablou de toţi avocaţii înscrişi cari profeseaza la tribunal şi la judecătoria de ocol. El va controla, atît cu ocaziunea formării tabloului, cat şi la fiecare noua înscriere pe care decanul va trebui sa i-o aducă la cunoştinţa, dacă avocaţii înscrişi îndeplinesc toate condiţiunile prevăzute de legea corpului de avocaţi menţionaţi mai sus.

1. c) Dispoziţiuni speciale catorva infracţiuni

Se vor pedepsi cu munca silnica pe viaţa, conform art. 86 din codul penal, toţi aceia cari, ori ca sa comita atentate contra persoanelor, ori ca sa jefueasca, ori ca sa atace sau sa reziste în contra puterii publice, se vor constitui sau se vor fi constituit în cete armate.

Cu aceeas pedeapsa se vor pedepsi şi acei cari vor da, sau vor fi dat, vor inlezni sau vor fi inleznit, cu buna ştiinţa şi cu voinţa, arme şi unelte de crime, sau cari vor trimite ori vor fi trimis mijloace de vieţuire sau cari în orice alt chip vor avea sau vor fi avut înţelegere culpabilă cu cei cari fac parte din aceste cete.

Se vor pedepsi cu recluziune dela 5-10 ani, conform art. 92 din codul penal, cei cari de buna voie vor da sau vor fi dat gazduire numai pentru o singură dată indivizilor cari fac parte din aceste cete. Se vor pedepsi cu munca silnica dela 5-20 ani toţi acei cari de buna voie vor da sau vor fi dat gazduire de mai multe ori sau în mod obişnuit indivizilor cari fac parte din cetele prevăzute mai sus.

Se vor pedepsi cu închisoare dela 3 luni pînă la 1 an cei cari siliti, prin ameninţări sau violenţe de a le da gazduire, nu vor înştiinţa la timp, prin orice mijloace, autorităţile pentru a putea fi urmăriţi şi arestaţi.

Cu aceiaşi pedeapsa se vor pedepsi şi acei care, ştiind despre aceste cete armate, despre locurile unde se ascund sau se întâlnesc, nu vor înştiinţa la timp, prin orice mijloc, autorităţile pentru descoperirea şi arestarea lor.

Se vor pedepsi cu maximul recluziunii de 10 ani indicatorii şi toţi acei cari vor fi dovediţi ca le-au inleznit, fie numai pentru o singură dată, scăparea, ascunderea ori tăinuirea. Articolul 70 bis În privinta faptelor arătate în art. de mai sus 65-70 incluziv, instanţele judecătoreşti nu vor putea acorda circumstanţele atenuante prevăzute de art. 60 din codul penal.

Vor fi apăraţi de pedepsele prevăzute de aceste articole, conform art. 92 din codul penal, acei culpabili cari, înaintea săvîrşirii sau cercarii faptelor de mai sus, sau mai înainte de orice urmăriri începute în contra lor, vor înştiinţa sau vor fi înştiinţat prin orice mijloc, ei cei dintâi, pe autorităţile administrative sau judecătoreşti, despre aceste cete armate şi despre autorii, complicii şi gazduitorii lor. Vor beneficia de circumstanţele uşurătoare prevăzute de art. 60 din codul penal, toţi acei cari, chiar după ce s-au început urmăririle sau după ce se vor fi aflat culpabili, vor fi inleznit arestarea lor.

Dispoziţiunile din codul penal, art. 47-51 incluziv, privitoare la complicitate, şi dispoziţiunile din codul penal, art. 53-56 incluziv, privitoare la tainuire, se vor aplica şi pentru cei prevăzuţi la art. 65 din această lege.

Dela punerea în aplicare a prezentei legi, dispoziţiunile art. de mai sus 65-72 inclusiv, se vor aplica şi în judeţele Tulcea şi Constanta.

Dispoziţiunile din art. 65-71 incluziv se vor afişa în toată Dobrogea, se vor aduce la cunoştinţa locuitorilor prin bătăi de toba în fiecare Duminica şi sărbătoare.

1. d) Dispoziţiuni tranzitorii

Toate infracţiunile penale săvîrşite înainte de 12 Octombrie 1913 nu vor fi pedepsite decât dacă erau considerate ca infracţiuni şi de legea bulgara.

Art. 2 din procedura penală îşi va avea în totdeauna aplicarea în cazurile cari le prevede.

Căsătoriile efectuate în Dobrogea Noua înainte de 1 Aprilie 1914 conform legilor bulgare sînt valabile.

Prescripţiunile la data de 28 Iunie 1913 sînt suspendate de drept dela această dată pînă la 1 Noemvrie 1913. Acest interval de timp nu se va socoti în calcularea termenelor cari după legile de procedura bulgara erau în curs la data ocupatiunii române.

Toate actele juridice încheiate în intervalul de mai sus şi pentru cari legile româneşti prevăd îndeplinirea unor anumite condiţiuni de forma, vor fi valabile dacă au satisfăcut formele legilor bulgare de atunci.

Actele juridice încheiate dela 26 August 1916 pînă la 7 Decembrie 1919 incluziv nu vor avea nici o valoare, dacă nu vor fi întărite de autorităţile judecătoreşti române competinte, reinstalate în Dobrogea Noua după retragerea trupelor dusmane.

Pedepsele cari privesc pe locuitorii din Dobrogea Noua, pronunţate de instanţele bulgare şi neexecutate înainte de 12 Octombrie 1913, dacă nu vor fi prevăzute de legea noastră penală, vor fi transformate în pedepsele prevăzute de legea română pentru faptele săvîrşite, ţinându-se în seama şi prescripţiunea pentru crime şi delicte din codul nostru de procedura penală. Transformarea se va pronunţa de Curtea de apel din Constanta în şedinţa publică, după cererea procurorului general sau a părţii interesate şi cu citarea celui condamnat.

Cadiii depe lîngă judecătoriile de ocoale şi tribunale şi grefierii lor vor presta jurământul înaintea tribunalului în şedinţa publică, în asistenţa procurorului, conform legii în vigoare în restul tarii.

1. a) Proprietatea privată

Dela 28 Iunie 1913 proprietatea de orice natura din Dobrogea Noua se dobîndeşte, se conserva, se transmite şi se pierde conform legilor în vigoare în Regatul României şi dispoziţiunilor speciale prevăzute în legea de faţa. Prescripţiunea începută sub legile cari se aplicau în Bulgaria la data arătată mai sus se va regula după acele legi.

Drepturile de proprietate şi orice alte drepturi reale sînt şi rămîn respectate dacă au luat naştere şi s-au conservat conform legilor în vigoare în Bulgaria la data de 28 Iunie 1913, aplicându-li-se şi dispoziţiunile legii de faţa, pe lîngă a celorlalte legi din restul tarii.

În termen de 3 luni dela punerea în aplicare a prezentei legi, toţi acei cari stapanesc sub orice formă în Dobrogea-Noua bunuri imobiliare de orice natura, vor fi chemaţi de judecătorul de ocol la judecătoria ocolului de care aparţin, iar cei din oraşele Silistra şi Bazargic de preşedintele tribunalului la tribunalele respective, ca sa declare: nestiutorii de carte verbal, consemnându-li-se declaraţiunile, iar stiutorii de carte în scris, ce anume imobile stapanesc, întinderea şi vecinătăţile lor, numele localităţii, satul şi comuna de care aparţine imobilul, sub ce forma îl stapanesc şi de cînd, prin ce mijloc l-au dobîndit, dela cine sau de unde şi ce acte de proprietate au şi unde sînt.

Asemenea declaraţiuni, după încunoştiinţarea ce li se vor adresa de judecătorul de ocol sau de preşedintele tribunalului, vor face şi fostele eforii şcolare, bisericile, comunele şi orice asociaţiune, fie ele sau nu persoane juridice, cari poseda sau au posedat imobile la data anexiunii Dobrogei-Noua.

Bunurile nedeclarate în termenul prescris mai sus vor fi considerate ca aparţinînd Statului.

Declaraţiunile se vor trece toate pe comune într-un registru în 2 exemplare, din cari unul va rămîne la tribunalul judeţului, iar celălalt va fi înaintat ministerului domeniilor pentru ca ministerul, verificand acele declaraţiuni, să constate uzurparile sau fraudele comise în dăuna Statului.

Titlurile turcesti sau bulgaresti, sau orice fel de acte de proprietate obţinute pînă la 28 Iunie 1913, precum şi actele de proprietate obţinute după această dată pînă la promulgarea legii de faţa, vor trebui preschimbate în termen de un an dela punerea în aplicare a acestei legi.

În acest scop, proprietarii bunurilor sau deţinătorii lor, în termenul arătat prin art. precedent, vor trebui să prezinte comisiunii prevăzută la art. 95 titlurile sau actele de proprietate ce le au pentru ca sa li se libereze în locul lor de către comisiune titluri definitive de proprietate.

Proprietarii sau deţinătorii de bunuri, cari vor fi depus titlurile sau actele lor de proprietate cu ocaziunea verificării cerute de legea de 1 Aprilie 1914, vor trebui să se înfăţişeze comisiunii prevăzută la art. 95 şi sa dovedească prin certificate dela autorităţi, prin registre, prin recipisele de plată impozitului sau prin orice alte acte, ca au avut titluri şi ca sînt proprietarii bunurilor ce le deţin. Dacă vor face aceste dovezi vor putea obţine titluri definitive de proprietate la fel cu cei menţionaţi prin art. precedent.

Proprietarii sau deţinătorii de bunuri cari nu vor avea nici un fel de titlu sau act de proprietate şi nici o alta dovada scrisă, avînd numai posesiunea, vor trebui, în termenul prescris în art. 85, să se prezinte comisiunii prevăzute la art. 95, cu cerere în scris, iar cei nestiutori de carte făcînd declaraţiuni verbale, ce li se vor consemna pentru a li se elibera titluri provizorii, cari nu se vor considera ca titluri definitive de proprietate decât după 10 ani dela eliberarea lor.

Pînă la împlinirea termenului de 10 ani, aceste titluri nu vor avea puterea probanta a titlurilor definitive de proprietate în caz de revendicare din partea Statului sau a terţelor persoane a bunurilor trecute în ele.

Înstrăinarea bunurilor, pentru cari s-au eliberat titluri provizorii, vor putea avea loc chiar în intervalul de timp arătat mai sus, cu condiţiunile respectării dreptului de preemţiune al Statului prevăzut la art. 103.

Preschimbarea şi remiterea titlurilor de proprietate se va face de către o comisiune instituită de ministerul domeniilor şi compusa în oraşele Silistra şi Bazargic din un judecător al tribunalului respectiv, din delegatul ministerului domeniilor şi din un notabil dintre locuitorii cei mai greu impusi; iar în comunele urbane neresedinte de judeţ şi în comunele rurale, din judecătorul ocolului respectiv sau un alt judecător delegat, din delegatul ministerului domeniilor şi din un notabil dintre locuitorii cei mai greu impusi.

Comisiunile vor funcţiona în baza acestei legi imediat după punerea ei în aplicare şi decretarea regulamentului, care făcînd parte integrantă din lege va determina modul de funcţionare a comisiunilor şi formele ce trebuiesc îndeplinite pentru verificarea, preschimbarea şi remiterea titlurilor de proprietate.

Comisiunile nu vor putea elibera titluri de proprietate decât după verificarea titlurilor sau actelor prezentate şi după ce se vor convinge de autenticitatea sau valabilitatea lor, şi după orice alte dovezi cari se vor aduce în privinta dreptului de proprietate.

Proprietatea nu se va putea întinde decât asupra întinderii de pămînt cuprinsă în titlurile sau în actele de proprietate verificate.

Titlurile prevăzute la art. 89-90 se vor trece în extras într-un registru care va purta numele "Registrul titlurilor definitive de proprietate", iar cele prevăzute la art. 92 se vor trece în alt registru care va purta numele "Registrul titlurilor provizorii de proprietate". Aceste registre vor fi în doua exemplare, din care unul se va păstra la grefa tribunalului respectiv, iar celălalt la ministerul domeniilor.

Hotărîrile comisiunilor vor putea fi atacate atît de cei interesaţi cat şi de Stat, reprezentat prin ministerul domeniilor, în termen de 3 luni dela comunicarea lor. Apelul se va adresa Curţii de apel din Constanta şi va fi judecat de urgenta şi cu precădere înaintea tuturor proceselor la ordinea zilei. Deciziunile Curţii de apel vor fi supuse opozitiunii în termen de 15 zile dela comunicare. Ele vor putea fi atacate cu recurs în casaţie în termen de o luna dela pronunţare. Curtea de casaţie va judeca de urgenta cu precădere şi fără drept de opoziţie. Apelul, opoziţia şi recursul, precum şi toate actele de procedura, vor fi gratuite. Ministerul domeniilor va fi citat ca parte, atît în apel şi opoziţie, cat şi în recurs, chiar atunci cînd nu Statul a făcut apelul, opoziţia şi recursul.

Toate bunurile imobiliare rurale, de orice natura, pentru care comisiunea n-a eliberat nici un fel de titluri, sînt şi rămîn de drept proprietatea Statului, care va intră în stăpânirea lor pe cale administrativă, fără somaţiune sau punere în întîrziere, putând însă cei ce ar pretinde vreun drept, sau s-ar crede proprietari ai acestor bunuri, să le revendice înaintea instanţei judecătoreşti competinte, conform dreptului comun. Locuitorii din Dobrogea-Noua, cari au emigrat după data de 28 Iunie 1913, şi cei cari au făcut declaraţiuni de neacceptare prevăzute de art. 4 din legea pentru organizarea Dobrogei-Noua din 1 Aprilie 1914, vor fi obligaţi ca în termen de 6 luni dela promulgarea prezentei legi sa vândă Statului bunurile lor. La expirarea acestui termen, dacă vînzarea nu s-a făcut către Stat, parchetul tribunalului respectiv va urmări din oficiu, cu respectarea dispoziţiunilor prevăzute la art. 106, vînzarea acelor imobile.

Dela data de 28 Iunie 1913 sînt nule de drept şi fără valoare orice acte de înstrăinare, fatise sau deghizate, pentru orice fel de proprietate uzurpata dela Stat.

Statul, reprezentat prin ministerul domeniilor, are dreptul de preemţiune la toate înstrăinările de proprietăţi imobiliare rurale în termen de 30 zile dela încunoştiinţarea lui de către cei interesaţi. Modalităţile exercitării dreptului de preemţiune se va arata în regulamentul special ce se va întocmi de ministerul domeniilor.

Toţi aceia cari prin orice mijloace vor face sau vor cerca să facă ca Statul sa nu-şi poată exercita dreptul de preemţiune, vor fi pedepsiţi cu închisoare dela 15 zile pînă la 6 luni. În acest caz Statul va avea dreptul sa cumpere pentru sine pământul cu preţul prevăzut de consiliul superior al agriculturii pentru pământul din localitate.

Cînd Statul, în termenul prevăzut de art. 103, nu va uza de dreptul sau de preemţiune, înstrăinarea se va putea face către particulari.

Vînzătorii cari vor voi sa emigreze, sau acei cari vor renunţa la calitatea de cetăţean român, nu vor putea instraina pământul lor decât numai către Stat. Dacă în intervalul de un an dela data vânzării unui pămînt rural vânzătorul va emigra, Statul va fi în drept sa cumpere dela achizitor proprietatea vândută. În ambele aceste cazuri preţul nu va putea depăşi preţurile maxime fixate în localitate şi după categorii de către consiliul superior al agriculturii.

Nimeni nu va avea dreptul sa aducă şi sa stabilească familii agricole pe pământurile sale fără autorizarea ministerului de interne.

1. b) Proprietatea Statului

Sînt şi rămîn proprietatea Statului:

1. a) Toate bunurile de orice natura cari aparţineau Statului bulgar ca avere publică sau privată la 28 Iunie 1913;
2. b) Toate pădurile, afară de acelea stapanite de persoane particulare în mod individual, pentru cari comisiunile prevăzute în art. 95 au liberat titluri definitive de proprietate sau titluri provizorii;
3. c) Poenile, adică terenurile răspândite în mijlocul pădurilor;
4. d) Toate izlazurile comunale (obşteşti), fără deosebire de modurile cum ele au fost dobândite;
5. e) Toate terenurile arabile, de pasune, de padure, cum şi orice fel de bunuri cari aparţineau scoalelor, de orice categorie ar fi ele şi oricărei au fost modurile de dobîndire;
6. f) Toate terenurile, de orice natura şi dobândite prin orice mijloc, cari aparţineau bisericelor şi oricăror aşezăminte culturale sau de binefacere publică;
7. g) Toate minele, carierele şi apele minerale;
8. h) Toate lacurile, afară de acelea cari au fost dobândite de comune dela Statul bulgar, baltile, canalurile şi pescariile de orice natura;
9. i) Toate pământurile prevăzute la art. 87 şi 101.

Pentru terenurile dela alin. c din art. precedent, Statul va avea facultatea sau de a da în schimb alte locuri de aceeaşi întindere şi valoare sau de a da o despăgubire egala cu întinderea şi valoarea lor.

Ministerul domeniilor va măsura şi delimita prin semne hotarnice pământurile cuvenite locuitorilor de acelea ale Statului.

Cînd locuitorul va fi absent sau nu va voi sa ia în primire bunul ce i se va recunoaşte, bunul se va da în primirea primarului local prin dresare de proces-verbal. Dacă pînă în trei ani dela data procesului-verbal locuitorul nu-şi va lua în primire efectivă bunul, va pierde dreptul la el în folosul Statului, care va intră în stăpânirea lui în modul arătat la art. 101.

Statul va fi obligat ca pentru izlazurile comunale (obşteşti) cari au fost cumpărate fie dela persoane particulare, fie dela Statul bulgar, sa acorde comunelor o despăgubire egala cu preţul de cumpărare dovedit numai prin acte originale şi autentice. Aceasta despăgubire nu va fi însă acordată decât numai pentru întinderea rămasă Statului din asemenea izlazuri, după cedarea gratuita facuta de Stat, conform art. următor.

Ministerul domeniilor va fi autorizat ca din fostele izlazuri comunale (obşteşti), oricare ar fi fost provenienţă lor, sa cedeze gratuit pe seama comunelor o întindere de teren potrivit cu numărul locuitorilor, capi de familii, agricultori manuali de pămînt, luându-se drept norma pînă la un hectar de fiecare cap de familie, şi care întindere în nici un caz nu va putea întrece pământul pe care Statul l-ar avea disponibil în acea localitate din terenurile luate de el din izlazurile obşteşti.

Aceasta întindere nu se va putea da din pădurile Statului. Locuitorii vor avea dreptul a-şi adapa gratuit vitele în toate apele.

1. c) Regularea amanuntelor de aplicare

Regulamentul pe care ministerul domeniilor îl va face pentru dezvoltarea principiilor puse în această lege şi pentru modul de măsurare, parcelare şi delimitare ale pământurilor cuvenite locuitorilor şi Statului, va fi considerat pentru toate dispoziţiunile cuprinse în el ca făcînd parte integrantă din lege.

Conducerea tuturor lucrărilor de proprietate din Dobrogea Noua se va face de direcţiunea Dobrogei dependinţe de ministerul domeniilor.

Legea de faţa se va pune în aplicare după o luna de zile dela promulgarea

1. ei) Pînă la această dată ministerul justiţiei şi ministerul domeniilor vor avea grija ca regulamentele prevăzute de această lege, privitoare pe fiecare din cele doua ministere, să fie întocmite pentru a putea fi decretate odată cu punerea în aplicare a legii.

Ministerul justiţiei, ministerul de interne şi ministerul domeniilor, din momentul promulgării legii, vor lua măsuri, fiecare în ce îl priveşte, pentru instituirea comisiunilor prevăzute de art. 10 şi 95, ca să poată funcţiona imediat după decretarea regulamentelor legii de faţa.