Legea nr. 3499/1938

Breslele au ca obiect studiul, apărarea şi dezvoltarea intereselor profesionale, fără a urmări însă împărţirea de beneficii. Interesele profesionale sînt limitate prin însuşi natura lor, la acelea de ordin industrial, comercial, agricol tehnic, economic, cultural şi social. Breslele îşi exercită activitatea numai pe planul naţional, cu respectarea intereselor superioare ale naţiunii. Ele nu vor putea fi afiliate organizaţiunilor cu caracter internaţional sau să fie reprezentate la manifestatiuni sau congrese internaţionale, fără autorizaţia expresă a Ministerului Muncii.

Se recunoaşte următoarelor categorii de persoane fizice care exercită aceeaşi profesiune, profesiuni similare sau profesiuni conexe, dreptul de a se constitui în bresle, în condiţiunile prevăzute de această lege;

1. a) Lucrătorilor;
2. b) Funcţionarilor particulari;
3. c) Meseriasilor. Nimeni nu poate fi constrâns de a face parte, de a nu face parte sau de a inceta de a mai face parte dintr-o breasla, în contra voinţei sale.

Acest drept se întinde şi asupra tuturor lucrătorilor salariaţi ai Statului, judeţelor, comunelor, caselor şi regiilor autonome, altor servicii publice sau de utilitate publică.

Recunoaşterea personalităţii juridice a breslei se face printr-un decret regal dat în urma propunerii Ministerului Muncii, în baza avizului Comitetului muncii.

Breslele sînt unitare. Nu se pot constitui bresle mixte.

Circumscripţia teritorială a fiecărei bresle, recunoscută în conformitate cu prezenta lege, este tinutul. Nu se poate recunoaşte personalitate juridică decât unei singure bresle pentru fiecare categorie de profesii în cuprinsul aceluiaşi ţinut. Breasla poate avea însă secţiuni în centrele mai importante din ţinut. Aceste secţiuni vor putea exercita drepturi de reprezentare şi, în genere, toate celelalte drepturi conferite prin prezenta lege, prin delegaţie data pe breasla.

Pentru a putea dobândi personalitatea juridică, breasla trebuie să îndeplinească următoarele condiţiuni;

1. a) Breslele de salariaţi vor trebui sa cuprindă, prin aderare voluntara, cel puţin 1/10 din salariaţii ocupati în circumscripţie în categoria de profesie respectiva;
2. b) Breslele de meseriasi vor trebui sa cuprindă, prin aderare voluntara, cel puţin 1/10 din totalul meseriasilor de aceeaşi categorie de profesie din circumscripţia respectiva, în nici un caz numărul membrilor fondatori ai unei bresle de lucrători, funcţionari particulari sau meseriasi, nu vor putea fi sub 30. Dacă în circumscripţia respectiva nu exista pentru o anumită categorie de profesiuni, numărul suficient cerut de lege pentru constituirea unei bresle, persoanele aparţinînd acelei categorii, se vor putea afilia unei bresle, care prezintă cea mai mare analogie cu profesiunea respectiva. Ele vor putea constitui grupuri separate, supuse însă în toate privintele autorităţii breslei. În acest caz, breasla va adauga la titulatura sa, expresiunea "profesiuni conexe".
3. ii) În afară de apărarea intereselor profesionale, breslele se ocupa a urmări educarea profesională, morala şi patriotica a membrilor săi. III. Conducătorii breslelor vor trebui să fie cetăţeni români, bucurandu-se de plenitudinea drepturilor civile şi politice, ale căror onorabilitate, capacitate şi sentimente naţionale, constituie o chezasie pentru îndrumarea şi propăşirea activităţii breslei.

Conducătorii sau un împuternicit special al membrilor fondatori, prevăzuţi în actul constitutiv, trebuie să adreseze Ministerului Muncii cererea de recunoaştere a personalităţii juridice. La cerere se vor anexa:

1. a) Originalul şi doua copii certificate conform, după procesul-verbal de constituire şi după statute;
2. b) Tabloul nominal al persoanelor care compun organul de conducere, indicandu-se pentru fiecare cetăţenie, domiciliul, profesiunea;
3. c) Tabloul nominal al membrilor fondatori ai breslei, cu adresa, profesiunea şi cetăţenia lor. Acela sau aceia care fac cerere de recunoaştere a personalităţii juridice au răspunderea sinceritatii cuprinsului activităţii depuse, sub sancţiunea prevăzută de art. 42.

Ministerul Muncii primind cererea, o va trimite Comitetului muncii spre a-şi da avizul. Comitetul muncii va proceda la cercetările necesare, putând invita, pentru lămuriri sau completări de acte, pe membrii fondatori, sau pe împuternicitul lor, putând cere avizul celorlalte ministere, camerelor profesionale, Uniunilor lor sau altor autorităţi. Comitetul muncii va putea cere modificarea statutelor a actului constitutiv cînd acestea nu sînt în cadrul legii. Comitetul va aviza nu numai asupra îndeplinirii condiţiunilor cerute de legea de faţa, ci şi asupra oportunităţii şi utilităţii recunoaşterii personalităţii juridice a breslei în constituire pentru consideratiuni de ordin politic, economic sau social.

Decretul regal prin care se recunoaşte personalitate juridică breslei, va fi publicat de Ministerul Muncii la Monitorul Oficial, împreună cu actul constitutiv şi statutele.

Breasla care se bucura de personalitate juridică:

1. a) Are dreptul exclusiv de a sta în justiţie, fie ca parte principala, fie ca parte alăturată, nu numai pentru atingerile aduse personalităţii sau patrimoniului sau, dar şi pentru fapte care, deşi sînt considerate ca leziuni cauzate unor drepturi individuale ale membrilor săi, rezultate din legi, regulamente convenţiuni colective de muncă sau altfel, sînt totuşi în legătură cu exerciţiul profesiunii şi cu interesele colectivităţii membrilor;
2. b) Are dreptul exclusiv de a desemna reprezentanţi, acei dintre membrii săi, în Camerele de muncă, Case şi oficii de asigurări, delegatiuni, comisiuni consultative sau deliberative, instanţe jurisdicţionale, precum şi în orice alte instituţiuni publice sau private, în care interesele profesionale trebuie să fie reprezentate;
3. c) Are dreptul exclusiv de a încheia convenţii colective de muncă;
4. d) Va desemna delegaţi în comisiunile de conciliatiune sau de arbitraj în ori şi ce conflict colectiv de muncă ivit în circumscripţia sa teritorială, în una sau mai multe întreprinderi din categoria profesională căreia îi aparţine, cu condiţia ca cel puţin jumătate din numărul sau să fie salariaţi ai întreprinderii sau întreprinderilor respective;
5. e) Are dreptul exclusiv de a exercita, în numele şi în folosul membrilor săi, individual sau colectiv, acţiunile ce nasc din Convenţia colectivă de muncă sau dintr-un contract individual de muncă;
6. f) Are dreptul sa desemneze delegaţi care pot sa însoţească organele de inspecţie ale Ministerului Muncii cu ocazia inspecţiilor muncii, pentru tot ce priveşte aplicarea legilor şi regulamentelor de protectiune sau de organizare a muncii, convenţiilor colective sau a regulamentelor de atelier, însă numai în cazurile cînd la aceste inspecţii iau parte şi delegaţii patronilor. În cazul însă cînd delegaţii patronilor nu iau parte, inspecţia se va putea face numai în asistenţa delegaţilor salariaţi. Atribuţiile dela punctele d şi e aparţin numai breslelor de salariaţi.
7. g) Are dreptul ca, singura, în colaborare cu alte bresle, camere profesionale sau cu Ministerul Muncii, sa înfiinţeze instituţii de îndrumare, pregătire, perfecţionare profesională şi ocrotire a muncii naţionale.

Breasla care se bucura de personalitate juridică, poate de asemenea, dacă este autorizata prin statute şi sub condiţia expresă de a nu împărţi beneficii membrilor:

1. a) Sa cumpere pentru a revinde, închiria sau imprumuta membrilor săi ori şi ce obiect necesar exerciţiului profesiune ca: materii prime, maşini, instrumente şi scule, etc.;
2. b) Sa primească în depozit produsele muncii membrilor săi, sa vândă sau sa usureze vînzarea acestor produse prin expeditiuni, anunţuri, publicaţiuni, prin grupuri de expeditiuni şi comenzi, precum şi prin orice alt mijloc, fără ca totuşi să poată opera aceste vânzări în numele ori pe răspunderea sa;
3. c) Sa creeze şi sa indrumeze instituţiuni cu caracter economic în interesul membrilor săi, precum societăţii cooperative de producţie sau de consumaţie, sau instituţiuni cu caracter social, precum case de ajutor mutual, instituţiuni care vor avea însă o contabilitate separată;
4. d) Sa editeze şi sa imprime publicaţiuni pentru dezvoltarea culturală şi tehnica a membrilor şi pentru apărarea intereselor profesionale.

Breasla care se bucura de personalitate juridică poate dobândi, în condiţiunile prevăzute la art. 12, orice fel de avere mobila sau imobilă, fie cu titlul gratuit sau oneros.

Mobilele şi imobilele dobândite de o breasla în condiţiunile fixate de prezenta lege, nu vor putea fi urmărite pentru nici o cauza, cu exceptarea însă a datoriilor privilegiate şi ipotecare preexistente, precum şi averile către fisc, dacă acele mobile sau imobile sînt necesare întrunirilor membrilor breslei, bibliotecii sau cursurilor de instrucţie profesională.

Statutele breslelor vor trebui sa cuprindă în mod obligator: 1. Denumirea şi scopul breslei. 2. Sediul principal şi eventual sediul secţiunilor. 3. Patrimoniul iniţial, cuantumul şi compunerea lui, precum şi cotizatiunile. 4. Declaraţiunea de respectarea Constituţiei şi legilor tarii, de renunţarea expresă la orice formă de activitate interna sau externa contrară intereselor statului. 5. Recunoaşterea faptului ca breslele constituie un factor de cooperare activa cu toţi ceilalţi factori ai economiei naţionale. 6. Modalităţile şi condiţiile de admiterea membrilor, drepturile şi îndatoririle lor, cazurile şi procedura de excludere. 7. Nume pentru înfiinţarea secţiunilor, funcţionarea lor şi contribuţia acestora la cheltuielile breslei, contribuţie care în nici un caz nu va depăşi 70% din cuantumul cotizaţiilor percepute de fiecare secţiune. 8. Modul de desemnarea organelor de conducere şi control şi atribuţiile lor, precum şi normele după care se vor acorda ajutoare membrilor.

Organele de conducere ale breslei sînt:

1. a) Adunarea generală;
2. b) Comitetul de direcţie.

Adunarea generală este organul suprem al breslei. Ea se compune din totalitatea membrilor la curent cu plata cotizatiei.

Adunarea generală se convoacă:

1. a) În cazurile fixate de statute;
2. b) Cînd 1/5 din numărul membrilor de drept de vor cere aceasta în scris cu apărarea scopurilor.

Convocarea se face de către preşedintele breslei, sau în lipsa, sau împiedicare, de vicepreşedinte, la sediul principal sau la sediul acţiunii. Cînd acei însărcinaţi cu convocarea sau înlocuitorii lor nu mai au calitatea, sînt absenţi sau împiedicaţi de a convoca, precum şi în cazul cînd, deşi avînd calitatea, refuza de a convoca, dacă statutele şi actul constitutiv nu prevăd situaţia, prim-preşedintele sau preşedintele tribunalului, în circumscripţia căruia Ministerul Muncii să facă convocarea, sa prezideze adunarea generală şi să constate hotărîrile luate printr-un proces verbal.

Adunarea generală nu poate statua decât asupra chestiunilor care fac obiectul convocării şi respectând cu stricteţe principiile prezentei legi. Sînt nule orice deliberări asupra unor chestiuni altele decât acelea în vederea cărora s-a făcut convocarea.

Adunarea generală este valabil constituită cînd sînt prezenţi sau reprezentaţi jumătate plus unul din totalitatea membrilor prevăzuţi la art. 17. Hotărîrile se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi şi reprezentaţi. Dacă la prima convocare a adunării generale nu se întruneşte numărul prevăzut de alineatul I, ea se amana de drept pe ziua următoare la aceeaşi ora, cînd se va tine cu orice număr de membri, ne mai fiind necesară nici o alta convocare.

Adunarea generală are în competinţa sa toate actele care nu sînt rezervate prin statute comitetului de direcţie şi de control. În mod special însă rămîn adunării generale următoarele atributiuni:

1. a) Stabilirea prestaţiilor şi cotizaţiilor la care vor fi supuşi membrii;
2. b) Admiterea şi excluderea membrilor breslei;
3. c) Alegerea comitetului de direcţie şi comisiei de control şi fixarea atribuţiilor lor;
4. d) Verificarea şi aprobarea bilanţului şi contului de gestiune;
5. e) Descărcarea de gestiune a comitetului de direcţie;
6. f) Crearea de noi secţiuni;
7. g) Dobândirea de bunuri mobile sau imobile, cu titlul gratuit sau oneros;
8. h) Modificarea statutelor;
9. i) Afiliere la uniune;
10. j) Fuziune cu alta breasla;
11. k) Lichidarea sau dizolvarea breslei. Deciziunile adunării generale, asupra chestiunilor de sub literele: g, h, j şi k, pentru a putea fi executorii, sînt supuse prealabilei aprobări a Ministerului Muncii, care va lua în acest scop avizul comitetului muncii:

Comitetul de direcţie ales de adunarea generală, este compus din cel puţin 7 persoane, membri ai breslei; Comitetul reprezintă breasla în justiţie, faţă de autorităţi şi faţă de terţi. Comitetul poate delega pe unul sau mai mulţi membri din sanul sau în acest scop.

Membrii comitetului de direcţie trebuie să fie de naţionalitate română, să aibă vîrsta împlinită de 30 ani, sa practice sau sa fi practicat efectiv îndeletnicirea intrand în categoria profesională căreia îi aparţine breasla, de cel puţin 3 ani. Ei trebuie să se bucurie de plenitudinea drepturilor civile şi politice şi sa nu fi suferit vreo condamnare criminală sau pentru una din următoarele fapte: abuz de încredere, delapidare de bani publici, escrocherie, fals, furt, tainuire, luare de mită, contrabanda, plasmuire de moneda sau sigilii şi sustragere de sub sechestru.

Comitetul va alege din sanul sau un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi un casier.

Comitetul de censori se va compune din 3-5 membri, din care unul va trebui să fie expert contabil sau contabilul autorizat, ales de pe lista Corpului contabililor autorizaţi din timpul respectiv.

Ministerul Muncii are un drept general şi personal şi permanent de supraveghere şi control asupra activităţii breslelor. Acest control are de scop, pe de o parte, ca breslele sa funcţioneze şi să se administreze potrivit Constituţiei, legilor şi statutelor, iar pe de altă parte, ca ele sa nu lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinei publice şi siguranţei Statului. Acest control se va exercita prin organele ministerului, care vor putea participa la şedinţele comitetului de direcţie şi la adunările generale.

Raporturile dintre breasla şi membrii săi sînt determinate de statut.

Pot fi membri ai breslei persoane fizice de cetăţenie română sau străin, care exercită profesiunea respectiva, care au vîrsta de cel puţin 18 ani împliniţi. Vor putea fi membri de asemenea şi acei care vremelnic sînt lipsiţi de lucru, dar care în mod efectiv au exercitat profesia respectiva, cel puţin cu un an înainte de intrarea în breasla. Admiterea şi excluderea membrilor va putea fi hotărâtă în cazuri urgente de comitetul de direcţie, sub rezerva ratificării de către prima adunare generală care va urma.

Membrii ori cînd au dreptul de a se retrage dintr-o breasla, fără arătarea motivului, cu condiţia sa comunice hotărîrea lor Comitetului de direcţie cel puţin cu 6 luni înainte de finele anului social. Membrul care se retrage dintr-o breasla îşi poate conserva toate drepturile pe care le-a dobîndit în întreprinderile cu caracter economic sau social, create de breasla şi la care el a contribuit prin cotizare sau altfel. Membrii care se retrag sau care sînt excluşi, nu au nici un drept asupra avutului social. Ei rămîn obligaţi a achită cotizaţiile pe tot timpul cat au fost în breasla.

Excluderea unui membru se pronunţa motivat de către adunarea generală, ascultandu-se şi membrul interesat. Cel exclus are drept de apel la tribunalul sediului breslei, în termen de cinci zile libere dela data comunicării excluderii. Membrul exclus, pentru orice cauza, încetează de a mai face parte din întreprinderile cu caracter economic sau social ale breslei.

Breasla răspunde pentru paguba cauzată terţelor persoane, fie de către un reprezentant legal, fie de către un mandatar special, prin exerciţiul atributiunilor sale legale sau statutare.

Breasla îşi pierde personalitatea juridică:

1. a) Prin retragerea recunoaşterii;
2. b) Prin deciziunea adunării generale;
3. c) De plin drept, în cazurile determinate de prezenta lege.

În cazurile cînd s-ar constata ca o breasla îşi desfăşoară activitatea împotriva Constitutiunii şi legilor tarii, împotriva statutelor, Consiliul de Miniştri, în urma raportului Ministerului Muncii, întocmit în baza avizului Comitetului Muncii, va putea hotărî retragerea recunoaşterii personalităţii juridice a breslei respective, dispunând totodată lichidarea sa patrimonială. Aceasta retragere precum şi hotărîrea de lichidare se face prin decret regal, pe temeiul jurnalului Consiliului de Miniştri.

Breasla îşi pierde personalitatea juridică prin deciziunea adunării generale. Pentru aceasta este necesar a se obţine o majoritate de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor prezenţi şi absenţi.

Breasla îşi pierde personalitatea juridică de plin drept;

1. a) Cînd scopul breslei nu mai poate fi realizat;
2. b) Cînd din cauza de insolvabilitate nu mai poate fi constituit în conformitate cu statutele;
3. d) Cînd numărul membrilor va fi scăzut sub limita fixată prin prezenta lege.

În toate cazurile de dizolvare, Ministerul Muncii, pentru breslele cu sediul în capitala tarii, rezidentul tinutului pentru acelea care îşi au sediul în capitala tinutului respectiv vor numi pe lichidator. După lichidarea pasivului social repartizarea activului net se va face prin decret regal, atribuindu-se Uniunii din care face parte breasla dizolvată, sau în lipsa acesteia unei bresle din aceeaşi categorie profesională, cu sediul în alt ţinut al tarii.

Doua sau mai multe bresle, cărora li s-au recunoscut personalitatea juridică în baza prezentei legi, se pot grupa între ele pe categorii de profesiuni, în Uniuni.

Uniunile vor dobândi personalitatea juridică conformându-se dispoziţiunilor art. 7, alin. II şi III şi art. 8 din prezenta lege.

Toate dispoziţiile relative la recunoaşterea personalităţii juridice a breslelor, cuprinse în articolele 9, 10 şi 15, precum şi dispoziţiile relative la dizolvarea breslelor, cuprinse în art. 32-37, sînt aplicabile şi Uniunilor, cu următoarele modificări:

1. a) Nu se poate recunoaşte decât o singura Uniune pe ţara pentru fiecare categorie de profesie sau profesii conexe;
2. b) Uniunile vor avea sediul în capitala tarii;
3. c) Statutele Uniunilor trebuie să cuprindă regulile după care breslele vor fi reprezentate în Comitetele de direcţie şi adunările generale, precum şi condiţiile sub care se face aderarea;
4. d) În afară de statute Uniunea în constituire va prezenta lista breslelor care au aderat la ea, cu copie de pe actul de aderare şi statutele fiecărei bresle aderente, anexând pentru fiecare Monitorul Oficial în care s-a publicat decretul regal de recunoaşterea personalităţii juridice.

Uniunile care se bucura de personalitate juridică au dreptul:

1. a) Sa stea în justiţie pentru atingerile aduse personalităţii sau patrimoniului lor;
2. b) Sa desemneze delegaţi şi consilieri tehnici, la cererea Ministerului Muncii, la conferinţele şi congresele internaţionale, precum şi la orice alte manifestatiuni internaţionale;
3. c) Sa desemneze reprezentanţi, aleşi dintre membrii comitetului sau, sau dintre membrii breslelor ce reprezintă, în Consiliul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, în Consiliul superior economic, Uniunea Camerelor de Muncă şi în orice alte comisiuni, la cererea Ministerului Muncii, sau altei autorităţi;
4. d) Sa editeze şi sa imprime publicaţiuni pentru dezvoltarea culturală şi tehnica a membrilor şi pentru apărarea intereselor profesionale.

Se vor pedepsi cu amendă dela 1.000-10.000 lei conducătorii sau mandatarul special al unei bresle, sau al unei Uniuni, care au călcat una din dispoziţiile prohibitive ale legii de faţa, precum şi aceia care au făcut în mod nesincer arătările cerute de art. 8 şi anume, cele privitoare la conţinutul statutelor, calitatea, cetăţenia persoanelor însărcinate cu conducerea şi administrarea breslei. Se vor pedepsi cu aceeaşi pedeapsa acei care nu se vor conformă obligaţiunii, de a cere înscrierea şi publicarea actelor prevăzute la art. 52 în registrul breslelor şi Uniunilor.

Oricine se va dovedi ca, prin violenţe, ameninţări, refuz de primire în lucru sau concedieri, daruri sau promisiuni, a adus o vătămare exerciţiului dreptului de libera asociere profesională, pentru scopurile şi limitele prevăzute de această lege, impiedicand sau obligând pe una sau mai multe persoane de a face parte sau de a ieşi dintr-o breasla, se va pedepsi cu amendă dela 5.000-20.000 lei, şi cu închisoare de la 15 zile la 3 luni, sau cu una din acestea, fără prejudiciul dreptului de daune-interese pe care cel vătămat este în drept a-l reclama.

Amenzile din această lege au un caracter penal şi se pronunţa în favoarea "Fondului Muncii", cu aplicarea art. 54 din codul penal în caz de insolvabilitate.

Conducătorii breslei sau Uniunilor, care au suferit o condamnare pe baza acestei legi, vor pierde dreptul de a mai funcţiona în aceasta calitate şi de a mai fi însărcinaţi cu conducerea şi administrarea vreunei bresle sau Uniuni.

Toate infracţiunile la prezenta lege se vor judeca de Tribunalul sediului breslei pentru cele care privesc breasla, la Tribunalul Ilfov pentru cele care privesc Uniunile.

Constatarea infracţiunilor se va face prin agenţii de poliţie judiciară, precum şi prin organele Ministerului Muncii, împuternicite special, acestea putând sesiza direct instanţa de judecată.

Executarea pedepselor pronunţate în baza art. 42 şi 43 din această lege se va putea suspenda de tribunal pentru cei condamnaţi pentru prima oara, pe termen de un an dela data rămînerii lor definitive. Suspendarea se va trece în sentinta, fiind lăsată la aprecierea tribunalului. Cei căzuţi în recidiva nu beneficiază de aceasta suspendare iar dacă recidiva se produce în cursul aceluiaşi an, condamnatul executa ambele pedepse pronunţate împotriva sa.

Ministerul Muncii - Direcţia muncii - va pregati în termen de o luna de la publicarea prezentei legi, tabloul de categorii, de profesiuni pe întreaga ţara.

Toate cererile şi actele de procedura ce urmează a face o breasla sau uniune, în faţa ministerului, autorităţilor şi instanţelor judecătoreşti, pentru dobândirea personalităţii juridice, precum şi orice act de natura patrimonială, sînt scutite de orice taxa de timbru şi înregistrare.

Pentru păstrarea personalităţii juridice uniunile, gruparile, federaţiile şi sindicatele profesionale de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi, existente la data prezentei legi, în virtutea legii asupra sindicatelor profesionale din 26 Mai 1921, modificată prin legea persoanelor juridice din 6 Februarie 1924 şi legea pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea persoanelor juridice din 29 Aprilie 1927, sau în virtutea unor legi speciale, sînt obligate, ca în termen de 2 luni dela această dată să se conformeze prezentei legi, în care scop se va adresa Ministerului Muncii o cerere în vederea confirmării personalităţii lor juridice. Nu sînt supuse acestei obligaţiuni reuniunile de meseriasi români din Ardeal şi Centrala lor din Cluj, respectându-se toate drepturile ce le deţin în baza legilor lor organice, cu excepţiunea drepturilor prevăzute la art. 11,

1. al) a, e, d, şi e din prezenta lege. Uniunile, gruparile, federaţiile, sindicatele profesionale a căror cerere va fi respinsă, vor continua sa susiste ca asociaţiuni de fapt, ne mai putând întrebuinţa denumirea de uniuni, grupări, federaţii, sau de sindicat profesional. Conducătorii acestor asociaţiuni vor purta răspunderea personală solidară şi nemărginită faţă de terţi pentru toate actele şi faptele făcute în numele asociaţilor.

Se înfiinţează la Ministerul Muncii un registru denumit "registrul breslelor şi al uniunilor", în care se vor înscrie toate breslele şi uniunile profesionale de lucrători, funcţionari particulari şi meseriasi, cărora li s-a recunoscut personalitatea juridică, în conformitate cu prevederile prezentei legi. Tot în acest registru se vor trece cuprinsul actului constitutiv şi al statutului, toate actele privind viaţa socială a breslelor şi uniunilor, orice modificare relativă la compunerea, atribuţiunile, numirea şi înlocuirea organelor de direcţie, de control şi lichidare. Preşedintele breslei sau uniunii, este obligat a face declaraţii de înscrierea actelor de mai sus, anexând documentele justificative în termen de cel mult 15 zile dela data cînd s-a produs actul a cărui menţionare se cere. Toate actele supuse înscrierii vor fi publicate în Monitorul Oficial. Orice act supus înscrierii şi neînscris sau nepublicat în Monitorul Oficial, nu va fi opozabil terţilor. Asemenea act rămîne opozabil terţilor dacă se constată că ei l-au cunoscut pe alta cale.

Prin regulament se va determina în amănunt modul de aplicare a prezentei legi.

Orice alte dispoziţiuni legale contrarii prezentei legi sînt şi rămîn abrogate. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Miron, Patriarhul României CAROL Ministrul justiţiei, Victor Iamandi Ministrul muncii, Mihai Ralea ---------