Legea nr. 4287/1921

Se ratifica dispoziţiunile luate de Consiliul dirigent al Transilvaniei prin decretul No VII din 6/19 Fevruarie 1919, cu modificările aduse prin prezenta lege.

Sînt şi rămîn nule de drept şi de fapt următoarele acte referitoare la bunurile de orice natura din tinuturile alipite regatului României prin hotărîrea Adunării naţionale dela Alba Iulia din 1 Decemvrie

1. n) 1918:
2. i) În ceea ce priveşte bunurile Statului 1. Toate actele de orice natura încheiate după 1 Decemvrie
3. n) 1918, fie de guvernul ungar, fie de organele sale, fie de orice alte persoane sau de orice organ altul decât guvernul român prin ministrul respectiv; 2. Toate actele de orice natura cari, deşi încheiate înainte de 1 Decemvrie
4. n) 1918, intră în vreuna din categoriile următoare:
5. a) Cele cari deşi erau investite cu toate formele legale, n-au fost înscrise în cărţile funduare pînă la 1 Decemvrie
6. n) 1918, sau a căror înscriere posterioară s-a făcut fie fără nici o autorizare, fie cu autorizarea vreunui organ altul decât guvernul român prin ministrul respectiv sau o deciziune a Consiliului dirigent, luată în urma unei deliberări a acelui Consiliu;
7. b) Cele pentru desăvârşirea cărora sau pentru înscrierea cărora în cărţile funduare era nevoie de o aprobare specială a guvernului ungar sau în genere a autorităţilor superioare, dacă aceasta aprobare nu s-a dat deloc sau s-a dat de oricine după 1 Decemvrie
8. n) 1918, fie ca aceste acte au fost sau n-au fost înscrise încă în cărţile funduare.
9. ii) În ceea ce priveşte bunurile judeţelor (comitatelor), comunelor, institutiunilor publice şi de utilitate publică, fundatiunilor de orice natura şi în genere tuturor institutiunilor puse sub supravegherea sau controlul Statului Toate actele de orice natura cu privire la aceste bunuri, încheiate de oricine, dar pentru desăvârşirea cărora sau pentru înscrierea cărora în cărţile funduare era nevoie de aprobarea Regelui ungar, a guvernului ungar şi în genere a autorităţilor superioare, dacă aceasta aprobare nu s-a dat deloc, dacă s-a dat de oricine, după 1 Decemvrie
10. n) 1918, precum şi dacă, pe baza aprobărilor date anterior, înscrierea în cărţile funduare s-a efectuat după 1 Decemvrie
11. n) 1918, pe baza autorizaţiunii vreunui organ altul decât guvernul român prin ministrul respectiv.

Nulitatea din art. 2 este de ordine publică, poate fi invocată de oricine oricînd şi chiar din oficiu, fie pe cale principala, fie pe cale incidentala sau de apărare înaintea oricărei instanţe.

Şefii judecătorilor de ocoale sau cei cari au sau vor avea în atributiunea lor privegherea protocoalelor, cărţile funduare, sînt obligaţi a radia din oficiu şi de îndată, precum şi după simpla cerere a celor interesaţi toate actele declarate nule prin art. 2 de mai sus.

Statul, judeţele (comitatele), comunele, precum şi toate celelalte fundatiuni şi instituţiuni prevăzute în art. 2, vor reintra în stăpânirea imediata şi libera de orice sarcini a bunurilor deţinute de tertele persoane, direct sau prin transmisiune dela alţii, pe baza actelor declarate nule prin prezenta lege, fără a putea fi obligate la nici o restituire de nici o natura, fie ca preţ, fie ca despăgubire sau alta cheltuiala oarecare şi fără sa li se poată opune vreun drept de retentiune, efectul posesiunii de un an sau orice alt drept de orice natura ar fi

1. el) Se rezerva însă cumparatorilor dreptul de a cere restituirea sumelor plătite la alte persoane decât cele enumerate mai sus, prin acţiune în justiţie.

În ceea ce priveşte actele referitoare la bunurile prevăzute în art. 2 încheiate, aprobate sau înscrise în cărţile funduare în intervalul dela 18 Octomvrie

1. n) 1918 pînă la 1 Decemvrie
2. n) 1918, se dispune următoarele: 1. Cele încheiate de guvernul ungar sau organele sale, fie ca au fost, fie ca n-au fost înscrise în cărţile funduare, sînt şi rămîn nule de drept şi de fapt dacă n-au fost declarate conform art. 2 din decretul
3. no) VII/919 al Consiliului dirigent, pînă la 30 Iunie
4. n) 1920 şi li se vor aplica în totul dispoziţiunile din art. 3, 4 şi 5 de mai sus; 2. Cele din aliniatul precedent pentru cari s-a făcut declaraţia pînă la 30 Iunie
5. n) 1920, precum acele cari pentru desăvârşirea sau înscrierea lor în cărţile funduare erau supuse unei aprobări sau autorizatiuni oarecare în modul arătat în art. 2, aprobare sau autorizaţiune care s-a dat în intervalul dela 18 Octomvrie
6. n) 1918 pînă la 1 Decemvrie
7. n) 1918 şi înscrierea lor s-a efectuat de fapt în acelaşi interval de timp, sînt prezumate ca au fost încheiate sau aprobate atît în privinta desavarsirii lor, cat şi în privinta înscrierii lor în dăuna intereselor Statului român şi ca atare sînt lovite de aceeaşi nulitate ca şi actele prevăzute în art. 2. Cei interesaţi sînt primiţi, cu toate acestea, sa îndepărteze aceasta prezumtiune pe calea contestatiunii făcute în termenul şi condiţiunile stabilite prin articolele următoare.

Contestaţiunile cu privire la actele cari au de obiect transmisiuni, concesiuni sau constituiri de drepturi de orice natura şi sub orice formă referitoare la bunuri miniere, petrol, gaz metan, ape minerale, caderi de apa şi în genere la orice fel de întreprinderi industriale, se vor introduce la ministerul de industrie şi comerţ. Contestaţiunile cu privire la toate celelalte acte se vor introduce la ministerul de domenii (serviciul contencios). Contestaţiunile vor fi făcute în scris, în termen de 6 luni dela promulgarea legii de faţa, şi vor cuprinde pe larg temeiurile de drept şi de fapt, avînd alăturate actele pe cari se sprijină, în original sau în copii legalizate, însoţite în orice caz de o traductiune certificată în limba română. Deciziunea pe care ministrul respectiv va trebui sa o dea asupra fiecărei contestatiuni se va putea ataca cu apel la Curtea de apel din Cluj în termen de 15 zile dela comunicarea ei pe cale administrativă. Curtea de apel este ţinuta a judeca apelul de urgenta şi cu precădere, în camera de consiliu, contradictor cu ministerul respectiv. Apelantul este ţinut, sub pedeapsa de nulitate a apelului sau, să facă alegere de domiciliu în Cluj. Contra deciziunilor Curţii de apel se poate face recurs de oricare din părţi, în termen de 15 zile dela pronunţare, prin declararea lui în scris la grefa Curţii respective. Recursurile se vor judeca de către secţiunea III a înaltei Curţi de casaţie, de urgenta şi cu precădere. În caz de casare, înaltă Curte va evoca fondul şi va judeca în ultima instanţa. Toate deciziunile ministrului, Curţii de apel şi înaltei Curţi de casaţie se dau fără drept de opoziţie. Admiterea apelurilor sau recursurilor nu poate indritui condamnarea Statului la cheltuieli de judecată.

Contestaţiunile, apelurile şi recursurile, precum şi întreaga procedura sînt scutite de orice taxe de timbru şi portarei.

Deciziunile de respingerea contestatiunilor rămase definitive se vor comunică în extract oficiilor cărţilor funduare pentru radierea imediata a actelor respective.

Faţa cu actele pentru cari nu s-ar fi făcut contestatiune în termenul defipt prin art. 7, precum şi faţa cu acele pentru cari contestaţiunile s-au respins, se vor aplica în totul dispoziţiunile articolelor 3, 4 şi 5 din prezenta lege.

Un regulament va desvolta, în caz de se va simţi nevoia, principiile stabilite prin prezenta lege.

Toate dispoziţiunile contrarii acestei legi sînt şi rămîn abrogate. Această lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 4 Iulie anul 1921 şi s-a adoptat cu unanimitate de cinci zeci şi noua voturi. Vice-preşedinte,

1. g) Mironescu (L.
2. s) S.) Secretar, Ioan Papp Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 20 Iulie anul 1921 şi s-a adoptat cu unanimitate de noua zeci şi opt voturi, contra patru. Vice-preşedinte,
3. dr) Avram Imbroane (L.
4. a) D.) Secretar, Nicolae
5. g) Manolescu Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial. Ministrul domeniilor,
6. t) Cudalbu Ministrul Justiţiei,
7. m) Antonescu ------------