Legea nr. 5/1948

Dispoziţiunile art. 1, 22, 50, 51, 53, 57, 58, 65, 66, 71, 80, 83, 95, 116, 139, 150, 151, 154, 156, 157, 166, 187, 191 192, 194, 209, 223, 224, 236, 250, 251, 252, 253, 284, 301, 302, 303, 304, 306, 307, 327, 330, 353 354, 360, 385, 386, 387, 494, 512, 535, 536, 537, 582, 583, 584, 585, 586, 587, 588, 589, 590, 591 592, 593, 594, 595, 596, 604 din codul penal, se modifica după cum urmează: "Art. 1. - Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o faptă care, în timpul cînd a fost săvîrşită, nu era prevăzută de lege ca infracţiune şi nici condamnat la alte pedepse sau supus la alte măsuri de siguranţă decât acelea pe care le prevede legea. Faptele socialmente periculoase, care au o vădită asemănare cu vreuna din faptele prevăzute de legea penală, se socotesc ca fiind implicit prevăzute şi pedepsite prin dispoziţiunea de lege care prevede şi pedepseşte fapta asemuitoare. Socialmente periculoase, în înţelesul alineatului precedent, sînt acele fapte cari prin natura lor, sau prin felul comiterii aduc atingere sau pun în primejdie siguranţa Statului sau ordinea socială. În cazul prevăzut de al. 2 şi 3, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare decât de procurorul general. Art. 22. - Pedepsele pentru crime sînt: În materie de drept comun: 1. Munca silnica pe viaţa; 2. Munca silnica pe timp mărginit dela 5 la 25 ani; 3. Temnita grea dela 3 la 20 ani. În materie politica: 1. Detenţiunea grea pe viaţa; 2. Detenţiunea grea dela 5 la 25 ani; 3. Detenţiunea riguroasă dela 3 la 20 ani. Art. 50. - Pe lîngă fiecare tribunal, va funcţiona o societate de asistenţa sub supravegherea Ministerului Justiţiei, ajutat de un consiliu central, în vederea reclasarii sociale a condamnaţilor liberaţi şi pentru îndeplinirea atributiunilor legale referitoare la minori. Aceste societăţi vor fi conduse de magistraţii instanţelor din localitate. Art. 51. - Un regulament propus de Ministerul Justiţiei va desvolta dispoziţiunile cu privire la pedepse şi regimul lor. De asemenea, un regulament va stabili organizarea Societăţii de asistenţa prevăzând normele de coordonare a activităţii lor cu aceea a societăţilor din iniţiativa particulară. Art. 53. - Amenda politieneasca se pronunţa singura sau pe lîngă închisoarea politieneasca. Aceasta amenda se pronunţa în folosul Statului. Art. 57. - Amenzile pronunţate pentru delictele pedepsite de acest cod şi acelea ce ar decurge din legi speciale, precum şi sumele ce ar proveni din confiscari şi din despăgubirile la care au renunţat părţile vătămate, aparţin Statului. Statul va pune la dispoziţie sumele necesare constructiunii şi transformarii institutelor penitenciare, spre a corespunde principiilor acestui cod, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor operei de asistenţa şi supraveghere exercitate de societăţile de asistenţa asupra celor puşi sau liberaţi sub supraveghere şi pentru înlesnirea reclasarii sociale a celor liberaţi din inchisori. De asemenea, Statul va pune la dispoziţia Ministerului de Justiţie, sumele necesare din care acesta să poată acorda ajutoare părţii vătămate nedespagubita, pentru a da asistenţa în timpul internării condamnatului, persoanelor cărora acesta le datora alimente, precum şi pentru plata despăgubirilor cuvenite victimelor erorilor judiciare. Art. 58. - Degradarea civică consista în: 1. Destituirea condamnatului din orice funcţie publică şi pierderea dreptului de a mai ocupa vreuna; 2. Pierderea dreptului de a fi alegator şi eligibil şi, în general, a tuturor drepturilor politice şi a drepturilor de a purta decoratiuni, medalii sau titluri onorifice, distinctive, de a primi pensiune de Stat, judeţ sau comuna; 3. Incapacitatea de a fi numit asesor sau procuror popular sau expert, precum şi incapacitatea de a fi martor în acte autentice; 4. Incapacitatea de a face parte din vreun consiliu de familie, de a fi tutor, curator sau consilier judiciar; 5. Pierderea dreptului de a tine o şcoala sau de a fi folosit în vreun institut public sau privat, ca: profesor, institutor, invatator sau supraveghetor, Cu excepţia condamnaţilor politici. Art. 65. - În cazul unei condamnări de cel mult 2 ani închisoare corecţională, detenţiune simpla sau amenda, instanţa de fond, prin însăşi hotărîrea condamnatoare, poate suspenda executarea pedepsei pronunţate, pe timp de 3 ani, plus durata pedepsei: 1. Dacă condamnatul n'a suferit mai înainte nicio condamnare privativă de libertate, pentru o crima sau delict, chiar dacă a fost reabilitat, şi 2. Dacă, faţă de circumstanţele faptului şi de antecedentele condamnatului, instanţa apreciază, ca pe viitor, conduita lui va fi buna, chiar fără executarea pedepsei; 3. Dacă infractorul, în caz de delapidare, a depus în întregime suma delapidata, pînă la pronunţarea ultimei instanţe de fond şi îndeplineşte condiţiunile de mai sus. Măsura suspendării trebueste motivată. În caz cînd încuviinţează suspendarea, instanţa atrage atenţia condamnatului asupra consecinţelor ce ar rezultă, din nerespectarea condiţiilor suspendării. Suspendarea executării pedepsei privative de libertate atrage de drept şi suspendarea executării amenzii, pronunţată ca pedeapsa complimentară. Suspendarea executării pedepselor privative de libertate sau amenzilor atrage de drept, pe timpul suspendării, şi suspendarea incapacitatilor, decaderilor şi interdictiilor care decurg din condamnare. Suspendarea executării nu are efect şi asupra măsurilor de siguranţă pronunţate nici asupra condamnării la despăgubiri civile, restituiri sau cheltuieli de judecată. Instanţa poate obliga pe condamnat, ca, înaintea expirării termenului de încercare, sa repare daunele fixate de justiţie, să execute restituirile şi sa plătească cheltuielile de judecată. Art. 66. - Suspendarea executării nu se aplică în următoarele cazuri: 1. În caz de concurs real de infracţiuni, sau de contopire de pedepse, cînd instanţa a pronunţat o pedeapsă mai mare de un an. 2. Cînd pedeapsa corecţională este rezultată din aplicarea circumstanţelor atenuante, pentru crima. Art. 71. - Măsurile de siguranţă sînt: 1. Internarea infractorilor alienati într'un ospiciu; 2. Internarea infractorilor cu anormalitati de ordin fiziologic sau psihologic, într'un azil; 3. Deţinerea infractorilor din obiceiu, într'un institut special; 4. Internarea vagabonzilor şi cersetorilor într'o casa de muncă; 5. Internarea infractorilor minori într'un institut de reeducare morala; 6. Liberarea supraveghiata pentru minori; 7. Măsurile tutelare pentru minori; 8. Interdicţia de a se afla în anumite localităţi; 9. Interdicţia de a pătrunde în anumite localuri; 10. Interdicţia de a exercita o anume profesie sau meserie; 11. Expulzarea străinilor; 12. Confiscarea specială; 13. Cauţiunea de buna purtare; 14. Închiderea localului; 15. Disolvarea sau suspendarea unei persoane juridice. Cazurile de aplicare şi modurile de executare a măsurilor de siguranţă privitoare la minori sînt arătate în art. 146, 147, 148, 149, 151 şi 153 din prezentul cod. Art. 80. - În caz de condamnare, instanţa, sub rezerva drepturilor terţilor, poate dispune, prin hotărîrea pe care o pronunţa, confiscarea: 1. Lucrurilor produse prin infracţiune; 2. Lucrurilor care au servit sau care au fost destinate sa servească la săvîrşirea unei infracţiuni, dacă acestea sînt ale autorului infracţiunii, ale instigatorului sau ale vreunui complice; 3. Lucrurilor deţinute în contra legilor şi regulamentelor. Aceste lucruri, în cazul cînd sînt vătămătoare sănătăţii publice, după confiscare, se vor distruge de organele de cercetare cu avizul parchetului. Confiscarea lucrurilor prevăzute mai sus se poate hotărî chiar dacă autorul, instigatorul sau complicele sînt apăraţi de pedeapsa, fie pentru ca acţiunea penală nu s'ar putea exercita, fie pentru ca s'a dat o ordonanţa sau hotărîre de neurmărire ori hotărîre de achitare. Lucrurile confiscate se vand în folosul "Timbrului Judiciar". Ministerul Justiţiei poate decide ca aceste lucruri să fie întrebuinţate pentru înfiinţarea muzeelor de ştiinţa penală sau imbogatirea lor. Art. 83. - Durata acestor măsuri de siguranţă este dela 1 la 3 ani. Termenul curge din ziua cînd cauţiunea a fost depusa sau garantată. Dacă cauţiunea nu se depune sau garanţia nu se da în termenul arătat mai sus, instanţa aplica pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea săvîrşită sau măsura de siguranţă căreia i s'a substituit cauţiunea. Executarea pedepsei aplicate, în acest caz, poate fi suspendată în condiţiunile art. 65. Dacă în timpul duratei cauţiunii depuse sau garantate, infractorul nu a săvârşit vreo crima sau delict pedepsit de lege cu pedeapsa privativă de libertate, cauţiunea sau garanţia se restitue, iar inscripţia ipotecară se radiază. În caz contrar instanţa care a pronunţat măsura dispune confiscarea sumei sau realizarea creanţei în folosul Statului. Art. 95. - Infracţiunile sînt crime, delicte şi contravenţii după specia pedepsei prevăzută de lege pentru fiecare din ele, afară de cazul cînd o lege specială schimba în mod expres aceasta clasificatiune. Modificarea pedepselor prin aplicarea scuzelor legale şi a circumstanţelor atenuante schimba şi categoria infracţiunilor, cu excepţia cazului cînd pedeapsa aplicată este o pedeapsă pentru contraventiune. Art. 116. - Nu se socoteşte în stare de recidiva acela, care, fiind condamnat printr'o hotărîre definitivă pentru un delict, a săvârşit în urma o crima. De asemenea, nu se socoteşte recidivist minorul care nu a împlinit 18 ani şi majorul care a săvârşit o noua infracţiune, după ce fusese condamnat pentru o alta infracţiune, comisă în epoca minorităţii. Art. 139. - Minorul care nu a împlinit vîrsta de 12 ani, nu este responsabil pentru faptele penale comise de el. De asemeni, nu este responsabil pentru infracţiunea săvîrşită, minorul care nu a împlinit vîrsta de 15 ani, afară de cazul cînd se dovedeşte ca în momentul săvîrşirii a lucrat cu discernământ. Minorul dela 15 la 18 ani este responsabil. Instanţa este datoare să constate faptul şi modul cum a fost săvârşit, luînd informaţii: 1. Asupra stării fizice şi morale şi antecedentelor minorului; 2. Asupra condiţiunilor în care a fost crescut şi în care a trăit; 3. Asupra situaţiunii morale şi materiale a familiei. Cînd exista o indoiala asupra stării fizice sau mintale ale minorului, se procedează la o expertiza medicală. Art. 150. - Pedeapsa închisorii corecţionale sau a detenţiunii simple ce se poate aplica minorului, este: 1. Dela 3 la 15 ani, dacă infracţiunea săvîrşită este pedepsita de lege cu pedeapsa criminală. 2. Jumătate din pedeapsa respectiva, dacă infracţiunea este pedepsita de lege cu închisoare corecţională sau detenţiune simpla. În acest caz, maximul pedepsei nu poate fi mai mare de 3 ani. Cînd minorul este mai mic de 15 ani, nu poate fi pedepsit în caz de crima cu o pedeapsă mai mare de 10 ani. Pedepsele de mai sus se pot pronunţa numai cînd din circumstanţele faptului şi moralitatea minorului instanţa şi-a făcut convingerea ca aplicarea altor măsuri ar fi neîndestulătoare. În toate cazurile pedeapsa închisorii corecţionale sau detenţiunea simpla, pronunţată contra minorului, se va executa în institutul de corectie anume destinat pentru aceasta. Art. 151. - În cazul articolului precedent, instanţa poate ordonă prin aceeaşi hotărîre, ca minorul, după executarea a două treimi din pedeapsa, să poată fi liberat şi supus supravegherii, pînă în momentul cînd pedeapsa privativă de libertate ar fi trebuit sa înceteze prin executare completa. Liberarea condiţionată poate fi acordată, de către instanţa competenţa, numai minorilor care au dat dovezi de îndreptare. Cel liberat condiţionat este supus unor reguli speciale în ce priveşte felul sau de viaţa şi de purtare în timpul liberării. Dacă în acest timp minorul nu s'a conformat acestor reguli sau a săvârşit o noua infracţiune pedepsita de lege cu o pedeapsă privativă de libertate, instanţa revoacă măsura liberării, trimitandu-l din nou în institutul de corectie, unde va executa restul de pedeapsa. Dacă infracţiunea cea noua este pedepsita de lege numai cu amendă, instanţa poate de asemeni revoca măsura liberării condiţionate. În caz de buna purtare, în timpul libertăţii condiţionate, pedeapsa se considera executată. Art. 154. - Surdo-mutul nu răspunde de infracţiunea comisă, dacă se constată că în momentul săvîrşirii nu a avut discernământ; în caz contrar, i se aplică pedeapsa închisorii corecţionale, în limitele prevăzute de lege, pentru minori. Art. 156. - Cînd provocarea este dovedită, pedeapsa se micşorează în modul următor: 1. Dacă legea prevede, pentru infracţiunea săvîrşită, pedeapsa muncii silnice sau detenţiunii grele, se aplică închisoarea corecţională sau detenţiunea simpla dela 3 la 12 ani, iar în cazul celorlalte pedepse criminale, se aplică închisoarea corecţională sau detenţiunea simpla dela unu la 5 ani; 2. Dacă maximul pedepsei prevăzute de lege, pentru delictul săvârşit, este cel puţin 5 ani închisoare corecţională sau detenţiunea simpla, se aplică închisoarea corecţională sau detenţiunea simpla dela 6 luni la 2 ani; 3. Pentru orice alt delict, al cărui maximum prevăzut de lege este sub 5 ani închisoarea corecţională sau detenţiune simpla se aplică închisoarea corecţională sau detenţiunea simpla dela 2 la 6 luni, iar dacă pedeapsa este sub 4 luni, se aplică amenda pînă la 5.000 lei şi cînd pedeapsa este numai amenda, se reduce la maximul general al acestei pedepse. Art. 157. - Pedeapsa prevăzută de lege poate fi redusă, dacă instanţa constata motivat în favoarea infractorului circumstanţe atenuante, cum ar fi în cazul cînd infractorul n'a mai săvârşit o alta infracţiune sau infracţiunea a fost săvîrşită sub imperiul unei puternice emoţii, a foamei, a mizeriei, sau pentru alte fapte asemănătoare. În cazurile aplicării de circumstanţe atenuante pedeapsa se reduce în modul următor: 1. În materie criminală, chiar în caz de contumacie:

1. a) Dacă pedeapsa este munca silnica pe viaţa, se aplică munca silnica pe timp mărginit sau se poate aplica temnita grea;
2. b) Dacă pedeapsa este aceea a muncii silnice pe timp mărginit se aplică temnita grea sau se poate aplica închisoarea corecţională, care însă nu poate fi redusă la mai puţin de 3 ani; Dacă legea prevede maximul unei pedepse, se aplică închisoarea corecţională, a carei durata nu poate fi redusă sub un an. Dacă legea prevede maximul unei pedepse, se aplică minimul ei, sau se poate aplica pedeapsa ce urmează cu un grad mai jos, fără a se cobori sub limitele prevăzute în alineatele de mai sus. 2. În materie corecţională, chiar în lipsa infractorului:
3. a) Pedeapsa privativă de libertate sau amenda, ori ambele aceste pedepse împreună, se pot cobori pînă la minimul general al amenzii, sau chiar mai jos, fără însă a se putea reduce sub 50 lei. Maximul amenzii substituie închisorii în recunoaştere circumstanţelor atenuante, nu poate trece de 20.000 lei, afară de cazul prevăzut de art. 52 alin. 3;
4. b) Dacă maximul pedepsei prevăzut de lege este de 5 ani, sau mai mare, pedeapsa nu poate fi scoborita sub 3 luni închisoare corecţională, afară de cazul cînd minimul special al acelei pedepse ar fi mai mic de 3 luni. 3. În cazul infracţiunilor care interesează ordinea publică sau siguranţa interioară ori exterioară a Statului, nu se acordă circumstanţe atenuante atunci cînd legea prevede expres acest lucru. 4. În materie de contravenţie, circumstanţele atenuante se pot acorda nemotivat. În acest caz, se substitue închisorii poliţieneşti amenda, al carei maximum este de 2.000 lei, iar cînd pedeapsa este amenda, ea poate fi coborâtă pînă la 50 lei. Art. 166. - Prescripţia se întrerupe în următoarele cazuri: 1. Cînd s'au făcut acte de cercetare, urmărire sau de instrucţie; 2. Cînd s'au îndeplinit în mod valabil înaintea instanţei de judecată orice acte de procedura, care, după lege, trebuie să fie comunicate infractorilor; 3. Cînd instanţa de judecată a pronunţat o hotărîre chiar nedefinitiva. După fiecare întrerupere un nou termen de prescripţie începe să curgă. Incriminarea este prescrisă oricâte întreruperi ar fi intervenit, dacă întregul termen de prescripţie a fost depăşit cu încă jumătate, iar pentru prescripţia de 3 ani sau mai mici, dacă s'a atins indoitul termenului. Întreruperea prescripţiei produce efecte şi faţă de persoanele care au luat parte la infracţiune, chiar dacă actele arătate la punctele 1, 2 şi 3 din acest articol n'au fost efectuate şi faţă de ele. Art. 187. - Dacă relaţiunile întreţinute de cetăţeanul român, cu supusii puterii străine, aveau de obiect unul din următoarele fapte, pedeapsa este munca silnica pe viaţa: 1. Îndeplinirea unor acte care să tinda a angaja Statul Roman la declararea sau menţinerea neutralitatii sau la declaraţiunea de razboiu; 2. Acceptarea unor promisiuni, bani, daruri, ori alte foloase în scop de a îndeplini acte contrarii interesului naţional în caz de razboiu; 3. Determinarea altor peroane de a comite faptul prevăzut la punctul 2. În toate cazurile pedeapsa este aceeaşi dacă se convenise ca scopurile de mai sus să fie atinse printr'o propaganda de presa. Art. 191. - Cetăţeanul român, care procura sau transmite, pe orice cale, în original sau în copie, în total sau în parte, vreunul din planurile, scriptele, documentele, menţionate în art. 190, inamicului sau agenţilor lui, ori unei puteri străine, sau agenţilor acesteia, sau care, avînd cunoştinţa de ele, le comunică acelora sau le publică ori reproduce, chiar parţial sau incomplet, comite crima de înaltă trădare şi se pedepseşte cu munca silnica pe viaţa. Aceeaşi pedeapsa se aplică şi în următoarele cazuri: 1. Cetăţeanul român, care îşi procura sau deţine, fără calitate de a lua cunoştinţa de ele, planurile, scriptele sau documentele menţionate în art. 190; 2. Cetăţeanul român, care ar reproduce în public, după alte publicaţiuni, planurile, scriptele sau documentele menţionate în art. 190. Dacă autorul publicaţiunii sau reproducerii nu este cunoscut, pedeapsa se aplică conform dispoziţiunilor art. 181. Art. 192. - Comite crima de înaltă trădare şi se pedepseşte cu munca silnica pe viaţa: 1. Cetăţeanul român, care, fatis, ori ascunzandu-şi identitatea sau naţionalitatea, calitatea sau profesiunea, cu scopul de a comite faptele prevăzute la art. 190, se introduce într'o localitate, zona de pămînt, de apa, sau de aer, unde e oprit accesul în interes militar, cetate, port, aeroport, hidroscala, baza navala, port militar, tabara, cantonament, bivuac, cazarina, stabiliment tehnic, vas de rasboiu, magazie de aprovizionare, birou unde se păstrează planuri, documente, scrisori sau alte acte, ori harti geografice, referitoare la apărarea naţionala, cum şi în orice altfel de stabiliment militar cu dependintele lui; 2. Cetăţeanul român, care, prin mijloacele indicate în alineatul precedent, şi în scopul de a comite faptele prevăzute la art. 190, ridica planuri sau face recunoasteri de cai ferate sau de orice alte mijloace de comunicaţie, ia informaţii sau fotografii, ori executa desene, schite, asupra oricărui lucru privitor la apărarea teritoriului sau la siguranţa Statului. Art. 194. - Cînd vreuna din infracţiunile prevăzute de art. 184, 186, 188, 189 şi 190 este comisă de un străin, constitue crima de spionaj şi se pedepseşte cu munca silnica pe viaţa. În cazurile prevăzute de art. 187, 191 şi 192 se pedepseşte cu munca silnica dela 5 la 15 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani. Tentativa crimei de spionaj se pedepseşte ca şi crima consumată. În timp de razboiu, dispoziţiunile acestei secţiuni, se aplică în măsura în care sînt de acord cu convenţiunile internaţionale referitoare la spionaj. Art. 209. - Constitue delictul de uneltire contra ordinei sociale şi se pedepseşte cu închisoare corecţională:
5. i) Dela 6 luni la 3 ani, amenda dela 2.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 1 la 3 ani faptul de a propovadui prin viu grai schimbarea formei democratice de guvernamant a Statului.
6. ii) Dela 3 la 7 ani, amenda dela 2.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 5 ani:
7. a) Faptul de a face propaganda pentru răsturnarea în mod violent a ordinei sociale existenta în Stat;
8. b) Faptul de a constitui sau organiza asociaţii secrete cu scopul arătat la alineatul precedent, fie ca au ori nu caracter internaţional;
9. c) Faptul de a lucra, prin mijloace violenţe, pentru a produce teroare, teama ori dezordine publică, cu scop de a schimba ordinea economică sau socială din România;
10. d) Faptul de a intră în legătură cu vreo persoana sau asociaţie cu caracter internaţional din străinătate sau din ţara, în scopul de a primi instrucţiuni sau ajutoare de orice fel pentru pregătirea unei rasturnari a ordinei democrate a Statului;
11. e) Faptul de a ajuta, în orice mod, o asociaţiune din străinătate sau din ţara, care ar avea de scop sa lupte contra ordinei economice sau sociale din România, prin mijloacele arătate la literele a şi c;
12. f) Faptul de a se afilia sau a deveni membru al vreuneia din asociaţiile prevăzute la literele b şi
13. c) III. Se pedepsesc cu munca silnica dela 15 la 25 ani şi degradare civică dela 5 la 10 ani, cei care iniţiază, organizează, activează sau participa la organizaţiuni de tip fascist politice, militare sau paramilitare. IV. Se pedepsesc cu închisoare corecţională dela 3 la 10 ani, amenda dela 4.000 la 40.000 lei şi interdicţie corecţională dela 1 al 3 ani, cei care, fără a face parte din organizaţiunile prevăzute la punctul III, fac propaganda sau întreprind acţiuni în favoarea acelor organizaţiuni, a membrilor lor sau a scopurilor urmărite de ele. Art. 223. - Acţiunea penală pentru delictele prevăzute de art. 220 şi 222, nu poate fi pusă în mişcare decât cu autorizaţiunea Ministerului de Justiţie. La dorinţa Guvernului străin se va stinge acţiunea penală. Art. 224. - Acela care, pe teritoriul Statului Roman pregăteşte contra siguranţei interioare sau exterioare a unui Stat, care nu se găseşte în razboiu cu România, vreuna din infracţiunile prevăzute în Titlul I din Cartea II a acestui cod, comite delictul contra siguranţei Statului străin şi se pedepseşte cu detenţiune riguroasă dela 5 la 15 ani. Art. 236. - Funcţionarul public care îşi însuşeşte, trafica sau întrebuinţează pentru el sau pentru alţii, bani, efecte sau alte lucruri mobile din avutul public, încredinţate lui în administrare sau păstrare, în virtutea însărcinării sale legale, comite delictul de delapidare. Se considera delapidator şi funcţionarul public, care fără a fi gestionar de drept, dar în mod voluntar sau din ordin, primind însărcinarea de a incasa, transporta sau manipula: bani, efecte sau alte lucruri mobile din avutul public, săvârşeşte vreuna din faptele enumerate în alineatul precedent. Delictul de delapidare se pedepseşte după cum urmează: 1. Dela 3 la 5 ani închisoare corecţională, amenda dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela 1 la 3 ani, dacă suma sau valorile delapidate nu întrec 50.000 lei; 2. Dela 3 la 7 ani închisoare corecţională, amenda dela 5.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 5 ani, dacă suma sau valorile delapidate sînt dela 50.000 lei la 1.000.000 lei, inclusiv; 3. Dela 3 la 10 ani închisoare corecţională, amenda dela 10.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 6 ani, dacă suma sau valorile delapidate sînt mai mari de 1.000.000 lei. Dacă, pentru săvîrşirea delapidarii sau pentru acoperirea, ei, ori pentru împiedicarea descoperirii sau pentru păstrarea profitului ce deriva din ea, culpabilul a săvârşit vreun fals, vreo distrugere de acte sau orice alt delict, pedeapsa este aceea prevăzută în alineatele precedente, după distincţiunile acolo făcute, putându-se majoră cu cel mult 2 ani. În toate cazurile instanţa poate pronunţa prin hotărîre de condamnare şi pedeapsa confiscării averii precum şi pierderea drepturilor la pensiune. Art. 250. - Acela care da, oferă sau promite unui funcţionar public, fie direct, fie indirect, bani sau orice alt profit ce după lege nu i se cuvine, pentru a-l determina sa îndeplinească, sa nu îndeplinească sau sa întârzie îndeplinirea unui act privitor la funcţiunea sa, ori să facă un act contrar îndatoririlor funcţiunii sale, comite delictul de mituire şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 6 ani şi amenda dela 5.000 la 15.000 lei. Dacă faptul se săvârşeşte faţă de o persoană care deţine un mandat electiv, ori faţă de un judecător sau funcţionar public, însărcinat cu predarea, recepţia sau supravegherea unor furnituri sau lucrări publice, ori cu stabilirea sau încasarea impozitelor, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 5 la 8 ani, amenda dela 5.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 1 la 5 ani. Nu se socoteşte mituire faptul comis în condiţiunile art. 238. Este aparat de pedeapsa mituitorul dacă denunta faptul autorităţilor sau Ministerului public înainte sau după începerea cercetărilor. Art. 251. - Funcţionarul public care, în scop de a împlini, a nu împlini, sau a întârzia îndeplinirea unui act privitor la funcţiunea sa, ori a face un act contrariu îndatoririlor funcţiunii sale, pretinde sau primeşte, fie direct, fie indirect: bani, bunuri, valori, comisioane sau orice alt folos ce nu i se cuvine după lege, ori accepta o astfel de promisiune sau nu o respinge, săvârşeşte delictul de luare de mită şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, amenda dela 5.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 7 ani. Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 5 la 12 ani, amenda dela 10.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 6 ani, dacă faptul este comis de către o persoană care face parte din Corpul judecătoresc, Corpul ofiteresc sau are calitatea de funcţionar însărcinat cu: contracararea, predarea, recepţia sau supravegherea unor furnituri sau lucrări publice, cu atribuirea de orice drepturi asupra bunurilor Statului, cu controlul aplicării legilor speciale pentru reprimarea speculei ilicite şi a sabotajului economic, ori cu stabilirea sau încasarea drepturilor Statului din taxe, timbre şi impozite. Delictul de luare de mită se pedepseşte tot cu închisoare corecţională dela 5 la 12 ani, amenda dela 10.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 6 ani, dacă vreuna din persoanele prevăzute în alineatul I a săvârşit din cauza mituirii, un act ilegal sau nedrept. Se pedepseşte cu aceeaşi pedeapsa delictul de luare de mită săvârşit de doi sau mai mulţi funcţionari publici, înţeleşi în acest scop, mai înainte sau în cursul executării infracţiunii, dacă aceştia au săvârşit, din cauza mituirii, un act ilegal sau nedrept. În toate cazurile de luare de mită, banii sau bunurile ori valoarea lor, se iau în folosul Statului. Aceeaşi măsura se aplică şi în caz de dare de mită neurmată de acceptare. Art. 252. - Acela care prevalandu-se de trecere sau influenţa reală sau presupusa, ce ar avea pe lîngă un funcţionar public, direct sau indirect sau face sa i se promita lui sau altuia vreun dar, folos sau remuneraţie, pentru intervenţia sa pe lîngă acel funcţionar, ca să facă sau sa nu facă vreun act ce intră în cadrul atributiunilor sale, comite delictul de trafic de influenţa şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 1 an la 3 ani amenda dela 5.000 lei la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela 1 la 3 ani. Dacă însă primeşte direct sau indirect, sau face să se dea sau să se promita lui sau altuia, vreun dar, folos sau remuneraţie, sub pretext ca trebuie să cumpere favoarea vreunui funcţionar public, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 2 la 5 ani, amenda dela 5.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la5 ani. Acela care, prevalandu-se de o pretinsa însărcinare din partea unei persoane oficiale, cere unei autorităţi de a face sau a nu face un act în cadrul atributiunei sale, se va pedepsi cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani şi cu amendă dela 5.000 la 10.000 lei. Obiectele primite sau valoarea lor se iau în folosul Statului. Art. 253. - Acela care, prin cuvinte, gesturi sau acte, aduce atingere onoarei sau prestigiului unui funcţionar public, în timpul exerciţiului funcţiunii, sau pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, în prezenta acestuia, ori prin mijloace de comunicare directa, comite delictul de ultraj contra funcţionarului public şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la şase luni şi amenda dela 2.000 la 3.000 lei. Dacă ultrajul se comite în şedinţa publică, contra unui judecător, asesor sau procuror popular, reprezentant al Ministerului public, sau unui membru al unei comisiuni de judecată, pedeapsa este închisoare corecţională dela 6 luni la un an şi amenda dela 2.000 la 5.000 lei. Art. 284. - Comite delictul de favorizare a infractorului: 1. Acela care, fără sa fi avut o înţelegere prealabilă cu autorul sau complicele, înainte de comiterea infractiunei, da ajutor sau protecţie acestora, pentru a eluda sau zădărnici cercetările sau alte acte de procedura ale autorităţilor, ori pentru a se sustrage dela acestea, sau dela executarea pedepsei; 2. Acela care, în condiţiunile alineatului precedent da ajutor autorului sau complicelui, ca să-şi asigure folosul sau produsul infractiunei; 3. Acela care ascunde cadavrul unei persoane, victima a unei crime sau a unui delict. Delictul de favorizare a infractorului se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 luni la 3 ani şi cu amendă dela 2.000 la 10.000 lei, cînd infractorul favorizat a comis o crima şi cu închisoare corecţională dela o luna la un an, cînd acesta a comis un delict. Cînd infracţiunea favorizata este o contraventiune, pedeapsa va fi cel mult egala cu a celui favorizat. Cînd infracţiunea favorizata interesează ordinea publică sau siguranţa interioară sau exterioară a Statului, pedeapsa va fi aceea prevăzută de lege pentru infractorul favorizat. Art. 301. - Acela care provoacă pe altul la duel, fie ca provocarea este acceptată sau nu, comite delictul de provocare la duel şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 6 luni şi amenda dela 2.000 la 10.000 lei. Aceeaşi pedeapsa se aplică şi aceluia care accepta provocarea, chiar şi în cazul cînd duelul nu a avut loc. Art. 302. - Ieşirea pe teren, chiar dacă duelul a fost zadarnicit de împrejurări independente de voinţa părţilor, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 1 la 3 ani. Art. 303. - Dacă duelul a avut loc şi din aceasta cauza a rezultat o ranire, aceasta se pedepseşte cu maximul pedepsei prevăzute pentru vătămare adusă integrităţii corporale. Art. 304. - Dacă din duel a rezultat moartea, aceasta se pedepseşte cu maximul pedepsei prevăzută pentru omor. Art. 306. - Martorul care asista la duel se pedepseşte pentru complicitate, fără ca pedeapsa să poată fi mai mica de 3 luni închisoare corecţională. Art. 307. - Acela care indeamna pe altul la duel se pedepseşte ca instigator, iar acela care face imputari ori expune pe altul la batjocuri pentru că nu a provocat sau nu a acceptat o provocare la duel, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 6 luni. Art. 327. - Comite delictul de instigare publică acela care, prin orice mijloace, instiga direct publicul la nesupunere către legi sau către autorităţile constituite şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani şi amenda dela 2.000 la 10.000; acela care instiga la ura contra unei naţionalitati, confesiuni sau rase se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 1 luna la 6 luni şi amenda dela 2.000 la 5.000 lei. De asemenea constituie delictul de instigare publică şi simplul fapt de a indemna publicul, prin orice mijloace şi în mod direct la săvîrşirea vreunei crime sau delicte, şi se pedepseşte, în caz de indemn la crima, cu închisoare corecţională dela 2 la 5 ani, iar în caz de indemn la delict, cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani. Cînd îndemnul se referă la infractiuni publice pedeapsa este detenţiunea simpla pe aceeaşi durata. Oricine, prin orice mijloace, va întreprinde sau va incerca sa întreprindă o acţiune împotriva inviolabilitatii persoanei Regelui, ori a formei de guvernamant democratice, precum şi oricine prin orice mijloace va agita sau va incerca să facă agitatiuni din care ar putea să rezulte un pericol pentru siguranţa Statului astfel cum sînt prevăzute prin legi, se vor pedepsi dela 5 la 10 ani închisoare corecţională. Instigatorii, chiar cînd faptul instigarii n'a fost urmat de niciun efect se pedepsesc cu aceeaşi pedeapsa. Art. 330. - Cînd cete sau adunări, fie ca aparţin ori nu vreunei asociaţii, savarsesc acte de violenta contra persoanelor sau bunurilor, în scopul de a manifesta prin aceasta ura sau ostilitate contra unei naţionalitati sau confesiuni, comit delictul de violenta contra ordinei democratice şi se pedepsesc şi se pedepsesc instigatorii şi conducătorii cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani şi amenda dela 2.000 la 10.000 lei, iar ceilalţi participanţi cu închisoare corecţională dela 6 luni la 1 an şi amenda dela 2.000 la 5.000 lei, dacă nu s'au făcut vinovaţi de infracţiuni mai grave. Art. 353. - Comite delictul de incendiu şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 ani la 8 ani, amenda dela 5.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani, acela care da foc unei case, clădiri, uzine, fabrici, mori, păduri, grădini publice unui edificiu, aeroport, magazin, pod, parc, stoc, sau depozit de mărfuri, unor produse ale pămîntului, culese sau neculese, materiale lemnoase, tăiate sau netăiate, aflate în grămezi sau depozite, sau oricăror alte lucruri. Dacă din incendiere rezultă un pericol public, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 3 la 12 ani, amenda dela 10.000 la 12.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 6 ani. Dispoziţiunile de mai sus sînt aplicabile şi în caz cînd obiectele incendiate sînt proprietatea celui care a dat foc, dacă incendiul expune la un pericol public. Art. 354. - Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 4 la 10 ani, amenda dela 10.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 6 ani: 1. Dacă se da foc unei case sau clădiri care serveşte de locuinta; 2. Dacă se da foc unui muzeu, edificiu public sau destinat uzului public, unei biserici, arhive publice, unor intrepozite, ori fabrici sau depozite de materii inflamabile ori explosibile. Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 5 la 12 ani, amenda dela 10.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 6 ani, cînd s'a dat foc uneia din clădirile prevăzute în alineatele precedente, în timpul cînd se găseau în ele una sau mai multe persoane. Art. 360. - Faptul arătat în art. 359, dacă produce o catastrofa de cale ferată, prin deraierea, răsturnarea sau prăbuşirea unui tren, ori ciocnirea între doua trenuri,constituie delictul de catastrofa de cale ferată şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 la 10 ani, amenda dela 20.000 lei la 40.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 6 ani. Art. 385. - Comite delictul de falsificare de moneta şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 la 12 ani, amenda dela 10.000 la 20.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 7 ani, acela care: 1. Contraface moneta; 2. Altereaza pe cea adevarata, dându-i aparenta unei valori mai mari; 3. Altereaza moneta scoasa din circulaţie, dându-i aparenta celei aflate în circulaţie; 4. Micşorează conţinutul ei metalic. Art. 386. - Acela care, fără a participa la falsificare, introduce pe teritoriul Statului moneta falsificata, cunoscută de el ca atare, comite delictul de introducere în ţara a monetei falsificate şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 7 ani, amenda dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani. Dacă culpabilul săvârşeşte acest fapt în înţelegere cu autorul, complicele sau un intermediar al acestora, pedeapsa este aceea prevăzută de art. 385. Art. 387. - Acela care, în scopul de a pune în circulaţie, primeşte, dobândeşte sau deţine moneta falsificata, cunoscută de el ca atare, comite delictul de dobîndire a monetei falsificate şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2 la 7 ani, amenda dela 5.000 la 10.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 5 ani. Dacă culpabilul primeşte moneta falsificata, dela autorul sau complicele falsificării, ori dela intermediarul lor, pedeapsa este închisoarea corecţională dela 4 la 9 ani, amenda dela 5.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 6 ani. Art. 494. - Acela care, într'un mod susceptibil de a alarma, ameninta o persoană cu săvîrşirea unei infracţiuni sau cauzarea unui prejudiciu, întrucât faptul nu ar constitui o infracţiune mai grava, comite delictul de ameninţare şi se pedepseşte, la plângerea părţii vătămate, cu închisoare corecţională dela 1 la 6 luni. Pedeapsa este închisoarea corecţională dela 1 la 3 ani, în următoarele cazuri: 1. Dacă ameninţarea este însoţită de o cerere pentru depunerea unei sume de bani sau a oricărei alte valori în anumit loc sau timp; 2. Dacă este însoţită de semne simbolice sau alte mijloace spre a face sa creadă ca ameninţarea vine din partea unei puternice asociaţii secrete adevarata sau inchipuita; 3. Dacă se ameninta cu moartea, cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, ori cu incendiul; 4. Dacă infractorul a simulat prin orice mijloace o calitate oficială sau a întrebuinţat un ordin falsificat al unei autorităţi publice; 5. Dacă ameninţarea s'a făcut de o persoană travestită sau mascată; 6. Dacă ameninţarea s'a făcut cu arme. În cazurile prevăzute de alin. 2, punctele 1, 2, 4, 5 şi 6, acţiunea penală nu se stinge prin împăcarea părţilor. Art. 512. - Acela care, prin orice mijloace, aduce atingere onoarei sau reputaţiei unei persoane sau o expune batjocurii, întrucât nu ar fi cazul prevăzut de art. 507, 508 şi 510, comite delictul de injurie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională pînă la doua luni sau amenda dela 2.000 la 3.000 lei. Art. 535. - Acela care, făcînd parte din echipajul unui vas, săvârşeşte pe cont propriu, în marea libera, prin violenta sau ameninţare, acte de pradare în scopul de a rapi un alt vas sau bunurile de pe el, comite delictul de piraterie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 3 la 6 ani. Cînd faptul este însoţit de loviri asupra personalului vasului sau călătorilor, ori a cauzat acestora vreo vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, pedeapsa este munca silnica dela 7 la 12 ani şi degradarea civică dela 5 la 8 ani, iar dacă s'a comis vreun omor sau s'a rapit ori s'a distrus vasul, pedeapsa este munca silnica pe viaţa. Se considera piraterie şi se pedepseşte cu aceiaşi pedeapsa şi după distincţiunile de mai sus: 1. Faptul săvârşit chiar de personalul vasului sau de persoanele aflate pe vas, în contra vasului, în scopul sus arătat; 2. Faptul de a provoca, prin orice mijloace, naufragiul sau esuarea unui vas, în scopul de a-şi însuşi incarcatura lui sau de a prada pe călători. Art. 536. - Dispoziţiunile din articolul precedent se aplică şi cînd crima sau delictul de piraterie s'a săvârşit între aeronave sau între acestea şi vase. Art. 537. - Acela care, avînd în posesia sau detenţiunea sa, sub un titlu, un lucru mobil al altuia, şi-l însuşeşte sau dispune de abuz de încredere şi se pedepseşte cu închisoarea corecţională dela 6 luni la 3 ani, amenda dela 2.000 la 5.000 lei şi interdicţie corecţională dela 6 luni la 1 an. Acţiunea penală se poate pune în mişcare numai prin plângerea prealabilă a părţii vătămate şi se stinge prin împăcarea părţilor. Art. 582. - Se pedepsesc cu amendă dela 50 la 2.000 lei acei cari vor calca regulamentele şi ordonanţele întemeiate pe lege, în cazul cînd acestea nu prevăd nicio pedeapsa. Art. 583. - Se pedepsesc cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna şi amenda dela 500 la 2.000 lei; 1. Hotelierii, hangiii şi alţi asemenea locatari, cari nu pun în vedere călătorilor, în termenul fixat de autorităţi, să facă declaraţia de identitate cerută de lege, sau nu înscriu în registre numele, prenumele şi data intrării sau iesirii persoanelor pe cari le au în gazda sau care, la refuzul călătorilor de a face declaraţiile legale, nu denunta cazul, în 24 ore, autorităţilor în drept, precum şi acela care nu înfăţişează asemenea registre autorităţilor competente, cînd li se cer; 2. Aceia care nu-şi declara numele, profesia şi domiciliul în registrul menţionat în alineatul precedent, atunci cînd li s'a prezentat sau cînd dau indicaţii false, dacă faptul nu ar constitui o infracţiune mai grava; 3. Restauratorii, carciumarii, birtasii, cafegii şi alţi asemenea care ingaduesc clienţilor sa stea în localurile lor de consumaţie sau îi ascund, după orele fixate pentru închidere, ori împiedica organele autorităţilor sa controleze sau sa instrumenteze atari abateri; 4. Acei care executa, fără permisiunea autorităţii militare sau maritime şi fără intentiune frauduloasă, fotografii, ridicari de planuri sau lucrări topografice, în zona interzisă sau în stabilimente militare sau maritime; 5. Acei care trec fără autorizaţie şi fără just motiv peste bariere, ziduri, garduri, uluci, santuri, talazuri de fortificatiuni, îngrădiri de terenuri, aparţinînd administraţiunii militare sau care sînt în posesiunea ei şi unde intrarea este interzisă; 6. Proprietarul de automobil sau de orice alt vehicul cu motor, care angajează un conducător de masina, care nu are sau căruia i s'a ridicat dreptul de a conduce, precum şi proprietarul sau conducătorul care conduc fără drept. Art. 584. -
14. i) Se pedepseşte cu amendă dela 50 la 2.000 lei: 1. Conducătorul de orice vehicul sau de animale de povara care nu tine în mod reglementar numai o parte a strazii sau a drumului astfel ca cealaltă parte sa rămînă libera pentru trecerea altora, precum şi acel conducător de vehicul cu tracţiune animala, sau de animale de povara, care nu sta, în timpul mersului sau stationarii, lîngă animalele sale; 2. Acela care conducand un vehicul, pe străzi sau drumuri, nu tine rândul sau mana prea iute, precum şi biciclistii şi conducătorii de orice vehicul care circulă pe trotuare sau porţiuni de drum rezervate pietonilor; 3. Conducătorul oricărui vehicul care nu are luminile cerute de regulamente sau nu le întrebuinţează în conformitate cu acele regulamente; 4. Conducătorul de vehicule care nu are numărul reglementar le vehiculului sau; 5. Acela care nu îngrijeşte de curăţenia strazii, cînd îi este impusa aceasta obligaţie.
15. ii) Se pedepseşte cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna şi amenda dela 500 la 2.000 lei: 1. Acela care deslipeste, rupe sau distruge, în orice mod, afisele, extrasele de hotărîri, ordonanţele, imprimatele, desenurile sau manuscrisele lipite din ordinul autorităţilor sau cu autorizaţia lor, în locurile anume destinate; 2. Acela care deţine în pravalie sau întrebuinţează alte greutăţi sau măsuri decât cele prevăzute de lege, fără ca prin aceasta sa fi cauzat vreun prejudiciu; 3. Acela care refuza sa primească, pe valoarea lor, monete care au curs legal în Stat; 4. Acela care întrebuinţează sau face să se întrebuinţeze în învăţămînt cărţi sau mijloace didactice de învăţămînt, prohibite de autoritatea superioară şcolară; 5. Acel consumator care, după ora legală a închiderii localului, la invitaţia patronului sau autorităţii, refuza sa plece; 6. Acela care fiind somat de un funcţionar sau de un reprezentant al autorităţii, care se legitimează şi care se afla în exercitiunii, refuza de a declara numele, profesia, domiciliul sau alte indicaţii asupra identităţii, sau care da indicaţii false, întru cat faptul nu ar constitui o infracţiune mai grava. Art. 585. -
16. i) Se pedepseşte cu amendă dela 50 la 2.000 lei: 1. Acela care, din nesocotinta, pune pe ferestre, balcoane sau orice alte locuri asemănătoare, lucruri care, prin căderea lor, pot rani sau murdari pe trecatori. Dacă autorul faptei nu este cunoscut, se pedepseşte proprietarul sau posesorul clădirii, cînd nu a făcut toate diligenţele ca sa împiedice faptul; 2. Acela care lasă libere animalele sale periculoase sau nu ia măsurile cerute de regulamente în privinta lor; 3. Acela care lasă fără paza sau în libertate, în locuri neîngrădite sau în locuri publice, animale de tracţiune, povara sau calarie, precum şi acela care le conduce fără pricepere sau le încredinţează unei persoane neexperimentate, ori prin felul cum le conduce, le atîta sau sperie şi dacă din aceste fapte rezultă un pericol pentru siguranţa publică; 4. Acela care conduce, în mod periculos pentru siguranţa persoanelor sau lucrurilor, vehicule cu tracţiune animala prin locuri publice.
17. ii) Se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 10 zile la o luna şi amenda dela 500 la 2.000 lei: 1. Acela care împiedica circulaţia pe străzi, drumuri sau pieţe publice punând pe ele, fără neaparata trebuinta, materiale sau orice alte lucruri care stanjenesc sau împiedica libera trecere, precum şi acela care nu aseaza semne sau bariere pentru a inlatura pericolul sau nu îngrijeşte a lumina noaptea materialele ce a ingramadit ori gropile sau şanţurile ce a scăpat pe rampe, străzi, drumuri sau pieţe publice; 2. Acela care, în mod arbitrar, ridica sau desfiinţează semnele arătate în alineatul precedent; 3. Acela care din proprie iniţiativă stinge lampile care servesc la iluminatul public, ridica sau desfiinţează aparate sau semne, altele decât cele arătate la pct. 2, destinate unui serviciu public; 4. Acela care nu se supune ordinului dat de către autoritatea competentă, ca sa repare sau sa darime ziduri sau clădiri care ameninta cu prăbuşirea; 5. Acela care lasă sa umble liber un nebun ce este sub paza sa, sau nu anunta imediat autoritatea cînd nebunul a scăpat de sub paza sa; 6. Acela care, fiind autorizat sau obligat sa întreţină un ponton, pod umblator sau bac, nu ia toate măsurile prescrise de autorităţi sau care sînt necesare, pentru ca în timpul utilizării lor personale, animalele sau lucrurile să fie la adapost de orice pericol; 7. Conducătorul oricărui vehicul cu tracţiune mecanică care nu respecta viteza permisă şi afişată vizibil de autorităţi, precum şi acela care nu micşorează viteza sau nu opreşte cînd pe drumul public vede ca apropierea vehiculului produce spaima animalelor de tracţiune sau de calarie. În caz de recidiva, pe lîngă pedeapsa cuvenită, se poate aplica şi măsura de siguranţă a interdicţiei profesiunii sau a dreptului de conducere pe timp de 2 luni la 1 an; 8. Acela care calca prescripţiunile luate de autorităţi, spre a împiedica isbucnirea incendiului, precum şi acela care după isbucnire calca măsurile luate de autorităţi pentru a-l stinge sau pentru a menţine ordinea şi siguranţa. 9. Acela care tine deschis localul de spectacol public sau de întruniri, fără sa observe prescripţiunile cerute pentru proteguirea siguranţei publicului. Art. 586. - Se pedepseşte cu închisoare politienesca dela 1 la 15 zile şi amenda dela 50 la 1.500 lei: 1. Acela care, fără a incunostiinta autoritatea competentă în timp de 3 zile, sau fără a obţine autorizarea ei, primeşte în paza sa o persoană pe care o ştie ca este atinsa de alienatie mintală sau, după ce a primit-o, o lasă libera; 2. Acela care nu îngrijeşte să se ţină în buna stare, să se repare sau să se curete coşurile sau orice alt loc unde se face foc. Art. 587. -
18. i) Se pedepseşte cu amendă dela 50 la 2.000 lei: 1. Acela care, în scopul de a vinde imprimate, ziare sau orice alte mărfuri, pe strada sau în orice alt loc public, turbura prin strigate liniştea locuitorilor în timpul obişnuit pentru odihna lor; 2. Acela care cauzează sau contribuie a cauza sgomot sau larma, noaptea, turburand astfel liniştea locuitorilor, prin tipete, cantece sau petreceri cu lautari; 3. Conducătorul de automobil care, în contra regulamentului de circulaţie sau fără o justa necesitate, prin instrumente sonore sau prin manevrarea motorului, face astfel sgomot, încît turbura liniştea locuitorilor.
19. ii) Se pedepseşte cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna şi amenda dela 500 la 2.000 lei: 1. Acela care calca ordinul autorităţii prin care se opreşte de a se trage cu armele de foc în oraş sau comuna, sau se interzic focuri de artificii de orice natura, sau acela care turbura ordinea în localuri publice; 2. Acela care, prin tragerea clopotelor sau orice alte semnale de pericol, ştiind că nu este niciun motiv serios de a face uz de ele, turbura liniştea locuitorilor, induce în eroare autorităţile sau produce panica. Art. 588. - Se pedepseşte cu închisoare politieneasca dela una la 15 zile şi cu amendă dela 50 la 1.500 lei, părintele, tutorul sau supraveghetorul, care n'a luat toate măsurile ce i-au stat în putinta spre a împiedica vagabondajul minorului mai mic de 18 ani, pus sub autoritatea sau supravegherea sa. Art. 589. - Se pedepseşte cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna şi amenda dela 500 la 2.000 lei: 1. Medicul care, în timpul unei epidemii, refuza fără just motiv, la cererea autorităţii, pe teritoriul unde îşi exercită profesiunea, sa dea primele ajutoare persoanelor atinse de boale epidermice; 2. Moasa, farmacistul, dentistul, medicul şi veterinarul, care în cazuri urgente, fără just motiv, refuza sau întârzie sa presteze serviciile solicitate de autorităţi sau de particulari; 3. Acela care practica arta de a vindeca fără a întruni condiţiunile legale pentru exercitarea profesiunii de medic, afară de cazurile prevăzute de legea sanitară, sau dacă faptul nu constitue o infracţiune mai grava; 4. Proprietarul unui vehicul destinat transportului public de persoane, cu care s'a transportat o persoană atinsa de o boala contagioasa şi care, cunoscînd aceasta, a continuat sa întrebuinţeze vehiculul pentru transportul public fără sa-l fi dezinfectat la serviciul sanitar respectiv. Art. 590. -
20. i) Se pedepseşte cu amendă dela 50 la 2.000 lei: 1. Acela care arunca înaintea locuinţei sau gradinei sale, sau în imprejurimi, sau tine în acestea, lucruri, gunoaie sau orice alte murdarii de natura a vătăma prin căderea sau mirosul lor, sănătatea publică; 2. Acela care nu ingroapa animalele sau păsările moarte ce-i aparţin şi le arunca în curte, pe străzi, pieţe sau locuri virane.
21. ii) Se pedepseşte cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna şi amenda dela 500 la 2.000 lei: 1. Acela care arunca în fântâna, apeduct, apa curgătoare sau izvor, ce servesc la alimentarea cu apa potabilă, un obiect sau substanţe murdare; 2. Acela care vinde băuturi sau alimente alterate ori în condiţiuni nehigienice sau vinde fructe crude nerespectand prescripţiile sanitare. Art. 591. -
22. i) Se pedepseşte cu amendă dela 50 la 2.000 lei: 1. Acela care, făcînd baie în public, fără costum, se comporta astfel încît prin aceasta jigneste simtul de pudoare publică; 2. Acela care apare în public într'o stare de beţie ce provoacă scandal, precum şi acela care cu voinţa imbata pe altul, fie procurandu-i băutura, fie făcînd prinsoare de a bea el o anumită cantitate.
23. ii) Se pedepseşte cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna şi amenda dela 500 la 2.000 lei: 1. Carciumarul care a servit băutura alcoolică unei persoane mai mica de 16 ani, sau unei persoane în vădită stare de ebrietate. Art. 592. - Se pedepseşte cu amendă dela 50 la 2.000 lei: 1. Acela care atîta ori nu opreşte cainele sau cînd se da la trecatori, chiar dacă nu le-a cauzat vre-o vătămare; 2. Acela care arunca asupra unei persoane pietre sau alte lucruri solide sau lichide, murdare, iritante sau corosive, dacă faptul nu constitue o infracţiune mai grava. Art. 593. - Se pedepseşte cu amendă dela 50 la 2.000 lei, acela care în public săvârşeşte acte de cruzimi sau torturi faţă de animale. Se considera de asemenea acte de cruzimi sau de tortura dacă sînt săvîrşite în public: 1. Supunerea animalelor la poveri mai presus de puterile lor sau la oboseli excesive; 2. Întrebuinţarea animalelor la munci pentru care sînt inapte din cauza vârstei, bolii, infirmităţii sau rănilor; 3. Părăsirea animalelor infirme, ranite sau bolnave; 4. Bataia cu nesocotinta; 5. Inteparea sau imboldirea animalelor cu instrumente sau unelte ascutite pentru a le stimula la munca sau la mers, ori pentru a le face să se ridice cînd sînt căzute, ranite sau bolnave; 6. Transportul de păsări sau alte animale mici, legate de picioare şi atarnate cu capul în jos; 7. Întrebuinţarea animalelor la jocuri sau spectacole publice ce comporta suferinţe sau cruzimi; 8. Supunerea animalelor, fie chiar în scop ştiinţific sau didactic, la experienţe de natura a provoca mila sau desgustul, cu excepţia experientelor făcute în clinicile universitare şi institutele ştiinţifice de specialitate, sub stricta supraveghere şi răspundere a profesorului sau directorului institutului; 9. Taierea animalelor pe străzi sau în alte locuri publice prin natura lor. Art. 594. - Se pedepseşte cu amendă dela 500 la 2.000 lei, acela care: 1. Săvârşeşte vreunul din actele prevăzute în alineatele 1 şi 2 pct. 1, 2, 4 şi 5 ale art. 593, fără sa existe condiţia publicităţii; 2. Dreseaza animale prin mijloace barbare; 3. Distruge cuiburile pasarilor folositoare. Art. 595. -
24. i) Se pedepseşte cu amendă dela 50 la 2.000 lei: 1. Acela care da drumul sau lasă sa alerge animale de tracţiune, povara sau calarie, în locuri unde circula sau stationeaza publicul; 2. Conducătorul de automobil care, atunci cînd drumul, soseaua sau strada este plină de noroi sau apa, nu conduce incet, spre a feri pe pietoni şi îi stropeste; 3. Acela care, fără drept, intră în grădinile, livezile sau viile altuia şi mananca din fructe; 4. Acela care fără intenţie, prin orice mijloace, cauzează moartea sau ranirea animalelor altuia; 5. Acela care, fără a fi autorizat, ridica de pe drumurile publice, brazde, pavaj, pietriş, nisip sau pămînt, ori acela care ia asemenea lucruri de pe locurile ce sînt proprietatea altuia; 6. Acela care, prin orice mijloace, murdăreşte vreun lucru mobil sau imobil, aparţinînd în totul sau în parte altuia; 7. Acela care va arunca pietre sau alte lucruri tari ori gunoae pe casele, pe zidurile sau în grădinile ori împrejurimile streine.
25. ii) Se pedepseşte cu închisoare politieneasca dela 10 zile la 1 luna şi amenda dela 500 la 2.000 lei: 1. Acela care fabrica chei sau orice fel de instrumente care pot fi întrebuinţate la închidere sau deschidere şi le încredinţează altor persoane decât celor ce au dreptul să se servească de ele sau le vinde oricui; 2. Acela care deschide incuetori de orice fel la cererea unei persoane, fără să se încredinţeze dacă este proprietara sau posesoarea locului ori lucrului; 3. Acela care fabrica chei, după tipar de ceara sau altfel de material, la comanda unei alte persoane decât aceea pe care o ştie ca are dreptul sau le încredinţează unei alte persoane; 4. Acela care refuza, fără just motiv, sa dea ajutorul ce i s'a cerut în caz de innec, inundaţie, incendiu, tâlhărie sau orice alt caz de pericol flagrant. Art. 596. -
26. i) Se pedepseşte cu amendă dela 500 la 2.000 lei: 1. Acela care jupoae coaja de pe copaci, ori frange cracile arborilor, duzilor ori pomilor de pe proprietatea altuia, ori de pe drumurile publice; 2. Acela care arunca în curtea, gradina, livada ori via altuia, păsări sau animale moarte ori resturi de cadavre; 3. Acela care ia pămînt, nisip sau piatra din loc strein fără voia celui în drept; 4. Acela care, fără învoirea celui în drept, coseste şi ia iarba ori culege frunze de dud sau orice alte materiale de hrana, ori de foc, de pe loc strein, cînd sînt în cantităţi mici care exclud ideea de furt; 5. Acela care, fără învoire, calca cu vitele, maşinile ori cu instrumentele sale locul vecinului, cu prilejul facerii lucrărilor agricole de pe terenul sau; 6. Acela care, fiind din localitate şi cerandu-i-se concursul refuza, fără motiv, sa ajute pe gradinarul sau pe proprietarul în drept, sa prinda şi sa aducă la oborul comunal vitele prinse pe loc străin; 7. Acela care împiedica urmărirea sau prinderea albinelor altuia, în timpul roitului, sau în termen de 48 ore dela roitul lor; 8. Acela care, făcînd foc pe terenul sau, ori pe marginea drumului îl lasă nestins, la plecare, ori seara, chiar dacă prin aceasta n'ar pricinui niciun rau nimănui; 9. Acela care, fără drept, calca sau vătăma cu piciorul, cu vitele sau cu orice vehicul, holdele altuia, precum şi acela care, fără drept, introduce vite la pascut pe loc străin.
27. ii) Se pedepseşte cu închisoare politieneasca dela 10 zile la o luna şi amenda dela 500 la 2.000: 1. Acela care, în timpul muncilor agricole, pune în orice chip în stare de a nu putea funcţiona orice fel de maşini agricole ale altuia; 2. Acela care nu executa dispoziţiunea autorităţii de a-şi îngrădi locurile pe care se afla fantani, cînd sînt părăsite sau orice fel de gropi, care pun viaţa oamenilor sau animalelor în primejdie; 3. Acela care, fără drept, schimba ori distruge semnele de oprirea drumurilor sau semnele pentru arătarea drumurilor sau numirea localităţilor, puse de cei în drept; 4. Acela care împiedica pe cei în drept sa ia zalog dela cei prinsi asupra unui fapt oprit de lege, ori îi împiedica sa prinda, sa conducă, sau sa inchida vitele aflate fără paza sau găsite pe locuri ce nu aparţin proprietarului vitelor. Art. 604. - În caz de stingere prin prescripţie a incriminării sau a pedepselor pronunţate, dacă termenele stabilite prin prezentul cod sînt diferite de cele stabilite prin legile anterioare, se aplică prescripţiunilor în curs dispoziţiunile cele mai favorabile, ţinându-se seama de timpul scurs sub imperiul legii anterioare. Actele intreruptive de prescripţie, împlinite sub legea anterioară, păstrează efectele lor şi sub legea noua."

Se introduce în codul penal după art. 327, art. 327 bis, cu următoarea redactiune: "Art. 327 bis. - Acela care prin viu grai, prin scris sau prin alte mijloace de manifestare, atinge în orice mod, pe motiv de rasa, limba, cult sau religie, onoarea sau prestigiul unei naţionalitati conlocuitoare sau unei persoane, comite delictul de injurie rasială şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi interdicţie corecţională dela 6 luni la 2 ani. La fel se pedepseşte şi acela care aplica sau contribuie la aplicarea unor tratamente diferentiare pe temeiul de rasa, limba, religie sau naţionalitate, cu ocazia angajării în funcţiuni publice sau particulare sau în exercitarea unor asemenea funcţiuni, precum şi în orice alte împrejurări."

Dispoziţiunile privitoare la pedeapsa cu moartea din Cartea IV-a, precum şi articolele 305, 333 şi 334, se abroga.

Dispoziţiunile prevăzute de legea prezenta nu se aplică proceselor în curs de judecată sau definitiv judecate, în afară de dispoziţiunile referitoare la art. 236, 250 şi 251 cod penal, care se aplică proceselor în curs de judecată.

Se abroga legile Nr. 336 din 10 Aprilie 1941, 587 din 24 Iunie 1941, 978 din 8 Noemvrie 1941, 785 şi 786 din 23 Octomvrie 1942 şi 653 din 15 August 1945.

Dispoziţiunile legii de faţa intră în vigoare pe data de 1 Martie 1948.

Ministerul Justiţiei este autorizat sa republice textul integral al codului penal, cuprinzînd modificările şi completările aduse. Minimul şi maximul amenzilor prevăzute de cod se vor trece în lei stabilizati, potrivit normelor legale în vigoare, prevăzute în deciziunea Nr. 64 a Comisiunii pentru redresarea economică şi stabilizarea monetara, publicată în Monitorul Oficial din 29 Septemvrie 1947, prin dublarea amenzilor prevăzute în codul penal din 18 Martie 1936. De asemeni, se vor dubla sumele prevăzute de art. 54, alin. 7, 64 alin. 2, 81 alin. 1, 574 alineatul penultim şi 603 alin. 2. Dispoziţiunile legii Nr. 817 din 18 Noemvrie 1939, sînt aplicabile cu privire la editarea şi vînzarea codului penal. Votată de Adunarea Deputaţilor, în şedinţa dela 20 Decemvrie 1947. ────────────────