Legea nr. 57/1968

Consiliile populare sînt organe locale ale puterii de stat, alese prin vot universal, egal, direct şi secret, prin care poporul exercita puterea de stat în judeţe, municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia, celelalte municipii, oraşe, oraşe şi comune. În înfăptuirea prevederilor constituţionale, potrivit cărora puterea poporului se întemeiază pe alianta muncitoreasca-taraneasca, consiliile populare asigura dezvoltarea şi întărirea unităţii clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualitatii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. Întreaga activitate a consiliilor populare se desfăşoară pe baza autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare şi are drept scop întărirea orinduirii socialiste, afirmarea principiilor socialismului în toate localităţile tarii, buna gospodărire a resurselor materiale şi de muncă, dezvoltarea forţelor de producţie şi diversificarea economiei locale, creşterea continua a bunastarii materiale şi culturale a poporului, asigurarea libertăţii şi demnităţii omului, afirmarea multilaterala a personalităţii umane, promovarea consecventa a eticii şi echităţii socialiste. Consiliile populare desfăşoară o larga munca de educare a maselor în spiritul devotamentului faţă de patrie şi cauza socialismului, al internationalismului socialist şi solidarităţii cu oamenii muncii de pretutindeni.

Consiliile populare îşi desfăşoară activitatea sub conducerea Partidului Comunist Roman, forta politica conducatoare a întregii societăţi.

Consiliile populare sînt organizare şi îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului centralismului democratic, principiu fundamental al organizării întregii activităţi de stat în Republica Socialistă România. Consiliile populare promovează în viaţa economică, socială şi de stat, pe plan local, principiul muncii şi conducerii colective. Consiliile populare rezolva problemele de interes local în concordanta cu interesele generale ale tarii. Ele au obligaţia fundamentală de a asigura aplicarea Constituţiei şi legilor tarii, de a combate orice tendinte de nesocotire a prevederilor legale, de a acţiona pentru cunoastrea şi respectarea legilor, întărirea legalităţii socialiste, înlăturarea birocratismului şi formalismului. Consiliile populare exercita, în unităţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, controlul în toate domeniile de activitate, în vederea instaurării spiritului de responsabilitate şi de disciplina în munca, de combativitate revolutionara, solicitudine şi operativitate în rezolvarea cerinţelor şi propunerilor cetăţenilor.

Consiliile populare îşi întemeiază activitatea pe principiile democraţiei socialiste, asigurind participarea nemijlocită a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie, la dezbaterile pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti şi la înfăptuirea hotărîrilor şi măsurilor ce s-au luat. Consiliile populare supun dezbaterii adunărilor cetăţenilor problemele de baza ale dezvoltării economico-sociale a localiatilor şi le prezintă, periodic, rapoarte asupra activităţii desfăşurate. Consiliile populare sînt obligate sa organizeze, semestrial, adunări ale cetăţenilor, în cadrul cărora primaii comunelor, oraşelor, municipiilor, precum şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, vor prezenta rapoarte cu privire la hotărîrile adoptate, executarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor edilitar-gospodăreşti, asigurarea aprovizionarii populaţiei, întreţinerea şi gospodărirea fondului locativ, repartizarea locuinţelor în condiţiile prevăzute de lege, soluţionarea propunerilor, sesizarilor şi reclamatiilor, aducind la cunoştinţa opiniei publice modul de îndeplinire a hotărîrilor şi măsurilor adoptate. Adunările cetăţeneşti se vor organiza pe comune, oraşe, municipii sau judeţe, după cum urmează:

1. a) în comune, adunări generale ale cetăţenilor: în cadrul comunelor mai mari, adunările se organizează pe sate;
2. b) în oraşe şi municipii, adunări cetăţeneşti pe cartiere, cu participarea deputaţilor, comisiilor permanente, comitetelor de cetăţeni, ale asociaţiilor de locatari, precum şi a reprezentanţilor oamenilor muncii din întreprinderi şi alte unităţi economice şi sociale;
3. c) în judeţe, adunări cetăţeneşti, cu participarea deputaţilor, comisiilor permanente, primarilor comunelor, oraşelor şi municipiilor, reprezentanţilor oamenilor muncii din întreprinderi şi ale unităţii economice şi sociale, precum şi ai cetăţenilor din numicipii, oraşe şi comune din cadrul judeţului. Desemnarea reprezentanţilor cetăţenilor se face de către comitetele de cetăţeni şi se afişează la consiliul popular cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării. În cadrul adunărilor, cetăţenii au dreptul de a pune întrebări, de a cere explicaţii asupra oricăror probleme, de a participa la discuţii şi de a face propuneri. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare sînt obligate de a aduce la cunoştinţa publică, cu cel puţin 3 zile înainte, data la care are loc adunarea cetăţenilor.

Consiliile sînt obligate sa informeze permanent cetăţenii prin presa, afisaj, staţii de radioficare, alte mijloace de informare în masa, asupra activităţii desfăşurate şi hotărîrilor adoptate cu privire la dezvoltarea economico-socială a unităţilor administrativ-teritoriale în care sînt alese, precum şi cu privire la celelalte sarcini ce le revin în buna gospodărire şi administrare a localităţilor, în rezolvarea problemelor legate de viaţa şi activitatea cetăţenilor.

În exercitarea tuturor atribuţiilor ce le revin, consiliile populare aplica principiile autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, asigura, în concordanta cu prevederile mecanismului economico-financiar, folosirea cu maxima eficienta a mijloacelor materiale şi financiare ce le sînt încredinţate, dezvoltarea continua şi buna gospodărire a localităţilor, creşterea veniturilor proprii şi, pe aceasta baza, autofinantarea comunelor, oraşelor şi judeţelor.

Consiliile populare intaresc şi dezvolta legăturile cu organele locale ale Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, în vederea mobilizării oamenilor muncii la realizarea sacinilor de plan şi la desfăşurarea acţiunilor pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi la activitatea de sistematizare şi buna gospodărire a municipiilor, oraşelor şi comunelor. Consiliile populare intaresc legăturile cu organizaţiile de masa şi obşteşti şi acorda acestora sprijin în îndeplinirea sarcinilor ce le revin.

Consiliile populare infaptuiesc pe plan local politica naţionala marxist-leninista a partidului şi statului, asigurind tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, deplina egalitate în drepturi, în toate domeniile vieţii economice, politice, juridice, sociale şi culturale. În unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română, în organele locale ale puterii de stat şi în organele locale ale administraţiei de stat sînt aleşi şi oameni ai muncii din rindul acestor naţionalitati. Organele locale folosesc oral şi scris şi limba naţionalităţii respective şi fac incadrari de personal din rindul acesteia sau al altor cetăţeni care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei locale.

Consiliile populare, în exercitarea puterii de stat pe plan local, dispun de o larga autonomie. Ele conduc şi răspund de întreaga activitate locală de stat, asigurind dezvoltarea planificata, multilaterala, economică, social-culturală şi edilitar-gospodareasca a unităţilor administrativ-teritoriale în care sînt alese, apărarea proprietăţii socialiste. Consiliile populare organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate de dezvoltare economico-socială planificata din unităţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, avînd rapsunderea directa pentru înfăptuirea planului economico-social local şi a bugetului local: urmăresc folosirea intensiva a capacităţilor de producţie, asigurarea forţei de muncă şi justa repartizare a acesteia, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii; acţionează pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan de către toate unităţile economice, indiferent de subordonarea acestora. Consiliile populare organizează înfăptuirea programului de sistematizare în vederea aasigurarii dezvoltării municipiilor, oraşelor şi comunelor ca unităţi administrativ-teritoriale complexe. Consiliile populare asigura ocrotirea drepturilor cetăţenilor şi menţinerea ordinii publice.

Consiliile populare analizează problemele economice şi social-culturale de interes local şi cele de interes republican din cuprinsul unităţilor administrativ-teritoriale în care sînt alese şi, după caz le rezolva sau fac propuneri organelor competente pentru soluţionarea acestora, participind la elaborarea măsurilor corespunzătoare. În cazul în care, în rezolvarea unor porbleme de interes republican ce privesc activitatea de stat pe plan local, opinia consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti se deosebeşte de cea a unui organ central, va fi informat Consiliul de Stat.

Consiliile populare examinează şi rezolva, împreună cu organele de stat, unităţile economice şi instituţiile social-culturale care nu le sînt subordonate, toate problemele de interes comun referitoare la dezvoltarea multilaterala a judeţelor, municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Consiliile populare răspund de întreaga activitate de producţie agricolă, de buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor agricole, de folosirea raţională şi eficienta a fondului funciar, creşterea producţiei vegetale şi animale; controlează şi sprijină activitatea unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, precum şi a gospodariilor populaţiei din unităţile administrativ-teritoriale în care sînt alese şi adopta măsuri corespunzătoare. Consiliile populare rapsund de aprovizionarea ritmica şi de buna servire a populaţiei, în care scop asigura controlul şi îndrumarea unitară a întregii reţele de stat şi cooperatiste de desfacere a produselor de prestări de servicii.

Consiliile populare, în exercitarea atribuţiilor lor, adopta, cu respectarea legii, hotărîri. Hotărîrile consiliilor populare sînt obligatorii în unităţile administrativ-teritoriale în care sînt alese.

Îndrumarea şi controlul general al activităţii consiliilor populare sînt exercitate de Marea Adunare Naţionala. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naţionale, activitatea consiliilor populare este indrumata şi controlată de către Consiliul de Stat. Consiliile populare îndrumă şi controlează activitatea consiliilor populare ierarhic inferioare. În exercitarea controlului, organele ierarhic superioare ale puterii de stat au dreptul sa analizeze actele ilegale ale organelor subordonate lor.

Consiliile populare judeţene, al municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, precum şi celea ale municipiilor, aleg comitete executive, iar consiliile populare ale oraşelor şi comunelor aleg birouri exercutive dintre deputaţii lor.

Comitetele executive sau, după caz, birourile executive sînt organe locale ale administraţiei de stat cu competenţa generală în unităţile administrativ-teritoriale în care funcţionează, fiind subordonate consiliilor populare care le-au ales, precum şi consiliilor populare ierarhic superioare şi comitetelor sau, după caz, birourilor executive ale acestora.

Activitatea comitetelor şi a birourilor executive ale consiliilor populare este condusă şi controlată de către Consiliul de Miniştri. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare conduc, îndrumă şi controlează activitatea comitetelor şi birourilor executive ierarhic inferioare.

Consiliile populare coordoneeaza întreaga activitate de dezvoltare economică şi socială din judeţe, municipii, oraşe şi comune potrivit principiului autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, asigurind participarea nemijlocită a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, în calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari, la înfăptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare armonioasă, multilaterala, a tuturor judeţelor şi localităţilor.

Pentru realizarea sarcinilor deosebite ce le revin în dezvoltarea economică, social-culturală şi edilitar-gospodareasca a judeţelor şi localităţilor consiliile populare trebuie să-şi întemeieze întreaga activitate pe întărirea continua a legăturii cu cetăţenii, pe consultarea larga a acestora, pe stimularea iniţiativei şi pe participarea directa şi responsabilă a fiecărui cetăţean la înfăptuirea programului general de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de inaintare a României spre comunism.

În conformitate cu prevederile planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, consiliile populare răspund de elaborarea şi înfăptuirea planurilor de dezvoltare economico-socială în profil teritorial; organizează, îndrumă şi controlează îndeplinirea sarcinilor de plan de către toate unităţile economice, indiferent de subordonarea acestora. Consiliile populare iau măsuri pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, transporturilor, serviciilor şi celorlalte ramuri economice, pentru valorificarea deplina a resurselor locale, contribuind la creşterea potenţialului economic pe întreg teritoriul tarii, la ridicarea continua a calităţii vieţii tuturor cetăţenilor patriei.

Consiliile populare sînt obligate sa acţioneze cu fermitate pentru reducerea costurilor de producţie, creşterea productivitatii muncii, introducerea unui regim sever de economii, folosirea cu spirit gospodăresc a bazei materiale. În acest scop, iau măsuri pentru reducerea consumurilor de materiale, combustibili şi energie, utilizarea materialelor refolosibile şi recuperabile, creşterea gradului de valorificare a tuturor resurselor de materii şi materiale existente pe plan local.

Consiliile populare răspund, potrivit legii, de îndrumarea şi coordonarea întregii activităţi de industrie mica, parte integrantă a economiei socialiste, de buna organizare a activităţii unităţilor de producţie şi prestări de servicii, indiferent de subordonarea acestora, de valorificarea eficienta a resurselor materiale şi a forte de muncă de satisfacerea în cele mai bune condiţii a cerinţelor de produse şi prestări de servicii ale populaţiei. În scopul dezvoltării industriei mici, consiliile populare acţionează pentru cuprinderea în activitatea de producţie şi prestări de servici, în tot cursul anului, a forţei de muncă disponibilă. De asemenea, consiliile populare iau măsuri pentru colectarea şi valorificarea, în cadrul industriei mici, a tuturor resurselor materiale locale disponibile, materiilor prime şi materialelor refolosibile, pieselor şi subansambelor rezultate din dezmembrarea fondurilor fixe, bunurilor de folosinţă îndelungată şi de uz personal uzate, resurselor metalice, produselor chimice, materialelor lemnoase, textilelor şi pielariei, substanţelor reziduale agroalimentare rezultate din procesele de producţie sau de consum şi altele asemenea.

Consiliile populare asigura conducerea unitară a întregii aagriculturi din unităţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, în scopul creşterii producţiei agricole, sporirii contribuţiei agriculturii la dezvoltarea economiei naţionale şi la ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Consiliile populare iau măsuri şi răspund pentru apărarea, conservarea, ameliorarea şi folosirea integrală şi eficienta a pămîntului, principalul mijloc de producţie agricolă, pentru cultivarea tuturor suprafeţelor de teren din sectorul de stat, sectorul cooperatist şi gospodăriile populaţiei.

Consiliile populare asigura condiţiile necesare dezvoltării creşterii animalelor în vederea acoperirii cerinţelor sporite de consum ale populaţiei şi nevoilor de materii prime ale industriei; iau măsuri pentru buna gospodărire a întregii suprafeţe ocupate cu pajişti şi păşuni naturale, folosind întregul potenţial existent pentru continua dezvoltare a zootehniei.

Consiliile populare rapsund de satisfacerea în întregime a nevoilor de consum de legume, cartofi şi fructe în stare proaspăta, pe o perioadă cît mai amre în cursul anului, de constituirea stocurilor pentru toamna şi iarna, aprovizionarea industriei de conserve cu materii prime, precum şi de crearea disponibilităţilor pentru export.

Pentru creşterea contribuţiei gospodariilor populaţiei la sporirea producţiei agricole vegetale şi animale şi asigurarea nevoilor proprii de consum cu carne şi alte produse animaliere, consiliile populare iau măsuri ca toţi locuitorii din mediul rural şi urban care deţin terenuri agricole să le cultive şi sa crească animale şi păsări. Consiliile populare comunale, orăşeneşti şi municipale vor întocmi programe de creştere a animalelor şi pasarilor pentru fiecare gospodărie de pe raza administrativ-teritorială şi vor lua măsuri pentru creşterea producţiei pe suprafeţele destinate bazei furajere, pe păşunile şi fîneţele naturale, pentru recoltarea, depozitarea şi conservarea întregii producţii de nutreturi, asigurind folosirea judicioasă a acesteia, astfel încît fiecare gospodărie să poată realiza obligaţia de a creşte animale şi păsări. Numărul de animale şi păsări ce pot fi crescute de fiecare gospodărie pentru nevoile proprii, vînzare la piaţa sau pentru contractari ori achiziţii este nelimitat. Consiliile populare comunale, orăşeneşti şi municipale vor cuprinde în programe sarcini concrete pentru fiecare gospodărie, pe baza consultării largi a cetăţenilor, stabilind numărul de animale şi păsări, producţia şi livrările de produse animaliere la fondul de stat, în corelare cu sarcinile de dezvoltare economico-socială ale unităţii teritorial-administrative. În mod corespunzător se vor stabili şi sarcini de cultivare a tuturor suprafeţelor, de plantare cu pomi şi arbuşti fructiferi, producţia agricolă ce se va obţine şi livrările de legume, cartofi, fructe şi alte produse agricole la fondul de stat. Programele de dezvoltare a efectivelor de animale şi de păsări se supun dezbaterilor adunărilor generale ale cetăţenilor din comune şi devin obligatorii pentru toţi locuitorii din mediul rural, după adoptarea lor de către consiliile populare.

Consiliile populare răspund, în conformtiate cu sarcinile de plan, de asigurarea resurselor necesare constituirii fondului de stat de cereale, legume, fructe, animale, păsări, lapte, oua şi celelalte produse agroalimentare vegetale şi animaliere, precum şi de acoperirea nevoilor de consum propriu al populaţiei din raza lor de activitate.

Consiliile populare răspund, în condiţiile legii, pentru buna gospodărire a pădurilor aflate în administrarea locală, pentru executarea lucrărilor prevăzute în amenajamentele silvice - lucrări de pepiniere proprii, împăduriri, refacere şi protecţie, îngrijirea arboretelor-, pentru paza pădurilor, exploatarea şi valorificarea masei lemnoase.

Consiliile populare iau măsuri şi rapsunde de aprovizionarea ritmica şi buna servire a populaţiei, dezvoltarea şi diversificarea gamei de produse şi servicii, îmbunătăţirea calităţii acestora, buna organizare şi aprovizionare a pieţelor agroalimentare, extinderea şi modernizarea reţelei comerciale, de alimentaţie publică şi a unităţilor prestatoare de servicii atît la oraşe cît şi la sate, în strinsa concordanta cu cerinţele populaţiei. Consiliile populare au obligaţia sa organizeze şi sa controleze activitatea comercială şi de prestări de servicii, să asigure repartizarea teritorială judicioasă a unităţilor comerciale şi prestatoare de servicii, precum şi a fondului de mărfuri pe localităţi şi sisteme comerciale; sa controleze şi sa sprijine activitatea cantinelor-restaurant, înfiinţarea, în condiţiile legii, a unor unităţi anexe în vederea bunei valorificari a resurselor şi aprovizionarii corespunzătoare a cantinelor-restaurant. Consiliile populare răspund de respectarea reglementărilor legale privind stabilirea de preţuri şi tarife pentru produsele şi serviciile ce le-au fost date în competenţa, precum şi pentru practicarea de preţuri maximale de mercurial, în limita cărora producătorii desfac produsele pe piaţa taraneasca, şi tarife maximale pentru serviciile prestate populaţiei de către meseriasi sau alţi prestatori particulari.

În scopul dezvoltării edilitar-gospodăreşti a localităţilor urbane şi rurale, consiliile populare răspund pentru buna organizare şi funcţionare a transportului în comun, întreţinerea reţelelor de alimentare cu apa, canalizare şi termoficare, modernizare şi întreţinerea drumurilor şi strazilor, salubritatea localităţilor, precum şi pentru realizarea altor lucrări cu caracter urbanistic şi edilitar-gospodăresc. Consiliile populare asigura înfăptuirea integrală a planului de construire a locuinţelor, cu respectarea riguroasă a sistematizării, asigurând execuţia lor la un nivel calitativ corespunzător, precum şi buna întreţinere şi administrarea fondului locativ. Consiliile populare iau măsuri pentru creşterea aportului cetăţenilor la soluţionarea problemelor pe care le ridica modernizarea, buna gospodărire şi infrumusetare a municipiilor, oraşelor şi comunelor, pentru sporirea contribuţiei acesstora la realizarea lucrărilor de drumuri, regularizări de albii, consolidări de maluri, alimentari cu apa, canalizari, amenajări de parcuri, spaţii verzi, locuri de joaca pentru copii, terenuri şi baze sportive simple, precum şi a altor lucrări asemănătoare.

Consiliile populare iau măsuri, potrivit legii, pentru protecţia mediului înconjurător, controlează modul cum unităţile socialiste îndeplinesc măsurile stabilite şi folosesc fondurile de investiţii destinate protejării şi îmbunătăţirii calităţii factorilor de mediu.

Consiliile populare răspund, în condiţiile legii, pentru satisfacerea cerinţelor de apa ale populaţiei şi economiei, valorificarea de noi surse de apa, folosirea raţională a apelor, protecţia acestora împotriva epuizarii şi poluarii, precum şi pentru amenajarea şi întreţinerea apelor de interes local şi apărarea împotriva inundaţiilor.

Consiliile populare răspund, potrivit legii, de asigurarea condiţiilor de folosire permanenta a arterelor de circulaţie, de executarea lucrărilor de modernizări, reparaţii şi întreţinere a acestora, de curateniea strazilor, de păstrarea şi întreţinerea dotărilor tehnico-edilitare şi gospodăreşti, a semnalizatoarelor rutiere şi a plantaţiilor, antrenînd în aceste acţiuni populaţia localităţilor.

Consiliile populare asigura îndrumarea întregii activităţi politico-educative şi culturale, desfăşurată în instituţiile de educaţie şi cultura, şcoli, cămine culturale şi alte unităţi, asigura buna organizare a Festivalului naţional "Cîntarea României" şi altor acţiuni cultural-educative, în scopul ridicării permanente a conştiinţei sociale a cetăţenilor, al formării omului nou, constructor al societăţii socialiste şi comuniste în România.

Consiliile populare asigura îndrumarea, controlul şi coordonarea învăţămîntului în unităţile administrativ-teritoriale în care sînt alese, urmărind buna organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ, dezvoltarea şi folosirea judicioasă a bazei materiale şi întărirea răspunderii personalului didactic pentru perfecţionarea continua, în raport cu cerinţele societăţii, a pregătirii pentru munca şi viaţa a tinerei generaţii. Totodată, vor lua măsuri pentru realizarea, în cadrul activităţii practice desfăşurate în şcoli şi licee, de produse industriale, îndeosebi bunuri de consum.

Consiliile populare răspund de aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce le revin în asigurarea sănătăţii populaţiei şi asistenţei sociale, de dezvoltarea şi modernizarea unităţilor sanitare şi utilizarea eficienta a bazei tehnico-materiale, precum şi de repartizare şi buna folosire a personalului medico-sasnitar, în scopul prevenirii şi combaterii imbolnavirilor, al intaririi continue a stării de sănătate a întregii populaţii.

Consiliile populare sînt obligate sa ia măsuri pentru cunoastrea şi aplicarea stricta a hotărîrilor de partid şi a legilor statului de către toţi cetăţenii, întărirea ordinii publice şi a disciplinei, apărarea avutului obştesc, a liniştii şi bunurilor cetăţenilor. Organele locale de militie şi celelalte organe care au sarcini în acest domeniu vor prezenta, periodic, consiliilor populare rapoarte cu privire la modul în care îşi aduc la îndeplinire atribuţiile legale ce le revin.

Pentru aplicarea ferma a noului mecanism economico-financiar în activitatea economico-socială pe plan local şi asigurarea autofinantarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, consiliile populare sînt obligate sa ia măsuri pentru buna gospodărire şi folosire a mijloacelor materiale şi financiare ce le sînt încredinţate şi sporirea continua a veniturilor proprii la bugetul local, prin dezvoltarea continua a industriei mici, a prestărilor de servicii, a activităţilor de gospodărire comunală, social-culturale şi a altor activităţi economice, precum şi prin participarea cetăţenilor, în spiritul eticii şi echităţii socialiste, la formarea veniturilor proprii ale localităţilor, în condiţiile prevăzute de lege. Consiliile populare rapsund de asigurarea desfăşurării de către fiecare unitate economică a unei activităţi rentabile, de sporirea beneficiilor şi întărirea regimului de economii în toate unităţile productive şi social-culturale, de punerea în valoare a tuturor surselor de sporire a veniturilor ce se realizează pe teritoriul lor, de utilizarea judicioasă a acestora, pentru îndeplinirea integrală a planului în profil teritorial, a bugetelor locale şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli ale tuturor unităţilor subordonate.

Consiliile populare sînt obligate sa valorifice energia, capacitatea creatoare şi iniţiativa tuturor oamenilor muncii în procesul de adoptare şi infaptuire a hotărîrilor, sa rezolve cu solicitudine şi operativitate toate problemele ridicate de cetăţeni, astfel încît întreaga lor activitate să fie strins legată de necesităţile reale ale populaţiei, reflectînd, în acest fel, aspiraţiile şi interesele oamenilor muncii în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Consiliile populare sînt obligate sa supună dezbaterii adunărilor cetăţenilor planurile în profil teritorial, bugetele de venituri şi cheltuieli ale localităţilor, toate problemele de baza privind dezvoltarea acestora şi să prezinte rapoarte asupra activităţii desfăşurate.

Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător şi în activitatea comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare.

Consiliile populare hotărăsc, potrivit legii, în toate problemele de stat pe plan local, exercitind următoarele atribuţii principale:

1. a) adopta planurile de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, pe baza sarcinilor ce decurg din planul naţional unic;
2. b) adopta bugetul local şi aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilesc impozitele şi taxele locale;
3. c) hotărăsc în problemele privind planul economico-social local şi bugetul local şi răspund de realizarea acestora; urmăresc înfăptuirea planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial; hotărăsc în probleme privind sistematizarea teritoriului şi a localităţilor, concetrarea obiectivelor economice, realizarea investiţiilor, dezvoltarea industriei mici, creşterea producţiei agricole, folosirea fondului funciar, gospodărirea apelor şi executarea lucrărilor privind amenajarea bazinelor hidrografice, dezvoltarea silviculturii, gospodărirea pădurilor şi pasiunilor comunale, gospodăria comunală şi locativă, protecţia mediului înconjurător, desfăşurarea activităţii comerciale şi de prestări de servicii, dezvoltarea activităţii de învăţămînt, cultura, snatate şi asistenţa socială, realizarea sarcinilor referitoare la apărarea naţionala;
4. d) aleg şi revoca comitetele sau birourile executive, aleg şi revoca pe oricare dintre membrii acestora;
5. e) stabilesc numărul comisiilor permanente, aleg şi revoca membrii acestora, conduc, îndrumă şi controlează activitatea lor;
6. f) examinează propunerile făcute în adunările cetăţenilor şi hotărăsc asupra modului în care urmează a fi rezolvate.
7. g) hotărăsc, potrivit legii, asupra revocării deputaţilor, pe baza propunerilor consiliilor locale ale Frontului Democraţiei şi Unităţile Socialiste: aproba, cu consultarea consiliilor locale ale Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, încetarea, la cerere, a mandatului de deputat, înainte de expirarea mandatului consiliului popular;
8. h) înfiinţează, potrivit legii, unităţi economice, instituii de învăţămînt, de cultura şi educaţie socialistă, de sănătate, precum şi pentru probleme de muncă şi ocrotire socială, de interes local;
9. i) organizează aparatul propriu al comitetului sau biroului executiv, precum şi organele locale de specialtiate ale administraţiei de stat, numesc şi revoca conducătorii acestora, cu acordul organelor administraţiei de stat ierarhic superioare de specialitate; numesc şi revoca conducătorii organelor locale ale militiei, cu acordul organelor ierarhic superioare ale acestora;
10. j) conduc, îndrumă şi controlează activitatea comitetelor sau birourilor lor executive;
11. k) organizează şi coordonează întreaga activitate de popularizare, cunoaştere şi înţelegere a hotărîrilor de partid şi a legilor statului de către cetăţeni, pentru a se acţiona în concordanta cu prevederile acestora, în care scop întocmesc programe speciale de măsuri; asigura aplicarea şi respectarea hotărîrilor de partid, a legilor şi decretelor, precum şi a hotărîrilor proprii, de către aparat, organele şi unităţile subordonate şi analizează periodic modul cum sînt aduse la îndeplinire;
12. l) iau măsuri pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului, Camerei legislative, conferinţelor consiliilor populare şi a hotărîrilor consiliilor populare ierarhic superioare;
13. m) conduc, îndrumă şi controlează activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat a unităţilor economice şi instituţiilor social-culurale subordonate; examinează activitatea acestora şi stabilesc măsuri pentru îmbunătăţirea muncii lor;
14. n) exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.

În afară de atribuţiile prevăzute la art. 41, consiliile populare mai au următoarele atribuţii specifice: 1. Consiliile populare judeţene aleg şi revoacă preşedinţii şi judecătorii tribunalului judeţean, judecătorii pentru judecătoriile din cuprinsul judeţului, precum şi procurorii şefi ai procuraturilor judeţene. Alegerea se face în prima sesiune a consiliului popular, după sesiunea de constituire a acestuia, la propunerea Ministerului Justiţiei, respectiv a procurorului general. Cei aleşi funcţionează pînă la efectuarea de noi alegeri de judecători şi procurori şefi. Revocarea se face, după caz, la propunerea Ministerului Justiţiei ori a procurorului general: asculta dări de seama din partea preşedinţilor tribunalelor judeţene şi a procurorilor şefi ai procuraturilor judeţene; aleg şi revoca asesorii populari. 2. Consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale:

1. a) adopta hotărîri cu privire la dezvoltarea multilaterala şi complexa a municipiilor, oraşelor şi comunelor; hotărîrile consiliilor populare municipale şi orăşeneşti sînt obligatorii, după caz, atît în cuprinsul municipiilor sau oraşelor, cît şi al oraşelor apartinatoare sau al comunelor subordonate;
2. b) aleg cîte un delegat sătesc al consiliului popular, pentru fiecare din satele componente ale comunelor, cu excepţia satelor de reşedinţa, precum şi pentru satele apartinatoare municipiilor şi oraşelor;
3. c) aleg, potrivit legii, membrii comisiilor de judecată de pe lina comitetele sau birourile lor executive şi asculta anual dări de seama privind activitatea lor.

Consiliile populare sînt alcătuite din deputaţi aleşi pe circumscripţii electorale, cîte un deputat pentru fiecare circumscripţie, dintre cetăţenii cu drept de vot, care au împlinit vîrsta de 23 ani, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie.

Durata mandatului consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti este de 5 ani, iar al consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale este de 2 ani şi jumătate. Mandatul încetează la data efectuării alegerilor pentru noul consiliu popular.

Consiliul popular nou ales este convocat, în prima sa sesiune, de către comitetul sau biroul executiv al consiliului popular al cărui mandat a expirat, în termen de 30 de zile de la data încetării mandatului consiliului popular precedent. Lucrările primei sesiuni a consiliului popular sînt conduse, pînă la alegerea unui prezidiu, de către cel mai în vîrsta dintre deputaţi. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele de vîrsta este asistat de doi deputaţi aleşi, la propunerea sa, de consiliul popular. Consiliul popular, în prima sa sesiune, verifica legalitatea alegerii fiecărui deputat, hotarind validarea sau anularea alegerii. Pentru verificarea legalităţii alegerii deputaţilor, consiliul popular alege dintre deputaţi, pe întreaga durata a mandatului sau, o comisie de validare compusa din 3-9 membri. După validarea alegerii, deputaţii depun jurământul de credinţa şi devotament faţă de Republica Socialistă România. După depunerea jurămîntului, consiliul popular alege, dintre deputaţi, un prezidiu, alcătuit din 3-9 membri, pentru conducerea lucrărilor sesiunii. Consiliul popular alege, dintre deputaţi, comitetul executiv sau, după caz, biroul executiv. Alegerea se face pe funcţii. După alegerea comitetului sau biroului executiv, membrii acestuia depun jurământul de credinţa şi devotament faţă de Republica Socialistă România. Consiliul popular stabileşte, pe ramuri şi domenii de activitate, corespunzător specificului şi nevoilor locale, numărul şi componenta comisiilor permanente şi alege dintre deputaţi membrii acestora.

Consiliile populare lucrează în sesiuni. Sesiunea este forma în care consiliul popular exercita democratic puterea de stat pe plan local şi modul principal prin care deputaţii îndeplinesc mandatul dat de alegatori. Sesiunile consiliilor populare se ţin o dată la 3 luni. Consiliile populare sînt convocate în sesiuni prin decizii ale comitetelor sau birourilor executive. Convocarea în sesiuni ordinare se face cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită pentru ţinerea acestora. Consiliul popular poate fi convocat, ori de cîte ori este nevoie, în sesiuni extraordinare din iniţiativa comitetului sau biroului executiv ori la cererea a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor. Sesiunile consiliilor populare sînt publice, în afară de cazul cînd consiliul popular hotărăşte altfel. Dezbaterile în sesiuni se fac în limba română, asigurindu-se în unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română, folosirea limbii materne a acelei populaţii. La sesiunile consiliilor populare pot fi invitate persoane din conducerea ministerelor şi a celorlalte organe centrale, a unităţilor economice şi instituţiilor de stat, a organizaţiilor obşteşti, precum şi alte persoane a căror prezenta este socotită utila.

Consiliile populare lucrează în prezenta a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor, iar lucrările sesiunii sînt conduse de un prezidiu alcătuit din 3-9 membri. Prezidiul alege, dintre membrii săi, preşedintele sesiunii consiliului popular. Consiliul popular adopta hotărîri prin vot deschis, în afară de cazul în care consiliul popular hotărăşte ca votul să fie secret. Hotărîrile se adoptă cu votul majorării deputaţilor care compun consiliul popular şi se semnează de preşedintele sesiunii. Hotărîrile adoptate în cazul art. 45 şi 5 se semnează de preşedintele de vîrsta.

Proiectul ordinii de zi a sesiunii se întocmeşte de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular şi se aproba de consiliul popular. În cazul în care o problemă a fost trecută în proiectul ordinii de zi la cererea unuia sau a mai multor deputaţi, ori la propunerea unei comisii permanente, necesitatea includerii ei în ordinea de zi va fi expusă, după caz, de unul dintre deputaţi sau de preşedintele comisiei permanente. Prezentarea problemei după ce ordinea de zi a fost aprobată poate fi facuta fie de initiatori, fie de un membru al comitetului sau biroului executiv al consiliului popular.

Dezbaterile se consemnează într-un proces verbal, semnat de preşedintele sesiunii consiliului popular. Hotărîrile cu caracter normativ, precum şi alte hotărîri importante ale consiliilor populare, se aduc la cunoştinţa cetăţenilor prin publicarea, afişarea sau prin orice alt mijloc de publicitate. În unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română, aceste hotărîri se aduc la cunoştinţa cetăţenilor şi în limba maternă a acelei naţionalitati.

Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare asigura, în unităţile administrativ-teritoriale, executarea hotărîrilor de partid, a legilor, decretelor, hotărîrilor congresului, Camerei legislative şi ale conferinţelor consiliilor populare, hotărîrilor Consiliului de Miniştri, precum şi a actelor cu caracter normativ ale ministerelor şi celorlalte organe centrale aprobate de Camera legislativă, hotărîrilor consiliilor populare ierarhic superioare şi deciziilor comitetelor sau birourilor executive ale acestora. Comitetele şi birourile executive organizează şi asigura aducerea la îndeplinire a hotărîrilor adoptate de către consiliile populare care le-au ales şi a deciziilor proprii. Ele exercita drepturile şi îndeplinesc obligaţiile pe care le au ca persoana juridică judeţul, municipiul, sectorul municipiul Bucureşti, oraşul şi comuna.

În intervalul dintre sesiunile consiliilor populare, comitetele sau birourile lor executive îndeplinesc şi atribuţiile consiliilor populare, cu excepţia celor prevăzute la art. 14 alin. 3 şi 4, art. 41 lit. a), b), d), e),

1. g) şi
2. j) şi art. 42 pct. 1 şi pct. 2 lit. b), supunind deciziile adoptate ratificării consiliilor populare la prima sesiune a acestora.

Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare exercita, potrivit legii, pe lîngă atribuţiile prevăzute la art. 50 şi 51, următoarele atribuţii principale şi răspund de îndeplinirea lor:

1. a) elaborează proiectele planurilor de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, precum şi proiectul bugetului local, şi le prezintă spre adoptare consiliului popular respectiv;
2. b) repartizează sarcinile ce revin unităţilor direct subordonate din planul de dezvoltare economico-socială în profil teritorial adoptat de către consiliul popular; stabilesc măsurile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor repartizate şi răspund de realizarea lor şi a bugetului local; întocmesc dări de seama cu privire la îndeplinirea planului de către unităţile subordonate; întocmesc contul general de încheiere a exerciţiului bugetar; aproba, în condiţiile legii, virările de credite bugetare;
3. c) conduc, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor economice subordonate; iau măsuri pentru dezvoltarea industriei mici şi extinderea cooperării cu întreprinderile de interes republican; organizează punerea în valoare a resurselor locale; asigura imbogatirea sortimentelor de mărfuri şi sporirea bunurilor de consum, imbogatirea calităţii produselor şi a prestarolor de servicii, reducerea costurilor şi creşterea rentabilitatii unităţilor economice subordonate; iau măsuri pentru ralizarea de economii şi înlăturarea oricărei risipe în consumul de energie electrica, carburanţi şi de alte materii prime şi materiale, precum şi pentru sprijinirea acţiunii de colectare a resurselor materiale refolosibile;
4. d) exercita, potrivit legii, controlul asupra activităţii economice a unităţilor de interes republican şi sprijină organele de conducere colectivă ale acestora în stabilirea măsurilor necesare pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan;
5. e) utilizează sumele încasate în cursul anului peste prevederile bugetare, inclusiv beneficiile peste plan realizate ca urmare a efortului propriu, pentru acoperirea unor cheltuieli economice şi înfăptuirea unor acţiuni social-culturale, în condiţiile legii;
6. f) organizează şi îndrumă activitatea de impunere a contribuabililor, precum şi de incsare a impozitelor, taxelor, altor venituri bugetare şi extrabugetare şi a primelor de asigurare prin efectul legii;
7. g) îndrumă şi controlează activitatea aparatului propriu, a organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat şi a instituţiilor social-culturale subordonate;
8. h) asigura elaborarea documentaţiilor de sistematizare şi a documentaţiilor tehnico-economice necesare lucrărilor de construcţii din planul propriu de investiţii şi reparaţii capitale, precum şi executarea acestor lucrări, urmărind amplasare construcţiilor noi de locuinţe în cadrul unor ansambluri compacte, integrate armonios în fizionomia fiecărei localităţi; organizează activitatea de ralizare a investiţiilor, a lucrărilor edilitare, de întreţinere şi modernizare a arterelor de circulaţie, de electrificare a satelor, de construire a locuinţelor proprietate de stat şi proprietate personală; asigura controlul calităţii şi disciplina în construcţii, eliberează autorizaţiile prevăzute de lege;
9. i) stabilesc programe de măsuri în vederea executării în timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole de către toţi deţinătorii de terenuri agricole şi răspund pentru aducerea lor la îndeplinire, asigura conservarea şi folosirea integrală şi eficienta a fondului funciar, aplicarea criteriilor ştiinţifice de zonare a producţiei şi realizarea unei structuri rationale a culturilor, executarea integrală a lucrărilor de împăduriri şi buna gospodărire a pădurilor care se afla în administrarea lor directa, întreţinerea pasunilor şi finetelor naturale şi dezvoltarea patrimoniului pomi-viticol;
10. j) organizează, în colaborare cu organele centrale de specialitate şi cele locale ale cooperaţiei, pe bază de programe, activitatea de prelucrare a produselor agroalimentare, de aprovizionare şi servire a populaţiei; controlează activitatea comercială şi de prestări de servicii şi respectarea regulilor de comerţ; asigura repartizarea judicioasă a fondului de mărfuri pe localităţi şi sisteme comerciale; sprijină cooperatia mestesugareasca şi cooperatia de consum; autorizeaza funcţionarea de unităţi ale organizaţiilor cooperatiste; autorizeaza activitatea mestesugarilor;
11. k) stabilesc preţuri şi tarife pentru produse şi servicii şi controlează modul de aplicare a preţurilor şi tarifelor în cuprinsul unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit legii;
12. l) organizează, în colaborare cu organele centrale de specialitate, desfăşurarea activităţii de învăţămînt, cultura şi educaţie, de asistenţa medicală a populaţiei şi de turism, precum şi activitatea privind forta de muncă, asigurările sociale şi asistenţa socială; urmăresc îmbunătăţirea continua a condiţiilor de muncă şi de viaţa, a bunastarii populaţie; iau măsuri pentru protejarea mediului natural ambiant; organizează păstrarea şi valorificarea fondului arhivistic;
13. m) organizează participarea cetăţenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti. În acst scop: iau măsuri pentru organizarea adunărilor cetăţenilor şi a celorlalte forme de participare a maselor şi prezintă adunărilor cetăţenilor rapoarte asupra activităţii consiliului popular şi a comitetului sau biroului executiv; organizează participarea cetăţenilor la intrecerea între unităţi administrativ-teritoriale pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare şi social-culturale; organizează primirea şi rezolvarea cererilor, reclamatiilor, sesizarilor şi propunerilor cetăţenilor, precum şi primirea acestora în audienta;
14. n) examinează propunerile prezentate de comisiile permanente şi iau măsuri, în termen util, dar nu mai tirziu de 30 de zile, pentru rezolvarea lor, informind comisia care a făcut propunerile despre măsurile luate;
15. o) analizează, îndrumă şi controlează, potrivit legii, activitatea organelor locale ale militiei, activitatea de paza a bunurilor şi de prevenire şi stingere a incendiilor;
16. p) sprijină organele militare la recrutarea şi încorporarea cetăţenilor supuşi serviciului militar; asigură realizarea măsurilor privind pregătirea de mobilizare a întreprinderilor subordonate şi a teritoriului, apărarea civilă, precum şi a sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei naţionale;
17. r) sprijină dezvoltarea activităţii de educaţie fizica şi sport; asigura întreţinerea şi gospodărirea bazelor sportive care se afla în administrarea lor; controlează întreţinerea şi gospodărirea celorlalte baze sportive;
18. s) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege, precum şi însărcinările date de organele ierarhic superioare.

În afară de atribuţiile prevăzute la art. 50-52, comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare mai au următoarele atribuţii specifice: 1. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene:

1. a) iau măsuri pentru dezvoltarea armonioasă a municipiilor, oraşelor şi comunelor, pentru dotarea lor cu construcţii economice, social-culturale, lucrări tehnico-edilitare şi pentru îmbunătăţirea transportului în comun;
2. b) aproba, în condiţiile legii, modificarea planului de investiţii şi de construcţii-montaj între obiecte, în cadrul volumului total aprobat prin planul de dezvoltare economico-socială, fără a afecta termenele de punere în fucntiune prevăzute în plan: aproba documentaţiile tehnico-economice pentru lucrări de investiţii din planul propriu; aproba modificarea indicatorilor şi a sarcinilor de plan, ca urmare a predării sau preluării unor sarcini prevăzute în planul naţional unic;
3. c) aproba planurile centralizate de venituri şi cheltuieli pentru atuofinantarea unor activităţi ale unităţilor de subordonare locală;
4. d) utilizează rezerva bugetară constituită la dispoziţia lor, în vederea finanţării acţiunilor sau sarcinilor intervenite în cursul anului;
5. e) organizează exercitarea controlului gestionar de fond asupra activităţii unităţilor economice şi instituţiilor social-culturale subordonate, asupra activităţii comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, precum şi asupra activităţii asociaţiilor de locatari;
6. f) orgnizeaza activitatea de sistematizare şi de construcţii, precum şi de elaborare a documentaţiilor de sistematizare a localităţilor urbane şi rurale;
7. g) emit, după consultarea prealabilă a comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, acordul pentru amplasarea şi construirea, în cuprinsul judeţelor, a unităţilor economice şi instituţiilor social culturale de interes republican;
8. h) asigura administrarea, întreţinerea şi exploatarea fondului locativ proprietate de stat;
9. i) îndrumă şi controlează activitatea de stare civilă, de autoritate tutelara şi de ocrotire a minorilor, precum şi activitatea notarială efectuată, potrivit legii, de birourile executive ale consiliilor populare; asigura baza materială a instituţiilor de ocrotire a minorilor şi de asistenţa socială din subordinea organelor locale;
10. j) aproba, pentru unităţile subordonate, planul de cercetare ştiinţifică şi de introducere a progresului tehnic, planul de măsuri privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, precum şi normele şi normativele cu fundamentarea tehnico-economică; participa la elaborarea standardelor de stat pentru activităţile de interes local; organizează cercetarea, proiectarea şi introducerea sistemelor informatice pentru conducerea unităţilor din subordine; organizează, conduc îndrumă şi controlează activitatea consiliului tehnico-economic;
11. k) întocmesc proiecte de decrete şi iniţiază proiecte de hotărîri ale Comitetului de Miniştri, care privesc judeţul;
12. l) editează buletinul oficial al consiliului popular. 2. Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale:
13. a) organizează dezvoltarea edilitar-gospodareasca a localităţilor; asigura salubritatea acestora, buna funcţionare a transportului în comun, întreţinerea reţelelor de apa, canalizare şi termoficare, amenajarea parcurilor şi spaţiilor verzi, a locurilor turistice, de odihnă şi agrement;
14. b) urmăresc buna gospodărire a fondului locativ proprietate de stat; controlează, îndrumă şi sprijină activitatea asociaţiilor de locatari;
15. c) întocmesc programe de perspectiva şi planuri anuale de cultura agricolă şi de creştere a animalelor în gospodăriile populaţiei;
16. d) organizează şi administrează pieţe şi oboare, asigurind buna funcţionare şi aprovizionare a acestora, precum şi controlul asupra desfacerii mărfurilor;
17. e) asigura buna funcţionare a creselor, gradinitelor de copii, şcolilor, unităţilor sanitare, precum şi a unităţilor cultural-artistice;
18. f) exercita atribuţiile de stare civilă, de autoritate tutelara şi, după caz, de notariat. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale sînt obligate sa consulte delegaţii săteşti în toate problemele privind satele pentru care aceştia au fost aleşi. 3. Birourile executive ale consiliilor populare comunale:
19. a) asigura şi rapsund de folosirea integrală şi intensiva a terenurilor agricole indiferent de deţinătorii acestora, pe baza planurilor de cultura întocmite pe fiecare gospodărie, valorificarea tuturor resurselor de creştere a producţiei agricole vegetale şi animale în fermele de stat, cooperatiste agricole de producţie şi gospodăriile personale, precum şi creşterea aportului comunei la formarea fondului de stat de produse agricole vegetale şi animale; sprijină acţiunile de combatere a dăunătorilor; iau măsuri în vederea dezvoltării albinaritului, creşterii viermilor de mătase, a pisciculturii şi a altor activităţi productive;
20. b) organizează acţiuni pentru combaterea calamităţilor naturale, pentru consolidarea şi folosirea terenurilor naturale, pentru consolidarea şi folosirea terenurilor în panta, erodate şi degradate, pentru valorificarea terenurilor mlastinoase, precum şi pentru dezvoltarea irigatiilor prin resurse locale;
21. c) organizează unităţi de prelucrare a produselor agroalimentare, a materiilor prime locale, de alimentaţie publică şi de prestări de servicii pentru populaţie;
22. d) iau măsuri pentru întreţinerea şi extinderea reţelelor electrice şi a surselor de alimentare cu apa potabilă, precum şi pentru asigurarea igienei locuinţelor; orgnizeaza şi asigura buna funcţionare a bailor comunale;
23. e) orgnizeaza şi conduc activitatea de paza obsteasca, de prevenire şi stingere a incendiilor;
24. f) asigura condiţiile de muncă şi de locuit pentru cadrele de specialitate repartizate sa lucreze în comuna.

Comitetele executive sau, după caz, birourile executive ale comisiilor populare sînt alese pe întreaga durata a mandatului consiliilor populare. După încetarea mandatului consiliului popular, comitetul executiv sau, după caz, biroul executiv continua sa funcţioneze pînă la alegerea noului comitet sau birou executiv.

Comitetele executive sau, după caz, birourile executive ale consiliilor populare se compun din preşedinte, unu sau mai mulţi vicepreşedinţi, dintre care unul poate fi prim-vicepreşedinte şi din alţi membri al căror număr se stabileşte, pentru fiecare categorie de consilii populare, prin decret al Consiliului de Stat. Comitetul executiv sau, după caz biroul executiv al consiliului popular are un secretar numit de consiliul popular, cu acordul organului administraţiei de stat ierarhic superior comitetului sau biroului executiv.

Preşedinţii comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale sînt, în acelaşi timp, primării municipilor, oraşelor şi comunelor.

Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului conducerii colective. Comitetul sau biroul executiv în întregul său şi fiecare dintre membrii săi sînt răspunzători în faţa consiliului popular, precum şi în faţa comitetului sau biroului executiv al consiliului popular ierarhic superior şi a Consiliului de Miniştri. Fiecare membri al comitetului sau biroului executiv este răspunzător atît pentu propria sa activitate, cît şi pentru întreaga activitate a comitetului sau biroului executiv din care face parte.

Comitetul sau biroul executiv se întruneşte ori de cîte ori este necesar şi cel puţin o dată pe luna, lucrînd valabil în prezenta majorităţii membrilor săi. Convocarea comitetului sau biroului executiv se face de preşedinte cu cel puţin două zile înainte de data şedinţei.

La şedinţele comitetelor şi birourilor executive participa, de regula, reprezentanţi ai consiliilor teritoriale ale sindicatelor, ai consiliilor locale ale femeilor, ai organizaţiei locale a Uniunii Tineretului Comunist, conducătorii organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, precum şi reprezentanţi ai uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie sau, după caz, ai cooperativelor agricole de producţie. Hotărîrile în legătură cu repartizarea locuinţelor pe întreprinderi şi alte unităţi socialiste, aprovizionarea populaţiei, precum şi cele cu privire la alte probleme social-culturale, se iau de comun acord de către comitetele sau birourile executive şi consiliile teritoriale ale sindicatelor. La şedinţele comitetelor sau birourilor executive pot fi de asemenea invitate persoane din conducerea ministerelor, a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, a unităţilor economice şi instituţiilor social culturale, a organizaţiilor obşteşti, precum şi alte persoane a căror prezenta este socotită utila.

Comitetele sau birourile executive emit decizii, pe baza şi în vederea executării legii, cu votul majorităţii membrilor lor. Deciziile se semnează de preşedinte şi se contrasemnează de secretarul comitetului sau biroului executiv. Deciziile comitetelor sau birourilor executive sînt obligatorii în unităţile administrativ-teritoriale în care sînt alese consiliile populare. Deciziile ilegale ale comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare se anulează de organele ierarhic superioare ale acestora.

Prim -vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi unii membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, al municipiului Bucureşti, ale municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti desemnaţi de comitetul executiv, alcătuiesc biroul permanent al comitetului executiv. Preşedintele biroului permanent al comitetului executiv este prim-vicepreşedintele comitetului executiv al consiliului popular. Biroul permanent decide în problemele activităţii curente a comitetului executiv, urmînd ca asupra deciziilor adoptate să fie informat comitetul executiv în prima sa şedinţa. Comitetul executiv controlează deciziile biroului permanent şi, în cazul în care constata ca acestea sînt neconforme cu legea sau ne temeinice, dispune anulare lor. Preşedintele şi ceilalţi membri ai comitetului executiv al consiliului popular răspund de respectarea stricta a disciplinei de plan şi financiare, de buna gospodărire şi folosirea eficienta a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, precum şi de îndeplinirea întocmai a hotărîrilor de partid şi a legilor tarii în activitatea consiliului popular. În executarea bugetului, preşedintele biroului permanent al comitetului executiv al consiliului popular îndeplineşte atribuţiile de ordonator principal de credite.

Comitetul sau biroul executiv al consiliului popular stabileşte atribuţiile preşedintelui, prim-vicepreşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului. Unele din atribuţiile preşedintelui, stabilite de comitetul sau de biroul executiv, pot fi îndeplinite, în mod permanent şi sub îndrumarea preşedintelui, de către prim-vicepreşedinte sau după caz, de către unul dintre vicepreşedinţi. Preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul asigura, în condiţiile stabilite prin decizia comitetului sau biroului executiv, coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţii compartimentelor repartizate, avînd dreptul de a da dispoziţii în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. Preşedintele biroului executiv al consiliului popular orasenesc şi comunal este ordonator principal de credite. Secretarul comitetului sau biroului executiv al consiliului popular participa de drept la sesiunile consiliului, la şedinţele comitetului sau biroului executiv, precum şi la lucrările biroului permanent al comitetului executiv, cu vot consultativ. Secretarul are obligaţia de a sesiza comitetul sau biroului executiv cazurile în care unele proiecte de hotărîri sau decizii nu întrunesc condiţiile prevăzute de lege. În situaţia în care hotărîrea sau decizia a fost adoptată cu nerespectarea legii, secretarul este obligat sa încunoştinţeze orgnul ierarhic superior.

Deciziile cu caracter normativ ale comitetelor sau birourilor executive se aduc la cunoştinţa populaţiei prin publicare afişare sau prin orice alt mijloc de publicitate. În unităţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea română, aceste decizii se aduc la cunoştinţa cetăţenilor şi în limba acelei naţionalitati. Delegatul sătesc

Consiliile populare aleg dintre deputaţi, în prima sesiune şi pentru întreaga durata a mandatului lor, comisii permanente, organizate pe principalele ramuri şi domenii de activitate, după caz- industrie, agricultura, construcţii, gospodărie comunală, comerţ, prestări de servicii, învăţămînt, cultura, sănătate şi altele - potrivit specificiului şi nevoilor locale. Prin comisiile permanente deputaţii contribuie la îndeplinirea atribuţiilor consiliilor populare. Fiecare comisie permanenta îşi alege un preşedinte şi după caz, un vicepreşedinte, precum şi un secretar.

Comisiile permanente au următoarele sarcini:

1. a) studiază problemele privind realizarea planului de dezvoltare a economiei locale şi bugetului local, precum şi celelalte probleme ce interesează unitatea administrativ- teritorială, pe baza hotărîrii consiliului popular, la cererea comitetului sau biroului executiv ori din proprie iniţiativă şi prezintă propunerile lor;
2. b) controlează realizarea planului de dezvoltare a economiei locale.; controlează activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, a unităţilor economice şi instituţiilor subordonate consiliului popular, precum şi modul în care acestea aplica dispoziţiile legale, hotărîrile consiliului popular şi deciziile comitetului sau biroului executiv, făcînd propuneri consiliului popular sau comitetului ori biroului executiv;
3. c) prezintă consiliului popular, din proprie iniţiativă, proiecte de hotărîri; avizează proiecte de hotărîri şi de decizii elaborate de comitetul sau biroul executiv care urmează să fie supuse spre adoptare sau spre ratificare consiliului popular; pot prezenta rapoarte sau coraparte la problemele supuse dezbaterii consiliului popular; controlează modul cum sînt rezolvate scrisorile oamenilor muncii şi fac propuneri consiliului popular sau comitetului ori biroului executiv.

Comisiile permanente ale consiliilor populare se întrunesc periodic şi ori de cîte ori este necesar. Comisiile permanente atrag la activitatea lor cetăţeni care, prin pregătirea de specialitate şi experienta lor, pot contribui la îndeplinirea sarcinilor acestor comisii; ele îşi pot constitui colective de lucru, conduse de un deputat.

Comisiile permanente sînt sprijinite în activitatea lor de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, care le creează condiţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Comisiile permanente rapsund de întreaga lor activitate faţă de consiliile populare care le-au ales şi le prezintă rapoarte cu privire la constatările făcute şi la propria lor activitate.

Preşedintele comisiei permanente participa la şedinţele comitetului sau biroului executiv, la adunările cetăţenilor şi la şedinţele comitetelor de cetăţeni, ori de cîte ori se examinează probleme din ramura sau domeniul de activitate al comisiei.

Consiliul popular poate alege, din rindul deputaţilor, comisii temporare pentru examinarea unor probleme, stabilind sarcinile şi modul de activitate pentru fiecare dintre aceste comisii.

În scopul participării cetăţenilor la dezbaterea principalelor probleme ale dezvoltării economico-sociale a localităţilor, se organizează adunări ale cetăţenilor.

Adunările cetăţenilor îndeplinesc următoarele sarcini principale:

1. a) dezbat proiectul planului de dezvoltare economico-socială al unităţii administrativ-teritoriale, înainte de a fi supus spre adoptare consiliului popular, precum şi măsurile stabilite pentru realizarea planului; dezbat, de asemenea, programele de măsuri în vederea executării, la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole, programele de perspectiva şi planurile anuale de creştere a animalelor în gospodăriile populaţiei, schiţele de sistematizare şi alte probleme privind dezvoltarea economico-socială a localităţilor, proiectele de hotărîri ale consiliului popular şi de alte acte normative şi fac propuneri consiliului popular sau, după caz, comitetului sau biroului executiv;
2. b) asculta şi dezbat rapoarte asupra activităţii desfăşurate de consiliul popular şi comitetul sau biroul execuiv;
3. c) asculta şi dezbat dări de seama din partea delegaţilor săteşti ai consiliului popular asupra activităţii desfăşurate de aceştia şi fac propuneri în legătură cu problemele ce urmează să fie examinate în sesiunile consiliului popular ori în şedinţele comitetului sau biroului executiv, precum şi în legătură cu organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni cu caracter obştesc:
4. d) hotărăsc, potrivit legii, în probleme privind realizarea unor lucrări de interes obştesc, elaborarea schitelor de sistematizare a localităţilor, asigurarea pazei bunurilor, gospodărirea fondului silvic şi a pasunilor comunale, precum şi în alte probleme date prin lege în competenţa lor;
5. e) îndeplinesc alte sarcini, potrivit legii.

Adunarea cetăţenilor se convoacă semestrial de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular împreună, atunci cînd este cazul, cu organele locale ale Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Lucrările adunării cetăţenilor sînt conduse de un prezidiu ales de adunare.

Delegatul sătesc este ales, de regula, dintre deputaţii consiliului popular. În mod excepţional, la propunerea adunării cetăţenilor delegatul sătesc poate fi ales şi dintre alţi locuitori ai satului care nu au calitatea de deputat. Delegatul sătesc al consiliului popular supune dezbaterii consiliului popular comunal, orasenesc sau munciipal, ori biroului sau comitetului execuiv al acestuia, problemele specifice vieţii social-economice a satului, propunerile făcute în adunările cetăţenilor şi orice alte propuneri în legătură cu promovarea intereselor satului şi urmăreşte, împreună cu deputaţii din acelaşi sat, aducerea la îndeplinire a hotărîrilor consiliului popular, a deciziilor biroului sau comitetului executiv şi a hotărîrilor adunării cetăţenilor. Delegatul sătesc participa la sesiunile consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal şi la şedinţele biroului sau comitetului executiv al acestuia, cînd se dezbat probleme care interesează satul.

În îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, delegatul sătesc al consiliului popular:

1. a) ia măsuri pentru cunoaşterea de către locuitorii satului a legilor, precum şi a hotărîrilor consiliului popular şi deciziilor biroului sau comitetului executiv, şi organizează, împreună cu deputaţii, aducerea la îndeplinire a acestora;
2. b) se preocupa de buna desfăşurare a activităţii economice şi social-culturale din cuprinsul satului; se îngrijeşte de buna organizare şi funcţionare a pazei obşteşti şi menţinerea ordinii în sat;
3. c) propune, cînd considera necesar, convocarea adunării cetăţenilor pentru dezbaterea ori soluţionarea unor porbleme de competenţa acesteia; sprijină organizarea şi buna desfăşurare a adunărilor cetăţenilor şi ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire a hotărîrilor acestora;
4. d) urmăreşte rezolvarea, potrivit legii, a cerinţelor, reclamatiilor şi sesizarilor adresate consiliului popular şi biroului sau comitetului executiv;
5. e) prezintă în adunarea cetăţenilor dări de seama asupra activităţii desfăşurate.

Deputaţii au dreptul şi obligaţia de a participa la întreaga activitate a consiliilor populare, de a lua parte la dezbateri şi la adoptarea hotărîrilor. Ei trebuie să desfăşoare o activitate susţinută pentru îndeplinirea mandatului ce le-a fost încredinţat, sa mobilizeze masele de cetăţeni la infaputirea, în unităţile administrativ-teritoriale, a politicii partidului sis statului.

Deputaţii consiliilor populare sînt obligaţi sa ţină consfatuiri cu cetăţenii din circumscripţiile electorale în care sînt aleşi, pentru a se consulta cu ei în legătură cu problemele ce urmează să fie dezbătute în sesiuni şi cu organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni cu caracter obştesc. De asemenea, sînt obligaţi să prezinte, cel puţin o dată la 3 luni, în adunări ale alegătorilor din circumscripţia electorală în care sînt aleşi, dări de seama privind activitatea lor şi a consiliului popular din care fac parte.

Deputaţii au dreptul de a fi aleşi în comisiile permanente şi temporare, în comitetul sau biroul executiv al consiliului popular, precum şi dreptul şi obligaţia de a participa la activitatea acestora.

Deputaţii au dreptul şi obligaţia:

1. a) să se adreseze comitetului sau biroului executiv al consiliului popular şi organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat şi să le solicite sprijin în rezolvarea problemelor ce interesează populaţia din circumscripţiile electorale în care sînt aleşi;
2. b) sa pună întrebări şi sa adreseze interpelări comitetului sau biroului executiv, oricărui membru al acestuia, precum şi conducătorilor organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, ai unităţilor economice şi instituţiilor social-culturale subordonate consiliului popular, cu privire la activitatea acestora; cei întrebaţi sau interpelati sînt obligaţi sa răspundă în cadrul aceleiaşi sesiuni; în cazul cînd cei întrebaţi sau interpelati nu pot răspunde în aceeaşi sesiune, ei sînt obligaţi sa dea răspuns pînă la sesiunea următoare a consiliului popular;
3. c) sa ceara şi să obţină de la comitetul sau biroul executiv informaţiile ce le sînt necesare în vederea participării la dezbateri şi a pregătirii interpelarilor;
4. d) sa conducă, în circumscripţiile electorale în care sînt aleşi, activitatea comitetelor de cetăţeni;
5. e) sa urmărească rezolvarea cererilor, reclamatiilor, sesizarilor şi propunerilor făcute de cetăţeni, informindu-i asupra modului în care au fost soluţionate.

Deputaţii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe toată durata mandatului consiliului popular în care sînt aleşi. Ei răspund în faţa alegătorilor atît pentru activitatea proprie, cît şi pentru activitatea consiliului popular. De asemenea, ei răspund faţă de consiliul popular pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate de acesta. Încetarea mandatului deputatului poate avea loc, înainte de expirarea mandatului consiliului popular în care este ales, în caz de revocare, la cerere, schimbare definitivă a domiciliului sau pierdere a drepturilor electorale.

În exercitarea drepturilor şi în îndeplinirea îndatoririlor sale, deputatul se bucura de protecţia legii ca şi persoanele care îndeplinesc funcţii ce implica exerciţiul autorităţii de stat.

În realizarea unitară a politicii partidului şi statului în ramurile sau domeniile financiar, agricol, ape, comercial, turism, învăţămînt, cultura şi educaţie socialistă, sănătate, munca şi ocrotire socială, pe lîngă comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare sînt orgnizate, potrivit normelor stabilite de Consiliul de Stat, organe locale de specialitate ale administraţiei de stat.

Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat sînt subordonate consiliilor populare şi comitetelor sau birourilor executive ale acestora. De asemenea, ele sînt subordonate şi organelor locale şi centrale de specialitate. Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat sînt conduse, indrumate şi controlate de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, în scopul aducerii la îndeplinire a hotărîrilor consiliilor populare, a deciziilor comitetelor sau birourilor executive, precum şi a hotărîrilor Camerei legilative a consiliilor populare. Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat acorda asistenţa comitetelor sau birourilor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare celor pe lîngă care sînt organizate, în vederea rezolvarii problemelor tehnice de specialitate.

Ministerele şi celelalte organe centrale vor acorda comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare sprijin nemijlocit în rezolvarea principalelor probleme în legătură cu dezvoltarea industriei mici, a gospodăriei comunale, a activităţii de construcţii şi sistematizare, de prestări de servicii către populaţie, aprovizionarea şi desfacere: de asemenea, le vor acorda sprijin nemijlocit în dezvoltarea ştiinţei şi învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, culturii şi educaţiei socialiste, în elaborarea studiilor privind dezvoltarea armonioasă, economică şi social-culturală a judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, în valorificarea eficienta a resurselor materiale şi umane din unităţile administrativ-teritoriale, pentru creşterea continua a bunastarii materiale şi culturale a poporului. Ministerele şi celelalte organe centrale sînt obligate sa acorde comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare asistenţa în vederea rezolvarii problemelor tehnice de specialitate. Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, organ de partid şi de stat, îndrumă şi controlează activitatea consiliilor populare şi a comitetelor şi birourilor lor executive, în condiţiile legii.

Ministerele şi celelalte organe centrale de stat pot transmite organelor locale de specialitate, prin comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, indicaţii tehnice şi de specialitate, în ramurile sau domeniile pe care le conduc. Instrucţiunile, ordinele, regulamentele şi orice alte acte cu caracter normativ, privind activitatea locală, ale ministerelor şi celorlalte organe centrale se transmit organelor locale de stat numai după apronarea lor, potrivit legii, de către Camera legislativă a consiliilor populare.

Ministerle şi celelalte organe centrale, de acord cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, întocmesc proiecte de regulamente privind funcţionarea organelor locale de specialitate ale administraţiei locale de stat, care se supun spre dezbatere şi aprobare Camerei legilative a consiliilor populare.

În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, organele locale de specialitate ale administraţiei de stat emit dispoziţii. Dispoziţiile ilegale se anulează de consiliile populare şi de comitetele sau birourile executive ale acestora. Aceste dispoziţii pot fi suspendate de către miniştri sau ceilalţi conducatori ai organelor centrale de specialitate, care au obligaţia de a sesiza, în prealabil, cu privire la măsura suspendării, comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti. În situaţia în care apar divergenţe între comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi organul central de specialitate, aceste divergenţe se supun spre rezolvare Consiliului de Miniştri. Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat pot transmite între ele şi unităţile pe care le coordonează, precum şi între aceste unităţi, bunuri mobile aflate în administrarea lor. De asemenea, pot transmite altor unităţi de stat bunuri mobile pînă la valoarea de 30.000 lei.

Consiliul popular al municipiului Bucureşti conduce şi răspunde de întreaga activitate locală de stat în municipiul Bucureşti, asigurind dezvoltarea multilaterala a acestuia corespunzător insemnatatii sale de Capitala a Republicii Socialiste România şi de principal centru politic, economic, social-cultural, artistic şi ştiinţific.

Hotărîrile Consiliului popular al municipiului Bucureşti şi deciziile comitetului sau executiv şi obligatorii atît în cuprinsul municipiului Bucureşti cît şi al comunelor sale suburbane.

În sectoarele municipiului Bucureşti funcţionează consiliile populare, prin care oamenii muncii exercita puterea de stat în aceste unităţi administrativ-teritoriale.

Consiliul popular al municipiului Bucureşti coordonează, îndrumă şi controlează activitatea consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor suburbane, urmărind îmbunătăţirea continua a acesteia, precum şi atragerea cetăţenilor la rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti; controlează hotărîrile consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor sale suburbane.

Comitetele executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi birourile executive ale consiliilor populare ale comunelor suburbane sînt subordonate consiliilor populare care le-au ales şi Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti. Hotărîrile consiliilor populare ale sectoarelor şi ale comunelor suburbane, precum şi deciziile comitetelor sau birourilor executive ale acestora, sînt obligatorii în sectoarele sau comunele suburbane în care sînt alese consiliile populare.

Prevederile referitoare la organizarea şi funcţionarea consiliilor populare şi a comitetelor sau birourilor lor executive se aplică, în mod corespunzător, consiliilor populare ale municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, precum şi comitetelor lor executive.

Consiliul popular al municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru toate categoriile de consilii populare.

Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru comitetele executive ale tuturor categoriilor de consilii populare Preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti este, în acelaşi timp, primarul general al Capitalei Republicii Socialiste România. Preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti sînt, în acelaşi timp, şi primării sectoarelor.

Consiliile populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la art. 41 şi art. 42 pct. 2 lit.a) şi c).

Comitetele executive ale consiliilor populare ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercita, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la art. 50, 51, 52 şi la art. 53 pct. 2.

În cazul în care funcţiile de preşedinte, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinţi ai comitetului sau biroului executiv al consiliului popular au rams vacante, în mod excepţional şi cu caracter provizoriu, pot fi delegate în aceste funcţii persoane care nu au calificarea de deputat. Delegarea se face pînă la efectuarea de noi alegeri în consiliul popular respectiv, prin decret prezidential pentru consiliul popular judeţean şi al municipiului Bucureşti şi prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judeţean şi al municipiului Bucureşti pentru comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale.

În îndeplinirea sarcinii de organizare a participării cetăţenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti, comitetele executive sau, după caz, birourile executive ale consiliilor populare organizează comitete de cetăţeni pe circumscripţii electorale municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti sau comunale, pe lîngă instituţii social-culturale, precum şi pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc. Comitetele de cetăţeni se aleg după sesiunile de constituire a consiliilor populare pe durata mandatului acesotra; ele răspund de activitatea lor în faţa celor care i-au ales.

Încadrarea, transferarea şi desfacerea contractelor de muncă ale personalului cu funcţii de conducere şi ale personalului tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ din aparatul propriu se fac de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare. Încadrarea, transferarea, precum şi desfacerea contractelor de muncă ale adjunctilor conducătorilor organelor locale de specialtiate ale administraţiei de stat, se fac potrivit legii, de către comitetul sau biroul executiv al consiliului popular pe lîngă care funcţionează. Încadrarea, transferarea şi desfacerea contractelor de muncă ale personalului tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ din cadrul organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat se fac de către organele de conducere colectivă sau, după caz, de către conducător, potrivit competentei acestora. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot stabili ca preşedinţii, prim-vicepresdintii, şi secretarii acestora, în compartimentele de activitate pe care le coordonează, prin dispoziţii, sa încadreze în munca, sa transfere, sa sanctioneze disciplinar şi sa desfaca contractul de muncă personalului prevăzut la alin. 1 şi 2. Birourile permanente ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti rezolva contestaţiile: împotriva măsurilor luate în condiţiile disciplinare dispuse de conducătorii organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, ai unităţilor economice şi instituţiilor social-culturale subordonate judeţului, precum şi împotriva sancţiunilor disciplinare dispuse de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare care, potrivit Codului muncii sau altor dispoziţii ale legii, nu au fost date în competenţa judecătoriei ori a altor organe.

Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor emite regulamente de funcţionare pentru aparatul propriu, precum şi pentru aparatul comitetelor şi birourilor executive ierarhic inferioare. ──────────────