Legea nr. 59/1934

Cecul cuprinde: 1. Denumirea de cec exprimată în limba română; 2. Ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani; 3. Denumirea instituției de credit care trebuie să plătească, având calitatea de tras; 4. Locul plății; 5. Data și locul emiterii; 6. Semnătura emitentului, având calitatea de trăgător. Prin semnătura trăgătorului se înțelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente, după caz; 7. Numele/Denumirea trăgătorului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele trăgătorului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cec primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cecului; 8. Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului. Cecul original este cecul emis pe suport hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original.

Cecul căruia îi lipsește unul din elementele prevăzute la art. 1, cu excepția locului plății și a locului emiterii, nu va fi considerat cec. În cazul în care locul plății lipsește, se consideră plătibil la sediul social al trasului.

În scopul prezentei legi, cecul nu poate fi tras decât asupra unei instituții de credit. Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil în contul său deschis la tras.

Cecul nu poate fi acceptat. Mențiunea de acceptare trecută pe cec se consideră nescrisă. Orice mențiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisă pe titlu și semnată de tras, are numai efectul confirmării existenței disponibilului și împiedica pe trăgător de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.

Cecul poate fi stipulat plătibil: Unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin". Unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin", sau o expresiune echivalenta. "La purtător". Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu mențiunea "sau la purtător", ori o alta expresiune echivalenta, este socotit cec la purtător. Cecul fără arătarea beneficiarului este socotit cec la purtător.

Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuși.

Orice clauză cu privire la dobânda înscrisă în cec se consideră nescrisă.

Cecul este plătibil numai la instituția de credit trasă.

Într-un cec suma de plată este scrisă în litere și în cifre, iar în cazul în care există neconcordanțe, prevalează suma de plată scrisă în litere. Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de neconcordanțe suma de plată este cea mai mică.

În cazul în care cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul sau în numele cărora a fost semnat, obligațiile celorlalți semnatari rămân totuși valabile.

Orice semnătură a unui cec trebuie să respecte prevederile art. 1 pct. 6.

Persoana fizică care semnează un cec în calitate de reprezentant legal sau de împuternicit al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a o reprezenta în acest scop este ținută personal, în temeiul cecului, și, dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat ori împuternicit. Aceeași regulă se aplică reprezentantului sau împuternicitului care a depășit împuternicirea

1. sa) Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar sau, după caz, prin împuternicit, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce privește dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.

Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză, prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere, se consideră nescrisă.

Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a tine seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobîndit cecul cu rea credința, sau dacă posesorul a săvârșit o greseala grava în dobândirea cecului. Despre transmiterea cecului

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin", este transmisibil prin gir. Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza «nu la ordin» sau o expresie echivalentă, este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare. Girul poate fi făcut chiar în folosul tragatorului sau a oricărui alt obligat. Aceștia pot sa gireze din nou cecul.

Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condiție la care este supus se consideră nescrisă. Girul parțial este nul. Este de asemenea nul girul trasului. Girul «la purtător» este echivalent unui gir în alb. Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanțe, în afară de cazul când trasul are mai multe dezmembrăminte și dacă girul este făcut în folosul unui dezmembrământ, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras.

Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant sau de către reprezentantul său legal sau, după caz, de împuternicitul acestuia. Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menționat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cec.

Girul transmite toate drepturile rezultind din cec. Dacă girul este în alb, posesorul poate: 1. Să îl completeze cu propriul său nume/propria sa denumire sau cu numele/denumirea unei alte persoane. 2. Sa gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane. 3. Să predea cecul unui terț fără să îl gireze și fără să completeze girul în alb.

Girantul, dacă nu există clauză contrară, răspunde de plată. El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat.

Deținătorul unui cec transmisibil prin gir este considerat legitim dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se consideră în această privință nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este considerat că a dobândit cecul prin gir în alb.

Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător, potrivit dispozițiunilor referitoare la regres; el nu transforma însă titlul într-un cec la ordin.

Dacă o persoană a pierdut, din orice motiv, posesia unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie că este un cec la purtător, fie că este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifică dreptul său, conform art. 20, nu este obligat să predea cecul, cu excepția cazului în care l-a dobândit cu rea-credință sau dacă a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea lui.

Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepțiile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, cu excepția situației în care posesorul a dobândit cecul cu intenția de a păgubi debitorul.

Dacă girul cuprinde mențiunea «valoare pentru acoperire», «pentru încasare», «pentru procură» sau orice altă mențiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cec, dar nu îl poate gira decât cu titlu de procură. Cei obligați nu pot opune în acest caz posesorului decât excepțiile pe care le-ar fi putut opune girantului. Mandatul cuprins într-un gir "pentru procura", nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacității acestuia.

Girul înscris posterior protestului sau unei alte constatări echivalente sau după expirarea termenului de prezentare produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Girul fără dată este considerat, până la dovada contrară, ca fiind înscris înaintea protestului sau constatării echivalente sau înaintea expirării termenului la care se referă alin. 1. Despre aval

Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garanție poate fi data de un tertiu, altul decît trasul sau chiar de un semnatar al cecului.

Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: «pentru aval» sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist. Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei mențiuni el se consideră dat pentru trăgător.

Avalistul este ținut în același mod ca și persoana pentru care a dat avalul. Obligația sa este valabilă chiar dacă obligația pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă. Când avalistul plătește cecul, el dobândește drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat și împotriva celor care sunt obligați față de acesta din urmă, în temeiul cecului. Despre prezentarea la plata și despre plata

Cecul este plătibil la vedere. Orice clauză contrară se consideră nescrisă.

Cecul emis și plătibil în România trebuie, sub sancțiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranților, garanților și a trăgătorului, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile. Cecul emis într-o țară străină și plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afara Europei în termen de 70 de zile. Termenele prevăzute la alin. 1 și 2 se calculează pe zile calendaristice, începând cu ziua următoare datei emiterii. Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare la plată va fi cel stabilit de legea locului plății.

Cînd un cec este tras între doua locuri, avînd calendare deosebite, ziua emiterii este înlocuită cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plată.

Prezentarea unui cec la instituția de credit a plătitorului sau la o casă de compensare echivalează cu o prezentare la plată.

Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere. În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înțelege procedeul informatic care constă în următoarele operațiuni succesive:

1. a) transpunerea în format electronic a informațiilor relevante din cecul original sau din cecul remis la încasare de către beneficiar printr-un canal electronic securizat;
2. b) reproducerea imaginii cecului original sau a imaginii cecului remis la încasare de către beneficiar printr-un canal electronic securizat, astfel cum a fost recepționată în condițiile art. 32^4; și
3. c) transmiterea informației electronice obținute prin operațiunile prevăzute la lit. a) și
4. b) către instituția de credit plătitoare. Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleași efecte juridice ca și prezentarea la plată a cecului original, cu condiția ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii. Instituțiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiția ca între ele și între instituția de credit a beneficiarului și beneficiar să existe o convenție prealabilă în contextul unui aranjament de plată și de transfer de documente sau o convenție constând în aderarea lor la un sistem de plăți. În relația dintre instituțiile de credit, informațiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original sau în imaginea cecului original, transmis printr-un canal electronic securizat, sunt stabilite potrivit convenției prevăzute la alin. 4. Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenției prevăzute la alin. 4. Momentul recepționării de către instituția de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăți a informațiilor relevante pentru trunchiere și a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată. Transmiterea către instituția de credit plătitoare a informațiilor relevante și a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea și integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege. Pentru ca instituția de credit a beneficiarului să prezinte la plată cecul, beneficiarul, client al său, trebuie să îi transmită fie cecul în original, fie imaginea cecului original, printr-un canal electronic securizat.

Când prezintă la plată un cec în original sau imaginea cecului original, prin trunchiere, instituția de credit este obligată:

1. a) să verifice dacă cecul original sau imaginea cecului original respectă prevederile legale cu privire la formă și conținut, inclusiv succesiunea girurilor, cu excepția autenticității semnăturilor trăgătorului și giranților sau a reprezentanților legali ori, după caz, a împuterniciților acestora;
2. b) să garanteze acuratețea și conformitatea informațiilor relevante pentru trunchiere, transmise electronic, cu datele din cecul original, precum și conformitatea imaginii cecului cu cecul original. Instituția de credit care prezintă la plată un cec prin trunchiere răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. 1.

Refuzul total sau parțial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituția de credit plătitoare. În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituția de credit care deține cecul original sau căreia beneficiarul i-a remis imaginea cecului original, printr-un canal electronic securizat, va înscrie pe cecul în original:

1. a) data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30;
2. b) mențiunea «Refuzat» însoțită de motivele refuzului la plată, datată și semnată de către reprezentanți legali sau, după caz, împuterniciți ai acestora. Mențiunile înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2 lit. a) și b), cu respectarea dispozițiilor art. 44, constituie dovada refuzului de plată. În cazul în care beneficiarul a transmis instituției sale de credit imaginea cecului original prin canal electronic securizat, pentru exercitarea dreptului de protest/regres, acesta va prezenta cecul original în vederea înscrierii mențiunilor doveditoare ale refuzului de plată de îndată ce a primit notificarea refuzului, în condițiile stabilite conform convenției prealabile încheiate între aceștia. Orice pierdere sau imposibilitate de exercitare a drepturilor specifice rezultate din neprezentarea cecului original va fi imputabilă beneficiarului cecului, caz în care instituția de credit nu va răspunde pentru eventuale prejudicii, dacă a informat beneficiarul cu privire la existența refuzului.

Remiterea unui cec la încasare, printr-un canal electronic securizat, poate fi realizată de beneficiarii care îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de instituțiile de credit prin normele și politicile interne ale acestora. Transmiterea de către beneficiar a imaginii cecului original în format electronic trebuie realizată prin mijloace și procedee tehnice care asigură autenticitatea și integritatea acestuia, conform standardelor de securitate internaționale sau europene. Remiterea spre încasare a unui cec printr-un canal electronic securizat produce aceleași efecte juridice ca și remiterea spre încasare a cecului original, pe suport hârtie, cu condiția ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.

Ordinul de a nu plati suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de prezentare. În lipsa unui astfel de ordin, trasul poate plăti și după expirarea termenului.

Efectele cecului nu sînt atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restrângerea capacității acestuia, intervenite după emiterea cecului.

Abrogat. Posesorul nu poate refuza o plata parțială. Abrogat.

Trasul care plătește un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu și autenticitatea semnăturilor girantilor.

Când un cec este plătibil într-o monedă care nu are curs la locul plății, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului, în moneda țării, după valoarea ei din ziua plății. Dacă plata nu a fost făcută la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să îi fie plătită în moneda țării, fie după cursul în ziua prezentării, fie după cursul din ziua plății. Valoarea monedei străine este determinată după uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuși să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cec. Regulile aici prevăzute nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume precizată, prin clauza de plată efectivă în monedă străină. Dacă suma este precizată într-o monedă având aceeași denumire, dar o valoare diferită în țara de emisiune și în aceea a plății, se presupune că indicarea se referă la moneda locului de plată.

Plata cecurilor emise în alte valute și care au curs la locul plății și sunt plătibile în lei se va face prin conversia valutară a sumelor la cursul Băncii Naționale a României valabil în ziua prezentării la plată a cecului. Despre cecul barat, cecul plătibil în cont, cecul netransmisibil și cecul de călătorie

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Cecul emis cu clauza netransmisibil nu poate fi plătit decît primitorului sau, la cererea acestuia, să fie creditat în contul sau curent. Primitorul nu poate gira cecul decât unei instituții de credit pentru încasare; instituția de credit nu îl poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispoziții se consideră nescrise. Ștergerea clauzei se considera ca neavenită. Cel care plătește un cec netransmisibil altei persoane decât primitorului sau instituției de credit giratare pentru încasare răspunde de plata făcută. Clauza «netransmisibil» trebuie pusă chiar de instituția de credit, la cererea clientului. Aceeași clauza poate fi pusă de un girant, cu aceleași efecte.

Abrogat. Despre regresul în caz de neplata

Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva giranților, trăgătorului și celorlalți obligați, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit și dacă refuzul de plată este constatat: 1. fie printr-un act autentic (protest); 2. fie prin mențiunea de refuz a trasului datată și scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat, conform prevederilor art. 32^3 alin. 2 lit. b); 3. fie prin mențiunea de refuz a trasului datată și scrisă pe o copie a cecului refuzat, certificată de tras, în cazul pierderii originalului pe circuit bancar și cuprinzând ziua când a fost prezentat. Posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului și pentru cecurile prezentate la plată după expirarea termenului de prezentare. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai există prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei dispărute.

Protestul sau constatarea echivalenta trebuie făcut înaintea expirării termenului de prezentare. Dacă prezentarea s-a făcut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta poate fi făcuta în prima zi lucrătoare ce urmează.

Posesorul trebuie să aducă la cunoștința girantului său și a trăgătorului despre neplată, în cele 4 zile lucrătoare care urmează zilei protestului sau constatării echivalente ori zilei prezentării, dacă există mențiunea «fără cheltuieli». Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit înștiințarea, să o aducă la cunoștința girantului său, arătând numele și adresele celor care au făcut înștiințările precedente; înștiințările se vor realiza astfel până la trăgător. Termenele prevăzute în prezentul articol curg de la primirea înștiințării precedente. În cazul în care o înștiințare este transmisă unui semnatar al cecului, aceasta trebuie să fie transmisă în același termen și avalistului său. În cazul în care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicato într-un mod ilizibil, înștiințarea transmisă girantului, care îl precedă, este suficientă. El trebuie să dovedească că a făcut înștiințarea în termenul prescris. Înștiințarea se consideră făcută în termen dacă a fost predată oficiului poștal cel mai târziu în ultima zi a termenului. Cel care nu face înștiințarea în termenul mai sus indicat nu decade din dreptul său de regres; el este răspunzător, dacă va fi cazul, de paguba cauzată prin neglijența sa, fără însă ca daunele să poată depăși suma din cec.

Trăgătorul, girantul sau avalistul, prin reprezentantul său legal sau, după caz, împuternicitul acestuia, poate, prin mențiunea «fără cheltuieli», «fără protest» sau orice altă expresie echivalentă, scrisă pe cec și semnată, să scutească posesorul, pentru exercitarea dreptului de regres, de formularea protestului sau a unei constatări echivalente. Această mențiune nu exclude obligația posesorului de prezentare a cecului la termenele stabilite, nici de înștiințările ce urmează a fi transmise. Dovada nerespectării termenelor este în sarcina celui care o opune posesorului. Dacă mențiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efecte față de toți semnatarii; dacă ea este înscrisă de către un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai față de acesta. În cazul în care, deși există clauza înscrisă de trăgător, posesorul formulează protestul sau constatarea echivalentă, cheltuielile rămân în sarcina posesorului. Dacă mențiunea a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatării echivalente, dacă un astfel de act a fost întocmit, pot fi cerute de la toți semnatarii.

Toți cei care s-au obligat prin cec sunt obligați solidar față de posesor. Posesorul se poate îndrepta împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat. Același drept îl are oricare semnatar care a plătit cecul. Acțiunea pornită împotriva unuia din obligați nu împiedica urmărirea celorlalți, chiar dacă sînt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâiu.

Posesorul poate cere pe cale de regres: 1. Suma arătată în cecul neplătit. 2. Dobânda legală, calculată de la prezentare. 3. Cheltuielile de protest și celelalte cheltuieli

Acel care a plătit prin regres cecul poate cere dela girantii săi: 1. Întreaga suma plătită. 2. Dobânda legală la această sumă, calculată din ziua când a plătit suma. 3. Cheltuieli pe care le-a făcut.

Oricare obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plății, predarea cecului, împreună cu protestul. Orice girant care a plătit cecul poate șterge girul sau și acelea ale girantilor următori.

Când prezentarea cecului, formularea protestului sau a constatării echivalente în termenele prevăzute în prezenta lege este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forță majoră), aceste termene sunt prelungite în condițiile legii. Posesorul este dator să aducă fără întârziere la cunoștința girantului său, trăgătorului, prin scrisoare recomandată sau prin orice mijloc de comunicare care asigură confirmarea primirii, cazul fortuit ori de forță majoră și să înscrie pe cec o mențiune în acest sens datată și semnată de el, urmând a fi aplicate dispozițiile art. 45 în mod corespunzător. După încetarea cazului fortuit ori de forță majoră, posesorul trebuie, fără întârziere, să prezinte cecul la plată. În cazul în care cazul fortuit ori de forță majoră durează 15 zile calendaristice, calculate de la data când posesorul a adus la cunoștința girantului său, trăgătorului, cazul fortuit ori de forță majoră, chiar dacă înștiințarea este făcută înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare. Nu se consideră cazuri fortuite ori de forță majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale celui pe care el l-a însărcinat cu prezentarea cecului sau cu întocmirea protestului.

Între mai mulți obligați care au o situație egală în cec nu se poate exercita acțiunea cambială; raporturile dintre aceste persoane sunt reglementate de prevederile legale cu privire la obligațiile solidare.

Cecul are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, stabilite conform art. 48 și 49. Abrogat. ------------- Competența pentru a investi cecul cu formula executorie este judecătoria. Încheierea de investire nu este supusă apelului. Cecul emis în străinătate are aceleași efecte executorii, dacă acestea sînt admise și de legea locului unde cecul a fost emis. Somatiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cecului sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.

În termen de 5 zile de la primirea somației, debitorul poate formula contestație la executare. Contestația se va introduce la instanța de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgență și cu precădere, înaintea oricărei alte cauze. Hotărârea pronunțată asupra contestației va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare. Instanța va putea suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul, înscriindu-se în fals, nu recunoaște semnătura sa sau pe cea a reprezentanților legali ori a împuterniciților săi sau nu recunoaște procura. În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obține măsuri de asigurare.

În procesele pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, la somația de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepțiile de nulitate a titlului, prevăzute la art. 2 și 23, în condițiile legii. Excepțiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.

Dacă din raportul care a dat naștere emiterii sau transmiterii cecului derivă o acțiune cauzală, aceasta poate fi exercitată și ulterior emiterii sau transmiterii cecului, afară de cazul în care se dovedește novația. Posesorul cecului nu poate exercita acțiunea cauzala decât oferind debitorului restituirea cecului, depunându-l la grefa instanței competența și justificând în același timp îndeplinirea formalităților necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres ce-i pot aparține.

Cînd posesorul cecului a pierdut acțiunea cambiala contra tuturor obligatilor și nu are contra acestora acțiune cauzala, poate acționa pe tragatorul care nu a avut disponibilul la tras, ori s-a îmbogățit pe nedrept în dăuna

1. sa) Aceeași acțiune o poate exercita în aceleași condițiuni, și în contra girantilor.

Protestul se întocmește de către executorul judecătoresc, notarul public sau avocat. Protestul se poate întocmi și la orice judecătorie. Asistența martorilor nu este necesară la întocmirea protestului.

Protestul poate fi întocmit prin act separat sau pe însuși originalul cecului ori pe duplicatul acestuia. Dacă protestul este întocmit prin act separat, mențiunea de întocmire a protestului va fi făcută pe titlul depus la protest, afară de cazul când a trebuit să se procedeze la întocmirea protestului fără posesia titlului.

Protestul trebuie întocmit împotriva trăgătorului, chiar dacă nu este prezent. În cazul falimentului trasului, posesorul poate întocmi protestul împotriva acestuia. Dacă trăgătorul a încetat din viață, protestul se va întocmi de asemenea pe numele său.

Protestul trebuie să cuprindă: 1. Anul, luna, ziua și ora în care a fost întocmit; 2. Numele și prenumele/denumirea celui care a cerut formularea protestului; 3. Numele și prenumele persoanei/denumirea entității împotriva căreia s-a formulat protestul; 4. Locul unde a fost întocmit; 5. Somația de plată. Protestul va fi subscris de cel care l-a întocmit. Protestul prin act separat va trebui sa cuprindă și transcrierea exactă a cecului.

Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declarație de refuz de plată, scrisă și datată pe titlu, semnată de tras. Aceasta declarațiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie investită cu data certa, în termenul stabilit pentru facerea protestului. În cazurile prevăzute de alin. 1 al prezentului articol, girul fără dată se consideră realizat înainte de declarație.

Judecătoriile vor tine un registru de proteste, în care se vor înregistra zilnic și în ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea mențiunilor cerute de articolele precedente. În prima zi a fiecărei saptamini, fiecare judecătorie va trimite Camerei de Comerț și Industrie județene sau, după caz, a municipiului București, un tabel cu protestele de neplata a cecurilor făcute în cursul săptămînii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele și prenumele persoanei împotriva căreia s-a dresat protestul, ale celei care a cerut protestul, numele și prenumele tragatorului, suma de plată și ultima zi de prezentare a cecului protestat. Originalul protestului făcut prin act separat va fi predat posesorului cecului. Despre pluralitatea exemplarelor

Abrogat.

Abrogat. Despre alterări

În cazul alterării textului unui cec, semnatarii rămân obligați în termenii textului original. Despre anularea și înlocuirea cecului

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înștiința despre aceasta pe tras și să solicite anularea titlului printr-o cerere adresată judecătoriei, în condițiile legii. Cererea va trebui sa arate mențiunile esențiale ale cecului. Instanța de judecată competentă, după examinarea cererii și a elementelor produse, ca și a dreptului posesorului, va pronunța în cel mai scurt timp posibil o ordonanță prin care, specificând datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar găsi și va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, dacă între timp deținătorul cecului nu a făcut opoziție. Ordonanța trebuie să fie notificată atît tragatorului, cît și trasului și publicată în Monitorul Oficial al României, la cererea și pe cheltuiala petiționarului. Cu toată înștiințarea, plata cecului făcuta deținătorului mai înainte de notificarea ordonanței liberează pe tras de obligația de plată.

În termen de 15 zile dela publicarea ordonanței în Monitorul Oficial deținătorul cecului va putea face opoziție în contra acestei ordonanțe, opoziție ce se va comunică petiționarului, trasului și tragatorului, odată cu citarea lor înaintea tribunalului locului de plată.

Pînă la împlinirea termenului prevăzut de art. 67, petiționarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale și poate să ceara plata cecului, dând cauțiune sau în lipsa de cauțiune, consemnarea sumei.

După trecerea termenului prevăzut de art. 69, fără a se fi făcut opoziție, sau după respingerea opoziției, printr-o hotărîre rămasă definitivă, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect. Oricine a obținut înlocuirea cecului va putea sa ceara plata cecului, prezentând ordonanța de anulare și certificatul grefei respective de neintroducerea opoziției la termen, sau prezentând hotărîrea definitivă de respingerea opoziției.

În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, avînd clauza "netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere însă trasului și tragatorului înlocuirea cecului printr-un duplicat.

Ordonanța sau hotărîrea rămasă definitivă stinge orice drept decurgînd din cecul anulat, fără a prejudeca eventualele acțiuni ale posesorului față de cel care a obținut anularea. Despre prescripție

Acțiunile de regres ale posesorului împotriva giranților, trăgătorului sau celorlalți obligați se prescriu în termen de 6 luni, calculat de la expirarea termenului de prezentare. Acțiunile de regres ale diferiților obligați la plata cecului, unii împotriva altora, se prescriu în termen de 6 luni, calculate din ziua în care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acțiunea în regres a fost pornită împotriva sa.

Întreruperea prescripției nu are efect decât împotriva aceluia față de care actul de întrerupere a fost făcut. Dispozițiuni generale

Prin expresia instituție de credit întrebuințată în prezenta lege se înțelege persoanele juridice prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului

1. nr) 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea
2. nr) 227/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Prezentarea și protestul unui cec nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare. Când cea din urmă zi a termenului prevăzut de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec și în special pentru prezentarea sau pentru formularea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prorogat până la următoarea zi lucrătoare. Zilele de sărbătoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului.

În termenele prevăzute prin prezenta lege nu se ia în calcul ziua de la care ele încep să curgă.

Nu sînt admise termene de grație nici legale, nici judecătorești.

După prezentarea la plată, posesorul instrumentului poate solicita retragerea din circuitul bancar, în baza unei solicitări adresate instituției sale de credit prin orice mijloace de comunicare agreate, iar instrumentul va fi retras din circuitul bancar de către instituția sa de credit, dacă nu a fost debitat contul clientului plătitor sau nu a fost inițiat refuzul la plată pe contul acestuia. În acest caz, posesorul își asumă consecințele retragerii de la decontare. Instrumentul retras nu mai poate fi prezentat la plată. Titlul II Despre cecul circular Despre cecul circular

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat. Titlul III Dispozițiuni finale, penale și transitorii Dispozițiuni finale, penale și transitorii

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni pînă la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, săvîrșirea uneia dintre următoarele fapte: 1. emiterea unui cec fără a fi avut autorizarea trasului; 2. emiterea unui cec fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot ori în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare; 3. emiterea unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul dintre următoarele elemente esențiale:

1. a) denumirea de cec;
2. b) suma de bani ce trebuie plătită;
3. c) numele trasului;
4. d) data emiterii cecului;
5. e) semnătura prevăzută la art. 11; 4. emiterea unui cec cu încălcarea prevederilor art. 6 alin. 3.

Abrogat.

Banca Națională a României este autoritatea competentă să emită norme pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

Abrogat

Abrogat.

Abrogat.

Legea de fața intră în vigoare la 1 iunie 1934.