Legea nr. 69/1991

Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

Autonomia locală este administrativă şi se exercită numai în cadrul legii.

Autonomia locală priveşte organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale şi reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a rezolva şi de a gestiona, în nume propriu şi sub responsabilitatea lor, o parte importanţa a treburilor publice, în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă. Prin colectivitate locală se înţelege totalitatea cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială.

Aplicarea principiilor enunţate nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional unitar al României.

Unităţile administrativ-teritoriale sunt: comunele, oraşele şi judeţele.

Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate şi cătune.

Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii. Municipiile pot avea subdiviziuni administrativ- teritoriale, a căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege.

Comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice. Ele au deplina capacitate, poseda un patrimoniu şi au iniţiativa în tot ceea ce priveşte administrarea intereselor publice locale, exercitând, în condiţiile legii, autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite.

Ca persoane juridice civile au în proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public sunt proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local, potrivit legii.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primării, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primării se aleg în condiţiile prevăzute de lege.

Autorităţile administraţiei publice locale se pot constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Acestea sunt subordonate autorităţilor administrative ale municipiilor.

Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. El conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei publice, organizate în unităţile administrativ-teritoriale.

Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, actele autorităţilor administraţiei publice locale, în cazul în care considera ca acestea sunt ilegale.

Actul atacat este suspendat de drept.

Prefectul răspunde conform legii, la cererea autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, în cazul în care instanţa de contencios administrativ stabileşte ca actul acestora a fost atacat în mod abuziv sau cu rea-credinţa.

Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia comunei sau a oraşului, raportată de Comisia Naţionala pentru Statistica la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, după cum urmează: Numărul locuitorilor comunei sau ai oraşului Numărul consilierilor - până la 3.000 11 - între 3.001 şi 5.000 13 - între 5.001 şi 7.000 15 - între 7.001 şi 10.000 17 - între 10.001 şi 20.000 19 - între 20.001 şi 50.000 21 - între 50.001 şi 100.000 23 - între 100.001 şi 200.000 25 - între 200.001 şi 400.000 31 - peste 400.000 35

Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus dintr-un număr de 65 de consilieri.

Calitatea de consilier este incompatibilă cu:

1. a) funcţia de prefect şi de subprefect;
2. b) calitatea de funcţionar în aparatul propriu al consiliilor comunale, orăşeneşti şi judeţene respective şi al prefecturilor, precum şi de conducător al regiei autonome de interes local sau judeţean şi al serviciului public de specialitate al consiliului local sau judeţean;
3. c) funcţia de primar;
4. d) calitatea de deputat, senator, consilier al Preşedintelui României sau membru al Guvernului.

Alte incompatibilităţi se pot stabili prin lege.

Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consilierilor în şedinţa de constituire se face de către prefect. La şedinţa de constituire participa prefectul sau reprezentantul sau. La şedinţa va fi convocat şi primarul, chiar dacă procedura de validare a acestuia nu a fost finalizată.

Şedinţa este legal constituită, dacă participa cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi. În cazul în care nu se poate asigura aceasta majoritate, şedinţa se va tine, de drept, peste 3 zile, în aceleaşi condiţii. Dacă nici la a doua convocare şedinţa nu se poate constitui legal, se va proceda la o noua convocare, peste alte 3 zile. La noua convocare, şedinţa va fi legal constituită, dacă se asigura prezenta majorităţii consilierilor aleşi. În situaţia în care consiliul nu se poate constitui nici la ultima convocare, datorită absentei, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante locurile consilierilor aleşi, care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, dacă aceştia nu pot fi înlocuiţi cu supleanţii de pe listele respective, şi se vor organiza alegeri de completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii privind alegerile locale. Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauza, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.

Absenta consilierilor de la şedinţa de constituire este motivată, dacă, din cauza bolii, aceştia sunt netransportabili sau dacă sunt plecaţi în străinătate în interes de serviciu.

Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

Consiliile locale aleg, dintre membrii lor, pe întreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3 - 7 consilieri.

Comisia examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier şi propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care:

1. a) constata existenta unor incompatibilităţi sau încălcarea condiţiilor de eligibilitate;
2. b) alegerea consilierului s-a făcut prin frauda electorală, constatată de Biroul Electoral Central, sau prin orice alta încălcare a Legii privind alegerile locale.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţa. Persoana al carei mandat este supus validării sau invalidării nu participa la vot.

Consiliul este legal constituit după validarea mandatelor a cel puţin două treimi din numărul membrilor acestuia.

Hotărârile privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate de cei interesaţi, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la adoptare sau de la comunicare, în cazul celor absenţi de la şedinţa. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.

Consilierii ale căror mandate au fost validate depun în faţa consiliului următorul jurământ: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii şi sa fac, cu buna-credinţa, tot ceea ce sta în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului)...".

Consilierii care refuza să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept.

După depunerea jurământului, consilierul care a condus şedinţa de constituire declara consiliul legal constituit.

Consiliul local are iniţiativa şi hotărăşte, cu respectarea legii, în problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice.

Consiliul local are următoarele atribuţii principale:

1. a) alege, din rândul consilierilor, pe viceprimar sau, după caz, pe viceprimari;
2. b) aproba statutul comunei sau al oraşului şi regulamentul de funcţionare a consiliului, pe baza statutului şi regulamentului - cadru orientative, elaborate de Guvern;
3. c) aproba studii, prognoze orientative şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului;
4. d) aproba, la propunerea primarului, organigrama, numărul de personal din aparatul propriu al consiliului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia. De asemenea, aproba organigramele şi numărul de personal la regiile autonome şi la serviciile publice de specialitate ale consiliului local;
5. e) aproba bugetul local, formarea, administrarea, şi executarea acestuia; aproba virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
6. f) stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, pe timp limitat, în condiţiile legii;
7. g) administrează domeniul public şi privat al comunei ori al oraşului şi exercită drepturile prevăzute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a înfiinţat;
8. h) înfiinţează instituţii şi agenţi economici de interes local; hotărăşte asupra concesionarii sau închirierii de bunuri sau de servicii publice de interes local, precum şi asupra participării, cu capital sau cu bunuri, la societăţi comerciale pentru realizarea de lucrări şi servicii de interes public local, în condiţiile legii;
9. i) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, pe conducătorii agenţilor economici şi ai instituţiilor publice de interes local, care se afla sub autoritatea sa;
10. j) urmăreşte, controlează şi analizează activitatea agenţilor economici şi a instituţiilor publice, care se afla sub autoritatea sa;
11. k) instituie norme specifice pentru instituţiile publice şi agenţii economici de interes local, care se afla sub autoritatea sa, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege;
12. l) organizează servicii publice de gospodărire comunală, transport local, reţele edilitare şi altele, în condiţii de eficienta şi operativitate, şi asigura buna funcţionare a acestora;
13. m) aproba, în condiţiile legii, planurile de organizare şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor din componenta unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de amenajare a teritoriului şi măsurile necesare realizării acestora; aproba, potrivit competentelor legale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigura condiţiile necesare realizării lor, la termen şi în condiţii de calitate;
14. n) asigura, în cadrul competentelor sale, condiţiile necesare bunei funcţionari a instituţiilor de învăţământ, sanitare, de cultura, de tineret şi sport, potrivit legii;
15. o) ia măsuri pentru crearea condiţiilor necesare petrecerii timpului liber al cetăţenilor şi asigura desfăşurarea activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;
16. p) acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurător în scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectura, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale;
17. r) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţa socială;
18. s) asigura libertatea comerţului şi a concurentei loiale şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii;
19. s) înfiinţează şi asigura funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;
20. t) asigura apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;
21. t) organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi asigura buna funcţionare a acestora;
22. u) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de onoare al comunei sau al oraşului;
23. v) hotărăşte, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu agenţi economici din ţara sau din străinătate, în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;
24. x) hotărăşte stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare şi înfrăţire cu localităţi din străinătate;
25. y) sprijină activitatea cultelor religioase, în condiţiile legii.

Consiliul local exercita şi alte atribuţii stabilite prin lege sau prin statutul comunei sau al oraşului.

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit prin lege organică, pe timp de război sau de catastrofa.

Consiliul îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.

Consiliul legal constituit alege prin vot deschis, cu majoritate simpla, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte.

Consiliul local se întruneşte în şedinţa ordinară, lunar, la convocarea primarului.

El se poate întruni în şedinţa extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului local se face cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înaintea şedinţelor extraordinare.

În caz de forta majoră şi de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai oraşului, convocarea consiliului local se poate face de îndată.

Convocarea se face în scris şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. Invitaţia la şedinţa va preciza ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării acesteia.

Ordinea de zi se aduce la cunoştinţa locuitorilor comunei sau ai oraşului prin presa locală ori prin alt mijloc de publicitate. În unităţile administrativ-teritoriale în care minorităţile naţionale au pondere însemnată, ordinea de zi se aduce la cunoştinţa cetăţenilor şi în limba acestora.

Şedinţele consiliului local sunt legal constituite dacă este prezenta majoritatea consilierilor în funcţie.

Prezenta consilierilor la şedinţe este obligatorie. În cazul în care un consilier absentează de doua ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de funcţionare a consiliului.

În cazul în care consiliul nu se întruneşte timp de 3 luni consecutiv sau nu a adoptat în 3 şedinţe consecutive nici o hotărâre, precum şi în situaţia în care numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unul şi nu se poate completa prin supleanţi, acesta se dizolva de drept.

Dizolvarea de drept a consiliului se comunică de către primar prefectului, care, prin ordin, ia act de dizolvarea consiliului şi propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Ordinul prefectului poate fi atacat de consilieri la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai după expirarea termenului prevăzut la alin. (5) sau după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins acţiunea consilierilor, în termen de 30 de zile.

Şedinţele consiliului local sunt publice, cu excepţia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise.

Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba oficială a statului.

Problemele de buget se vor discuta, întotdeauna, în şedinţa publică.

Dezbaterile din şedinţele consiliului se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele de şedinţa, de secretar şi de cel puţin 3 consilieri.

La începutul fiecărei şedinţe, secretarul prezintă procesul-verbal al şedinţei anterioare şi îl supune aprobării consiliului. Consilierii au dreptul sa conteste conţinutul procesului-verbal şi sa ceara menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară.

Procesul-verbal şi documentele care au fost dezbătute în şedinţa se depun într-un dosar special al şedinţei respective, care va fi numerotat, semnat şi sigilat de preşedintele de şedinţa, de secretar şi de consilierii prevăzuţi la alin. (1).

În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, consiliul local adopta hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de funcţionare a consiliului cere o alta majoritate. În caz de paritate de voturi, hotărârea nu se adoptă şi se reiau dezbaterile în şedinţa următoare.

Hotărârile privind administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşului, organizarea şi dezvoltarea urbanistica a localităţilor şi amenajarea teritoriului şi asocierea cu alte consilii, instituţii publice sau agenţi economici din ţara şi din străinătate se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

Hotărârile privind bugetul local, precum şi cele prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, se adoptă cu votul majorităţii consilierilor în funcţie. Dacă bugetul nu poate fi adoptat după doua lecturi consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 5 zile, activitatea se va desfăşura pe baza bugetului anului precedent, până la adoptarea noului buget.

Consiliul poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret.

Proiectele de hotărâri pot fi propuse de către consilieri sau de către primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun.

Hotărârile consiliului local se semnează de către preşedintele de şedinţa, se contrasemnează de către secretar şi se comunică primarului. În cazul în care preşedintele de şedinţa se afla în imposibilitatea de a semna sau refuza să semneze, hotărârea va fi semnată de către unul dintre consilierii prezenţi.

Hotărârile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoştinţa publică, iar cele individuale, de la data comunicării.

Aducerea la cunoştinţa publică a hotărârilor cu caracter normativ se face numai după expirarea termenului în care prefectul poate exercita calea de atac în faţa instanţei de contencios administrativ sau după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care acţiunea prefectului a fost respinsă.

În unităţile administrativ-teritoriale în care minorităţile naţionale au o pondere însemnată, hotărârile se aduc la cunoştinţa cetăţenilor şi în limba acestora.

Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soţ, sotie, afin sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului.

Hotărârile luate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) pot fi anulate, în condiţiile legii.

Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte şi pentru hotărârile acestuia, pe care le-au votat. De asemenea, fiecare consilier răspunde pentru propria activitate desfăşurată în exercitarea mandatului.

La cererea consilierilor, votul lor va fi consemnat în procesul-verbal al şedinţei.

Consiliul local poate fi dizolvat, dacă a adoptat hotărâri repetate, care au fost anulate irevocabil de către instanţa de judecată întrucât au contravenit intereselor generale ale statului sau au încălcat Constituţia şi legile tarii.

Dizolvarea consiliului se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărârile definitive ale instanţei de judecată. Hotărârea şi motivele care au stat la baza emiterii acesteia se aduc la cunoştinţa membrilor consiliului de către prefect, în termen de 5 zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

Hotărârea de dizolvare poate fi atacată de către consilieri la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţa potrivit alin. (2). În acest caz, procedura prealabilă prevăzută de lege nu se mai efectuează. Introducerea acţiunii suspenda executarea măsurii de dizolvare.

Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileşte de către Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care a fost respinsă acţiunea consilierilor.

Până la constituirea noului consiliu, primarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale oraşului.

În exercitarea funcţiei, consilierii sunt în serviciul colectivităţii locale, fiind ocrotiţi de lege.

Numai la sesizarea motivată a instanţei de judecată sau a Parchetului, prefectul poate dispune, prin ordin, suspendarea din funcţie a consilierului, în cazul în care acesta a fost trimis în judecata pentru săvârşirea, cu intenţie, a unei fapte penale, precum şi în situaţia în care s-a pus în mişcare acţiunea penală, dacă s-a luat împotriva sa măsura arestării preventive.

Suspendarea durează până la soluţionarea definitivă a cauzei, în afară de cazul în care Parchetul sau instanţa de judecată a solicitat ridicarea acestei măsuri mai înainte. Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului.

Împotriva ordinului de suspendare consilierul se poate adresa instanţei de judecată în condiţiile Legii contenciosului administrativ, în termen de 10 zile de la luarea la cunoştinţa.

La lucrările consiliului local pot participa, fără drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean, reprezentanţii acestora, parlamentarii, precum şi persoanele invitate de consiliul local, a căror prezenta este considerată utila.

Cetăţenii satelor şi ai cătunelor care nu au consilieri aleşi în consiliile locale vor fi reprezentaţi la şedinţe de către un delegat sătesc. Acesta este ales pe perioada unui mandat al consiliului local de către o adunare sătească, constituită din câte un reprezentant din fiecare familie, desfăşurată în prezenta primarului sau a viceprimarului. La discutarea problemelor ce privesc satele respective, delegaţii săteşti vor fi invitaţi în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.

După constituire, consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, în principalele domenii de activitate.

Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii.

Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar.

Comisiile de specialitate avizează proiectele de hotărâri din domeniul lor de activitate.

Comisiile de specialitate lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor.

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de funcţionare a consiliului local.

Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar; municipiile reşedinţa de judeţ şi sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi 2 viceprimari, iar municipiul Bucureşti are un primar general şi 4 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.

Primarul participa, obligatoriu, la şedinţele consiliului local.

Pe toată durata mandatului de primar şi de viceprimar, contractul de muncă al acestora la instituţiile publice, la regiile autonome sau la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda.

Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei în a carei raza teritorială se afla comuna, oraşul sau subdiviziunea administrativ-teritorială.

Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucureşti se face de către un judecător desemnat de preşedintele Tribunalului Municipiului Bucureşti.

Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (3).

Rezultatul validării se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţa extraordinară, de către un judecător sau un delegat al prefectului.

În caz de invalidare a mandatului primarului, se organizează alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Primarul depune în faţa consiliului local jurământul prevăzut la art. 18. În situaţii deosebite, jurământul se poate depune şi în faţa preşedintelui instanţei judecătoreşti care a validat alegerea primarului.

Primarul care refuza să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, pe timp de război sau catastrofa.

Mandatul încetează înainte de termen în caz de deces; demisie; incompatibilitate; schimbare a domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorială; imposibilitate de a fi exercitat pe o perioadă mai mare de 6 luni; în cazul în care s-a constatat prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă după validarea mandatelor, ca alegerea s-a făcut prin frauda electorală sau prin orice alta încălcare a Legii privind alegerile locale; în cazul condamnării definitive la o pedeapsă privativă de libertate, precum şi în cazul punerii sub interdicţie pentru debilitate sau alienare mintală ori în cazul pierderii drepturilor electorale.

În situaţiile prevăzute la alin. (2), consiliul local adopta o hotărâre prin care ia act de încetarea mandatului primarului şi declara vacanta funcţia acestuia.

În cazul demisiei, până la adoptarea de către consiliul local a hotărârii prevăzute la alin. (3), primarul poate reveni asupra demisiei.

Primarul poate fi demis din funcţie pentru motivele prevăzute la art. 33 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, dacă actele acestuia au fost emise cu rea-credinţa.

Demiterea primarului, bazată pe hotărârile definitive ale instanţei de judecată, se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului. Hotărârea şi motivele care au stat la baza emiterii acesteia se aduc la cunoştinţa primarului de către prefect, în termen de 5 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României.

Hotărârea de demitere poate fi atacată de către primar la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţa potrivit alin. (2). În acest caz, procedura prealabilă prevăzută de lege nu se mai efectuează. Introducerea acţiunii suspenda executarea măsurii de demitere.

Primarul şi primarul general al Capitalei sunt şefii administraţiei publice locale şi răspund în faţa consiliului de buna funcţionare a acesteia.

Primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţara şi din străinătate, precum şi în justiţie.

Semnul distinctiv al primarului este o eşarfa în culorile drapelului naţional.

Este obligatorie purtarea eşarfei la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.

Modelul acestei eşarfe se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

În cazuri excepţionale, dacă primarul refuza sau este în imposibilitatea de exercitare a unora dintre atribuţiile prevăzute la alin. (1) sau în alte legi speciale, aceste atribuţii se exercită de către secretar.

Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

1. a) asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei şi ale legilor tarii, ale decretelor Preşedintelui României, ale hotărârilor Guvernului, ale actelor emise de ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, ale hotărârilor consiliului judeţean;
2. b) asigura executarea hotărârilor consiliului local. În cazul în care apreciază ca o hotărâre a acestuia este ilegala, în termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţa sesizează pe prefect;
3. c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei, prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit şi, pe baza hotărârii consiliului, ia măsuri pentru organizarea acestei consultări;
4. d) prezintă consiliului, anual sau ori de câte ori este necesar, rapoarte privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului;
5. e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune aprobării consiliului;
6. f) exercita drepturile şi asigura îndeplinirea obligaţiilor ce revin comunei sau oraşului în calitate de persoana juridică civilă;
7. g) exercita funcţia de ordonator principal de credite;
8. h) verifica, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului cele constatate;
9. i) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop, poate mobiliza şi populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comuna sau din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite;
10. j) asigura ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul gardienilor publici şi cu ajutorul jandarmeriei, poliţiei, pompierilor şi apărării civile, care au obligaţia sa răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii;
11. k) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;
12. l) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;
13. m) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică;
14. n) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi a produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul organelor de specialitate;
15. o) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale;
16. p) asigura elaborarea regulamentului local de urbanism şi a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi le supune aprobării consiliului local, cu respectarea prevederilor legii;
17. r) asigura întreţinerea drumurilor publice din comuna sau din oraş, implantarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal;
18. s) supraveghează târgurile, pieţele, oboarele, locurile şi parcurile de distracţii şi ia măsuri operative pentru buna funcţionare a acestora;
19. s) conduce serviciile publice locale; asigura funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelara; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţa şi ajutor social;
20. t) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;
21. t) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile prevăzute de lege;
22. u) elaborează proiectul de statut al personalului, propune structura organizatorică, numărul de personal şi salarizarea acestuia şi le supune spre aprobare consiliului local;
23. v) numeşte şi eliberează din funcţie personalul din aparatul propriu al consiliului local, cu excepţia secretarului; propune consiliului local eliberarea din funcţie a conducătorilor agenţilor economici şi ai instituţiilor publice de interes local, care se afla sub autoritatea consiliului local respectiv;
24. x) controlează activitatea personalului din aparatul propriu al consiliului local;
25. y) supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin comunei sau oraşului.

Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul local.

Primarul deleagă viceprimarilor, prin dispoziţie emisă în termen de 30 de zile de la validare, exercitarea unora dintre atribuţiile ce-i revin potrivit art. 44, cu precădere pe cele prevăzute la lit. k), n), r),

1. s) şi y), cu excepţia celor prevăzute la lit. a) - g), i), j), l),
2. m) şi t).

Atribuţiile de ofiţer de stare civilă pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcţionari cu competente în acest domeniu.

Atribuţiile ce revin primarului, potrivit art. 43 alin. (1), cu excepţia celor de ofiţer de stare civilă, nu pot fi delegate.

Viceprimarul este ales cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie. El îşi păstrează calitatea de consilier. Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local. Prevederile art. 40 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

Demiterea viceprimarului se face de către consiliul local, la propunerea unei treimi din numărul consilierilor, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie. Prevederile art. 41 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii. Acestea devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţa persoanelor interesate.

Primarul constata încălcările legii şi adopta măsurile legale pentru înlăturarea acestora sau, după caz, sesizează organele competente.

Prevederile art. 29 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

În exercitarea funcţiei, primarul este ocrotit de lege.

Prefectul poate dispune, prin ordin, suspendarea din funcţie a primarului în cazurile în care acesta a fost trimis în judecata pentru săvârşirea, cu intenţie, a unei fapte penale, precum şi în situaţia în care s-a pus în mişcare acţiunea penală, dacă s-a luat împotriva lui măsura arestării preventive.

Suspendarea poate fi dispusă numai la cererea motivată a instanţei de judecată sau a Parchetului.

Suspendarea durează până la soluţionarea definitivă a cauzei, în afară de cazul în care Parchetul sau instanţa de judecată a solicitat ridicarea acestei măsuri mai înainte.

Ordinul de suspendare se comunică, de îndată, primarului. Împotriva ordinului de suspendare, primarul se poate adresa instanţei de judecată în condiţiile Legii contenciosului administrativ, în termen de 10 zile de la luarea la cunoştinţa.

Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.

Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi viceprimarilor, suspendarea lor fiind dispusă de consiliul local prin hotărâre, adoptată cu majoritatea consilierilor în funcţie.

În caz de vacanta a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile sale vor fi exercitate, de drept, de către viceprimar, până la validarea mandatului noului primar sau, după caz, până la încetarea suspendării.

În situaţia prevăzută la alin. (1), consiliul local deleagă, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier, care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului.

În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cat şi viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cat şi ale viceprimarului, până la încetarea suspendării.

Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cat şi cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) şi (2) aplicându-se până la alegerea unui nou primar. Stabilirea de către Guvern a datei alegerii noului primar se va face în termen de 30 de zile de la data când cele doua funcţii au devenit vacante.

Numirea secretarului se face de către prefect pe baza propunerilor consiliului local, la iniţiativa primarului, pe bază de concurs sau de examen.

Concursul sau examenul se organizează de către primar, potrivit legii, în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte, în mod obligatoriu, câte un reprezentant al prefectului, al preşedintelui consiliului judeţean şi al consiliului local respectiv. Ordinul de numire se emite în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.

Secretarul se bucura de stabilitate în funcţie şi se supune regulilor cuprinse în statutul funcţionarului public.

Eliberarea din funcţie a secretarului se face de către prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la iniţiativa primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor.

Sancţionarea disciplinară a secretarului se face de către prefect, la propunerea primarului sau a consiliului local, în condiţiile legii.

Secretarul îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:

1. a) participa la şedinţele consiliului local;
2. b) asigura buna funcţionare a compartimentelor şi activităţilor cu caracter juridic din cadrul aparatului propriu al consiliului local;
3. c) avizează proiectele de hotărâri ale consiliului local, asumându-şi răspunderea pentru legalitatea acestora;
4. d) primeşte şi distribuie corespondenta; urmăreşte realizarea răspunsului în termenul legal;
5. e) asigura efectuarea lucrărilor de secretariat;
6. f) asigura convocarea consiliului local;
7. g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local;
8. h) comunică şi înaintează, în termen de 10 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităţilor şi persoanelor interesate, actele emise de către consiliul local sau de către primar;
9. i) asigura aducerea la cunoştinţa publică a hotărârilor şi dispoziţiilor de interes general;
10. j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului, în afară celor cu caracter secret stabilit potrivit legii; eliberează extrase sau copii de pe actele de stare civilă;
11. k) legalizează semnături şi confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, cu excepţia celor care se eliberează de autorităţile publice centrale;
12. l) asigura funcţionarea compartimentelor de stare civilă, autoritate tutelara şi protecţie socială;
13. m) tine legătură cu organizaţiile de cult din unitatea administrativ-teritorială şi face propuneri primarului sau consiliului local pentru soluţionarea problemelor legate de buna lor funcţionare.

Secretarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul local sau de către primar.

Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din serviciile publice ale comunei şi ale oraşului se fac de către conducătorii acestora, în condiţiile legii.

Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu al consiliului local se fac de către primar, în condiţiile legii.

Consiliul local poate recomanda, motivat, primarului, eliberarea din funcţie a conducătorilor compartimentelor din aparatul propriu.

Condiţiile privind numirea, angajarea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie, drepturile şi obligaţiile personalului din serviciile publice ale comunei şi ale oraşului, precum şi ale personalului din aparatul propriu al consiliului local, sunt stabilite prin lege şi regulamente.

Funcţionarii din aparatul propriu al consiliului local se bucura de stabilitate în funcţie şi se supun prevederilor statutului funcţionarilor publici.

În raporturile dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice locale se foloseşte limba română.

Cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu aparatul acestora, se pot adresa oral sau în scris şi în limba lor maternă.

Cererile prezentate în scris vor fi însoţite de traducerea lor în limba română.

În cazul în care reprezentantul autorităţii publice sau funcţionarul acesteia nu cunoaşte limba minorităţii respective, se va folosi un interpret.

Consiliul judeţean este autoritate a administraţiei publice judeţene.

Consiliul judeţean se compune din consilieri aleşi în condiţiile Legii privind alegerile locale.

Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice judeţene pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean, şi exercită, în acest sens, următoarele atribuţii principale:

1. a) coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean;
2. b) organizează şi conduce serviciile publice judeţene şi aproba regulamentele de funcţionare a acestora;
3. c) acorda consiliilor locale şi aparatului propriu al acestora, precum şi serviciilor publice ale comunelor şi oraşelor, sprijin şi asistenţa tehnica, juridică şi de orice alta natura, la cererea acestora;
4. d) analizează propunerile făcute de comune şi oraşe, în vederea elaborării de prognoze economice sau pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurător;
5. e) adopta programe şi prognoze de dezvoltare economico-socială a judeţului şi urmăreşte realizarea acestora;
6. f) adopta bugetul propriu al judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
7. g) stabileşte orientările generale privind organizarea şi dezvoltarea urbanistica a localităţilor, precum şi amenajarea teritoriului;
8. h) administrează domeniul public şi privat al judeţului;
9. i) asigura construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, precum şi a drumurilor de legătură cu judeţele vecine;
10. j) alege dintre consilieri şi eliberează din funcţie, în condiţiile prezentei legi, pe preşedinte, vicepreşedinţi şi delegaţia permanenta;
11. k) adopta propriul regulament de funcţionare;
12. l) aproba, în limitele normelor legale, organigrama şi numărul de personal din aparatul propriu;
13. m) stabileşte impozite şi taxe judeţene, precum şi taxe speciale pe timp limitat, în condiţiile legii;
14. n) hotărăşte, în condiţiile legii, înfiinţarea de instituţii şi agenţi economici de interes judeţean, dobândirea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat şi de servicii publice de interes judeţean, precum şi participarea cu bunuri şi capital la societăţile comerciale, pentru realizarea de lucrări şi servicii de interes judeţean;
15. o) numeşte şi eliberează din funcţie pe conducătorii agenţilor economici de sub autoritatea sa şi ai instituţiilor publice de interes judeţean; urmăreşte şi controlează activitatea lor, analizând trimestrial rapoarte ale acestora;
16. p) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau pentru societăţile comerciale pe care le înfiinţează;
17. r) înfiinţează instituţii social-culturale şi sanitare şi asigura buna lor funcţionare;
18. s) asigura condiţii pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor ştiinţifice, cultural-artistice, sportive şi de tineret;
19. s) atribuie, în condiţiile legii, la propunerea consiliilor locale, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes local;
20. t) hotărăşte, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu agenţii economici din ţara sau din străinătate, în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun.

Consiliul judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege.

Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofa.

Consiliul judeţean îşi exercită mandatul de la data constituirii, până la declararea ca legal constituit a noului consiliu ales.

Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare, o dată la doua luni.

Consiliul judeţean se poate întruni în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui acestuia, a cel puţin o treime din numărul membrilor săi sau a delegaţiei permanente.

Convocarea consiliului judeţean se face de către preşedintele acestuia, cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înaintea celor extraordinare.

Dispoziţiile art. 24, art. 25 şi art. 27 se aplică în mod corespunzător.

Convocarea se face în scris şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. Invitaţia la şedinţa va preciza ordinea de zi, data şi locul desfăşurării acesteia.

Consiliul judeţean alege dintre membrii săi, pe durata mandatului, pe preşedinte şi 2 vicepreşedinţi ai consiliului, 4 sau 6 consilieri, respectându-se, pe cat posibil, configuraţia politica a acestuia, care, împreună, constituie delegaţia permanenta.

Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean sunt şi preşedinte şi vicepreşedinţi ai delegaţiei permanente.

Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg cu votul majorităţii consilierilor în funcţie.

Eliberarea din funcţie a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se poate face de către consiliul judeţean, la propunerea a cel puţin o treime din numărul consilierilor, dacă sunt întrunite cerinţele prevăzute de lege pentru demiterea primarului şi numai cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

Pe timpul exercitării mandatului, contractul de muncă al preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean la instituţiile publice, la regiile autonome şi la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda.

Delegaţia permanenta a consiliului judeţean, constituită potrivit art. 67, îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

1. a) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului;
2. b) analizează proiectele de hotărâri care vor fi supuse consiliului spre dezbatere şi adoptare şi asigura fundamentarea acestora;
3. c) pregăteşte desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor şedinţelor consiliului, asigurând întocmirea în mod corespunzător a tuturor documentelor supuse dezbaterii;
4. d) propune preşedintelui convocarea şedinţelor extraordinare;
5. e) supune aprobării consiliului regulamentul de funcţionare a acestuia;
6. f) stabileşte măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului judeţean şi analizează, periodic, stadiul îndeplinirii acestora.

Delegaţia permanenta îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin regulamentul de funcţionare a consiliului judeţean, elaborat şi aprobat cu respectarea normelor legale.

Modul de organizare şi de funcţionare a delegaţiei permanente se stabileşte prin regulamentul de funcţionare a consiliului.

Secretarul judeţului este şi secretarul delegaţiei permanente.

Preşedintele consiliului judeţean este şeful administraţiei publice judeţene şi răspunde de buna funcţionare a compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al consiliului judeţean, precum şi a agenţilor economici de sub autoritatea consiliului.

Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice din ţara şi din străinătate, precum şi în justiţie.

Aparatul propriu al consiliului judeţean este subordonat preşedintelui acestuia.

Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:

1. a) conduce şedinţele consiliului judeţean şi ale delegaţiei permanente;
2. b) asigura executarea hotărârilor consiliului judeţean;
3. c) sprijină activitatea instituţiilor şi a regiilor autonome de interes judeţean;
4. d) exercita atribuţiile care revin judeţului în calitate de persoana juridică;
5. e) exercita funcţia de ordonator principal de credite;
6. f) întocmeşte proiectul bugetului propriu al judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului;
7. g) numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul din aparatul propriu al consiliului judeţean, în condiţiile legii;
8. h) prezintă consiliului, anual sau ori de câte ori este necesar, rapoarte cu privire la starea şi activitatea administraţiei judeţului, precum şi cu privire la starea economică şi socială a judeţului.

Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul judeţean.

Fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti au un secretar, salarizat din bugetul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti. Secretarul este funcţionar public şi are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau formaţiune politica, sub sancţiunea eliberării din funcţie.

Numirea secretarului se face de către Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, la propunerea consiliului judeţean, din iniţiativa preşedintelui acestuia, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti.

Numirea se face pe bază de examen sau de concurs organizat, potrivit legii, de către preşedintele consiliului judeţean, respectiv de către primarul general, în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de examinare sau de concurs va face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Departamentului pentru Administraţie Publică Locală.

Emiterea dispoziţiei de numire se va face în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.

Eliberarea din funcţie, precum şi sancţionarea disciplinară a secretarului judeţului se fac de către Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, numai la propunerea consiliului judeţean, adoptată cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la iniţiativa preşedintelui acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor.

Secretarului judeţului îi sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile prezentei legi privitoare la secretarul comunei şi al oraşului.

Secretarul judeţului şi cel al municipiului Bucureşti exercita atribuţiile care revin, potrivit legii, judeţului şi municipiului Bucureşti în domeniile stării civile, autorităţii tutelare şi ocrotirii minorilor, coordonând compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliului judeţean sau, după caz, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în al căror obiect de activitate intra aceste atribuţii.

Dispoziţiile prezentei legi privitoare la organizarea şi funcţionarea consiliilor locale, precum şi cele cu privire la primar, cu excepţia celor referitoare la atribuţii, se aplică în mod corespunzător consiliului judeţean şi preşedintelui acestuia.

Dizolvarea de drept a consiliului judeţean, în cazul în care nu se întruneşte timp de 6 luni consecutiv, precum şi în situaţia în care numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unul şi nu se poate completa prin supleanţi, se comunică prefectului şi Guvernului de către secretarul judeţului. După efectuarea verificărilor necesare, Guvernul emite o hotărâre prin care ia act de dizolvarea consiliului judeţean.

Prevederile art. 24 alin. (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător.

Pe perioada în care consiliul judeţean este dizolvat sau nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele curente, aflate în competenţa preşedintelui acestuia, se rezolva de către un împuternicit numit de Guvern, având calitatea de funcţionar public.

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează în condiţiile prevăzute în prezenta lege pentru consiliile locale ale comunelor şi oraşelor şi exercită atribuţiile prevăzute pentru acestea, cu excepţia celor de la art. 20 alin. (2) lit. b), c), f), m), u),

1. v) şi x). Bugetele subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti se aproba de către consiliile locale ale acestora, cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Atribuţiile prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. g), h), i), j),
2. k) şi
3. s) vor putea fi exercitate de către consiliile locale ale sectoarelor numai pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti se alege, se constituie şi funcţionează, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile prezentei legi şi de cele ale Legii privind alegerile locale pentru consiliile locale, care se aplică în mod corespunzător.

Primării şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru primării şi viceprimarii comunelor şi oraşelor şi exercită atribuţiile stabilite prin prezenta lege pentru primării şi viceprimarii comunelor şi oraşelor, cu excepţia celor prevăzute la art. 44 alin. (1) lit. c),

1. l) şi m), care se exercită numai de către primarul general al municipiului Bucureşti.

Hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile primarului general al municipiului Bucureşti sunt obligatorii şi pentru autorităţile administraţiei publice organizate în sectoarele municipiului Bucureşti.

Primarul general al municipiului Bucureşti împreună cu primării sectoarelor municipiului Bucureşti se întrunesc cel puţin o dată pe luna, la convocarea primarului general, pentru a analiza modul în care sunt aduse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile primarului general al municipiului Bucureşti, stabilind măsurile corespunzătoare. La şedinţa participa şi prefectul municipiului Bucureşti.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti exercita atribuţiile prevăzute de lege pentru consiliile locale, pentru primării şi viceprimarii comunelor şi oraşelor, care se aplică în mod corespunzător.

Autorităţilor prevăzute la alin. (1) şi (2) le sunt aplicabile în mod corespunzător şi prevederile art. 79 - 105, 123 şi 124 din prezenta lege.

Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Donaţiile şi legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, judeţean, cu votul a două treimi din numărul membrilor acestuia.

Consiliile locale şi cele judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. De asemenea, ele hotărăsc cu privire la cumpărarea şi vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.

Vânzarea, concesionarea, închirierea şi locaţia de gestiune se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.

Înstrăinarea bunurilor aparţinând domeniului privat al comunelor, oraşelor sau judeţelor, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate în indiviziune cu acest domeniu privat, renunţările la drepturi sau recunoaşterile de drepturi în favoarea terţelor persoane se fac pe bază de expertiza însuşită de consiliu.

Finanţele comunelor, oraşelor şi judeţelor se administrează în condiţiile prevăzute de lege, conform principiului autonomiei locale.

Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proporţional cu competentele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune în mod liber.

Repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozite şi a transferurilor din bugetul de stat, stabilite anual prin legea bugetului de stat, se realizează de către consiliul judeţean împreună cu direcţia generală judeteana a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, după consultarea primarilor şi a reprezentanţilor consiliilor locale.

Sumele repartizate unităţilor administrativ-teritoriale conform alin. (1) se folosesc potrivit destinaţiei şi eşalonării stabilite prin bugetul aprobat de consiliul local sau judeţean.

Pentru funcţionarea unor servicii publice locale sau judeţene, create în interesul locuitorilor, consiliile locale şi judeţene stabilesc taxe speciale, potrivit legii.

Cuantumul taxelor speciale se stabileşte pentru a acoperi cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere a acestor servicii.

Taxele speciale se încasează numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile speciale prestate.

Prin regulamentul aprobat de consiliul local sau judeţean, după caz, se vor determina condiţiile în care se pot percepe taxele speciale şi de aprobare de către locuitorii interesaţi, precum şi modul de repartizare a acestora pe locuitor.

Hotărârile luate de consiliile locale şi judeţene în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe locuitor vor fi afişate, de îndată, la sediul acestora şi vor fi aduse la cunoştinţa prin orice mijloc de publicitate.

Împotriva acestor hotărâri orice persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 15 zile de la afişarea acestora, constatată prin proces-verbal. După expirarea acestui termen, consiliul care a adoptat hotărârea se întruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite.

În bugetele locale şi cele judeţene se înscriu, la cheltuieli, sumele destinate activităţilor care se finanţează de la aceste bugete, în condiţiile legii.

Nici o cheltuiala bugetară nu poate fi aprobată fără existenta surselor de finanţare.

Consiliile locale şi cele judeţene pot hotărî, cu majoritatea a două treimi din numărul membrilor ce le compun, contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii. Împrumuturile vor fi prevăzute în bugete după votarea lor, împreună cu celelalte mijloace de acoperire şi de rambursare.

Hotărârile consiliilor privind contractarea împrumuturilor pe termen lung se supun aprobării locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale respective.

Hotărârile privind împrumuturile se pot aproba numai dacă se constată că unitatea administrativ-teritorială poate garanta acoperirea şi rambursarea acestora.

Proiectul de buget, întocmit şi publicat, este supus deliberării consiliului respectiv, în prima şedinţa, după expirarea termenului de 15 zile de la data publicării.

Proiectul este însoţit de raportul primarului sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz, precum şi de contestaţiile depuse în termenul de 15 zile de la data publicării proiectului.

Consiliul deliberează, pronunţându-se şi asupra contestaţiilor, adoptând proiectul de buget după ce acesta a fost votat pe articole.

Guvernul numeşte câte un prefect, ca reprezentant al său, în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.

Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul Bucureşti, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi.

Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor şi a subprefecţilor se fac prin hotărâre a Guvernului.

Pentru a fi numiţi în funcţie, prefectul şi subprefectul trebuie să aibă studii superioare şi vârsta de cel puţin 30 de ani.

Pe toată durata îndeplinirii funcţiei de prefect şi de subprefect, contractul de muncă al acestora la instituţiile publice sau la agenţii economici cu capital majoritar de stat se suspenda.

În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor locale şi judeţene şi a primarilor să se desfăşoare conform legii.

Între prefecţi, pe de o parte, şi consiliile locale, judeţene şi primari, pe de altă parte, nu exista raporturi de subordonare.

Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

1. a) asigură realizarea intereselor naţionale, respectarea legilor şi a ordinii publice;
2. b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităţilor publice locale şi judeţene;
3. c) avizează numirea sau eliberarea din funcţie a conducătorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale;
4. d) dispune luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor cetăţenilor, prin organele legal constituite;
5. e) răspunde, în condiţiile stabilite prin lege, de pregătirea şi aducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au un caracter militar; autorităţile militare şi organele locale ale Ministerului de Interne au obligaţia sa informeze pe prefect asupra oricărei probleme care poate avea importanţa pentru judeţ;
6. f) prezintă, anual, Guvernului un raport asupra stării generale economice, sociale, culturale şi administrative a judeţului, inclusiv realizarea programului de guvernare.

Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de Guvern.

În exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, actele acestora, precum şi pe cele ale preşedintelui consiliului judeţean, cu excepţia celor de gestiune curenta, dacă le considera ilegale. Actul atacat este suspendat de drept.

Cu 10 zile înaintea introducerii acţiunii, prefectul va solicita autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, cu motivarea necesară, sa reanalizeze actul socotit ilegal, în vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia.

Introducerea acţiunii de către prefect se face în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) lit. h). Termenul de 30 de zile este termen de decădere. Acţiunea este scutită de taxa de timbru.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, în condiţiile legii.

Ordinele care stabilesc măsuri cu caracter tehnic şi de specialitate sunt emise după consultarea organelor sau a serviciilor de specialitate şi sunt contrasemnate de conducătorii acestora.

Prefectura are un aparat tehnic de specialitate, a cărui structura şi atribuţii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Prefectul, subprefectul şi aparatul propriu îşi desfăşoară activitatea în prefectura. Prefectura şi, după caz, consiliul judeţean şi aparatul propriu al acestuia îşi au sediul în Palatul administrativ, proprietate publică de interes naţional, care este situat în municipiul reşedinţa de judeţ.

Persoanele din aparatul propriu al prefecturii şi, respectiv, al consiliului judeţean se supun reglementărilor cuprinse în statutul funcţionarilor publici.

În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se organizează, pe lângă prefecturi, Comisia administrativă.

Comisia administrativă este compusa din: prefect - ca preşedinte -, preşedintele consiliului judeţean sau, după caz, primarul general al municipiului Bucureşti, primarul municipiului reşedinţa de judeţ şi conducătorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti, precum şi directorii sucursalelor regiilor autonome de interes naţional din judeţele respective.

Comisia administrativă elaborează, anual, pe baza programului de guvernare, propriul program al judeţului sau al municipiului Bucureşti, pe care îi comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale, regiilor autonome de interes naţional şi sucursalelor acestora din judeţul respectiv, precum şi, spre informare, autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene.

Comisia administrativă sprijină serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti, activitatea regiilor autonome de interes naţional sau a sucursalelor acestora cu activităţi pe teritoriul judeţului, precum şi pe cele ale administraţiei publice judeţene.

În activitatea sa, Comisia administrativă adopta, prin vot deschis, hotărâri care se semnează de către preşedinte şi sunt obligatorii pentru serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate în judeţe şi în municipiul Bucureşti.

Lucrările Comisiei administrative se realizează prin aparatul prefecturii.

În exercitarea mandatului, consilierii locali şi judeţeni, precum şi primării şi viceprimarii sunt în serviciul colectivităţii locale.

Consilierii locali şi judeţeni, primării şi viceprimarii se bucura de protecţia acordată de legea privind statutul aleşilor locali.

Primării şi viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, consilierii, secretarii şi personalul din aparatul propriu al consiliilor locale şi judeţene răspund, după caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor care le revin, în condiţiile legii.

Prevederile alin. (1) se aplică şi prefecţilor, subprefecţilor şi personalului din aparatul propriu al prefecturilor.

De la data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la noua organizare administrativ-teritorială a tarii, sectorul agricol Ilfov se va numi judeţul Ilfov.

Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din municipiul Bucureşti funcţionează şi pentru judeţul Ilfov.

Până la intrarea în vigoare a statutului funcţionarilor publici, secretarul unităţii administrativ-teritoriale poate contesta, la instanţa de contencios administrativ, actele privind eliberarea din funcţie sau sancţionarea sa disciplinară.

Secretarii consiliilor locale şi judeţene, în funcţie la data prezentei legi, devin secretari ai comunei, oraşului, subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului Bucureşti, respectiv ai judeţului în care funcţionează, fără vreo alta formalitate.

Consiliile locale şi judeţene, precum şi primării aleşi în cursul unei legislaturi, ca urmare a dizolvării unor consilii sau devenirii vacante a unor posturi de primari, încheie mandatul predecesorilor.

Prevederile alin. (1) se aplică şi consiliilor şi primarilor aleşi în cursul actualei legislaturi.