Legea nr. 826/1936

Pe terenurile rămase disponibile în urma aplicării legilor de reforma agrară şi a legii pentru organizarea Dobrogei-Noua, care constituiesc fondul imobiliar al colonizarii, pot fi colonizati locuitorii ce întrunesc următoarele condiţiuni:

1. a) Sa aibă vîrsta de cel mult 45 ani;
2. b) Sa aibă exerciţiul drepturilor politice;
3. c) Sa fi satisfăcut serviciul militar şi sa nu fi suferit pedepse pentru dezertare;
4. d) Sa fie căsătorit, să aibă copii sau să fie vaduv cu copii;
5. e) Sa fie muncitor manual de pămînt şi să aibă ca singura ocupaţie plugaria;
6. f) Sa dovedească prin certificate de sănătate că nu sînt bolnavi, nici ei, nici membrii familiei lor, de tuberculoza sau sifilis.

Au preferinta la colonizare cei care deosebit de condiţiunile precedente, vor îndeplini una din condiţiunile de mai jos:

1. a) Sa fie demobilizati;
2. b) Sa dispună de capitalul trebuincios pentru injghebarea unei gospodării şi pentru achitarea sumelor datorate Statului;
3. c) Sa aibă ştiinţa de carte;
4. d) Sa fi absolvit o şcoala de agricultura de gradul I şi II.

Preotii, invatatorii, precum şi micii funcţionari rurali, pot fi colonizati în centrele unde funcţionează, dacă îndeplinesc condiţiunile de mai sus, cu excepţia alin. e de sub art. 1.

Loturile tip de colonizare vor fi cel mult 10 ha teren de cultura şi 2.500 mp locuri de casa.

Evaluarea loturilor de colonizare din fiecare centru se face pe hectar, după normele fixate mai jos, ţinându-se seama de calitatea, situaţia economică şi destinaţia terenului:

1. a) Pentru terenurile provenite din expropriere sau rezultate din aplicarea legii pentru organizarea Dobrogei-Noua aflate în proprietatea Statului, se vor lua ca baza normele stabilite prin legile respective, adăugându-se cota cuvenită, din cheltuielile făcute cu eventualele îmbunătăţiri, precum şi dobînda aferentă a acelor cheltuieli în raport cu timpul;
2. b) Pentru terenurile provenite prin schimb sau comasare, se va lua ca baza preţul rezultat din actele de schimb sau cel avut în vedere la comasare, adăugându-se cheltuielile făcute cu lucrările de imbunatatire şi dobânzile respective la întreaga suma, în raport cu timpul.

Jumătate din valoarea loturilor de colonizare va fi suportată de Stat, iar cealaltă jumătate va rămîne în sarcina colonistului.

Colonistul se debiteaza faţă de Stat cu toate sumele ce cad în sarcina sa, potrivit dispoziţiunilor prevăzute în art. 5 şi 6. Anuitatea se va repartiza şi achită în 60 rate semestriale, la 1 Mai şi 1 Noemvrie ale fiecărui

1. an) Ratele vor fi exigibile după încheierea actului de vânzare-cumpărare. Pînă la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, colonistii asezati vor achită Administraţiei comerciale a Colonizarilor, arenda ce se va fixa Comitetul de direcţie şi vor fi dati în debit spre încasare organelor fiscale ale Statului.

Trecerea lotului în proprietatea colonistului se va face printr'un act de vânzare-cumpărare încheiat între colonist deoparte şi Stat, reprezentat prin Administraţia Comercială a colonizarilor, de altă parte. Actul de vânzare-cumpărare va fi scutit de orice taxa de timbru şi înregistrare.

Loturile colonistilor nu se vor putea divide în porţiuni mai mici decât jumătatea lotului-tip de colonizare. Loturile mai mari de 10 ha se vor putea divide în porţiuni de câte 5

1. ha) Colonistii vor avea oricînd dreptul de a se folosi de prevederile art. 133 şi 134 din legea de reforma agrară, a Vechiului-Regat, ale căror dispoziţii se extind asupra colonistilor din întreaga ţara.

Loturile colonistilor nu se vor putea instraina nici voluntar, nici prin execuţie silită decât către alţi colonisti sau fii de ai lor, precum şi pentru inzestrarea copiilor, cu respectarea condiţiunilor prevăzute în art. 9 de mai sus. Înstrăinările voluntare, cu excepţia celor destinate inzestrarii copiilor, sînt interzise timp de 5 ani dela data cînd colonistii au devenit proprietari prin efectul transcrierii şi intabulării contractelor de vânzare-cumpărare încheiate, potrivit art. 8 din prezenta lege. Pentru înstrăinările voluntare, după expirarea termenului de 5 ani, avizul Administraţiei Comerciale a Colonizarilor şi aprobarea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor sînt obligatorii. Înstrăinările de orice fel, făcute pe orice cale şi sub orice formă cu nerespectarea dispoziţiunilor de mai sus, sînt şi rămîn nule de drept. Nulitatea e de ordine publică şi poate fi cerută de oricare din părţile interesate, de ministerul public şi de terţi, pînă la 5 ani, după data Înstrăinării.

Dispoziţiunile art. 127, 128, 129, 130 şi 131 din legea de reforma agrară a Vechiului Regat, se extind asupra tuturor colonistilor din toate părţile tarii cu respectarea art. 9 din prezenta lege.

Colonistul pierde de drept proprietatea lotului ce i s'a atribuit, odată cu pierderea calităţii de cetăţean român. Deposedarea colonistului proprietar, se va face pe cale judecătorească, după procedura prevăzută la art. 139 din legea de reforma agrară a Vechiului Regat.

În caz de deposedare, lotul întreg al colonistului, inclusiv lotul de casa şi clădirile existente, reintra în patrimoniul Statului. Colonistul deposedat va fi despăgubit de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, pentru clădiri cu valoare comercială, stabilită prin justiţie, iar pentru teren cu sumele efectiv plătite în contul preţului, scăzându-se echivalentul folosinţei. Colonistul deposedat beneficiază de recoltele prinse de rădăcini.

În caz de execuţie silită a averii imobilelor a unui colonist de către oricare creditor, devin exigibile în întregime toate datoriile de orice natura pe care colonistul le-ar avea către Stat. În asemenea caz, creditorul urmăritor este obligat a notifica comandamentului, sub sancţiunile prevăzute în ultimul alineat al prezentului art. şi Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. Lichidarea sumei cuvenită colonistului se va face, acoperindu-se mai întîi Statul pentru orice datorie rezultată din impozite, apoi Administraţia Comercială a Colonizarii pentru eventualele datorii ce colonistul le-ar avea şi numai după aceea creditorii ceilalţi, în ordinea înscrierii creanţelor lor. Orice executare silită facuta în contra dispoziţiunilor de mai sus, este nulă de drept şi nu poate fi opozabilă Statului.

Pe loturile rezultate din deposedarile prevăzute la art. 12, se vor face noi colonizari, avînd precădere la colonizare moştenitorii colonistului deposedat, dacă îndeplinesc condiţiunile legii de faţa.

Colonistii fără titluri de proprietate asupra loturilor, pot fi îndepărtaţi dela colonizare şi ca atare deposedati pe cale administrativă, dacă se constată că nu îndeplinesc următoarele condiţiuni esenţiale:

1. a) Sa fie stabiliţi împreună cu familiile lor în centrele respective;
2. b) Sa cultive personal loturile atribuite. Constatarea se va face individual printr'un proces-verbal dresat de un organ al Ministerului Agriculturii şi Domeniilor sau al Administraţiei Comerciale a Colonizarilor, asistat de primarul comunei respective sau locţiitorul sau şi de doi martori colonisti. Excluderile vor fi făcute numai pe cale administrativă şi se vor întemeia pe aceste procese-verbale, iar ordinele de deposedare, opozabile oricăror detentori ai loturilor, vor fi aduse la îndeplinire de un organ al Ministerului Agriculturii şi Domeniilor sau al Administraţiei Comerciale a Colonizarilor, asistat de un reprezentant al forţei publice. Colonistul deposedat va avea drept la despăgubiri pentru constructiunile existente, precum şi la recolta prinsă de rădăcini.

Dispoziţiunile cuprinse în art. 137 şi 139, din legea de reforma agrară a Vechiului Regat, se extinde asupra colonistilor din toate părţile tarii.

Terenurile dobândite sau ce se vor dobândi de Stat, prin cumpărare, prin exercitarea dreptului de preemţiune, sau pe alta cale, se vor afecta în întregime colonizarilor.

Evaluarea loturilor provenite din terenurile specificate în art. precedent se va face, ţinându-se seama de preţul rezultat din actele de cumpărare sau convenţiune.

Fiecare locuitor colonizat pe aceste terenuri va fi dator sa plătească Statului drept preţ întreaga suma aferentă care a servit la achiziţionarea lotului atribuit.

În momentul autentificării contractului de vânzare, încheiat potrivit art. 8 din prezenta lege, colonistii care fac parte din această categorie excepţionala, sînt obligaţi sa plătească Statului cel puţin o zecime din preţul datorat, iar pentru restul preţului, ei vor fi debitati şi obligaţi sa plătească debitul în 18 rate semestriale succesive şi egale la 1 Mai şi 1 Noemvrie ale fiecărui

1. an) Neplata a doua rate consecutive atrage rezilierea contractului de vânzare fără somaţiune sau punere în întîrziere şi deposedare imediata a colonistului, Statul retinand din sumele efectiv plătite echivalentul folosinţei lotului.

Terenurile prevăzute la art. 18, pot fi atribuite colonistilor, pe ele putând fi de asemenea colonizati şi cei ce întrunesc condiţiunile prevăzute la art. 1, alin. b, c, d şi f.

Planurile de colonizare cuprinzînd aceste terenuri, vor prevedea loturi de cultura, cu intinderi variabile, după cerinţe, pînă la cel mult 25 ha.

Toate acţiunile de deposedare pendinte şi întemeiate pe dispoziţiile art. 50 şi 54 din legea asupra colonizarii dela 17 Iulie 1930 şi ale art. 137 din legea pentru reforma agrară din Vechiul Regat, îşi vor continua cursul, dacă temeiurile de drept sînt identice cu rânduielile prezentei legi. În cazul contrar acţiunile îşi vor continua cursul numai după ce vor fi modificate în sensul cerinţelor legii.

Pentru toate terenurile afectate operaţiunilor de colonizare şi distribuite în loturi colonistilor sau arendate particularilor, colonistii, arendaşii sau arendaşii particulari, sînt şi rămîn definitiv debitati pentru arenzile datorate Statului. Procesele-verbale dresate de organele agricole dovedesc folosinţă terenurilor. Pentru arenzile constatate sau fixate, procesele-verbale sînt executorii şi arendaşii nu vor putea contesta debitele prevalandu-se de excepţia inexistentei contractelor de arendare.

Colonistii vor fi debitati faţă de Stat, cu valoarea constructiunilor, făcute de Stat, a materialelor, inventarului, seminţelor şi a oricăror ajutoare ce le-a fost acordate. Procesele-verbale de predarea materialelor, uneltelor agricole şi seminţelor, cum şi chitanţele semnate de colonisti, constituie titluri pe baza cărora debitarile sînt şi rămîn definitive. Anuitatile se vor calcula fără dobînda şi se vor repartiza ca şi pentru valoarea terenului în 60 rate semestriale, exigibile la 1 Mai şi 1 Noemvrie ale fiecărui an, începînd după 7 ani dela acordarea acestor ajutoare.

Toţi colonistii fără deosebire se vor bucura pe timp de 10 ani dela aşezarea lor de scutire de impozite către Stat şi judeţ.

Toate operaţiunile de colonizare intervenite dela 1 Iulie 1934 pînă la data promulgării prezentei legi se ratifica fără nicio excepţie. Dispoziţiile capitolului 1 al legii de faţa, afară art. 1-3 inclusiv, se aplică şi colonistilor care au beneficiat de regimul anterior al colonizarii.

Un regulament special va desvolta dispoziţiunile cuprinse în această lege.

Toate dispoziţiunile contrarii legii de faţa sînt şi rămîn abrogate. Această lege s'a votat de Senat în şedinţa dela 26 Martie anul 1936 şi s'a adoptat cu unanimitate de una suta douăzeci voturi. Vicepreşedinte,

1. c) ALIMANESTIANU (L.S.S.) Secretar, Matei Vasiliu Această lege s'a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 30 Martie anul 1936 şi s'a adoptat cu unanimitate de una suta cincisprezece voturi. Vicepreşedinte,
2. v) BARCA (L.S.A.D.) Secretar, Atanase
3. h) Gheorghiu Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial. Dat în Bucureşti la 4 Aprilie 1936. (L.S.St.) CAROL Ministrul agriculturii şi domeniilor, V.P. Sassu Ministrul justiţiei, Valeriu Pop ---------