Legea nr. 9/1949

Administraţia vamilor este condusă de Ministerul de Finanţe*). Ea se face de Direcţia vamilor. Organizarea Direcţiei vamilor va fi cea prevăzută de legea de organizare a acestui minister. Pe lîngă Direcţia vamilor funcţionează Comisia centrala vamală. Compunerea Comisiei centrale vamale şi atribuţiile ei vor fi stabilite prin decizia Ministerului de Finanţe. Toate operaţiile vamale sînt efectuate prin administraţii vamale, birouri vamale şi sucursalele lor, care se înfiinţează şi se desfiinţează prin decizia Ministerului de Finanţe. Decizia Consiliului de Miniştri**), data în aplicarea acestei legi, va fixa în detaliu atribuţiile şi răspunderile fiecăreia din categoriile de funcţionari vamali. -------------

Birourile de vamuire şi expeditii, societăţile şi agenţiile de navigaţie şi societăţile de transporturi, spre a putea funcţiona pe lîngă birourile vamale, pentru îndeplinirea formalităţilor de import, export şi altele, vor trebui sa îndeplinească condiţiile fixate prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea acestei legi. 1. Descărcarea şi încărcarea mărfurilor în porturi

Capitanii, patronii sau agenţii vaselor care vor acosta în primul port sau schela, pentru a descarca mărfuri străine sau indigene, sînt datori ca în termen de 24 ore de la sosire, să depună la biroul vamal manifestul (statul) general al incarcamintului. Capitanii, patronii sau agenţii vaselor care nu vor depune manifestul în termen de 24 ore, vor fi supuşi la o amenda de 300 lei*), pentru fiecare 24 ore întîrziere. În caz de descărcare în mai multe porturi ale R.P.R., se va urma potrivit normelor stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi.

Vasele încărcate cu mărfuri, destinate în total sau în parte porturilor R.P.R., pot fi vizitate oricînd de organele vamale. Capitanul vasului este obligat să prezinte, la cererea vămii, manifestul original general, pentru a fi vizat. Refuzul de a prezenta manifestul la viza se va pedepsi ca şi nedepunerea manifestului. Biroul vamal care va constata deosebiri între manifest şi incarcamint va aplica următoarele pedepse: I. - Pentru lipsurile de colete sau din conţinutul coletelor, precum şi lipsurile din mărfurile în vrac, capitanul sau patronul vasului, în afară de plată drepturilor de import, va fi supus la o amenda egala cu de trei ori drepturile cuvenite pentru mărfurile găsite lipsa. În caz cînd nu se poate stabili natura sau felul mărfii, se va aplica o amenda de 30 lei*) de kg sau fracţiune de kg lipsa. Cînd mărfurile ce lipsesc au fost mărfuri prohibite, capitanul sau patronul vasului va fi supus la o amenda egala cu valoarea mărfii, minimul amenzii fiind de lei 50*) de fiecare kg sau fracţiune de kg. Dacă lipsa mărfurilor ar proveni din cauza de incendiu sau alt caz de forta majoră, justificat şi ivit după depunerea manifestului, nu se va aplica căpitanului sau patronului vasului nici o pedeapsă. Dacă lipsa mărfurilor s-a produs în timpul transportului, la descărcarea mărfurilor, capitanul sau patronul vasului este dator sa arate şi să justifice lipsa, iar vama s-o constate printr-un proces-verbal. Orice alte lipsuri de mărfuri constatate ulterior se vor considera şi trata ca contrabanda, afară de cazurile cînd se va dovedi ca lipsurile provin din scurgere sau alte cauze naturale inerente naturii mărfurilor. II. - Pentru mărfurile găsite în plus faţă de manifest, capitanul sau patronul vasului, deosebit de plată drepturilor cuvenite în caz de import, va fi supus la o amenda egala cu de trei ori drepturile de import aferente mărfurilor constatate în plus. Cînd coletele în plus vor conţine mărfuri prohibite, capitanul sau patronul vasului va fi supus, deosebit de confiscarea mărfurilor, şi la o amenda de 50 lei*) pentru fiecare kg, sau fracţiune de kg. Dacă lipsurile sau plusurile de mărfuri vor putea fi justificate, nu se vor aplica pedepsele prevăzute la punctele I şi II ale acestui articol. Justificarea va fi facuta în termen de 6 luni. III. - Dacă se vor găsi mărfuri prohibite, înscrise în manifest sub o alta denumire, în scop de a se ascunde natura lor, aceste mărfuri se vor confisca şi capitanul, patronul sau agentul vasului va fi supus la o amenda fixa de 50 lei*) de fiecare kg sau fracţiune de kg. Dacă însă vor putea justifica buna-credinţa, vor putea fi dispensaţi de amenda. IV. - Nedeclararea în manifest a preparatelor stupefiante, declararea lor sub o denumire falsa, precum şi plusul de greutate constatat faţă de greutatea manifestată, se vor trata ca o contrabanda, aplicindu-se dispoziţiile legii speciale pentru combaterea abuzului de stupefiante. Toate infracţiunile privind contrabanda de stupefiante se vor preda pentru cercetare penală organelor de poliţie, după ce s-au aplicat dispoziţiile legii de faţa în ceea ce priveşte infracţiunea vamală.

Orice vas care a încărcat mărfuri în apele R.P.R. nu va putea sa părăsească un port sau o schela fără a avea un manifest de încărcare, vizat de vama şi indicind natura şi cantitatea mărfurilor. În caz de încărcare în mai multe porturi ale R.P.R., se va urma potrivit prevederilor stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi. Capitanul, patronul sau agentul vasului care va părăsi portul sau schela, fără a avea un manifest de incarcamint vizat de vama, va fi supus la o amenda de 300 lei*).

Capitanii, patronii sau agenţii vaselor încărcate pentru export care se vor găsi avînd pe vasele lor mărfuri neînscrise în manifestul prezentat vămii sau înscrise sub o falsa denumire se vor pedepsi:

1. a) Pentru mărfurile neînscrise sau înscrise sub o falsa denumire în manifest, dar pentru care taxele legale de export vor fi fost achitate, se va aplica o amenda de 100 lei*).
2. b) Dacă pentru mărfurile prevăzute la punctul de mai sus, taxele legale de export nu vor fi fost achitate, faptul se considera contrabanda şi se pedepseşte ca atare. În cazul cînd capitanii, patronii sau agenţii vaselor vor fi justificat, în ceea ce priveşte mărfurile înscrise în manifest sub o alta denumire şi întrucît aceste mărfuri se vor afla în colete închise, ca nepotrivirile provin din faptul încărcătorilor, amenzile de care se vor fi făcut pasibili capitanii, patronii sau agenţii se vor aplica încărcătorilor. Dacă amenzile datorate de capitanii sau patronii vaselor, pentru asemenea contravenţii, nu vor fi consemnate sau garantate prin cauţiuni solvabile, biroul vamal va putea retine vasul pentru asigurarea amenzilor.

Nici o marfa nu se va putea descarca din vase, incarca în ele sau transborda, decît în virtutea unei permisiuni eliberate de biroul vamal. Descarcarile, incarcarile şi transbordarile se vor face în orele de serviciu şi sub supravegherea efectivă a funcţionarilor vamali. Cînd mărfurile s-au descărcat, încărcat sau transbordat fără permisiunea respectiva, eliberata de biroul vamal, faptul se va considera contrabanda, aplicindu-se sancţiunile legale căpitanului, agentului sau proprietarului mărfii, găsit în culpa. Dacă se constată că s-au încărcat şi descărcat ori transbordat alte mărfuri sau mai multe decît cele arătate în permisiune, faptul se va pedepsi conform art. 72 din prezenta lege.

În caz de urgenta, birourile vamale vor putea sa autorizeze incarcarile, descarcarile şi transbordarile şi în afară de orele de serviciu. În caz de nevoi justificate, birourile vamale pot autoriza atît vasele de pasageri, cît şi cele de mărfuri sa descarce mărfurile chiar înainte de depunerea manifestului şi chiar în timpul nopţii. Incarcarile produselor solului şi subsolului destinate exportului sau cabotajului se vor putea face şi în locuri unde nu se găsesc birouri vamale, cu condiţia ca aceste locuri să fie depărtate cu cel puţin 5 km de biroul vamal cel mai apropiat. Cei interesaţi la operaţiile de mai sus sînt obligaţi sa plătească o indemnizaţie, fixată prin decizia Ministerului Finanţelor şi să asigure funcţionarilor vamali delegaţi cu supravegherea pe toată durata operaţiei întreţinerea şi mijloacele de transport. 2. Poliţia vamală a vaselor

Orice vas, încărcat sau gol, care se va opri în raza vreunui port sau unei schele, va intra din acel moment sub autoritatea vămii în ceea ce priveşte reglementările aduse de prezenta lege. Acostarea vaselor încărcate cu mărfuri în alte locuri decît cele fixate operaţiilor vamale va fi considerată ca o tentativa de contrabanda şi tratata ca atare, afară de cazurile de forta majoră, care vor trebui justificate prin căpitănia portului. Barcile şi salupele aparţinînd locuitorilor statelor străine nu vor putea acosta la malurile R.P.R. decît în locurile desemnate de vama, în înţelegere cu căpitănia de port şi numai între răsăritul şi apusul soarelui. Barcile şi salupele aparţinînd supusilor români sînt supuse aceloraşi obligaţii în ce priveşte acostarea în raza portului. Contravenienţii se vor pedepsi cu o amenda de 50 lei*) fără prejudiciul celorlalte sancţiuni în caz de frauda sau contrabanda.

Spre a inlatura fraudele ce s-ar putea comite, vama va putea aplica plumburi sau sigilii la uşile magaziilor vaselor intrate în port. Ruperea plumburilor sau sigiliilor fără autorizarea vămii şi fără justificarea unui caz de forta majoră atrage pentru capitanul, patronul sau agentul vasului o amenda de 500 lei*), fără a prejudicia asupra celorlalte sancţiuni, prevăzute de prezenta lege în caz de frauda.

În timpul stationarii vaselor în porturi, vama va putea posta pe ele funcţionari vamali, în vederea supravegherii vamale sau în orice alt scop. De asemenea, cînd vasele fac operaţii de tranzit de mărfuri, pe porţiunea Dunării interioare, vama va putea aplica sigilii sau plumburi unde va fi nevoie şi va putea posta funcţionari insotitori pe bordul acestor vase.

Intrarea oricărui fel de vas din apele internaţionale sau internationalizate în apele interioare ale R.P.R. nu este permisă decît în timpul zilei. Descărcarea din vase sau încărcarea mărfurilor în vase se va face numai în cuprinsul porturilor sau schelelor, în locurile afectate operaţiilor vamale, potrivit instrucţiunilor din decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea legii de faţa. 3. Proviziile de bord şi aprovizionarea vaselor

Capitanii, patronii sau agenţii vaselor sînt datori să depună vămii, în decurs de 24 ore de la acostare, declaraţia proviziilor de bord. Articolele de hrana şi îmbrăcăminte ale echipajului materialele trebuincioase serviciului vaselor, înscrise în inventar, precum şi alimentele şi toate obiectele restaurantelor pentru nevoile călătorilor de pe vase, în cursul voiajului, constituie provizii de bord. Nedepunerea declaraţiei în termenele arătate mai sus se pedepseşte cu o amenda de 200 lei*) iar în caz cînd la vizita vaselor se vor găsi mărfuri prohibite şi nedeclarate, faptul se va şi trata şi pedepsi ca o contravenţie. Dacă, la verificarea proviziei de bord, se vor constata cantităţi mai mari decît cele declarate sau articole şi obiecte nedeclarate, se vor aplica dispoziţiile articolului relativ la contravenţii. Nedeclararea în proviziile de bord a preparatelor stupefiante, declararea lor sub o denumire falsa sau plusul de greutate constatat faţă de greutatea declarata se va trata ca o contrabanda, aplicindu-se dispoziţiile legii pentru combaterea abuzului de stupefiante. Proviziile de bord nu pot fi descărcate de pe vase decît în caz de forta majoră, cînd vor fi transportate şi depozitate în magaziile biroului vamal. Articolele prohibite pot fi lăsate pe bord sub sigiliul biroului vamal. Vizitarea vaselor pentru verificarea proviziei de bord, în timpul cînd se găsesc ancorate în porturile R.P.R., se va face de către funcţionarii vamali, însoţiţi de graniceri, de organele Căpităniei de Port şi ale Corpului Consular, conform regulilor stabilite pentru aceasta. Vasele sub pavilion R.P.R. se pot vizita de funcţionarii vamali însoţiţi de graniceri şi fără asistenţa organelor căpităniei de port. Capitanii, patronii şi agenţii vaselor sînt răspunzători pentru orice abateri săvîrşite de personalul de pe vase, împotriva oricărei dispoziţii din prezenta lege. Înainte de eliberarea manifestului pentru plecare, biroul vamal va proceda la verificarea proviziei de bord. Ruperea sau îndepărtarea sigiliilor se va pedepsi cu o amenda de 500 lei*), iar nepotrivirile între constatările făcute la verificare şi cele arătate în declaraţia de provizii de bord se vor trata şi pedepsi la fel cu contrabandele.

Restauratorilor sau personalului vaselor este interzisă vînzarea de orice fel de articole în timpul cînd vasele stationeaza în porturile R.P.R., sub pedeapsa unei amenzi de 200 lei*), deosebit de celelalte sancţiuni, cînd aceste articole, vor fi scoase de pe vas prin frauda.

Vasele de război străine sînt dispensate de a face vreo formalitate la biroul vamal, iar cele ale R.P.R. vor declara la sosire, dacă vin dintr-un port străin, toată provizia de bord ce o au.

Pontoanele, precum şi slepurile care fac oficiu de pontoane sînt considerate ca făcînd parte din uscat şi supuse oricînd controlului vamal. Obiectele sau mărfurile depuse pe ele vor fi considerate ca descărcate pe uscat fără permisiunea şi asistenţa biroului vamal, iar faptul va fi supus pedepselor relative la contrabanda.

Combustibilul de orice fel aflat pe bordul vaselor şi necesar lor nu va fi impus la nici un fel de taxe. Aprovizionarea vaselor R.P.R. sau străine, cu produse indigene sau indigenate pentru hrana, iluminarea şi orice alte obiecte necesare vasului şi pasagerilor ori echipajului, în limita necesităţilor, se va face în scutire de orice fel de taxa la export. Carbunii şi brichetii indigeni sau străini livraţi din depozitele sau intrepozitele din porturi pentru aprovizionarea vaselor vor fi scutiţi de orice drepturi la export. Combustibilul lichid şi lubrifianţii străini vor fi scutiţi de orice taxe vamale, atunci cînd vor fi scoase din depozite sau intrepozite pentru aprovizionarea vaselor. Combustibilul lichid şi lubrifianţii din R.P.R., incarcati de vasele R.P.R. sau străine pentru aprovizionarea lor, sînt scutite de taxe la export, în limitele cantităţilor de care au nevoie, sub controlul şi supravegherea biroului vamal.

Obiectele de hrana şi de iluminat străine, indigene sau indigenate, ce se vor imbarca în vase în timpul stationarii lor în porturi, pentru trebuinţele zilnice ale echipajului, precum şi obiectele de orice fel străine, indigene sau indigenate; necesare aprovizionarii vaselor, care vor părăsi porturile, se vor scuti de orice drepturi de import sau export, întrucît cantităţile nu vor întrece strictul trebuincios. 4. Cabotaj

Transportul pe apa al mărfurilor indigene sau indigenate, de la un port al R.P.R. la alt port al R.P.R., se numeşte cabotaj. Mărfurile transportate în cabotaj nu sînt supuse la plata drepturilor de import sau export. Transportul lor se va efectua pe baza unui act zis de cabotaj, întocmit după aceleaşi norme şi supus aceluiaşi control ca şi actul de tranzit. Mărfurile indigene sau indigenate expediate în cabotaj vor fi supuse aceloraşi verificări ca şi mărfurile destinate importului sau exportului, atît la biroul vamal de încărcare, cît şi la biroul vamal de destinaţie. Declaraţiile neadevărate, relative la mărfurile destinate cabotajului, constatate la vama emitenta, vor atrage următoarele pedepse:

1. a) pentru mărfurile neprohibite la export, o amenda egala cu de doua ori diferenţa între drepturile de export cuvenite la marfa fals declarata şi drepturile cuvenite la marfa constatată;
2. b) pentru mărfurile prohibite, confiscarea şi o amenda egala cu valoarea mărfii, iar în caz de lipsa mărfii, o amenda egala cu de doua ori valoarea acestei marfi. La descărcare, pentru mărfurile lipsa în total sau în parte, dacă sînt supuse drepturilor de export, pe lîngă plata acestora, se va aplica şi o amenda egala cu valoarea drepturilor de export. Pentru mărfurile prohibite la export, faptul se va califica contrabanda vamală şi se va trata ca atare. Mărfurile constatate în plus la descărcare se vor considera ca nedeclarate, aplicindu-se dispoziţiile art. 72 din prezenta lege.

Dacă se vor prezenta pentru cabotaj mărfuri străine, pentru care nu s-au îndeplinit formalităţile de import, drept mărfuri indigene, faptul se va trata şi se va pedepsi ca o contrabanda.

Transportul mărfurilor expediate în cabotaj trebuie să se efectueze în termen de 60 zile. Mărfurile sosite la destinaţie după acest termen se vor considera ca aduse din străinătate şi se vor supune drepturilor de import, iar pentru cele prohibite nu se va permite intrarea în ţara. Garantarea ajungerii la destinaţie a mărfurilor expediate în cabotaj se face, fie prin consemnarea taxelor de export de către proprietarul mărfurilor, fie printr-o scrisoare de garanţie acceptată de minister. Direcţia vamilor va putea simplifica formalităţile de cabotaj pentru transporturile făcute între porturile de pe Dunarea interioară. 1. Descărcarea şi depozitarea mărfurilor

Mărfurile venind din străinătate nu pot intră în R.P.R. decît pe drumurile vamale autorizate de Direcţia vamilor. Orice marfa introdusă pe alte cai va fi considerată ca trecută în contrabanda.

Mărfurile sosite din străinătate cu calea ferată trebuie prezentate de organele căilor ferate la primul birou vamal de frontieră, însoţite de o foaie recapitulativa. Direcţia C.F.R. este datoare să depună o foaie recapitulativa şi pentru coletele sosite ca bagaje. Pe aceeaşi foaie recapitulativa se va arata şi numărul sacilor postali.

Întreprinderile de transporturi sînt obligate a pune la dispoziţia Administraţiei vamilor, în mod gratuit, în staţiile, porturile, aerogarile sau alte asemenea locuri, unde sînt înfiinţate administraţii vamale şi birouri vamale sau sucursale ale acestora, încăperi necesare pentru birouri, revizia călătorilor şi bagajelor, rampe pentru descărcarea mărfurilor, încăperi şi magazii pentru depozitarea mărfurilor sau examinarea lor. Instalaţiile necesare pentru cintarirea mărfurilor ca: poduri, bascule şi cîntare, cad în sarcina acestor întreprinderi.

Descărcarea şi depozitarea mărfurilor supuse unei condiţionari speciale de descărcare şi conservare, precum şi manipularea acestora se fac exclusiv pe riscul şi răspunderea proprietarului, destinatarului sau expeditorului. Biroul vamal nu răspunde pentru scaderile naturale, precum şi pentru stricăciunile sau pierderile incarcaturilor ce au avut loc în timpul descărcării sau păstrării lor în magaziile biroului vamal, din cauze independente de acesta.

Mărfurile descărcate din vagoane, neinsotite de scrisorile de trasura, nici înscrise în foile recapitulative, se vor considera ca mărfuri de contrabanda, dacă nu se va constata ca faptul se datoreşte unei erori. Mărfurile străine ce se vor ridica din vagoane fără autorizaţia biroului vamal, ori se vor transporta şi descarca în alte locuri decît cele destinate operaţiilor vamale, se vor considera ca mărfuri de contrabanda, dacă nu se va constata ca faptul se datoreşte unei erori. 2. Tranzitarea mărfurilor

Toate mărfurile străine neprohibite la import pot fi admise în tranzit prin R.P.R., intrebuintind orice mijloace de transport, pe uscat, pe apa sau prin aer, în condiţiile stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea legii de faţa. Transportatorii, proprietarii sau reprezentanţii lor trebuie să prezinte la vama de intrare un act de tranzit. Îndată după prezentarea actului de tranzit biroul vamal va proceda la verificare, ca şi pentru mărfurile declarate pentru import.

Pentru mărfurile tranzitate cu alte mijloace de transport decît calea ferată, navigaţia pe apa şi cea aeriană, se vor stabili drepturile de import, care se vor consemna sau se vor asigura printr-o scrisoare de garanţie, acceptată de minister. În cazul cînd tranzitarea se face cu însoţitor vamal, nu se vor mai pretinde garanţiile cerute de alineatul precedent.

Declaraţiile neadevărate relative la mărfurile destinate tranzitului, constatate la vama emitenta, vor atrage următoarele pedepse:

1. a) pentru mărfurile neprohibite o amenda egala cu de doua ori diferenţa între drepturile de import cuvenite la marfa fals declarata şi drepturile cuvenite la marfa constatată;
2. b) pentru mărfurile prohibite, confiscarea şi o amenda egala cu valoarea mărfii, iar în caz de lipsa mărfii, o amenda egala cu de doua ori valoarea acestei marfi.

Dovada efectuării tranzitului se va face de biroul vamal de ieşire sau de destinaţie al mărfii, certificîndu-se foaia de transport a actului de tranzit ca mărfurile au fost scoase din ţara sau ca au sosit la destinaţie. Foaia de transport, cu certificarea biroului vamal, va fi înapoiată vămii emitente. Termenul în care transportul mărfurilor în tranzit va urma să fie efectuat se va hotărî de biroul vamal care a emis actul de tranzit, după distanta şi după modul de transport. În nici un caz acest termen nu va fi mai lung de 45 zile. Numai Direcţia vamilor poate incuviinta prelungirea acestui termen. Măsurile nu pot fi îndreptate şi prezentate decît la vama arătată în actul de tranzit.

Birourile vamale de ieşire sau de destinaţie nu vor certifica efectuarea tranzitului pe foaia de transport decît după ce vor fi constatat ca plumburile sînt intacte, după ce vor fi examinat numărul, starea şi greutatea coletelor şi după ce vor fi verificat natura, felul, greutatea şi cantitatea mărfii. Dacă biroul vamal de ieşire sau de destinaţie va constata ca s-au sustras ori s-au înlocuit o parte din colete sau din mărfurile prezentate, pentru mărfurile ce s-ar găsi lipsa sau pentru cele ce s-ar fi schimbat în cursul transportului, garantul şi cărăuşul vor fi obligaţi a plati solidar:

1. a) pentru mărfurile neprohibite, pe lîngă totalitatea drepturilor ce se percep de vami cu ocazia importului, o amenda egala cu aceste drepturi. Cînd mărfurile an fost declarate sub o denumire generica, astfel că nu se poate preciza articolul vamal ce trebuie aplicat, se va lua de baza în calcul taxa cea mai curenta din categoria de mărfuri declarata;
2. b) pentru mărfurile prohibite, o amenda egala cu de doua ori valoarea mărfii găsite lipsa sau amenzile prevăzute de legile speciale. Dacă autorii substituirilor sau sustragerilor vor fi dovediţi, faptul se va trata şi se va pedepsi ca o contrabanda. În cazul indepartarii ori ruperii plumburilor ori a sigiliilor vamale, faptul se va pedepsi cu o amenda de 500 lei*). Constatarea lipsurilor sau înlocuirii mărfurilor, precum şi îndepărtarea sau ruperea plumburilor sau sigiliilor vamale, se va face de biroul vamal de ieşire sau de destinaţie, printr-un proces-verbal, conform dispoziţiilor din Codul de procedură fiscală. Aceleaşi sancţiuni şi aceeaşi procedura se va aplica şi, în cazul cînd mărfurile din actul de tranzit nu vor fi prezentate sau dacă se vor prezenta după expirarea termenului acordat pentru executarea tranzitului. Acţiunea de urmărire împotriva cărăuşului sau garantului, pentru încasarea drepturilor de import şi a amenzilor datorate pentru lipsurile sau substituirile constatate se va face obligatoriu în termen de maximum 9 luni de la emiterea actului de tranzit. -------------

Orice aeronava care merge în străinătate sau vine din străinătate, oriunde s-ar afla, deasupra teritoriului R.P.R., trebuie să se supună dispoziţiilor ce urmează şi deciziilor Consiliului de Miniştri, date în aplicarea prezentei legi. Funcţionarii vamali au dreptul sa viziteze orice aeronava şi incarcamintul ei. Orice aeronava venind din străinătate datorează drepturile de import de îndată ce aterizeaza în R.P.R. Drepturile de import sînt datorate şi pentru piesele de schimb, echipamentul şi obiectele din inventar. Dacă aeronava şi obiectele aflate pe bordul ei se reexporta în condiţiile prevăzute de legea de faţa, ele beneficiază de dispoziţiile art. 58 al prezentei legi.

Orice aeronava nu poate pleca sau ateriza decît pe un aerodrom vamal sau un aerodrom special, desemnat de autoritatea competentă, unde se vor îndeplini formalităţile vamale. Aerodromul vamal este aerodromul unde funcţionează permanent un serviciu vamal. Cînd o aeronava este forţată sa aterizeze înainte de a fi atins un aerodrom vamal, comandantul ei este obligat sa anunţe imediat autorităţile fiscale şi de poliţie*) cele mai apropiate, care pot verifica incarcamintul şi manifestul şi vor viza carnetul de drum. Nici o aeronava nu va putea pleca mai înainte de a fi obţinut aceasta viza. După reluarea zborului, aeronava este obligată sa aterizeze la cel mai apropiat aerodrom vamal sau la cel care i se va indica de autorităţile care au constatat aterizarea forţată.

Înainte de plecare, comandantul aeronavei trebuie să prezinte autorităţilor de vama şi de poliţie*) carnetul de drum, iar dacă aeronava transporta şi mărfuri sau provizii de bord, trebuie să prezinte biroului vamal şi manifestul mărfurilor şi lista proviziilor de bord. Pe lîngă fiecare manifest trebuie anexată şi declaraţia detaliată a mărfurilor, întocmită de expeditor.

La sosire, comandantul aeronavei trebuie să prezinte autorităţilor de vama şi de poliţie*) carnetul de drum, iar dacă aeronava transporta mărfuri sau provizii de bord, trebuie să prezinte serviciului vamal şi manifestul mărfurilor cu declaraţiile anexe, întocmite de expeditor, precum şi lista proviziilor de bord, după care se procedează conform deciziei Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi. Mărfurile destinate importului, exportului, tranzitului sau intrepozitarii, sosite sau plecate pe calea aerului, sînt supuse aceluiaşi regim vamal ca şi mărfurile sosite sau plecate pe apa sau pe uscat. Pentru plusuri sau minusuri la manifestul aeronavelor, se vor aplica sancţiunile prevăzute la capitolul intrării şi iesirii mărfurilor pe apa.

Cînd o aeronava care nu transporta mărfuri face escala, comandantul ei este obligat să depună spre vizare numai carnetul de drum biroului vamal şi biroului de poliţie de la aerodromul de aterizare. Dacă o aeronava transporta mărfuri fără însă a face operaţii de încărcare sau descărcare, comandantul este dator să depună biroului vamal şi biroului poliţiei*) carnetul de drum, manifestul, declaraţiile ce-i sînt anexate şi lista proviziilor de bord, spre a fi vizate. În tot timpul şederii, aeronava este sub supravegherea vămii, care poate aplica plumburi sau sigilii la cabina mărfurilor pînă la plecare.

Combustibilul şi lubrifianţii care se găsesc pe bord, destinaţi consumului aeronavei, nu vor fi impusi la nici un fel de taxe, dacă nu depăşesc cantitatea necesară, efectuării voiajului indicat în carnetul de drum. ------------------

Introducerea coletelor poştale străine în magazii se va face după controlul biroului vamal. Coletele poştale şi sacii inchisi, conţinînd pachete, subbenzi sau plicuri cu probe de mărfuri, cu sau fără valoare, se vor expedia însoţite de acte de tranzit, de la frontiera pînă la oficiile poştale din interior, unde sînt birouri vamale. Numai sacii cu corespondenta propriu-zisa ce sosesc din străinătate se vor expedia de la frontiera la oficiul de destinaţie fără formalităţi de tranzit.

Tariful drepturilor de vama pentru import şi export se stabileşte prin decret*). Regimul ce se aplică mărfurilor este cel în vigoare în momentul înregistrării declaraţiilor de import sau export. ---------------

Mărfurile vor fi taxate după natura lor, pe greutate, pe măsura, pe număr sau pe valoare, după regulile fixate prin tarif sau prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi. Mărfurile deteriorate, avariate sau alterate, ce nu mai pot avea întrebuinţarea iniţială, pot fi impuse prin asimilare la articolul din tarif cel mai potrivit destinaţiei ce li s-ar mai putea da. Sînt prohibite la import mărfurile şi produsele prohibite prin tariful vamal, prin legi speciale, precum şi cele hotărîte prin decrete prezidiale şi decizii ale Consiliului de Miniştri.

Sînt scutite de drepturi la import, potrivit normelor stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi: 1. - Obiectele, chiar monopolizate, destinate membrilor Corpului diplomatic, reprezentind în R.P.R. statele străine, sub condiţia de reciprocitate şi membrilor Comisiei Dunarene, cu excepţia delegaţilor R.P.R. 2. - Efectele şi mobilele de prima instalare ale consulilor de cariera străini, functionînd în R.P.R., precum şi registrele, imprimatele şi rechizitele de cancelarie, adresate consulatului, sub condiţii de reciprocitate. 3. - Materialele aduse pentru lucrările Comisiei Dunarene, întrucît nu s-ar putea procura din ţara. 4. - Efectele, obiectele casnice şi mobilele uzate, care au făcut parte din instalatia militarilor şi funcţionarilor R.P.R. trimişi în străinătate şi care se reintorc după o şedere de cel puţin un an. Ofiţerii de marina care călătoresc temporar pe vasele R.P.R. nu beneficiază de scutire. 5. - Efectele, obiectele casnice şi mobilele uzate, constituind strictul necesar familial, care fac parte din instalatia străinilor care se stabilesc în R.P.R. sau pleacă din R.P.R. 6. - Obiectele de arta destinate muzeelor publice. 7. - Cărţile, chiar legate, destinate bibliotecilor şi instituţiilor publice. 8. Efectele uzate şi cărţile de studii, chiar legate, aparţinînd studenţilor care se înapoiază din străinătate. 9. - Efectele călătorilor, cetăţeni ai R.P.R., întrucît vor avea urme de întrebuinţare şi nu vor întrece necesităţile şederii în străinătate, precum şi obiectele şi mobilele provenind dintr-o succesiune deschisă în străinătate şi aparţinînd unui cetăţean al R.P.R. 10. - Efectele călătorilor străini, întrucît vor avea urma de întrebuinţare şi nu vor întrece necesităţile şederii în R.P.R. 11. - Uneltele purtate de muncitorii agricoli şi de meseriasi pentru uzul lor personal, întrucît nu vor întrece mai mult de o bucata de acelaşi fel şi dimensiuni, pentru fiecare muncitor sau meserias. 12. - Alimentele călătorilor pentru uzul lor pe 3 zile. 13. - Mostrele fără valoare, importate în conformitate cu dispoziţiile legii de faţa. 14. - Cărţile ştiinţifice străine, chiar legate, sosite prin posta, sub banda la adresa particularilor, fiecare carte în cîte un singur exemplar. 15. - Instrumentele pe care muzicantii le poarta cu dinsii. 16. - Articolele de pansament, instrumentele şi aparatele medicale şi chirurgicale, destinate spitalelor statului, dacă nu se produc în ţara. 17. - Instrumentele, aparatele, reactivii şi produsele chimice destinate laboratoriilor universitare şi şcolare. Ministerul de Finanţe poate acorda şi alte scutiri decît cele menţionate mai sus, precum şi reduceri sau creditări de drepturi la import sau export.

Destinatarii mărfurilor nu vor putea fi siliti a plati drepturile datorate pentru ele, dacă vor declara în scris ca le părăsesc în vama. Mărfurile părăsite devin proprietatea statului. Mărfurile deteriorate, avariate sau alterate, vor putea fi părăsite şi parţial. 1. Îndeplinirea formalităţilor de vamuire

Oricine va voi sa importe sau sa exporte mărfuri va trebui să le prezinte la biroul vamal, pentru îndeplinirea formalităţilor de vamuire şi să facă o declaraţie, după care se urmează prescripţiile stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri aflată în aplicarea prezentei legi. Mărfurile supuse regimului reglementării comerţului exterior, declarate la import sau export, dacă nu vor avea în prealabil autorizaţia eliberata de Ministerul Comerţului Exterior, vor fi tratate ca prohibite. Abaterile se vor pedepsi conform dispoziţiilor acestei legi în materie de contravenţie sau contrabanda.

În termen de 15 zile de la stabilirea drepturilor statului, declarantul poate introduce contestaţie la Direcţia vamilor, care hotărăşte articolul din tarif ce trebuie aplicat, mărfurilor.

În cazul cînd contestatorul nu este multumit cu decizia Direcţiei vamilor, el se poate adresa cu apel Comisiei centrale vamale, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărîrii Direcţiei vamilor. Deciziile Comisiei centrale vamale sînt obligatorii şi au caracter definitiv.

Pentru toate erorile de calcul şi pentru gresita aplicare a tarifului vamal sau a altor legi fiscale, constatate de serviciul de control cu ocazia verificării şi controlului operaţiunilor vamale, se scot diferenţele de drepturi cuvenite statului. Aceste diferenţe sînt datorate în afară de prejudiciul sancţiunilor ce ar rezultă în cazurile cînd se dovedeşte frauda. Diferenţele trebuie scoase în termen de 9 luni, socotite de la data lichidării actelor vamale şi se prescriu după trecerea acestui termen. Diferenţele constatate în favoarea importatorilor sau exportatorilor se vor restitui acestora, cu condiţia ca ele să fie cerute în termen de 9 luni de la achitarea lor.

Pe tot timpul cît mărfurile aduse pentru import-export, tranzit sau intrepozit vor sta în magaziile de depozit, în incinte, pe rampe, în intrepozite sau în magaziile poştale ale birourilor vamale, proprietate sau exploatate de Direcţia vamilor, sînt supuse unui magazinaj, care se fixează prin decizie ministerială. Pentru acoperirea împotriva riscului de incendiu a mărfurilor aflate în magaziile de depozit, pe rampe, în incinte, în intrepozite sau magaziile poştale ale birourilor vamale, proprietarii sau destinatarii lor sînt obligaţi a le asigura pe cont propriu. 2. Mărfuri căzute în rebut

Mărfurile intrate în magaziile biroului vamal şi pentru care în termen de 30 zile de la înscrierea lor în registrul de magazie nu s-a depus nici un fel de declaraţie cad în rebut. Mărfurile căzute în rebut se vor vinde după îndeplinirea formalităţilor prevăzute în decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi. După trecerea termenului de mai sus, mărfurile se incarca cu o amenda de rebut, a carei cota se stabileşte prin decizie ministerială.

În cazul neridicarii mărfurilor în termenul prevăzut la art. 48 ele se vor inventaria. Inventarul va fi trimis Comisiei centrale vamale, care va repartiza mărfurile şi va stabili preţurile de preluarea lor, ţinînd seama după caz de preţurile din decizii, liste vizate, registrul de autocalculatie sau, în cazul mărfurilor cu beneficii neplafonate, de preţul mediu practicat pe piaţa. Mărfurile refuzate sau neridicate de cei desemnaţi cumpărători, de către Comisia centrala vamală, în termenul prevăzut în decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi, precum şi mărfurile rămase nerepartizate, se vor vinde prin licitaţie publică.

Pînă în momentul cînd vînzarea nu este definitivă, destinatarul lor poate să le reclame în scopul de a le importa, intrepozita, sau retranzita la origine.

Vînzarea mărfurilor prin licitaţie publică se va face fie la biroul vamal unde se găsesc depozitate, fie la orice alt birou unde vînzarea s-ar putea face în condiţii mai avantajoase*). În cazul cînd prima licitaţie a dat un rezultat negativ, mărfurile vor fi scoase din nou la licitaţie. Dacă şi a doua licitaţie a dat un rezultat negativ, fie din lipsa de concurenţi, fie că nu s-a oferit cel puţin o sumă egala cu drepturile ce grevează marfa, precum şi în cazul neridicarii mărfurilor vîndute la licitaţie, în termenul stabilit, mărfurile de rebut devin proprietatea statului. Mărfurile proprietatea statului vor putea, fi cedate, distribuite sau valorificate în condiţiile ce se vor stabili de Ministrul Finanţelor. Mărfurile alterate, deteriorate, precum şi acelea cărora nu li se va găsi nici o întrebuinţare se vor distruge. ------------------

Drepturile cuvenite statului pentru materiile prime importate de întreprinderile din R.P.R., pentru a fi transformate în produse finite, se pot restitui, dacă produsele finite se vor exporta. Pentru a beneficia de acest avantaj, întreprinderile se vor adresa Direcţiei vamilor, aratind materia prima ce voiesc sa importe, produsul finit la care vor sa ajungă şi care sînt procentele de pierderi ce rezultă din prelucrarea materiei prime.

Direcţia vamilor poate admite exportul de mărfuri indigene cu dreptul de reimportare în scutire de drepturi vamale.

Maşinile şi părţile de maşini de orice fel, instrumentele şi aparatele ştiinţifice şi orice obiecte care necesita o reparatie ce nu poate fi facuta în R.P.R. pot fi admise să fie exportate în acest scop. Tot astfel, produsele indigene sau indigenate a căror industrializare nu se poate desavirsi în R.P.R. pot fi admise a fi importate vremelnic.

Ambalajele de orice fel, obişnuite în comerţ, exportate, fie pline cu produse indigene, fie goale, pot fi reimportate în scutire de drepturi de import, în termen de 1 an de la data exportului, cu condiţia să se rezerve acest drept prin declaraţia de export. Tot astfel, ambalajele arătate mai sus, importate, fie pline cu produse străine, fie goale, vor putea fi exportate în scutire de drepturi de export în termen de 1 an de la data importului, dacă importatorii şi-au rezervat acest drept, chiar dacă exportul se face şi de alte firme decît acelea care au importat ambalajele cu condiţia să se stabilească cu certitudine identitatea lor.

Maşinile, uneltele şi sculele aduse temporar, necesare montarii de instalaţii industriale şi altor construcţii, se pot importa temporar pe termen de 6 luni, cu drept de prelungire pînă la 1 an. Mostrele şi modelele fără valoare comercială sînt scutite de drepturi de import şi export. Pentru cele cu valoare comercială, importate în mod provizoriu, se vor consemna taxele, pe termen de 6 luni, cu drept de prelungire pînă la 1 an, luindu-se măsuri de asigurarea identităţii. În decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi, se vor preciza caracterele mostrelor şi modelelor şi condiţiile în care pot fi importate, precum şi persoanele care pot beneficia de aceste dispoziţii.

Hainele, costumele şi decorurile de teatru pe care trupele de artişti le aduc în turneele întreprinse în R.P.R. precum şi animalele rare şi de menajerii aduse de circuri, dimpreuna cu carutele sau custile necesare, se vor importa temporar, garantindu-se drepturile vamale de import şi luindu-se măsuri pentru asigurarea identităţii pînă la ieşirea din R.P.R. cînd se va restitui garanţia. Reexportarea nu se va putea face într-un termen mai mare de 6 luni de la data efectuării importului.

Vehiculele de orice fel şi vitele de povara servind călătorilor şi cărăuşilor se vor scuti de drepturile de import sau export la intrarea şi ieşirea din R.P.R., cu condiţia de a se garanta înapoierea lor în străinătate sau reimportul lor în R.P.R. în termen de cel mult 6 luni. În cazurile cînd înapoierea în străinătate sau reimportul în R.P.R. nu se va face în termenul fixat, taxele sînt dobîndite pentru stat. Lotcile şi uneltele de pescuit care ar fi aduse sau scoase din R.P.R. în mod provizoriu de pescari vor fi supuse aceloraşi formalităţi şi garanţii ca şi vehiculele şi vitele de povara.

Autovehiculele de orice fel şi remorcile lor pot fi introduse temporar în R.P.R., de călătorii străini, pe bază de carnete de trecere prin vami sau triptice valabile, eliberate de automobil cluburile străine recunoscute. La expirarea valabilităţii acestor documente vamale internaţionale, vamile vor urmări Automobil Clubul R.P.R., pentru încasarea drepturilor datorate, în cazul cînd vehiculele nu au părăsit R.P.R. Cetăţenii R.P.R., cu domiciliul stabil în străinătate vor beneficia de regimul de mai sus.

Intrepozitul vamal este locul unde pot fi depuse temporar mărfurile străine, în vederea importului sau tranzitului, fără a se achită imediat drepturile statului. Dreptul de a crea şi exploata intrepozite vamale aparţine exclusiv Ministerului de Finanţe*). Intrepozitele sînt de doua feluri: reale şi nominale. 1. - Intrepozitul real este acela în care oricine îşi poate depune mărfurile ce-i sînt destinate. Magaziile şi incinta acestui intrepozit sînt puse sub supravegherea şi administraţia permanenta a biroului vamal, în ceea ce priveşte intrarea, manipularea şi ieşirea mărfurilor. 2. - Intrepozitul nominal este acela în care se pot depune numai mărfuri omogene, fie străine, fie indigene, precum şi cele cu volum sau greutate mare, aparţinînd aceluiaşi proprietar. ----------------

Pentru intrepozitarea mărfurilor, proprietarii lor trebuie să depună o declaraţie amănunţită ca şi pentru mărfurile ce se declara la import sau export. Verificarea şi toate celelalte forme se vor îndeplini conform prevederilor capitolului import şi export, iar contravenţiile se vor pedepsi conform art. 72 din prezenta lege. Durata intrepozitelor nu poate trece peste 2 ani, cu drept de prelungire de maximum încă 1 an.

La scoaterea din intrepozite, în vederea importului sau tranzitului, se îndeplinesc aceleaşi formalităţi ca şi pentru mărfurile scoase din magaziile de depozit, aplicindu-se aceleaşi sancţiuni pentru toate nepotrivirile constatate la verificare. La lichidarea definitivă a unei partizi de mărfuri intrepozitate, pentru orice plusuri constatate faţă de declaraţia de intrepozitare, se vor percepe drepturile simple; pentru orice lipsuri constatate faţă de declaraţia de intrepozitare, pe lîngă plata drepturilor simple, ce va aplica o amenda egala cu aceste drepturi, afară de cazurile cînd este vorba de pierderi provenite din cauze inerente naturii mărfurilor. Sustragerile şi substituirile dovedite, se vor trata ca o contrabanda şi se pedepsesc conform dispoziţiilor acestei legi şi Codului de procedura fiscală.

Călătorii care vor intra şi vor ieşi din R.P.R cu orice mijloc de transport vor fi datori să-şi scoată singuri şi să prezinte biroului vamal toate obiectele supuse drepturilor de import şi export. Articolele neprezentate ce se vor găsi de funcţionarii vamali printre bagaje sau asupra corpului călătorilor se vor considera ca nedeclarate, aplicindu-se pe lîngă plata drepturilor şi dispoziţiile privitoare la contravenţii. Pentru articolele nescoase sau mestesugit ascunse şi dosite de călători, pentru a fi sustrase reviziei vamale şi găsite de funcţionarii vamali printre bagaje sau asupra corpului călătorilor, se vor aplica pe lîngă plata drepturilor şi indoitul sancţiunilor de la contravenţii.

Supravegherea vamală a graniţelor se face de către comandamentul trupelor de graniceri, după normele stabilite de Ministerul Afacerilor Interne, de acord cu Ministerul Finanţelor. Funcţionarii vamali exercita dreptul de control şi supraveghere vamală în colaborare cu granicerii cu organele de poliţie şi securitate în punctele vamale stabilite în localităţile de pe linia şi zona de frontieră şi în întreaga zona de frontieră, cu excepţia unei fasii de 500 m de la linia de frontieră către interiorul tarii. 2. Pasunarea vitelor

Proprietarii sau conducătorii de vite străine aduse pentru pasunarea pe teritoriul R.P.R., vor fi obligaţi să depună la biroul vamal pe unde vor intra în R.P.R. o declaraţie, în care vor arata felul şi numărul vitelor, locul pasunarii şi termenul ce-şi rezerva pentru înapoierea vitelor în străinătate. Nepotrivirile constatate prin verificarea asupra felului sau numărului vitelor constituie o contravenţie, aplicindu-se dispoziţiile articolului 72 din prezenta lege. Pentru recunoaşterea vitelor care au fost aduse la pasunat, biroul vamal va elibera un permis conform normelor stabilite prin decizia Consiliului de Miniştri, data în aplicarea prezentei legi. Acest permis va fi prezentat oricînd la cerere autorităţilor de frontieră. În cazul cînd vitele introduse se vor vinde în R.P.R declaraţia de import se va lichidă în scutire, numai pentru vitele care ies din R.P.R., facindu-se venit la stat drepturile consemnate pentru vitele vîndute. Prasila dobîndită la vite, în timpul şederii lor în R.P.R., şi produsele ca: lina, brinza, lapte, unt şi altele obţinute în timpul pasunarii, se vor considera ca indigene şi nu vor fi impuse la nici o taxa de import.

Înapoierea vitelor în străinătate se va face prin acelaşi birou vamal prin care s-au introdus, afară de cazul cînd se va fi dobîndit o autorizaţie specială a Direcţiei vamilor de a le înapoia prin alt punct. La inapoiere se va face din nou verificarea vitelor, spre a se constata dacă numărul şi felul lor corespunde cu cel adus la pasunat, iar declaraţia se va lichidă după normele prevăzute la art. 65 din prezenta lege, platindu-se taxele de export pentru prasila şi produse. Pentru vitele indigene care merg sa pasuneze într-o ţara străină, proprietarii sau conducătorii lor vor îndeplini aceleaşi formalităţi de export cu drept de reimport, aplicindu-se dispoziţiile de la acest capitol.

În zona de frontieră, pînă la 10 km spre interiorul R.P.R., pasunatul vitelor indigene se va face numai în baza unei permisiuni eliberate de biroul vamal, cu avizul granicerilor, care va fi prezentată întotdeauna de proprietarii sau conducătorii autorităţilor de frontieră. Vitele aflate la pasunat în zona de 10 km, fără permisia de pasunat din partea vămii, se considera ca au fost aduse pentru a fi trecute în contrabanda şi proprietarii lor vor fi supuşi sancţiunilor prevăzute la art. 77 al prezentei legi. De asemenea, lipsurile de vite nejustificate se vor trata ca o contrabanda la export. Dacă, la înapoierea de la pasune, numărul vitelor va fi mai mare decît acela pentru care s-a dat permisul şi nu vor putea fi justificate, ca provenind din prasila, sau se vor găsi vite substituite, ele se vor considera ca aduse în contrabanda, aplicindu-se sancţiunile prevăzute de această lege. Termenul de pasunare este de 9 luni, cu începere de la 1 martie a fiecărei an. La expirarea termenului de pasunare sau la înapoierea vitelor de la pasune, se va proceda la verificarea felului şi numărului vitelor, spre a se vedea dacă corespund cu cele arătate în permisiunile de pasunat, care se vor restitui biroului vamal. Neprezentarea vitelor în total sau în parte se va trata ca o contrabanda, afară de cazurile bine justificate. Cererile de eliberarea permiselor de pasunat, certificatele de intabularea vitelor, eliberate de primării*), ca şi permisiile de pasunat, sînt scutite de timbru. Pentru vitele indigene sau străine care vin la pasunat în ostroavele Dunării se vor îndeplini formalităţile şi se vor lua garanţiile prevăzute la alineatele precedente. -----------------

Cetăţenii R.P.R., proprietari în ţările limitrofe de pămînturi tăiate prin linia de frontieră, care vor justifica o stapinire anterioară ultimelor delimitari, se vor bucura de libertatea de a importa fără plata de drepturi produsele agricole provenite de pe părţile acestor pămînturi situate în străinătate. Aceasta scutire se transmite moştenitorilor, însă numai pentru paminturile care le vor reveni direct şi personal prin succesiune.

Străinii care poseda în R.P.R. pămînturi tăiate prin linia de frontieră vor avea facultatea de a exporta fără plata de drepturi produsele agricole, provenind de pe acele pămînturi, însă numai sub condiţia de reciprocitate pentru cetăţenii R.P.R., proprietari de pămînturi în străinătate.

Proprietarii care vor voi sa profite de scutirile acordate prin articolele precedente vor fi obligaţi sa dovedească drepturile lor la aceste scutiri, prezentind la birourile vamale cele mai apropiate titlurile originale de proprietate sau copii certificate de autorităţile ţărilor unde sînt situate paminturile. Scutirile se acordă numai pentru recoltele propriu-zise, adică pentru produsele anuale ale pămîntului. Lemnele, chiar tăiate din padure, supuse unei exploatări anuale, materialele extrase din cariere şi orice alte obiecte nu se vor bucura de scutire. Grinele vor putea fi importate, treierate sau în starea în care se vor ridica de pe cimp. Importul şi exportul nu se vor putea face în scutire, decît de la 1 iunie la 15 noiembrie al anului recoltei. Prin excepţie, vinurile noi vor putea fi admise pînă la finele lunii noiembrie. Importul şi exportul se vor face numai prin birourile de vama, unde proprietarii vor fi dovedit, conform primului alineat al acestui articol, dreptul lor la scutire. În fiecare an, la apropierea recoltei, proprietarii vor face la birourile de vama declaraţii, aratind cultura la care vor fi întrebuinţate paminturile şi cantităţile aproximative de produse, ce vor cere să fie privite ca recolte de pe aceste pămînturi. Fiecare transport de produse, pentru care se va cere importul sau exportul în scutire, va trebui să fie însoţit de o declaraţie prin care se va arata felul şi cantitatea produselor şi proprietarul va dovedi ca aceste produse provin de pe pămîntul sau, tăiat prin linia de frontieră. Dacă proprietarii vor prezenta ca recolta de pe paminturile tăiate de linia de frontieră produsele de pe alte pămînturi, faptul se va pedepsi ca o contrabanda.

Proprietarii paminturilor tăiate prin linia de frontieră vor avea dreptul, cu îndeplinirea formalităţilor şi sub pedepsele prevăzute la capitolul pasunarii vitelor, sa treacă oricînd vor crede util de pe partea R.P.R. pe partea străină a paminturilor şi viceversa vitele de muncă întrebuinţate la cultura pămîntului şi acelea pe care le vor trimite pentru pasunare sau pentru a consuma pe loc furajele. 1. Contravenţii

Orice deosebire între arătările unei declaraţiuni vamale şi între rezultatul verificării sau contrareviziei făcute mărfurilor cuprinse în declaraţii, deosebiri din care ar rezultă prejudicii pentru stat, constituie o contravenţie şi atrage aplicarea următoarelor amenzi, deosebit de plată drepturilor datorate: Specificarea contravenţiei Amenda de atitea ori drepturile vamale şi celelalte drepturi percepute de vami Observaţii 1. Plus constatat la nr. bucatilor, la greutatea sau capacitatea mărfurilor 2. Mărfurile fals declarate în ce priveşte natura, calitatea şi valoarea lor, sau declararea falsa pentru a beneficia de un tarif diferential, precum şi mărfurile nedeclarate 3. Mărfurile prohibite declarate sub alta denumire sau nedeclarate:

1. a) mărfurile prohibite prin legi vamale;
2. b) Mărfurile prohibite prin legi speciale, decrete prezidiale sau decizii ale Consiliului de Miniştri;
3. c) produse monopolizate;
4. d) zaharina şi toţi produsii sintetici avînd proprietăţi indulcitoare De doua ori De trei ori Confiscarea şi o amenda egala cu valoarea mărfii Sancţiunile prevăzute de legile speciale Sancţiunile prevăzute de legea respectiva Sancţiunile prevăzute de legea specială Amenda de la pct. 1 şi 2 se stabileşte inmultindu-se cu coeficientul de 2 sau 3 diferenţa între ceea ce s-ar fi cuvenit la marfa asa cum fals s-a declarat şi ceea ce s-a constatat sau drepturile cuvenite la marfa nedeclarata Dacă legile speciale nu prevăd sancţiuni, se vor aplica sancţiunile de la alin.
5. a) Nu se admite nici un fel de compensaţie între doua sau mai multe poziţii ale aceleiaşi declaraţii, fie ca deosebirile constatate se referă la plus de greutate, fie la falsa declarare, fie la amindoua. Cînd mărfurile declarate s-ar găsi în condiţiile prevăzute de lege, care le acorda beneficiul unei verificări parţiale, amenzile rezultate din deosebirile constatate vor fi majorate cu 50%. Plusul de greutate constatat la verificarea unei marfi, care nu trece de 2% peste greutatea declarata, nu se va considera contravenţie şi se va taxa conform rezultatului verificării.

În ce priveşte diferenţele constatate în plus la greutate, număr şi măsura, oricare ar fi cuantumul amenzii, procesele-verbale se încheie în rezumat chiar pe declaraţie, fără somaţie şi fără remitere de copie, condamnarea raminind definitivă în urma deciziei de confirmare a procesului-verbal. Aceeaşi procedura se va aplica şi pentru procesele-verbale la falsa declarare sau nedeclararea mărfurilor, atunci cînd prejudiciul statului nu depăşeşte 200 lei*). Pentru contravenţiile constatate asupra produselor monopolizate, precum şi pentru toate celelalte produse prohibite prin legi speciale, se va aplica procedura prevăzută de aceste legi, iar în cazul cînd ele nu prevăd o procedură specială, procesele-verbale se vor încheia urmindu-se normele stabilite de Codul de procedură fiscală. ------------------

După încheierea proceselor-verbale, contravenienţii vor putea să-şi ridice mărfurile, afară de cele prohibite, numai dacă consemnează la biroul vamal, în numerar, drepturile şi amenzile pronunţate prin aceste procese. Dacă nu se îndeplinesc aceste condiţii, biroul vamal este în drept a retine o parte sau toate mărfurile cuprinse în declaraţia care a dat naştere contravenţiei, pînă la o valoare egala cu totalitatea drepturilor şi amenzilor. 2. Contrabanda

Orice import sau export încercat sau savirsit fără expunerea unei declaraţii vamale, în contra dispoziţiilor legii de faţa, fie în scopul de a nu se plati drepturile statului, sau de a se încalcă o prohibitie, fie numai pentru a se inlatura îndeplinirea unor formalităţi, constituie o contrabanda. Substituirile de mărfuri făcute sau încercate în cuprinsul birourilor vamale sau în cursul tranzitului constituie de asemenea o contrabanda. Nici o deosebire nu se face în aplicarea sancţiunilor legii între o contrabanda săvîrşită şi una numai incercata.

Abaterea prevăzută de art. 72 al prezentei legi, descoperită prin orice mijloace, după lichidarea declaraţiei vamale, constituie o contravenţie. În cazul cînd o asemenea abatere nu a putut fi comisă decît prin folosire de acte false sau alte manopere frauduloase, ea se considera contrabanda.

Contrabandele de mărfuri tarifate sau prohibite la import sau export, fie prin locuri hotărîte pentru operaţii vamale, fie prin locuri ascunse sau interzise trecerii, precum şi abaterile prevăzute de art. 76 al prezentei legi, se vor pedepsi în modul următor: ───────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────── │ De atitea ori drepturile vamale sau │diferenţele drepturilor vamale datorate la │ import sau export, precum şi celelalte Felul contrabandei │ drepturi ce se percep de vami pe baza │ legilor speciale. ───────────────────────────────│─────────────────────────────────────────── 1. Contrabanda de mărfuri │ De trei ori tarifate, incercata sau │ săvîrşită prin punctele │ destinate operaţiilor │ vamale, precum şi │ abaterile prevăzute de │ art. 76 al prezentei legi │ 2. Contrabanda de mărfuri │ De cinci ori tarifate, incercata sau │ săvîrşită în afară punctelor│ destinate operaţiilor vamale│ 3. Contrabanda precum şi │ Confiscarea mărfurilor prohibite abaterile prevăzute │ şi o amenda egala cu valoarea de art. 76 al acestei │ mărfurilor. Dacă mărfurile legi avînd ca obiect │ prohibite nu mai exista sau se mărfurile prohibite │ găsesc numai în parte, se aplică │ o amenda egala cu de 2 ori 4. Contrabanda de │ valoarea mărfurilor care nu mai produse monopolizate │ exista. Pedepsele prevăzute de 5. Contrabanda de mărfuri │ legile respective. Pedepsele prohibite prin legi │ prevăzute de legile speciale speciale, decrete, │ prezidiale sau decizii │ ale Consiliului de │ Miniştri. │ ───────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────── În calcularea amenzilor nu intra drepturile cuvenite statului la import sau export, care sînt datorate.

Contrabanda de mărfuri scutite de drepturi vamale se va pedepsi cu o amenda de lei 500*), oricare ar fi locul pe unde mărfurile se vor importa sau exporta. Dacă asemenea mărfuri sînt supuse la alte drepturi decît cele vamale, dar care se percep de birourile vamale, vinovaţii vor fi deosebit condamnaţi şi la o amenda egala cu indoitul acestor drepturi, afară de cazul cînd legile speciale pe baza cărora se percep aceste drepturi nu prevăd alte dispoziţii. ---------------

Personalul vaselor, al căilor ferate, al avioanelor şi în genere oricine da concurs efectiv la contrabanda, pe lîngă obligaţia solidară la plata amenzilor, va fi trimis în judecata pentru a i se aplică aceleaşi pedepse ca şi principalilor făptuitori. În cazurile de contrabanda vamală cu mărfuri prohibite sau chiar neprohibite, mijloacele de transport pot fi confiscate. Orice abatere săvîrşită de călători cu ocazia iesirii sau intrării lor în R.P.R. este asimilată contravenţiilor vamale.

Pentru orice abatere la legea de faţa se va încheia proces-verbal, urmindu-se normele stabilite de Codul de procedură fiscală. Procesul-verbal se va inainta Parchetului*) pentru deschiderea - dacă este cazul - a acţiunii penale. Amenzile prevăzute de prezenta lege au caracter civil, chiar dacă ar fi transformabile în închisoare. Pedepsele penale pentru abaterile săvîrşite la prezenta lege sînt independente de sancţiunile civile, prevăzute în legea de faţa. --------------------

O decizie a Consiliului de Miniştri va dezvolta principiile acestei legi. Deciziile date de Direcţia vamilor, în conformitate cu legea de faţa, sînt obligatorii. Legea vamilor din 13 aprilie 1933 cu modificările ulterioare, precum şi toate dispoziţiile cu caracter fiscal, contrarii prezentei legi, chiar şi cele cuprinse în legi speciale, se abroga. -----------------