Legea nr. 95/1925

Teritoriul României se împarte, din punct de vedere administrativ, în judeţe şi judeţele în comune.

Comunele sunt rurale şi urbane.

Comuna rurală este alcătuită din unul sau mai multe sate. Reşedinţa comunei va fi într'unul din sate. Comunele rurale, cari nu dispun de mijloace, se pot asocia pentru a-şi susţine serviciile de cari au nevoe şi a-şi plăti în comun personalul administrativ, technic, sanitar, etc.

Comunele urbane sunt centre de populaţie declarate astfel prin lege. Ele sunt: urbane, reşedinţe de judeţ şi urbane nereşedinţe. Comunele urbane reşedinţe de judeţ, sunt acele comune urbane, în cari se află prefectura judeţului. Comunele urbane reşedinţe de judeţ cari prin numărul locuitorilor şi prin importanţa lor economică sau culturală au mai mare înrâurire asupra desvoltării generale a Statului, se vor declara prin lege municipii, luându-se în prealabil avizul consiliului administrativ superior.

Pentru înlesnirea controlului, supravegherea aplicării legilor şi buna îndrumare a administraţiei, judeţele se împart în circumscripţii numite plăşi, cuprinzând mai multe comune, iar comunele urbane, în circumscripţii numite sectoare. Sectoarele şi plăşile nu sunt persoane juridice.

Nici o comună nu se poate constitui şi nici o modificare teritorială a judeţelor, comunelor sau plăşilor sau schimbare de reşedinţă a acestora nu se poate face decât în conformitate cu dispoziţiunile prevăzute în prezenta lege.

Fie care locuitor al ţării, fără osebire de sex şi naţionalitate, trebue să aparţină unei comune şi să participe la sarcinile

1. ei) Cetăţenii români se pot strămuta dintr'o comună în alta fără nici o învoire prealabilă. Ei sunt însă datori să facă cunoscut autorităţilor comunale atât strămutarea cât şi aşezarea lor. Orice teritoriu din cuprinsul ţării trebue să aparţină unei comune. Comuna îşi exercită autoritatea sa asupra tuturor locuitorilor şi a întregului teritoriu din cuprinsul ei.

Străinii nu se vor putea stabili într'o comună înainte de a îndeplini anume formalităţi prevăzute în legea specială. Locuinţa vremelnică sau de scurtă durată într'o comună nu este supusă decât măsurilor de ordine şi siguranţă.

Comuna şi judeţul sunt persoane juridice. Ele au deplină capacitate pentru tot ce priveşte iniţiativa şi administrarea intereselor locale, exercită aceste atribuţiuni în limitele legilor şi suportă sarcinile aferente. Nici o cheltuială obligatorie nu se poate pune în sarcina comunelor şi a judeţelor fără a li se creia şi mijloace pentru acoperirea ei.

Comuna şi judeţul îşi administrează interesele lor locale prin consilii compuse din consilieri aleşi, de drept şi consilieri femei cooptate obligatoriu în comunele reşedinţe de judeţ, facultativ în celelalte comune urbane. Aceste consilii sunt datoare să execute şi măsurile de interes general ordonate de autoritatea centrală în limitele competinţii sale legale. O lege specială, având la bază principiile legii de faţă, va stabili organizarea şi funcţionarea administraţiunilor în comunele mai mari de 300.000 locuitori.

Primarul este capul administraţiei comunale. El execută toate hotărârile consiliului şi ale delegaţiei permanente comunale şi împreună cu aceasta supraveghează mersul administraţiei comunale. Prefectul este capul administraţiei judeţene. În această calitate, execută toate hotărârile consiliului şi ale delegaţiei permanente judeţene şi împreună cu aceasta controlează administraţia judeţeană, precum şi aceea a comunelor din judeţ, afară de municipii.

Deciziunile consiliilor comunale şi judeţene nu pot fi suspendate sau anulate, decât în cazurile, cu formele şi garanţiile stabilite în prezenta lege.

Ministrul de interne îndrumează, coordonează şi controlează activitatea comunelor şi judeţelor, punând-o în armonie cu interesele generale ale Statului. El este ajutat de un consiliu administrativ superior. O lege specială va determina alcătuirea, atribuţiunile şi modul de funcţionare ale acestui consiliu.

Prefectul este reprezentantul puterii centrale în întreg judeţul. El îşi exercită atribuţiunile sale fie direct, fie prin subprefect, pretori, poliţai şi notari. Prefecţii, subprefecţii, pretorii, poliţaii şi notarii sunt datori să dea concursul lor şi pentru executarea hotărârilor consiliilor comunale şi judeţene, precum şi ale delegaţiilor permanente.

Ministrul de interne poate însărcina cu controlul şi inspectarea administraţiilor locale, precum şi a activităţii celorlalţi reprezentanţi ai săi, pe membrii consiliului administrativ superior şi pe inspectorii generali administrativi.

Toate comunele unui judeţ stau în legătură directă din punct de vedere administrativ cu autorităţile judeţene, afară de municipii, cari stau în legătură directă cu Ministerul de Interne. Judeţul de asemenea stă în legătură directă cu Ministerul de Interne din punct de vedere administrativ. Titlul II Comuna

Consiliul comunal se compune din:

1. a) Trei cincimi consilieri aleşi de către toţi alegătorii comunali, cu vot universal, egal, direct, secret, obligator prin scrutin pe listă şi reprezentarea minorităţii;
2. b) Până la două cincimi consilieri, de drept;
3. c) Consilieri femei cooptate în număr de cel mult: Şapte în comunele urbane cu o populaţiune mai mare de 250.000 locuitori: Cinci în comunele urbane cu o populaţiune mai mare de 100.000 locuitori; Trei în comunele urbane cu o populaţiune mai mare de 50.000 locuitori; Două în celelalte comune urbane.

Numărul consilierilor aleşi se stabileşte în proporţiune cu populaţiunea, fără deosebire de sex, vârstă sau naţionalitate. Acest număr este de: 36 în comunele cu o populaţiune mai mare de 250.000 locuitori; 30 în comunele cu o populaţiune mai mare de 100.000 locuitori; 24 în comunele cu o populaţiune mai mare de 50.000 locuitori; 18 în comunele cu o populaţiune mai mare de 25.000 locuitori; 15 în comunele cu o populaţiune mai mare de 10.000 locuitori; 12 în celelalte comune urbane, oricare ar fi numărul locuitorilor; 9 în comunele rurale. Odată cu consilierii se aleg şi un număr de supleanţi, egal cu o treime din numărul consilierilor aleşi, chemaţi să completeze vacanţele legale ivite în consiliu, conform cu art. 192.

Sunt consilieri de drept; Doi până la şapte consilieri judeţeni din cei aleşi, numai în consiliile comunale urbane de reşedinţă; Reprezentanţii cei mai vechi titulari ai învăţământului de Stat primar, profesional, secundar; Un reprezentant al cultului cel mai numeros din localitate. El va fi cel mai mare în grad sau, în cazul când mai mulţi ar avea grade egale, cel mai în vârstă; Reprezentanţii cei mai înalţi în grad ai Ministerelor Sănătăţii Publice şi Ocrotirilor Sociale, Agriculturii şi Domeniilor (serviciul zootehnic) şi Lucrărilor Publice; Câte un reprezentant ai Camerelor de agricultură, de industrie şi comerţ şi ai muncii, în comunele reşedinţe de judeţ, iar în celelalte comune numai cu deciziunea ministrului de interne, pe baza avizului consiliului administrativ superior. Consilierii de drept se vor desemna în ordinea stabilită mai sus. Desemnarea consilierilor de drept se va face îndată după publicarea convocării corpului electoral respectiv.

Toţi consilierii trebue să locuiască în comuna respectivă, afară de cei desemnaţi din consiliul judeţean, cari pot domicilia şi în cuprinsul judeţului.

Consilierii judeţeni cari urmează să facă parte din consiliile comunelor urbane reşedinţe de judeţ, ca consilieri de drept, vor fi desemnaţi de consiliul judeţean. Reprezentanţii Camerelor de agricultură, comerţ, industrie şi muncă vor fi desemnaţi de comitetele de direcţie ale Camerelor respective.

Stabilirea numărului consilierilor de drept pentru fiecare categorie în ordinea hotărîtă în art. 19 şi verificarea condiţiunilor cari trebuie să le îndeplinească aceşti consilieri, se va face pentru comunele reşedinţe de judeţe, de consiliul administrativ superior. Pentru celelalte comune aceste formalităţi se îndeplinesc de delegaţiunea permanentă judeţeană. În lipsa delegaţiunii permanente judeţene desemnarea se va face de comisia interimară judeţeană. În orice caz numărul membrilor aleşi va întrece numărul consilierilor de drept împreună cu cei cooptaţi.

În cazul când consiliul judeţean ori Camerele agricole, de industrie, comerţ şi muncă nu-şi vor fi desemnat, în termen de 15 zile dela convocarea corpului electoral, pe consilierii de drept, destinaţi a face parte din consiliile comunale, această operaţiune se va îndeplini de ministrul de interne pentru consiliul judeţean şi de miniştrii respectivi pentru Camerele agricole, de industrie, comerţ şi muncă.

Consilierii femei vor fi cooptaţi de către consilierii aleşi şi de drept, convocaţi în acest scop de primar îndată după intrarea sa în funcţiune. Pot fi cooptate femeile cari îndeplinesc aceleaşi condiţiuni ca şi consilierii aleşi. Contestaţiunile cu privire la aceste cooptări vor fi făcute la Ministerul de Interne pentru municipii şi la prefect pentru celelalte comune; aceştia se vor pronunţa conform art. 200 din această lege.

Numărul consilierilor comunali aleşi nu se poate modifica decât din 10 în 10 ani, prin votul consiliului respectiv, aprobat de ministrul de interne, pe baza avizului consiliului administrativ superior pentru municipii şi de prefect, cu avizul delegaţiunii permanente judeţene, pentru celelalte comune şi numai acolo unde statistica populaţiunii va reclama o modificare potrivit normelor stabilite prin articolul 18.

Şefii diferitelor servicii comunale vor fi în mod obligator chemaţi şi ascultaţi la şedinţele consiliului în toate chestiunile de competinţa lor. În comunele rurale vor fi chemaţi şi ascultaţi de consiliu în acelaşi condiţiuni reprezentanţii locali ai cultului, ai învăţământului primar, profesional, precum şi ai serviciului sanitar, veterinar, ai serviciului tehnic şi agricol şi ai cooperaţiei din localitate. Părerile lor vor fi trecute în procesul-verbal al şedinţei.

Dacă nu a fost contestaţii asupra alegerilor sau dacă ele s'au găsit neîntemeiate, consilierii aleşi şi de drept ai municipiilor se convoacă îndată de ministrul de interne, iar în celelalte comune de către prefect pentru a se pronunţa asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, a depune jurământul, a procede la alegerea primarului în comunele urbane şi rurale, a delegaţiunii permanente şi la desemnarea consilierilor candidaţi de primar în municipii. Convocarea va arăta scopul pentru care este chemat consiliul. Până la intrarea în funcţiune a primarului, consiliul se prezidează de cel mai în vârstă dintre membrii săi. Jurământul consilierilor se va presta în şedinţă publică, în localul primăriei respective, în prezenţa prefectului pentru comunele reşedinţe de judeţ, iar pentru celelalte comune în prezenţa delegatului prefectului. Jurământul va avea cuprinderea următoare: "Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi legilor ţării mele, jur să apăr şi să sprijinesc interesele comunei". Dacă în termen de 10 zile dela respingerea contestaţiunilor asupra alegerilor, sau dela expirarea termenului înlăuntrul căruia puteau să se facă contestaţii, consiliul comunal nu a fost convocat, el se întruneşte de drept, şi prestarea jurământului se va putea face şi în faţa prezidentului de vârstă al consiliului. Consiliile comunale urbane, ţinând seamă de cunoştinţele membrilor cari le compun, se pot împărţi, pentru o mai bună administrare a intereselor locale, în comisiuni pe specialităţi.

În contra încheierilor consiliului privitoare la cazurile din art. 27, privitoare la incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, orice alegător are dreptul de apel la ministru de interne pentru municipii şi la prefect pentru celelalte comune. Termenul de apel este de 10 zile dela pronunţarea deciziunii consiliului. Ministrul, cu avizul consiliului administrativ superior, prefectul cu avizul delegaţiunii judeţene permanente, sunt datori a se pronunţa asupra apelurilor primite în cel mult 10 zile dela înregistrarea lor. Aceste autorităţi sunt obligate să sesizeze consiliile comunale, cari sunt obligate a se pronunţa asupra tuturor cazurilor de incapacitate, nedemnitate sau incompatibilitate de cari ar avea cunoştinţă, în tot cursul duratei mandatului consilierilor şi chiar din oficiu.

Pentru a proceda la alegerea primarului, a delegaţiunii permanente şi la desemnarea consilierilor candidaţi de primar la municipii, trebue să fie prezenţi majoritatea absolută a membrilor cari compun consiliul.

Membrii delegaţiunii permanente vor fi aleşi pe cât posibil din diferite ramuri de specialitate. Consilierii de drept, funcţionarii publici, cei desemnaţi de consiliul judeţean, nu vor putea fi aleşi în delegaţiunea permanentă. Delegaţia permanentă comunală se compune în afară de primar din: 9 membri şi 3 supleanţi în comunele mai mari de 250.000 locuitori; 7 membri şi 3 supleanţi în comunele mai mari de 100.000 locuitori; 5 membri şi 3 supleanţi în comunele mai mari de 50.000 locuitori; 4 membri şi 3 supleanţi în comunele mai mari de 25.000 locuitori; 3 membri şi 2 supleanţi în celelalte comune urbane; 2 membri şi 1 supleant în comunele rurale. Alegerea delegaţiei permanente se face pe un termen de 4 ani prin scrutin secret şi cu majoritatea absolută de voturi. Dacă la prima votare nu se obţine această majoritate, alegerea se repetă în aceeaşi şedinţă şi se declară aleşi acei cari vor obţine cel mai mare număr de voturi. Dacă este paritate, sorţul decide alegerea. În caz de demisiune sau descompletare, alegerea se va face în acelaşi mod.

Primarul va fi ales de consilii în toate comunele, afară de municipii. Alegerea se va face cu vot secret şi cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. Dacă la prima votare nu se obţine această majoritate, alegerea se repetă în aceeaşi şedinţă şi se declară ales acela care va obţine cel mai mare număr de voturi. În municipii consiliul comunal va alege din sânul său candidaţii de primar dintre consilierii aleşi şi cei de drept, afară de cei trimişi de consiliul judeţean; fiecare consilier având dreptul a vota un singur candidat. Numele celor trei candidaţi cari vor fi obţinut cel mai mare număr de voturi se va comunica de îndată ministrului de interne, care va confirma ca primar pe unul din candidaţi. Dacă primarul este un consilier de drept, funcţionar public, şi dacă el acceptă acestă demnitate, nu-şi mai poate îndeplini funcţiunea ce avea în tot timpul primariatului, dar îşi păstrează dreptul de a fi reintegrat. Anii serviţi ca primar se socotesc serviţi în funcţiunea ce avea, ţinându-i-se în seamă la înaintare şi la pensiune. El are drept să opteze între salariul său de primar şi acela al funcţiunii ce avea. Primarul nu poate fi ministrul unui cult. Primarii sau preşedinţii comisiilor interimare din municipii sunt eligibili în Corpurile legiuitoare.

Rezultatul votului asupra alegerilor prevăzute în articolele 30 şi 31 pentru reşedinţele de judeţe se aduce la cunoştinţa ministrului de interne, şi acela privitor la celelalte comune la cunoştinţa prefectului.

Ministrul de interne şi prefectul, fiecare în competinţa sa, au dreptul nu numai sesizaţi de contestaţii, dar chiar din oficiu, să examineze dacă alegerea primarului, a delegaţiei permanente şi a candidaţilor de primar la municipii s'a făcut conform legii. Aceste autorităţi vor avea să cerceteze dacă consiliile au fost convocate în regulă, dacă membrii au fost încunoştiinţaţi că sunt chemaţi pentru aceste alegeri, dacă a fost de faţă majoritatea cerută de lege, dacă votarea a fost făcută prin scrutin secret şi dacă cei aleşi au întrunit numărul legal de voturi. În caz contrariu, ministrul cu avizul consiliului administrativ superior şi prefectul cu avizul delegaţiunii permanente judeţene, vor anula alegerile. Ministrul de interne şi prefectul sunt datori să se pronunţe în termen de cel mult 10 dela data de când li s'a făcut cunoscut alegerea.

Consiliul comunal fixează în fiecare an, la votarea bugetului, retribuţiunea primarului şi a membrilor delegaţiei permanente, după mijloacele de cari dispune comuna. Primarii şi membrii delegaţiunii permanente nu vor putea ocupa în acelaşi timp nici o altă funcţiune publică.

Consiliul comunal se întruneşte în mod obligatoriu cel puţin odată pe trimestru. Consiliul se poate convoca ori de câte ori interesele comunei ar cere-o, sau când ministrul de interne ori prefectul ar socoti necesar.

Convocările consiliului comunal se fac de primarul comunei sau de acela care îl înlocueşte prin invitaţiuni scrise trimise la domiciliu, cu cel puţin trei zile libere înainte de întrunire, afişându-se convocarea şi la uşa casei comunale.

Convocarea va cuprinde chestiunile de cari are a se ocupa consiliul. Convocarea cuprinzând ordinea de zi va fi comunicată în timp util, în comunele rurale notarului şi pretorului respectiv, iar în celelalte comune şi prefectului. Aceştia au dreptul să asiste la şedinţele consiliului comunal. Prefectul poate cere să fie ascultat în şedinţele consiliului municipiilor ori de câte ori crede, că prin măsurile ce se proiectează a se lua s'ar aduce o atingere, ordinei în Stat sau intereselor generale. Prefectul nu are vot deliberativ. Nici o chestiune nu poate fi adusă în discuţiunea consiliului dacă nu e cuprinsă în ordinea zilei, afară numai dacă a fost declarată urgentă. Urgenţa se declară cu două treimi a membrilor prezenţi, cu motivare anume în procesul-verbal al şedinţei, din care să rezulte învederat că întârzierea ar păgubi comuna sau un interes general al Statului. Chestiunile cuprinse, în art. 211 nu pot fi declarate urgente.

Propunerile privitoare la interesele comunei pot fi făcute consiliului-comunal de primar, de către delegaţiunea permanentă comunală, de oricare din consilierii comunali.

Consiliul nu poate delibera decât fiind faţă majoritatea absolută a membrilor care-l compun, afară numai dacă legea cere prezenţa unui mai mare număr de consilieri. Nu se vor considera ca prezenţi consilierii cari nu ar putea lua parte la deliberaţiune, fiind recuzabili în temeiul vreunei cauze legale.

Consiliul comunal este obligat a ţine şedinţele sale în localul primăriei. Orice întrunire afară de timpul pentru care a fost convocat într'alt loc, şi contrariu modului stabilit de lege, este nelegală. Ministerul de interne sau delegatul său, prefecţii şi pretorii vor lua măsuri ca asemenea adunări să se risipească îndată, putând sesiza în acelaş timp parchetul, care, de va găsi că este cazul, va da în judecată pe vinovaţi, dacă au deliberat în chestiuni cari ar putea primejdui ordinea şi siguranţa Statului. Consilieri găsiţi astfel vinovaţi, pot fi pedepsiţi cu închisoare dela o lună până la doi ani, declaraţi excluşi din consiliu şi neeligibili în consiliile comunale şi judeţene şi în Corpurile legiuitoare timp de 4 ani, socotit din ziua condamnării. În contra sentinţei tribunalului cei interesaţi au dreptul de apel în termenele şi la instanţele prevăzute de procedura penală. Actele făcute sau hotărârile luate într'o asemenea adunare sunt nule şi neexistente.

Hotărîrile consiliului se iau cu majoritate absolută a membrilor prezenţi, afară numai dacă legea nu cere o majoritate mai mare. În caz de paritate, propunerea asupra căreia se desbate, se socoteşte respinsă.

Şedinţele consiliului se deschid şi se prezidează de către primar sau înlocuitorul său.

Toţi membrii consiliului comunal îşi dau votul pe faţă, afară numai dacă sunt persoane în chestiune, când votul este secret. Preşedintele votează cel din urmă.

Şedinţele consiliului comunal sunt publice. Cu toate acestea, după cererea unei treimi a membrilor prezenţi, a primarului sau înlocuitorului său, consiliul decide cu majoritate de două treimi şi fără desbateri dacă urmează să fie declarată şedinţă secretă. Şedinţele în cari se discută chestiunile prevăzute la cap. III, IV şi X de sub titlul IV nu pot fi niciodată secrete.

Primarul are singur poliţia adunării. Când în sala şedinţelor unul sau mai mulţi asistenţi vor da semne publice de aprobare sau desaprobare, sau vor face zgomot în ori ce mod, primarul le va atrage atenţia să păstreze liniştea şi cuviinţa. Dacă dezordinea va continua, va putea ordona scoaterea afară din sală a turburătorilor şi chiar arestarea şi trimeterea lor în judecata judecătorului de ocol, pe baza procesului-verbal ce se va încheia, pentru a li se aplica pedeapsa dela 3 până la 15 zile închisoare. Când ţinerea şedinţelor va fi turburată de vreunul din membrii consiliului, atunci consiliul comunal, cu majoritate absolută a celor prezenţi, va putea pronunţa excluderea temporară a acelui consilier, fără ca această excludere să poată fi mai lungă decât durata acelei sesiuni. Poliţia în comunele urbane şi jandarmii în comunele rurale sunt datori a executa ordinele primarului sau înlocuitorului său.

Pentru fiecare şedinţă se va încheia o dare de seamă amănunţită, care se va semna de către primar şi secretar. Un rezumat al acestei dări de seamă se va afişa în termen 10 zile la uşa casei comunale.

Toate deliberările consiliului se vor înscrie, în ordinea datei lor într'un registru, parafat de primar şi ţinut de secretar.

Fiecare şedinţă a consiliului începe prin citirea sumarului şedinţei precedente, care se supune votului şi aprobării consilierilor. Ei au dreptul să facă observaţiuni asupra modului, cum s'au trecut părerile lor în procesul-verbal de şedinţă şi să ceară a se face rectificări.

Consiliul comunal poate decide să fie chemate în şedinţă şi ascultate orice alte persoane de specialitate de ale căror lămuriri ar avea nevoie.

Consiliile comunale au iniţiativa şi decid în toate chestiunile de interes local, în conformitate cu legea de faţă şi cu legile speciale. Ele sunt datoare a se rosti asupra tuturor chestiunilor ce li s'ar deferi şi prin alte legi şi a executa şi dispoziţiunile luate de autorităţile centrale în interes general, în limita competinţei lor legale. În toate acestea Statul păstrează directive generale conform legilor şi controlul.

Sunt de interes local în deosebi:

1. a) Chestiunile primitoare la învăţământul primar şi elementar profesional;
2. b) Chestiunile privitoare la cult;
3. c) Chestiunile privitoare sănătatea publică, şi anume: clădirea, întreţinerea şi supravegherea din punct de vedere administrativ a spitalelor comunale, dispensariilor, infermeriilor şi azilurilor de săraci, infirmi, copii găsiţi, orfani, etc., precum şi numirea personalului administrativ şi a celui sanitar necesar acestor instituţiuni şi altor servicii sanitare ale comunei afară de medicii de orice categorie;
4. d) Chestiunile privitoare la creşterea vitelor şi medicină veterinară, şi anume: clădirea, întreţinerea şi supravegherea din punct de vedere administrativ a diferitelor stabilimente şi instituţiuni locale, precum şi numirea personalului administrativ şi a celui veterinar necesar acestor servicii, afară de medicii veterinari de orice categorie;
5. e) Construirea şi întreţinerea străzilor, a drumurilor, a podurilor şi a tuturor căilor de comunicaţie de orice natură pe uscat şi pe apă, canalizări, rectificări de cursuri de apă, replantarea râpelor, trenurilor fugitive, secarea terenurilor mlăştinoase, înfinţări de pepiniere şi în genere orice lucrare publică de interes local;
6. f) Chestiunile privitoare la edilitate: Construcţiuni de clădiri publice şi particulare, deschideri de drumuri pieţe, alimentare cu apă, canal, iluminat, sistematizarea comunei, înlesnirea circulaţiunei pe drumuri, strade, pieţe, cheiuri şi alte mijloace de comunicaţie;
7. g) Măsuri pentru protecţiunea peisajelor, apărarea monumentelor şi a obiectelor de artă, înfiinţarea de muzee regionale;
8. h) Măsuri privitoare la educaţia cetăţenească, şcoli de adulţi, desvoltarea şi sprijinirea instrucţiunii fizice;
9. i) Chestiuni privitoare la îndrumarea şi încurajarea agriculturii, comerţului, industriei şi meseriilor şi în general a întregei economii a comunelor, în aşa condiţiuni ca să ajute şi la propăşirea generală a ţării, în colaborare cu Camerele de agricultură, industrie, comerţ şi muncă;
10. j) Înlesnirea aprovizionării populaţiunii cu articole de prima necesitate, precum şi măsuri pentru normalizarea şi controlul preţurilor a acestor articole, putând face în acest scop chiar acte de comerţ numai pentru a înlătura specula;
11. k) Alcătuirea bugetului de venituri şi cheltueli;
12. l) Crearea veniturilor de orice natură, aşezarea şi perceperea taxelor, cotizaţiunilor şi impozitelor;
13. m) Chestiuni privitoare la împrumuturi;
14. n) Cercetarea gestiunii mânuitorilor de fonduri comunale, controlul aplicării bugetelor respective, precum şi al instituţiunilor de ori ce rang puse sub supravegherea lor;
15. o) Crearea şi supravegherea bunului mers al instituţiunilor de binefacere şi asistenţă socială;
16. p) Chestiuni privitoare la intentări de procese, înstrăinări, schimburi, concesionări, primiri de daruri, acceptări de legate, transacţiuni, etc.;
17. r) Chestiuni privitoare la alipiri, deslipiri de sate şi comune, schimbări de reşedinţe şi de nume ale comunelor, transformări ale comunelor rurale în urbane şi vice-versa şi în genere orice modificări teritoriale ale comunelor sau ale altor împărţiri administrative din cuprinsul lor;
18. s) Măsuri privitoare la poliţia drumurilor, a stradelor, a spectacolelor, a moravurilor şi a poliţiei comunale;
19. t) Întocmirea de regulamente relative la edilitate, la igienă, salubritate, poliţia rurală şi comunală, la taxe şi alte venituri, precum şi la organizarea diferitelor servicii comunale;
20. u) Cooperarea împreună cu judeţele, precum şi cu Statul la acele lucrări şi întreprinderi de interes obştesc, cari pot fi de folos local;
21. v) Dreptul de a conferi cetăţenia de onoare acelor persoane cari şi-au câştigat merite deosebite prin daruri, legate, îmbunătăţiri şi servicii de seamă aduse comunei; Această distincţiune nu se poate acorda decât cu o majoritate de două treimi a membrilor consiliilor respective;
22. x) Dreptul de a adresa autorităţilor superioare reclamaţiuni sau memorii, relative la îmbunătăţiri, trasformări sau modificări ce ar socoti să se facă în diferite legi şi regulamente în interesul localităţii, exprimând dorinţe şi făcând propuneri asupra stării şi trebuinţelor diferitelor servicii publice cari ar fi în legătură cu interesele locale. Consiliile însă nu pot să facă sau să publice protestaţiuni, proclamaţiuni sau adrese cu caracter politic. Consiliile comunale pot corespunde cu toate autorităţile, în chestiuni de interese locale, prin mijlocirea primarului.

Consiliul comunal poate înfiinţa comitete de cetăţeni, fără deosebire de sex, cari sub conducerea unui consilier comunal să dea concursul administraţiunii locale în chestiunile privitoare la: învăţământ, cult, sănătatea publică, ocrotirilor sociale, edilitate şi agricultură, etc.

Delegaţia permanentă înlocueşte consiliul comunal în intervalul dintre sesiuni şi decide în locul său, în limitele puterilor conferite de consiliu în orice chestiuni, afară de cele privitoare la: actele de dispoziţie patrimonială, buget, înfiinţări de taxe, impozite, cotizaţiuni, împrumuturi, aprobări de gestiuni, regulamente, concesionări de servicii şi lucrări, modificări teritoriale cuprinse în titlul IV, capitolul X, conferirea cetăţeniei de onoare. Delegaţiunea împreună cu primarul supraveghiază serviciile comunale, are atribuţiuni proprii şi este şi un organ consultativ al primarului ori de câte ori acesta îi cere părerea.

Atribuţiunile proprii ale delegaţiei permanente sunt:

1. a) Întocmeşte listele electorale atât pentru alegerile politice, cât şi cele administrative;
2. b) Întocmeşte proectul de buget;
3. c) Supraveghiază stabilimentele comunale şi orice întreprinderi în cari comuna este interesată;
4. d) Întocmeşte proiecte de regulamente şi le supune spre probarea consiliului;
5. e) Stabileşte preţurile de vânzare ale articolelor de prima necesitate;
6. f) Stabileşte preţurile camerelor dela hotel şi al transporturilor cu vehiculele publice, preţul prestaţiunilor de servicii ale comisionarilor, hamalilor de stradă, precum şi preţul transporturilor cu carele funebre;
7. g) Supraveghează, în conformitate cu legile speciale, administraţia şi întreţinerea bisericilor şi a tuturor stabilimentelor şi instituţiilor de binefacere şi utilitate publică din cuprinsul comunei. Inspectează aceste aşezăminte, priveghează ca ele să nu se abată dela voinţa donatorilor şi testatorilor, sau dela actele de fundaţiuni şi propun prin mijlocirea primarului şi a administratorilor acestor stabilimente îmbunătăţirile şi îndreptările, ce ar fi de făcut şi înlăturarea abuzurilor ce au descoperit;
8. h) Verifică cât de des casa comunei, încheind despre aceasta un proces-verbal, pe care îl supune consiliului;
9. i) Îngrijeşte de aplicarea măsurilor de igienă şi salubritate publică, de edilitate şi poliţie comunală.

Încheierile delegaţiei se iau cu majoritate absolută de voturi a membrilor ce o compun. Prezenţa primarului sau a înlocuitorului său este indispensabilă pentru ca delegaţia permanentă să poată delibera valabil.

Primarul împarte membrilor delegaţiunii permanente supravegherea diferitelor servicii după specialitatea fiecăruia, şi le repartizează diferite chestiuni de competinţa lor. Asupra acestor chestiuni membrii vor face cercetări şi vor referi în plenul delegaţiunii, care singură este în drept a lua deciziuni. Când primarul constată că din lipsa membrilor delegaţiunii permanente aceasta nu poate lucra şi interesele comunei suferă - el poate să cheme în locul celor absenţi pe supleanţi - raportând consiliului la prima sa întrunire.

Primarul este capul administraţiunii comunale. El administrează toate interesele comunei sau împreună cu delegaţia permanentă, sau cu consiliul comunal după prevederile legii. Semnul distinctiv al primarului este o cingătoare cu colorile naţionale, pe care o poartă la toate ceremoniile oficiale şi la celebrarea căsătoriilor.

Primarul reprezintă comuna în Justiţie. El poate face în cazuri urgente orice act în justiţie necesar conservării unui drept, rămânând a fi abilitat ulterior de consiliu.

Primarul este şeful poliţiei comunale.

Primarul convoacă consiliul comunal şi prezidează şedinţele. Împreună cu delegaţiunea permanentă, întocmeşte ordinea de zi a chestiunilor ce urmează a fi aduse în desbaterile consiliului comunal. Primarul prezidează delegaţia permanentă, căreia îi propune chestiunile cari urmează a fi discutate. Execută deliberările consiliului şi ale delegaţiunii şi ia toate măsurile necesare pentru apărarea intereselor comunei în executarea deciziunilor date de consiliu şi delegaţie. Supraveghează respectarea regulamentelor. Împreună cu delegaţiunea permanentă numeşte, înaintează şi licenţiază din serviciu funcţionarii comunali şi hotărăşte asupra pedepselor. Dă autorizaţiuni necesare pentru construcţiuni, reparaţii de edificii, împrejmuiri, conform planurilor de aliniere şi regulamentelor. Ordonă prestaţiuni în natură pentru servicii necesare, urgente şi în cazuri de calamitate publică. Eliberează certificate de notorietate publică şi de paupertate. Îndeplineşte toate actele cari nu sunt rezervate în mod special consiliului sau delegaţiei permanente privitoare la administrarea şi apărarea intereselor comunei. Primarul este ofiţer al stării civile. El poate să delege această atribuţiune unui membru al delegaţiunii permanente comunale notarului, iar în municipii, directorului sau şefului de serviciu respectiv. Celebrarea căsătoriei se face însă de către primar sau un membru al delegaţiei permanente desemnat de

1. el) Primarul dispune ordonanţarea plăţilor şi semnează ordonanţele. El poate să delege pe a sa răspundere personală, această atribuţiune unui membru al delegaţiunii permanente comunale. Primarul inspectează pieţele, drumurile, sălile de spectacol, târgurile şi ori ce stabilimente, cari din punctul de vedere al siguranţei şi al sănătăţei sunt puse sub supravegherea comunei; el poate opri spectacolele pentru a asigura paza liniştei şi a moralităţii publice. Ordonă măsurile urgente de igienă. Primarul poate delega parte din atribuţiunile sale unui alt membru al delegaţiunii permanente prin deciziune scrisă, care se aduce la cunoştinţă prin afişare şi prin publicitate. În comunele compuse din mai multe sate, primarul va putea delega, prin deciziune scrisă, parte din atribuţiunile sale unuia din consilierii aleşi în satele respective. Primarul prezidează ţinerea licitaţiilor.

Primarul, în caz de absenţă, este înlocuit în funcţiunile sale de un membru al delegaţiunii permanente, desemnat de

1. el) Dacă această desemnare nu s'a făcut, el va fi înlocuit de drept prin cel mai în vârstă dintre membrii delegaţiunii permanente.

Primarul este singur în drept a da ordonanţe cu privire la măsurile ce-i sunt date în atribuţiunile sale, ale consiliului sau ale delegaţiei permanente. Când aceste ordonanţe sunt privitoare la chestiuni sanitare, agricole, veterinare, de lucrări publice sau alte specialităţi, vor fi date în urma consultării prealabile cu şeful de serviciu respectiv şi contrasemnate de acesta. Ordonanţele vor fi afişate la uşa comunală. Oricare cetăţean este în drept a face întâmpinări în contra ordonanţelor, la Ministerul de Interne când sunt date de primarii municipiilor şi la prefect când sunt date de primarii celorlalte comune. Aceste întâmpinări nu suspendă executarea ordonanţelor. Ministrul de interne şi prefectul, fiecare în competinţa sa, au dreptul la orice epocă să anuleze ordonanţele când sunt contrarii ordinei de Stat, legilor şi regulamentelor de, administraţie publică, sau numai să suprime din ordonanţe asemenea dispoziţiuni. În contra hotărârii prefectului, primarul şi oricare cetăţean care a îndreptat întâmpinare au dreptul să facă apel la Ministerul de Interne în termen de 10 zile dela primirea deciziunii. Ordonanţele devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoştinţa publică prin afişare, publicare şi strigări, când conţin dispoziţiuni generale şi prin notificări individuale făcute interesaţilor în celelalte cazuri. Afişarea şi publicarea se constată prin procese-verbale semnate de primar şi secretar, iar încunoştiinţările individuale prin dovezi de primire.

Contravenţiunile la ordonanţe se vor judeca şi pedepsi conform prescripţiunilor din legi şi regulamente. Sancţiunile prescrise în ordonanţe nu vor întrece pe acelea prevăzute pentru călcarea legilor şi regulamentelor.

Primarul îndeplineşte orice alte atribuţiuni, cari îi sunt deferite prin legi şi regulamente şi reprezintă comuna în toate ceremoniile oficiale.

Primarul în calitate de şef al poliţiei comunale poate delega parte sau în totalitate din aceste atribuţiuni membrilor din delegaţiunea permanentă comunală. El exercită atribuţiunile ce decurg din această calitate fie personal, fie prin agenţi şi ofiţeri din poliţia administrativă. Când aceştia nu ar fi suficienţi, Ministerul de Interne, la cererea comunelor, va putea desemna pentru însărcinări speciale de poliţie comunală şi alţi agenţi şi ofiţeri cari în acest caz vor fi retribuiţi din bugetul comunei. Primarul, în caz de urgenţă, este obligat a lua măsurile de necesitate de împrejurări, când ordinea publică şi siguranţa Satului ar fi ameninţată, raportând organelor în a căror competinţă şi atribuţiuni intră în mod obişnuit aplicarea acestor măsuri.

Măsurile de poliţie comunală se ordonă şi se aplică de primar conform legilor şi regulamentelor. Ele au de obiect special:

1. a) Igiena şi salubritatea locuinţelor şi determinarea condiţiunilor pentru construcţiunea proprietăţilor particulare;
2. b) Înlesnirea şi siguranţa circulaţiunii pe străzi, şosele, cheiuri, pieţe şi alte locuri publice;
3. c) Asigurarea mijloacelor de transport în interiorul comunei;
4. d) Ferirea oraşelor contra incendiilor, inundărilor, pentru prevenirea şi combaterea boalelor epidemice sau contagioase, epizootiilor;
5. e) Înlăturarea şi remedierea întâmplărilor ce ar putea fi cauzate de alienaţii furioşi şi de animalele rău făcătoare;
6. f) Distrugerea şi stârpirea animalelor vătămătoare;
7. g) Modul transportării cadavrelor şi menţinerea bunei ordine şi cuviinţe în cimitire, fără osebire de cult şi credinţe religioase;
8. h) Inspectarea hotelelor şi a pensiunilor şi luarea măsurilor proprii pentru a asigura igiena şi salubritatea lor;
9. i) Asigurarea calităţii şi greutăţii obiectelor cari se vând cu cântarul sau cu măsura;
10. j) Privegherea localurilor de băuturi;
11. k) Controlul din punct de vedere sanitar al alimentelor şi băuturilor;
12. l) Supravegherea afişajului;
13. m) Măsuri pentru stârpirea cerşetoriei;
14. n) Poliţia teatrelor şi a tuturor spectacolelor de orice natură;
15. o) Poliţia industrială, siguranţa comerţului;
16. p) Măsuri de igienă socială.

Primarul este îndatorat a lua măsuri pentru a împiedica uzul ilicit, furtul şi pagubele cauzate pe câmp, strângerea recoltelor înainte de a ajunge la maturitate, măsuri pentru folosirea păşunelor comunale conform îndrumărilor date de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor prin serviciul agricol judeţean, în fine orice alte măsuri şi dispoziţiuni prevăzute în legea poliţiei rurale actualmente în vigoare sau cari s'ar mai hotărî în viitor.

Primarul şi membrii delegaţiunii permanente precum şi funcţionarii technici şi sanitari competinţi, desemnaţi de primar, sunt în drept să constate contravenţiunile la legi, regulamente şi ordonanţe. Ei vor trimite pe contravenienţi în judecata justiţiei competente, dacă legile nu vor da chiar în competinţa lor constatarea faptelor şi aplicarea pedepselor.

Comunele sunt datoare în termen de patru ani dela promulgarea legii să stabilească, dacă nu le au deja întocmite, după importanţa şi mijloacele de cari dispun, un plan general de sistematizare, care să aibă în vedere satisfacerea tuturor trebuinţelor de ordin edilitar, ca alinierea străzilor, deschideri şi înfiinţări de străzi şi pieţe, alimentare cu apă, canal, iluminat, pavarea, înfiinţări de grădini, parcuri, plantaţiuni, mijloacele pentru transportarea populaţiunii în comune, locuinţe eftine, etc. Ordinea executării lucrărilor edilitare se va prevede în regulamentul legii. Planul de sistematizare va fi întocmit în vederea dezvoltării, pe care ar putea să o ia comuna şi diferitele sale servicii în viitor. El va fi alcătuit fie de serviciul technic local, fie prin concurs public între diferiţii specialişti din ţară. În comunele rurale şi urbane nereşedinţe planul de sistematizare şi comassare se va alcătui în marginile nevoiei locale, după propunerea consiliului comunal respectiv, de o comisie care va aduna datele necesare la localitate. Comisiunea se compune din şeful serviciului technic judeţean, medicul primar şi delegaţia permanenţă a comunei rurale respective. Comisiunea va fi prezidată în comunele rurale de un membru al delegaţiunii permanente judeţene, iar în comunele urbane nereşedinţe de primarul comunei. Planul astfel întocmit va fi aprobat de consiliul comunal şi va rămâne definitiv, după ce va fi supus cercetării delegaţiei permanente judeţene, care îl va examina împreună cu şefii serviciilor technic şi arhitectonic judeţean. În comunele suburbane, planul de sistematizare va fi întocmit prin îngrijirea serviciului tehnic al comunei urbane respective şi supus în urma aprobării consiliilor comunale urbane. În capitalele de judeţ planul rămâne definitiv după cercetarea lui de către consiliul superior administrativ. Autoritatea de control îşi va da avizul din punct de vedere tehnic, propunând modificările ce ar crede utile pentru o mai bună realizare.

Planurile pentru alinierea străzilor şi pieţelor din comunele capitale de judeţ se vor întocmi de serviciile tehnice locale pe baza planurilor de sistematizare şi se vor aproba de consiliile comunale. Asupra acestor încheieri nu se mai pot reveni decât numai când, din cauza unor împrejurări extraordinare sau de forţă majoră, comuna ar suferi schimbări cari ar necesita modificarea planului de sistematizare. În acest caz, modificarea nu se poate face decât cu învoirea consiliului, luată cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor în exerciţiu şi cu avizul consiliului superior administrativ.

Consiliul comunal hotărăşte asupra deschiderii şi închiderii străzilor şi pieţelor publice conform planului de sistematizare.

Străzile, pasagiile sau pieţele ce se vor deschide fără autorizaţie în regulă, vor fi închise de către autoritatea comunală.

Nici o construcţiune sau reconstrucţiune de edificii şi nici o altă lucrare în comună nu se va putea face fără autorizaţia delegaţiunii permanente comunale, semnată de primar sau delegatul său şi dată pe baza avizului serviciului tehnic respectiv, dacă acest serviciu există la primărie, sau pe baza avizului serviciului care îl va înlocui.

Comuna este în drept să impună celor cari construesc sau repară, anume măsuri şi restricţiuni dela exerciţiul dreptului proprietarului, în vederea înfrumuseţării localităţii sau în interesul salubrităţii publice şi al siguranţei cetăţenilor. Autorităţile comunale sunt datoare să se pronunţe în termen de 10 zile asupra cererilor de autorizaţie. Trecut acest termen fără să fi obţinut rezolvarea cererii, sau când soluţiunea dată nu este în conformitate cu legea şi regulamentele comunale, petiţionarul are dreptul să se adreseze justiţiei, pe calea contenciosului administrativ, pentru stabilirea daunelor suferite.

Construcţiunile clădite în afara de aliniere sau contra dispoziţiunilor reglementate şi fără autorizaţiuni vor fi dărâmate dacă proprietarii lor, în termenul de cel mult trei luni dela somaţiunea autorităţilor comunale nu s'au conformat dispoziţiunilor luate şi regulamentelor.

Nu se vor permite lucrări de consolidare a caselor ce se găsesc clădite în afară de alinierea definitiv stabilită şi aprobată conform legilor în vigoare. Lucrările cari s'ar face fără asemenea autorizare vor fi desfinţate de autoritatea comunală. Pentru înlesnirea lucrărilor edilitare şi a transformărilor pe cari buna stare a comunelor salubritatea, siguranţa şi înfrumuseţarea lor o cer, se pot face şi expropieri pe zone, potrivit legii de expropiere. Utilitatea publică în acest caz se declară de consiliul comunal respectiv cu aprobarea ministrului de interne, pe baza avizului consiliului administrativ superior.

Primarii şi membrii delegaţiunii municipiilor îşi prezintă demisia ministrului de interne, ceilalţi prefectului judeţului.

Primarul şi membrii delegaţiunii permanente pot fi îndepărtaţi prin deciziune motivată a consiliului comunal, luată cu o majoritate de două treimi din numărul total al consilierilor. Consiliul nu poate să pronunţe îndepărtarea decât pentru următoarele motive: rea administraţie, prin acte vădite de nepricepere, rea credinţă sau neglijenţă culpabilă, cari compromit interesele comunei, acte în contra ordinei şi siguranţei Statului şi fapte penale. Consiliul, nu va putea să fie sesizat decât prin propunerea în scris motivată a ministrului de interne pentru comunele urbane reşedinţe şi a prefectului pentru celelalte comune, sau a unei treimi cel puţin din numărul consilierilor. Închierile consiliilor comunale privitoare la îndepărtarea primarilor şi membrilor delegaţiunilor comunale vor fi imediat aduse la cunoştinţa prefectului, când privesc comunele rurale şi urbane nereşedinţe şi a ministrului de interne când privesc pe celelalte comune urbane. Aceste încheieri rămân definitive dacă în termen de 10 zile dela comunicarea lor nu au fost infirmate de autoritatea centrală. Cei îndepărtaţi au şi ei dreptul să se plângă în acelaşi termen. Infirmarea nu se poate pronunţa decât pe baza avizului delegaţiunii judeţene sau a consiliului superior administrativ, după cum este cazul. Când primarul sau membrii delegaţiunii permanente au săvârşit acte contra ordinei, siguranţei şi unităţii Statului sau nu au executat măsurile de interes general, ordonate de autoritatea centrală, ei pot fi îndepărtaţi chiar dacă consiliul sesizat de cei în drept a găsit că nu este loc pentru această măsură. În cazul acesta, îndepărtarea se face prin decret regal, dat pe baza raportului motivat al ministrului de interne, cu avizul consiliului superior administrativ.

Primarii şi membrii delegaţiunii permanente pot fi suspendaţi de autoritatea superioară de control în cazul când s'ar dovedi, prin anchetă făcută, că s'au făcut vinovaţi de acte cari ating ordinea publică şi siguranţa Statului. Suspendarea se pronunţă de prefect pentru comunele rurale şi urbane nereşedinţe şi de ministrul de interne pentru celelalte comune urbane. În acest caz suspendarea nu va putea trece de o lună, după care ea încetează de drept dacă în urma cercetărilor făcute cei suspendaţi nu au fost îndepărtaţi din funcţiune. Primarii şi membrii delegaţiunii permanente vor fi suspendaţi dacă sunt trimişi în judecată, în virtutea ordonanţei definitive a judecătorului de instrucţiune sau a rechizitorului procurorului sau când sunt arestaţi în virtutea unui mandat sau dacă judecătorul de instrucţiune o cere în interesul cercetărilor.

Calitatea de primar şi de membru al delegaţiunii permanente se pierde pentru aceleaşi cauze, pentru cari se pierde şi calitatea de consilier.

Deciziunile de îndepărtare vor specifica şi perioada de neeligibilitatea primarilor şi membrilor delegaţiunii permanente.

Deciziunile de suspendare şi îndepărtare vor fi motivate şi vor arăta dovezile pe cari se întemeiază.

Nici o măsură nu se poate lua în contra primarilor sau a membrilor delegaţiunii permanente, care ar avea de scop îndepărtarea lor, înainte aceştia să fi fost chemaţi şi ascultaţi de autoritatea competentă. Ei sunt în drept să-şi prezinte apărarea şi prin memorii scrise. Dacă refuză să prezinte sau să trimeată memorii, procedura de îndepărtare îşi va urma cursul. Hotărârea care se va da va face menţiune de îndeplinirea acestor formalităţi.

Consiliile comunale urbane vor indica comunele rurale cari pot fi declarate suburbane. Acelaş drept îl are şi prefectul judeţului, care apreciind interesele generale şi locale va putea sesiza în acest scop consiliile comunelor urbane. Această declarare va urma după o cercetare la localitate, făcută de o comisiune compusă dintr'un membru al delegaţiunii permanente, inginerul şef, medicul primar al comunice urbane, primarul şi 2 delegaţi ai consiliului comunei rurale respective. Comisiunea va constata situaţiunea topografică, numărul locuitorilor comunei, mijloacele de alimentare, starea igienică şi edilitară (alimentarea cu apă, iluminatul, canalul, etc., drumurile de legătură cu comuna urbană, pădurile şi cursuri de apă, distanţa între comune, ocupaţiunea locuitorilor, produsele localităţii, luând şi orice alte informaţiuni va crede necesare. Constatările comisiunii se vor consemna într-un proces-verbal, la care se va alătura şi o schiţă de plan.

Consiliul comunei urbane, întemeiat pe aceste date hotărăşte dacă comuna rurală cercetată urmează de a fi declarată sau nu suburbană. În contra acestei încheieri comunele interesate, precum şi prefectul, pot apela în termen de 10 zile la Ministerul de Interne, care se va pronunţa înlăuntrul termenului de 30 zile. Hotărârile consiliilor chiar dacă nu au fost apelate, nu pot fi puse în lucrare decât în urma aprobării Ministrului de Interne, care se va pronunţa în termenul de mai sus.

Hotărârile aprobate nu mai pot fi atacate pe nici o cale. Ele se comunică comunelor interesate şi se publică în Monitorul Oficial şi în "Monitorul judeţului". Aceste hotărâri sunt obligatorii pentru comunele respective şi atrag după ele îndeplinirea tuturor dispoziţiunilor prevăzute de lege. În termen de cel mult un an dela darea acestor hotărâri, prin îngrijirea comunelor urbane se vor ridica planuri generale de situaţii cari vor cuprinde fiecare comună urbană în parte şi comunele rurale respective declarate suburbane.

Comuna suburbană îşi păstrează individualitatea ei, având consiliul comunal şi autorităţile comunale proprii.

Primarul sau delegatul primarului din comuna suburbană face parte de drept din consiliul comunei urbane respective. Când sunt însă în discuţiune chestiuni cari interesează ambele comune, şi în special luarea măsurilor de salubritate, edilitate şi alimentare, consiliul comunei suburbane este reprezentat la deliberările consiliului comunei urbane pe lângă primar şi de delegaţia permanentă cu vor deliberativ.

Regulamentele de salubritate, de edilitate şi de poliţie comunală ale comunei suburbane nu vor putea fi puse în executare decât după ce au fost aprobate de consiliul comunei urbane de care este legată. Măsurile de ordin sanitar luate de comunele urbane vor fi obligatorii pentru comunele suburbane.

Dacă există neînţelegeri între comunele urbane şi suburbane asupra măsurilor ce urmează a se da conform dispoziţiunilor de mai sus, Ministerul de Interne se pronunţă în mod definitiv în termen de 10 zilei de când a fost sezisat. Administraţiile comunelor respective sunt îndatorate să execute măsurile aprobate sub sancţiunile prevăzute de legi şi regulamente.

Pentru aplicarea regulamentului de salubritate, edilitate şi poliţie municipală, comunele rurale suburbane se pot asocia cu comuna urbană ca să înfiinţeze şi întreţină un serviciu comun de execuţiune şi control.

Toate clădirile şi stabilimentele şi tot perimetrul cuprins în raza comunei suburbane vor fi supuse măsurilor de igienă, edilitate şi poliţie municipală stabilite de comunele urbane şi suburbane respective.

Fiecare comună va înfiinţa serviciile de cari are nevoie şi în limita mijloacelor de cari dispune. Comunele vor avea asfel servicii administrative tehnice, economice, financiare, statistice, sanitare, contencioase şi oricari altele ar fi dictate de nevoile locale. Comunele pot să dea nu numai serviciilor administrative, dar şi celor de specialitate, orice desvoltare ar cere nevoile lor locale, în măsura mijloacelor financiare de cari dispun.

Fiecare comună va avea cel puţin un secretar. Secretarul poate fi şi cassier.

Secretarul comunei este şeful cancelariei. În această calitate el are supravegherea tuturor arhivelor şi lucrărilor. El contrasemnează toate actele şi asistă la toate şedinţele consiliului comunal, fiind în special însărcinat cu redactarea proceselor-verbale ale şedinţelor şi cu transcrierea într'un registru special a deliberaţiunilor delegaţiunii permanente comunale şi ale consiliului.

Casierii şi agenţii împlinitori trebue să depună anume garanţii. Ei funcţionează în aceleaşi condiţiuni şi cu aceleaşi răspunderi ca şi funcţionarii similari ai Statului.

Comunele rurale cari nu dispun de mijloace, se pot asocia, pentru a plăti în comun personalul necesar agricol, tehnic, sanitar, veterinar, etc. Asociarea în acest scop nu se poate face decât cu aprobarea prefectului, pe baza avizului delegaţiunii judeţene permanente.

Funcţionarii comunali sunt de două categorii: administrativ şi de specialitate. Din prima categorie fac parte: secretarii comunali, directorii sau şefii diferitelor servicii, precum şi şefii de biurou, impiegaţii şi asimilaţii acestora. Din a doua categorie fac parte: personalul învăţământului, al contenciosului şi personalul inferior sanitar, veterinar, tehnic, economic, financiar şi agricol.

Condiţiunile de admisibilitate ale funcţionarilor de specialitate a căror numire intră în competinţa autorităţilor comunale, precum şi drepturile lor la înaintare, retribuţiune, măsuri disciplinare şi pensionare sunt cele prevăzute în statut şi legile speciale. Numirea acestui personal se face în baza propunerilor şefului de serviciu respectiv. Condiţiunile de admisibilitate ale funcţionarilor administrativi comunali şi celelalte drepturi ale lor sunt prevăzute în statut şi legea de faţă. Administraţiile comunale au dreptul să exercite un control imediat şi asupra activităţii funcţionarilor de specialitate. Primarii sau înlocuitorii lor pot oricând să ceară punerea în mişcare a acţiunii disciplinare pentru abaterile săvârşite de aceşti funcţionari, şi Ministerele respective sunt datoare a da curs neîntârziat cererii. Înaintea comisiunilor disciplinare administraţiile comunale vor fi reprezentate prin delegatul ministerului respectiv.

Fiecare comună îşi va întocmi regulamente, în conformitate cu legea de faţă, prin cari va determina în mod amănunţit organizarea diferitelor servicii, atribuţiunile şi retribuţiunea personalului. Titlul III Judeţul

Consiliul judeţean se compune:

1. a) Trei cincimi membri aleşi de toţi alegătorii judeţeni, cu vot universal, egal, direct, secret, obligator prin scrutin pe listă şi reprezentarea minorităţii;
2. b) Până la două cincimi membri de drept.

Numărul consilierilor judeţeni aleşi se stabileşte în proporţiune cu populaţiunea, fără osebire de sex, vârstă sau naţionalitate. În acest calcul nu intră populaţiunea oraşelor reşedinţe de judeţ. Acest număr este de 36 consilieri în judeţele cari au populaţiune mai mare de 400.000 locuitori; 30 membri în cele mai mari de 200.000 locuitori; 24 membri în celelalte judeţe. Odată cu consilierii se aleg şi un număr de supleanţi egal cu o treime din numărul acestora, cari vor fi chemaţi a complecta vacanţele legale ivite în sânul consiliului conform dispoziţiunilor art. 192. Numărul consilierilor judeţeni aleşi nu se poate modifica decât din 10 în 10 ani, prin votul consiliului respectiv, aprobat de Ministerul de Interne cu avizul consiliului administrativ superior, şi numai unde statistica populaţiunii va reclama o modificare potrivit normelor stabilite mai sus.

Sunt consilieri de drept: Primarul şi eventual până la doi consilieri aleşi din consiliul comunei urbane de reşedinţă; Revizorul şcolar şi reprezentanţii cei mai vechi în grad ai învăţământului profesional şi secundar; Reprezentanţii cei mai înalţi în grad ai Ministerelor Sănătăţii Publice şi Ocrotirilor Sociale, Agriculturii şi Domeniilor (serviciul zootehnic şi Casa pădurilor) şi de Lucrări Publice; Administratorul financiar; Consilierul agricol; Protoereul cultului care are cei mai mulţi credincioşi în cuprinsul judeţului şi cu reşedinţa în capitala judeţului. Dacă sunt mai mulţi protoerei în această situaţie se va preferi cel mai vechiu în funcţiune. Câte un reprezentant al Camerelor de agricultură, comerţ, industrie şi muncă; Şeful serviciului contencios al Statului din judeţul respectiv; Un reprezentant al cooperaţiei, şi anume: preşedintele federalei de producţie şi în lipsă preşedintele federalei băncilor populare, care are sediul în capitala judeţului. Consilierii de drept se vor desemna în ordinea stabilită mai sus. Desemnarea lor se va face îndată după publicarea convocării corpului electoral respectiv.

Consilierii comunali cari urmează să facă parte din consiliile judeţene, ca consilieri de drept, vor fi desemnaţi de consiliul comunei urbane de reşedinţă a judeţului respectiv. Reprezentanţii Camerelor de agricultură, comerţ, industrie şi muncă vor fi desemnaţi de comitetele de direcţie ale Camerelor respective.

Stabilirea numărului consilierilor de drept pentru fiecare categorie, desemnarea lor în ordinea hotărîtă prin art. 103 şi verificarea condiţiunilor, pe cari trebuie să le îndeplinească aceşti consilieri, se va face de către consiliul administrativ superior.

Toţi consilierii trebuie să facă parte dintre eligibili sau să-şi exercite funcţiunea sau profesiunea în cuprinsul judeţului respectiv.

În cazul când consiliul comunei urbane de reşedinţă, ori Camerele agricole de industrie, comerţ şi muncă nu-şi vor fi desemnat în termen de 15 zile pe consilierii de drept, destinaţi a face parte din consiliul judeţean, această operaţiune se va îndeplini de ministrul de interne pentru consiliul comunal şi de miniştrii respectivi pentru Camerele agricole, de industrie comerţ şi muncă.

Dacă nu au fost contestaţii asupra alegerilor sau dacă ele s'au găsit neîntemeiate, consiliile judeţene se convoacă de ministrul de interne pentru a se pronunţa asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate. Consilierii noui aleşi vor depune în prezenţa prefectului următorul jurământ: "Jur credinţă Regelui şi Constituţiunii, jur să aplic cu nepărtinire legile ţării şi să apăr interesele, judeţului". Nici un membru al consiliului nu poate lua parte la deliberări până nu depun jurământul. Consiliul judeţean se întruneşte de drept, dacă nu a fost convocat în termen de 15 zile dela respingerea contestaţiilor făcute împotriva alegerilor sau dela expirarea termenului în care se puteau face contestaţiile.

După depunerea jurământului, consiliul, prezidat de cel mai în vârstă dintre membrii săi, îşi alege prin vot secret biroul pentru patru ani. Biuroul se compune dintr'un preşedinte, doi vice-preşedinţi, doi secretari şi doi chestori. La expirarea termenului de patru ani, până la constituirea noului biurou, funcţionează vechiul biurou.

După constituirea biuroului, consiliul, ţinând seamă de cunoştinţele şi specialitatea membrilor cari îl compun, va forma cinci comisiuni, fiecare din cel puţin cinci membri şi cel mult opt membri. Aceste comisiuni au atribuţiunea de a studia cu amănuntul toate chestiunile cari intră în căderile consiliului judeţean şi a referi în scris acestuia, printr'un raport, sub forma căruia chestiunea va veni în discuţiunea plenară. Consiliul judeţean, odată cu alegerea comisiunilor, desemnează prin votul său, pentru fiecare din ele, câte un raportor şi un supleant. Raportorii şi supleanţii nu pot fi desemnaţi dintre membrii consiliului, cari ar fi funcţionari ai statului.

Comisiunile se aleg pe termen de 4 ani şi sunt prezidate de cel mai în vârstă dintre membri. Mandatul lor expiră la epoca de preînoirea consiliului. Membrii al căror mandat a expirat se pot realege. Un consilier judeţean poate face parte din cel mult 2 comisiuni.

Comisiunile sunt următoarele:

1. a) Comisiunea administrativă, financiară şi de control. Această comisiune se ocupă de toate chestiunile de ordin administrativ, de tot ceeace priveşte finanţele judeţului, prezintă consiliului cu observaţiunile sale proectul de buget alcătuit de către delegaţiunea permanentă judeţeană, verifică socotelile judeţului şi le prezintă cu raport consiliului;
2. b) Comisiunea de lucrări publice se ocupă cu studiul chestiunilor privitoare la căile de comunicaţie pe uscat şi pe apă, canalizări, rectificări de cursuri de apă, construcţiuni de orice fel, etc.;
3. c) Comisiunea economică se ocupă cu cercetarea chestiunilor privitoare la agricultură, comerţ şi industrie, cu toate ramurile lor şi cu întreaga economie a judeţului. Ea examinează măsurile ce trebuesc luate pentru aprovizionarea populaţiunii cu articole de primă necesitate;
4. d) Comisiunea cultelor şi a învăţământului studiază toate chestiunile privitoare la cult şi învăţământul profesional, elementar şi primar;
5. e) Comisiunea sanitară şi de asistenţă socială se ocupă cu toate chestiunile referitoare la sănătatea publică şi asistenţa socială, combaterea epidemiilor şi în genere îmbunătăţirea şi întreţinerea instituţiunilor sanitare şi de asistenţă socială de orice fel. Comisiunile pot face consiliului orice fel de propuneri privitoare la chestiunile cari intră în competinţa lor. Consilierii judeţeni de specialitate iau parte de drept în comisiunile respective.

Prefectul poate să ia parte la şedinţele acestor comisiuni, iar şefii serviciilor speciale judeţene, precum şi administratorul financiar, sunt datori a lua parte la şedinţele comisiunii respective şi a da explicaţiunile ce li se va cere. Comisiunile pot să ceară luminile şi altor specialişti decât cei cari sunt în serviciul judeţului, pentru rezolvarea chestiunilor de competinţa lor.

Raportorul, sau în caz de împiedicare, supleantul, studiază în prealabil chestiunile ce urmează a fi desbătute de comisiuni şi le prezintă cu raport scris.

Comisiunile pot să decidă pentru cercetarea chestiunilor de competinţa lor anchete la localitate, printr'unul sau mai mulţi delegaţi ai comisiunii.

Comisiunile lucrează ori de câte ori este nevoie. Ele pot fi însă convocate şi de către prefectul judeţului sau după cererea delegaţiei permanentă judeţeană.

Consiliile judeţene au iniţiativa şi decid în toate chestiunile de interes judeţean în conformitate cu legea de faţă şi legile speciale. Prin delegaţiunea judeţeană supraveghează, controlează şi îndrumează administraţia serviciilor judeţene, precum şi acea a comunelor din judeţ, afară de municipii. Sunt datoare a se rosti asupra chestiunilor ce li se deferă de diferite legi şi a executa şi dispoziţiunile ordonate de autoritatea centrală, în limitele competinţei sale legale, în interes general.

Sunt de interes judeţean în deosebi chestiunile privitoare la:

1. a) Învăţământul primar, profesional şi secundar;
2. b) Sănătatea publică şi ocrotirea socială, şi anume: clădirea, întreţinerea şi supravegherea din punct de vedere administrativ a spitalelor, dispensariilor, infirmeriilor, etc. judeţene, precum şi numirea personalului administrativ şi a celui sanitar necesar acestor instituţiuni şi stabilimente mai sus pomenite afară de medicii de orice categorie;
3. c) construirea şi întreţinerea căilor de comunicaţie, lucrări publice precum şi numirea personalului administrativ şi tehnic respectiv afară de ingineri de orice categorie:
4. d) Agricultura şi creşterea vitelor şi anume: administrarea izlazurilor comunale, şcoli elementare agricole, organizarea serviciului agricol judeţean în scopul încurajării agriculturii, pomiculturii, sericiculturii, viticulturii, precum şi numirea personalului administrativ şi a celui inferior de specialitatea respectivă;
5. e) Măsuri pentru sprijinirea comerţului, industriei, meseriilor, învăţământului respectiv şi pentru protecţiunea monumentelor istorice. În toate aceste chestiuni consiliile judeţene vor colabora cu Camerele de agricultură, comerţ, industrie şi muncă. În toate acestea, precum şi în executarea altor atribuţiuni ce li s'ar da prin legi, consiliul judeţean va stimula iniţiativa comunală şi va coordona activitatea lor în scopul cât mai bunei folosiri a mijloacelor locale, statul prin departamentele respective păstrând directivele generale, controlul şi atribuţiunile ce are pe baza legilor respective. Judeţul poate coopera cu comunele pentru, lucrări de interes local şi cu Statul pentru lucrări de interes general, votează bugetul anual, administrează bunurile judeţului, stabileşte numărul funcţionarilor serviciilor judeţene şi le fixează retribuţiunile, hotărăşte în limitele legilor aşezarea şi perceperea diferitelor impozite şi taxe, ia măsuri pentru apărarea în justiţie a intereselor judeţului autorizând pornirea proceselor şi stingerea lor, hotărăşte asupra actelor de dispoziţie, vânzări, schimburi, donaţiuni, cumpărări, primiri de legate etc.

Consiliul judeţean se întruneşte în capitala judeţului, în localul prefecturii, în sesiune ordinară la 1 Octomvrie şi la 1 Martie a fiecărui

1. an) El se întruneşte de drept la aceste date, chiar dacă n'a fost convocat. În sesiune extraordinară, consiliul judeţean se întruneşte ori de câte ori reclamă aceasta interesele judeţului, fie după cererea prefectului sau a ministrului de interne. Convocarea în sesiune extraordinară se face cu aprobarea ministrului de interne, căruia i se va comunica motivele convocării şi programul lucrărilor cu cari va avea să se ocupe consiliul.

Convocarea se face pentru toate sesiunile de către preşedintele consiliului. În cazul când preşedintele consiliului nu a făcut convocarea în termen de 10 zile de când prefectul ia comunicat aprobarea sesiunii extraordinare de către ministrul de interne, această convocare se va face atunci de prefect.

Durata sesiunii ordinare este de 15 zile, dar se poate prelungi în urma hotărârii consiliului, care se va comunica şi prefectului. Durata sesiunii extraordinare nu poate să depăşască 10 zile. Ea se poate însă prelungi cu învoirea consiliului, aprobată de Ministerul de Interne pe măsura nevoilor.

Convocarea în sesiune ordinară şi extraordinară trebue să preceadă cu 10 zile cel puţin ziua fixată pentru adunare, afară de cazuri de urgenţă cari trebuesc arătate în actul de convocare. Actul de convocare se va publica în "Monitorul judeţului" atât pentru sesiunea ordinară cât şi pentru cea extraordinară. Pe lângă această convocare preşedintele mai adresează consilierilor şi încunoştiinţări speciale la domiciliul fiecăruia. Convocările, atât cele publicate cât şi cele individuale, trebue să conţină programul lucrărilor şi obiectul convocării.

O sesiune a consiliului se poate proroga prin ordonanţa ministrului de interne, pe termen de cel mult o lună.

Programul lucrărilor se stabileşte de comun acord de către preşedintele consiliului judeţean, delegaţia permanentă şi prefectul judeţului.

Consiliul judeţean ţine una sau mai multe şedinţe pe

1. zi) Şedinţele sunt publice. Cu toate acestea după cererea preşedintelui, a prefectului sau a unei treimi a membrilor prezenţi, şedinţa poate fi declarată secretă. Şedinţele în cari se discută chestiunile prevăzute la cap. III, VI şi X, de sub titlul IV nu pot fi niciodată secrete.

Şedinţele se deschid şi se închid de preşedinte. Ele încep neapărat cu citirea procesului-verbal al şedinţei trecute care se aprobă de consiliu, în cazul când nici un consilier nu are observaţiuni de făcut. Procesul-verbal aprobat se semnează de către preşedinte şi de unul din secretari. Fiecare consilier are dreptul a cere să se facă menţiune în procesul-verbal, că el a votat pentru sau contra unei propuneri adoptate sau respinse. Procesele-verbale ale şedinţelor consiliului se păstrează în ordinea în care au fost încheiate şi se publică în rezumat în "Monitorul Judeţului", cel mult 10 zile dela închiderea sesiunii. Ele se transcriu într'un registru numerotat şi parafat de preşedinte şi de secretarul consiliului judeţean. Preşedintele consiliului poate dispune ca încheierile luate în şedinţele secrete să fie ţinute secret, cât crede că este necesar pentru interesul judeţului sau Statului.

Nici o chestiune nu poate fi adusă în discuţiunea consiliului, dacă nu e cuprinsă în ordinea zilei, afară numai dacă a fost declarată urgenţa. Urgenţa se declară cu două treimi a membrilor prezenţi, cu motivare anume în procesul-verbal al şedinţei, din care să rezulte învederat că întârzierea ar păgubi judeţul sau un interes general al Statului. Chestiunile cuprinse în art. 211 nu pot fi declarate urgente. Ordinea de zi se hotărăşte cu cel puţin o zi înaintea şedinţei respective de către birou, în înţelegere cu prefectul. Ordinea de zi se afişează în sală. Pentru prima zi a sesiunii, ordinea de zi se comunică consilierilor odată cu convocarea. În afară de consilierii judeţeni, cari au dreptul de a cere cu majoritate intervertirea ordinei de zi, prefectul poate şi el înaintea sau în cursul şedinţei, să ceară a se pune în discuţiune chestiunile ce are de comunicat sau de pus în deliberarea consiliului.

Preşedintele are poliţia adunării. El o exercită cu ajutorul chestorilor şi a pichetului de gardă ce trebue să i se pună la dispoziţie de către comandantul garnizoanei. În acest scop preşedintele consiliului înştinţează la timp garnizoana. Dacă nu a făcut el această cerere, o poate face prefectul. În şedinţele publice, preşedintele poate, după invitarea la ordine, adresată publicului, să ordone depărtarea turburătorilor şi arestarea lor, comunicând despre aceasta de îndată Ministerului Public, care va hotărî în conformitate cu legea, dacă măsura trebue menţinută. Când ţinerea şedinţelor va fi turburată de vre unul din membrii consiliului, atunci consiliul judeţean, cu majoritate absolută a celor prezenţi, va putea pronunţa excluderea temporară a acelui consilier, fără ca această excludere să poată fi mai lungă decât durata acelei sesiuni. Poliţia este datoare a executa ordinul preşedintelui consiliului şi a deţine persoana ce i s'a trimis la dispoziţia autorităţii judecătoreşti.

Orice întrunire a consiliului judeţean, care s'ar constitui şi ar delibera, afară de timpul pentru care a fost convocat, într'alt loc şi contrariu modului stabilit de lege, este nelegală. Ministrul de interne sau prefectul judeţului va lua măsuri ca asemenea adunări să se risipească îndată, sesizând în acelaş timp parchetul, care, de va găsi că este cazul va da în judecată pe vinovaţi dacă au deliberat în chestiuni cari ar putea primejdui ordinea şi siguranţa Statului. Consilierii găsiţi astfel vinovaţi pot fi pedepsiţi cu închisoare dela o lună până la doi ani, declaraţi excluşi din consiliu şi neeligibili în consiliile comunale şi judeţene timp de patru ani socotiţi din ziua condamnării. În contra sentinţei tribunalului cei interesaţi au dreptul de apel în termenele şi la instanţele prevăzute de procedura penală. Actele sau hotărîrile cari s'ar lua într'o asemenea adunare sunt nule de drept şi neexistente.

Consiliul judeţean nu poate delibera dacă nu este de faţă cel puţin majoritatea absolută a membrilor cari compun adunarea şi nici o hotărîre nu este valabilă, dacă nu a întrunit majoritatea absolută a voturilor membrilor prezenţi, afară numai dacă legea nu a stabilit un quorum sau o majoritate mai mare de voturi. În caz de paritate propunerea este respinsă iar în caz de nulitate a votului el se repetă în şedinţa următoare. Dacă şi la această şedinţă votul este tot nul, propunerea se socoteşte respinsă.

Consilierii votează prin apel nominal sau prin ridicare de mâini. Asupra întregei propuneri sau încheeri, ei votează numai prin apel nominal. În chestiuni de persoane votul este secret.

Membrii consiliului nu pot lua cuvântul decât după ce l-au cerut şi li s'a dat de preşedinte, care este dator a-l acorda în ordinea înscrierii oratorilor. Preşedintele cheamă la chestiune pe oratorul care se depărtează dela

1. ea) Orice personalitate, orice injurie, se socoteşte ea o violare a ordinei. În acest caz preşedintele cheamă la ordine pe orator. Chemarea la ordine nu se trece în procesul-verbal al şedinţei decât cu aprobarea consiliului.

Mandatul de consilier judeţean nu este retribuit. Cu toate acestea consilierii vor primi o indemnitate de transport şi de întreţinere pentru fiecare zi de lucrare sau pentru anume însărcinări speciale, cu cari au fost delegaţi şi cari îi sustrag dela ocupaţiunile lor obişnuite.

La şedinţele consiliului va asista în totdeauna, în calitate de reprezentant al guvernului prefectul judeţului, sau în caz de împedicare a acestuia, subprefectul.

În toate chestiunile cari se desbat, prefectul judeţului poate cere cuvântul şi da explicaţiunile necesare. El nu ia parte la vot.

La şedinţele consiliului judeţean ia parte în totdeauna şi secretarul consiliului, care urmăreşte şi înregistrează mersul desbaterilor, redactând procesul-verbal al şedinţei.

Consiliul judeţean poate înfiinţa comitete de cetăţeni fără deosebire de sex, sub conducerea unui consilier, pentru a da concursul administraţiunii în chestiuni de interes local şi mai ales în acelea privitoare la învăţământ, cult, sănătate publică, ocrotirea socială, căi de comunicaţie şi agricultură.

Raportorii celor cinci comisiuni de specialitate compun delegaţiunea judeţeană. Supleanţii lor sunt supleanţii membrilor acestei delegaţiuni.

Preşedintele delegaţiunei permanente este prefectul. În lipsa acestuia şedinţele sale se prezidează de cei mai în vârstă dintre membrii prezenţi ai delegaţiunii.

Delegaţia se întruneşte la prefectură. Ea va avea de secretar pe secretarul consiliului judeţean, însărcinat cu ţinerea lucrărilor. El ia parte la toate şedinţele şi contrasemnează toate actele delegaţiunii. În caz de împiedecare, secretarul este înlocuit în atribuţiunile sale de către un funcţionar administrativ judeţean, delegat de prefect. Delegaţiunea judeţeană lucrează în permanenţă.

Delegaţia poate lucra în mod valabil cu trei membri. Prezenţa prefectului sau a înlocuitorului său este obligatorie. Pentru fiecare şedinţă se încheie un proces-verbal semnat de toţi membrii cari au luat parte la ea şi de secretar. În cazul când lucrările delegaţiei ar fi împedicate de lipsa membrilor titulari, se vor chema la şedinţă supleanţii lor, cari vor fi retribuiţi cu o diurnă stabilită de consiliul judeţean.

Membrii delegaţiunii de comun acord îşi vor repartiza lucrările după specialitatea fiecăruia.

Delegaţia permanentă se pronunţă asupra oricărei dintre chestiunile de competinţa consiliului, afară de votarea bugetului, aprobarea socotelilor, a împrumuturilor şi a actelor de dispoziţie (înstrăinări, tranzacţii, etc.), concesionări de servicii şi lucrări, asociaţii, modificări teritoriale la comune şi judeţ.

Delegaţiunea are şi atribuţiuni proprii şi anume:

1. a) Supraveghează administraţia serviciilor judeţene;
2. b) Supraveghează, controlează şi îndrumează administraţia comunelor din judeţ afară de municipii;
3. c) Se pronunţă asupra încheerii consiliilor comunale, ori de câte ori legea cere aceasta;
4. d) Îşi dă avizul cerut de către autorităţile competinte;
5. e) Hotărăşte asupra tuturor contestaţiilor sau apelurilor, ce-i sunt date în competinţă prin legi;
6. f) Se pronunţă ca instanţă de conciliere, în conformitate cu dispoziţiunile prezentei legi;
7. g) Ia măsuri pentru apărarea intereselor judeţului în justiţie, înaintea căreia judeţul este reprezentat printr'un membru al delegaţiei. Delegaţiunea este datoare a referi consiliului judeţean în fiecare seziune despre starea proceselor. În cazuri urgente poate face orice act în justiţie pentru conservarea drepturilor în justiţie.

Delegaţiunea permanentă este şi organ consultativ al prefectului, care-i poate cere părerea în orice chestiuni de interes local.

Prefectul sau înlocuitorul său pot ataca cu apel încheierile delegaţiunii judeţene când acestea sunt luate cu călcarea legii sau a regulamentelor, sau când sunt împotriva interesului general, chiar dacă se găsesc în curs de executare. Ministrul de interne se pronunţă cu avizul consiliului administrativ.

Membrii delegaţiunii vor fi retribuiţi cu un salariu fix din care se va face reţineri pentru pensiune şi nu vor putea în acelaşi timp ocupa nici o funcţiune publică. Retribuţiunea se hotărăşte de consiliu, şi se înscrie în fie care an în bugetul judeţului.

Membrii delegaţiunilor permanente judeţene pot fi suspendaţi sau îndepărtaţi din funcţiunile lor de ministrul de interne pentru aceleaşi motive şi cu aceleaşi forme ca şi aceia ai delegaţiunilor permanente ale comunelor reşedinţe de judeţ. Vacanţele se împlinesc cu membri supleanţi; când şi aceştia lipsesc, consiliul judeţean procede la noui alegeri. Consiliul judeţean la prima sa întrunire va fi încunoştiinţat despre măsurile disciplinare luate în contra membrilor delegaţiunii permanente.

Serviciile administraţiunii judeţene sunt următoarele: Serviciul administrativ, serviciul financiar şi de contabilitate, serviciul statistic, serviciul tehnic al drumurilor şi construcţiunilor, serviciul sanitar şi al ocrotirilor sociale, serviciul veterinar şi zootehnic, serviciul învăţământului, serviciul cultului, serviciul economic şi serviciul contencios. Judeţele vor putea da desvoltarea pe care o impune atribuţiunile fiecărui serviciu în raport şi cu mijloacele de cari dispun. Ele pot înfiinţa şi alte servicii.

Funcţionarii judeţeni sunt de două categorii: administrativi şi de specialitate. Din prima categorie fac parte secretarul consiliului judeţean, directori sau şefii diferitelor servicii, precum şi şefii de biurou, impiegaţii şi asimilaţii lor. Din a doua categorie fac parte: personalul învăţământului primar şi profesional, al contenciosului şi personalul inferior sanitar, veterinar, tehnic, financiar, economic şi agricol.

Pentru a fi numit secretar al consiliului judeţean candidatul trebue să îndeplinească aceleaşi condiţiuni ca şi pretorul. El este asimilat în grad, salariu şi în drepturi la înaintare cu pretorul.

Secretarul consiliului judeţean asistă la şedinţele consiliului şi delegaţiunii permanente, redactează şi înregistrează procesele-verbale ale şedinţelor, contrasemnează toate actele cari emană dela consiliu sau delegaţiunea permanentă şi are răspunderea bunului mers al serviciului administrativ judeţean. Redactarea şi îngrijirea apariţiei regulate a "Monitorului Judeţean" intră în atribuţiunile funcţiunii secretarului. În lipsa sa, sau în caz de împiedicare, el este înlocuit în atribuţiunile sale de un şef de biurou desemnat de delegaţiunea permanentă. Actualii secretari ai consiliilor judeţene cari se vor găsi stabili la promulgarea legii, sunt confirmaţi în funcţiunile lor.

Condiţiunile de admisibilitate ale funcţionarilor de specialitate a căror numire intră în competinţa autorităţii judeţene, precum şi drepturile lor la înaintare, retribuţiuni, măsuri disciplinare şi pensionare, sunt cele prevăzute în statut şi legile speciale. Numirea acestui personal se face în baza propunerilor şefilor de servicii respectivi. Condiţiile de admisibilitate ale funcţionarilor administrativi judeţeni şi ori cari alte drepturi ale lor sunt prevăzute în statut şi legea de faţă.

Administraţia judeţeană are dreptul să exercite un control imediat şi asupra activităţii funcţionarilor de specialitate. Prefectul poate oricând să ceară punerea în mişcare a acţiunii disciplinare pentru abaterile săvârşite de aceşti funcţionari şi ministerele respective sunt datoare a da curs neîntârziat cererii. Înaintea comisiunii disciplinare prefectul va fi reprezentat prin delegatul Ministerului respectiv.

Fiecare consiliu judeţean îşi va întocmi regulamente, în conformitate cu legea de faţă, prin cari va determina, în mod amănunţit organizarea diferitelor servicii, atribuţiunile şi retribuţiunea personalului. Titlul IV Dispoziţiuni comune SECŢIA I Alegători şi eligibili la comună şi judeţ

Sunt alegători la comune şi judeţ toţi cetăţenii români cari, pe lângă celelalte condiţiuni pe care trebue să le îndeplinească alegătorii pentru Adunarea deputaţilor, au vârsta de 21 ani şi domiciliul real de cel puţin un an în comuna sau judeţul unde urmează să-şi exercite drepturile lor. Această condiţiune nu se cere funcţionarilor publici. Alegătorii domiciliaţi în capitala judeţului nu votează la alegerile judeţene; ei sunt însă eligibili în consiliile judeţene. Proprietarii de imobile din staţiunile climaterice şi balneare pot să declare la primăriile respective, în cursul lunei Ianuarie a fiecărui an, înainte ca listele electorale să rămână definitive, că înţeleg să exercite dreptul de alegător în acele comune chiar dacă nu au acolo domiciliul lor real. Sunt deasemenea alegători şi eligibili în consiliul judeţean, chiar dacă nu au domiciliul real în cuprinsul judeţului, cetăţenii români cari exercită acolo un comerţ, o industrie, o profesiune, sau sunt proprietari de imobile şi au făcut în termenul arătat la aliniatul 3 declaraţiunea voinţei lor la primăria comunii din judeţ unde au intenţiunea de a-şi exercita dreptul lor de vot.

Listele electorale comunale şi judeţene se formează de delegaţia permanentă şi comunală a fiecărei comune.

Listele electorale vor cuprinde în ordinea alfabetică, după numele de familie, numărul de ordine al alegătorilor, numele de familie sau de botez, vârsta, ocupaţiunea, arătarea dacă este alegător la comună sau judeţ şi o rubrică pentru observări. Listele electorale vor fi afişate la întocmirea lor cel mai târziu până 1 Fevruarie, iar modificările ce s'ar face în fiecare an se vor afişa tot până la această dată. Orice cetăţean va putea contesta omisiunile, ştergerile sau înscrierile nelegale, prin cereri adresate judecătorului de ocol respectiv, în termen de 10 zile dela afişare. Judecătorul se pronunţă în camera de consiliu în termen de 10 zile dela primirea cererilor. Termenele de judecată se vor afişa la uşa judecătoriei. Hotărârea judecătorului este definitivă şi se va comunica din oficiu şi de urgenţă primăriei respective, care se va conforma. Listele rămase definitive se vor transcrie de autoritatea comunală într'un registru special, numerotat şi parafat de judecătorul de ocol. Copie depe registru se depune la judecătoria de ocol respectivă. Registrul va fi ţinut la dispoziţia oricărui cetăţean. Se vor putea publica listele şi în broşuri. Aceste liste astfel întocmite sunt permanente. Autoritatea comunală va îngriji ca să se distribue cărţile alegătorilor cel mai târziu până în trei zile înainte de data alegerii. Cele rămase nedistribuite la acest termen se vor ridica de cei interesaţi dela primăria respectivă în comunele rurale, iar în celelalte comune dela judecătoria de ocol respectivă, unde se vor depune. Ştergeri sau înscrieri din nou în listele electorale permanente se vor face după formele arătate mai sus în fiecare

1. an) Delegaţiunea permanentă comunală şi în comunele rurale împreună cu notarul, face aceste modificări, le afişează la uşa casei comunale, şi le comunică îndată în scris, sub luare de dovadă a celor interesaţi, până la 15 Ianuarie ale fiecărui
2. an) Aceştia se pot adresa cu cereri judecătorului de ocol. Procedura se va urma cum se arată mai sus. Autorităţile comunale sunt datoare să opereze în registru modificările rămase definitive. Recursul nu suspendă executarea.

Sunt eligibili în consiliile comunale şi judeţene toţi cetăţenii români cari, pe lângă condiţiunile de a fi alegători, au vârsta de 25 ani împliniţi şi ştiu ceti şi scrie, precum şi acei arătaţi în art. 156, alin. II şi III.

Alegătorilor şi aleşilor dela comună şi judeţ le sunt aplicabile cazurile de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute atât în legea de faţă, cât şi în legea electorală pentru alegerile Corpurilor legiuitoare.

Nu pot fi aleşi consilieri: militarii activi, debitanţii de băuturi spirtoase în comunele rurale, monahii, arendaşii proprietăţilor comunei sau judeţului, antreprenorii direcţi sau prin persoane interpuse ai diferitelor lucrări sau furnituri ale comunei sau judeţului, funcţionarii retribuiţi de comună, judeţ, Stat sau stabilimentele publice puse sub controlul lor.

Mandatul de consilier comunal este incompatibil cu acela de consilier judeţean, în afară de excepţiunile prevăzute în art. 19, alin. 1 şi art. 103, alin. 1. Cel care se găseşte în această categorie trebuie să opteze în termen de 3 zile dela validare pentru unul din aceste mandate. Dacă nu optează, e considerat ca membru al consiliului în care s'a ales în urmă, celălalt loc declarându-se vacant. Nu pot fi membrii aceluiaş consiliu rudele până la al patrulea grad inclusiv. În cazul când s'ar ivi aceste eventualităţi, va fi preferat cel mai în vârstă dintre cei aleşi.

Mandatul consilierilor odată acceptat este obligatoriu şi nu se poate refuza decât pentru: vârsta de 60 ani împliniţi, boală care-i pune în imposibilitate a-şi exercita mandatul, schimbarea domiciliului şi orânduirea într'un serviciu public incompatibil cu mandatul de consilier. Consilierii cari după două convocări nu se prezintă să presteze jurământul sau cari prezentându-se refuză să-l presteze, precum şi cei cari după depunerea jurământului lipsesc, fără motive legiuite, cinci şedinţe consecutive sau o treime din numărul total al şedinţelor în cursul unui an se pedepsesc cu amendă dela 100 până la 1.000 lei în comunele rurale şi urbane nereşedinţe, dela 1.000-10.000 lei în comunele urbane reşedinţe şi judeţe. Câtimea amendei se decide de consiliu şi se încasează, prin legea de urmărire, în folosul casei comunale sau judeţene. Dacă consiliul nu ia măsuri să constate aceste abateri, prefectul, din oficiu pentru comune afară de municipii, şi ministrul de interne pentru municipii şi judeţe, sunt în drept să cerceteze faptele şi să aplice sancţiunile de mai sus. Aceste autorităţi nu pot lua însă nici o măsură decât după ce consilierii au fost înştinţaţi pentru a se apăra, fie verbal, fie prin memorii scrise. Dacă prin neprezentarea consilierilor sau refuzul lor de a presta jurământul, comuna sau judeţul au suferit vreo pagubă, ei sunt răspunzători, conform dispoziţiunilor dela capitolul răspunderilor. SECŢIA II Alegeri ordinare complimentare şi de preînoire

Alegătorii comunali şi judeţeni pot fi convocaţi pentru alegeri ordinare, de preînoire sau complimentare.

Alegerile ordinare au loc la împlinirea termenului de 8 ani, termen la care expiră mandatul consilierilor aleşi prin vot universal, sau la orice dată sau când consiliul se alege, în completul său. Alegerile de preînoire au loc la fiecare perioadă de patru ani, pentru alegerea unei treimi din consilieri cari vor fi desemnaţi prin tragere la sorţi. Alegerile complimentare pot să aibă loc la orice dată în cursul perioadei de 8 ani, când vacanţele neîmplinite cu supleanţi ajung la o treime din numărul consilierilor aleşi.

Dacă din diferite cauze alegerile comunale nu s'au putut efectua la timp, vechile consilii sau comisiile interimare girează după normele stabilite. SECŢIA III Convocarea alegătorilor comunali şi judeţeni. Operaţiuni electorale

Alegerile au totdeauna loc în cel mult 2 luni dela împlinirea faptului care le-a provocat, iar convocarea corpului electoral se face şi se publică cu cel puţin 21 zile înainte de ziua fixată pentru alegeri. Convocarea alegătorilor comunelor rurale şi urbane, afară de municipii, se face prin ordonanţa prefectului. Convocarea alegătorilor judeţeni şi ai municipiilor se face prin ordonanţa ministrului de interne. La alegerile ordinare convocarea corpului electoral se va face astfel ca alegerile să fie efectuate înainte de expirarea mandatului consiliului pe care îl înlocueşte.

Convocarea trebuie să arate scopul convocării, dacă alegătorii sunt convocaţi pentru alegerile de judeţ sau comună şi anume pentru ce comună, dacă alegătorii sunt convocaţi pentru alegeri, ordinare, de preînoire sau complimentare, localitatea unde are a se efectua alegerea, numărul consilierilor cari sunt de ales, ziua în care urmează a se efectua alegerea, ora începerii şi finirii votării, precum şi data întrunirii consiliului, care nu poate fi mai depărtată de 15 zile dela data alegerii. Convocarea se va publica în Monitorul Oficial pentru municipii şi judeţe şi în Monitorul Judeţean pentru celelalte comune şi se va comunica primului-preşedinte al tribunalului respectiv, care este de drept preşedintele biuroului electoral central.

Fiecare comună constitue o circumscripţie electorală în alegerile comunale. Când numărul alegătorilor dintr'o comună e mai mare de 1.500, circumscripţiunea va putea fi împărţită, pentru înlesnirea operaţiunilor electorale, în mai multe secţiuni.

Repartizarea alegătorilor pe secţiuni de votare se face de preşedintele biuroului electoral central cu cel puţin 15 zile înainte de ziua alegerii, se afişează prin îngrijirea acestuia la uşa tribunalului şi se comunică prefectului judeţului, care la rândul său, o publică şi o afişează în localităţile unde urmează a se efectua alegerea. Aceste publicaţiuni vor cuprinde toate indicaţiile arătate în ordonanţa de convocare, precum şi localul unde se va vota, ora începerii şi finirii votării. Una din secţiuni va centraliza şi totaliza voturile dela toate celelalte secţiuni, va proclama rezultatul alegerii şi va repartiza mandatele. La alegerile judeţene, biuroul electoral central centralizează rezultatele dela toate secţiunile din judeţ, repartizează mandatele şi proclamă rezultatul alegerii conform prescripţiunilor legii.

Operaţiunile electorale atât pentru comună cât şi pentru judeţ durează o singură

1. zi) Ele încep la ora 8 dimineaţa, cu o singură întrerupere de două ore în timpul mesei, şi continuă până la ora 17, putându-se prelungi de către preşedintele biuroului de votare cel mult până la ora 22, dacă mai sunt alegători cari nu au votat.

Biurourile electorale se prezidează de magistraţi, desemnaţi de primul-preşedinte al tribunalului local sau înlocuitorul său, cu 10 zile înainte de alegeri şi prin tragere la sorţi. În comunele unde funcţionează Curţi de apel, magistraţii prezidează şi sunt desemnaţi de primul preşedinte al Curţii de apel sau înlocuitorul său, şi în caz când numărul judecătorilor şi ajutorilor de ocol, precum şi al magistraţilor tribunalului nu este suficient se completează cu consilierii Curţii de apel. Odată cu tragerea la sorţi a magistraţilor se va determina şi secţiunea care va centraliza, totaliza şi proclama rezultatul votului pentru alegerile comunale. Primul-preşedinte al tribunalului sau înlocuitorul său este de drept preşedintele biuroului electorat central. În cazul când numărul magistraţilor chemaţi a prezida alegerile în comunele rurale, ar fi mai mic decât numărul comunelor în cari urmează să se facă alegeri, ele se vor efectua pe grupe de comune. Gruparea comunelor se va face de primul-preşedinte al tribunalului sau înlocuitorului său odată cu tragerea la sorţi a magistraţilor delegaţi a prezida alegerile. Când din lipsa magistraţilor aceste alegeri nu s'ar putea efectua în termen, ele vor putea fi prezidate în mod excepţional de consilierii judeţeni desemnaţi prin sorţi în şedinţă publică de primul-preşedinte al tribunalului sau înlocuitorul său, în acelaşi timp cu formarea grupelor de comune.

În cazul când numărul magistraţilor chemaţi a prezida alegerile judeţene ar fi mai mic decât numărul secţiilor de votare, aceste alegeri se vor efectua pe grupe de judeţe. Gruparea judeţelor şi numărul secţiilor de votare se va stabili de ministrul de interne împreună cu ministrul de justiţie, luând ca bază circumscripţiile Curţilor de apel şi rapoartele prefecţilor în ce priveşte numărul alegătorilor, posibilităţile de transport şi propunerile privitoare la numărul secţiilor. Desemnarea magistraţilor cari vor prezida secţiunile de votare se vor face prin sorţi de către primul-preşedinte al fiecărei Curţi de apel sau înlocuitorului său dintre toţi magistraţii circumscripţiei afară de primul-preşedinte sau un consilier şi de primul-preşedinte al tribunalului sau înlocuitorul său cari vor rămâne la sediu.

Preşedintele biuroului de vot va fi la toate alegerile asistat de unul din grefieri sau ajutorii instanţei căreia aparţine şi în lipsă de un funcţionar al grefei delegat în acest scop, şi de doi alegători, traşi la sorţi din cei cari au fost desemnaţi de către candidaţi odată cu depunerea candidaturilor.

Propunerea candidaturilor se face atât pentru comune cât şi pentru judeţ cu cel puţin 8 zile înainte de ziua fixată pentru votare şi până la ora 18 a ultimei zile utile. În comunele rurale şi urbane nereşedinţe propunerea se face la judecătorul de ocol în circumscripţia căruia se găseşte comuna. În capitalele de judeţ şi pentru alegeri judeţene propunerea se face la primul-preşedinte al tribunalului respectiv. Propunerea trebuie făcută în scris în două exemplare şi semnată de un număr de cel puţin 25 alegători în comunele rurale şi urbane şi cel puţin 50 în municipii şi judeţe. Alegătorii propunători se vor prezenta în persoană sau prin mandatar. Magistratul care primeşte propunerile se va asigura de identitatea lor şi dacă atât ei cât şi candidaţii figurează în listele electorale. Nu este obligatorie prezenţa înaintea judecătorilor a propunătorilor din comunele rurale. Identitatea lor poate fi atestată de către notarul comunei. Pentru comunele rurale propunerea candidaţilor se poate face şi verbal, dar numai în faţa judecătorului. Magistratul care a primit propunerile de candidaturi va lua act de declaraţiile făcute şi va înregistra numele candidaţilor în ordinea cerută de propunători, dresând un proces-verbal.

Fiecare listă trebuie să cuprindă un număr de candidaţi egal cu numărul consilierilor ce sunt de ales, precum şi un număr de candidaţi egal cu o treime din totalul consilierilor, pentru alegerea supleanţilor. Când o comună se compune din mai multe sate, listele propuse trebuie să cuprindă cel puţin câte un candidat pentru fiecare sat. Nimeni nu poate candida decât pe o singură listă.

Odată cu depunerea candidaturilor sau cel mult până în preziua alegerii, propunătorii sau candidaţii vor putea desemna judecătorului respectiv pentru fiecare listă şi pentru fiecare secţiune de votare câte doi alegători asistenţi şi câte doi delegaţi.

Candidaţii trebue să declare înscris sau verbal, în faţa magistratului competinte, acceptarea candidaturii cu cel puţin 8 zile înainte de ziua, fixată pentru votare. În acelaş termen propunătorii au facultatea de a declara un semn distinctiv, şi anume un număr de puncte negre în diametru de 5 mm sau de bare negre în lungime de 1

1. cm) Pentru comunele rurale acceptarea candidaturilor se va putea face şi înaintea notarului, care după ce le va certifica, le va înainta judecătorului respectiv. Candidaturile odată acceptate, retragerea lor nu va influenţa asupra validităţii listei.

Se consideră nule şi neavenite listele cari conţin un număr mai mare sau mai mic de candidaţi decât cel cerut de lege, precum şi acelea cari nu sunt compuse conform dispoziţiunilor din art. 176.

În prima zi după expirarea termenului de primirea candidaturilor, magistratul respectiv va dispune imprimarea buletinelor de vot.

Buletinul de vot va avea forma unei coli de hârtie de scrisori în patru pagini. Dimensiunile se vor stabili de către magistratul care dispune imprimarea, ţinând seamă de numărul listelor depuse. Nici într'un caz buletinul nu va depăşi formatul unei coli obişnuite de hârtie de scris.

Hârtia de buletine va fi albă şi se va împărţi în paginele 1, 2, 3, etc., şi în atâtea despărţituri egale câte liste de candidaţi s'au depus. Aceste despărţituri vor fi numerotate dela stânga spre dreapta - şi în fiecare din ele se va imprima câte una din listele propuse cu indicarea candidaţilor titulari şi supleanţi, în ordinea în care s'au propus - iar numele acestora în ordinea în care s'au declarat. Buletinele se vor imprima toate cu aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală, având în fruntea fiecărei liste semnele distinctive declarate. Pagina ultimă a buletinului va rămâne albă pentru ca preşedintele secţiei respective de votare să aplice pe ea sigiliul său.

Buletinele de vot se încredinţează fiecărui preşedinte de biuroul electoral, sub luare de dovadă, până în ajunul zilei hotărâte pentru efectuarea alegerilor. Numărul buletinelor va depăşi cu 10 la sută numărul alegătorilor dela fiecare secţiune. În ziua hotărâtă pentru operaţiunea electorală, înainte de începerea votării preşedintele fiecărui biurou va aplica pe pagina ultimă a fiecărui buletin sigiliul său.

Alegătorii se prezintă la vot şi primesc dela preşedintele biuroului buletinul conţinând toate listele cari s'au propus, precum şi o ştampilă care are imprimat cuvântul "votat". Preşedintele biuroului se asigură de identitatea alegătorului şi îi explică modul de votare. Alegătorul intră în camera de vot, aplică ştampila "votat" pe lista pe care o alege şi prezintă apoi preşedintelui buletinul îndoit în patru, purtând în evidenţă partea pe care este aplicat sigiliul preşedintelui.

Sunt nule buletinele cari nu poartă pe ele sigiliul aplicat de preşedinte pentru control, acelea prezentate deschise, acelea din cari sunt şterşi unii candidaţi, precum şi acelea cari nu ar fi din cele imprimate prin îngrijirea autorităţii judecătoreşti sau cari conţin semnele evidente ale unei prealabile înţelegeri. Anularea se pronunţă de preşedinte la prezentarea votului pentru buletinele cari nu poartă sigiliul aplicat sau sunt înfăţişate deschise, şi pentru celelalte la citirea voturilor. Se socotesc exprimate şi intră în calcul voturile anulate, afară de cele prezentate deschise sau fără sigiliu, cari se consideră neexprimate.

Propunătorii sau candidaţii pot să declare că renunţă la desemnarea delegaţilor şi asistenţilor şi să lase preşedintelui biuroului facultatea de a-şi alege asistenţi dintre alegători dacă găseşte necesar aceasta.

Poliţia alegerilor în localul de vot şi într'o zonă până la 500 de metri în jurul acestui local de face de către preşedintele biuroului de vot, care are la dispoziţia sa trupe şi acolo unde nu sunt trupe, jandarmi. În comunele rurale zona de votare cuprinde întreaga comună.

Nimănui nu-i este permis a intra înarmat în zona şi localul de vot, nici a face propagandă prin strigări, nici a constitui aglomeraţiuni. În zona de votare toate debitele de băuturi spirtoase vor fi închise, iar în comunele rurale această, măsură se întinde în întreaga comună, în toată ziua alegerii.

Odată ce scrutinul s'a închis, nimeni nu mai poate intra în sala de vot decât candidaţii, delegaţii şi asistenţii. Preşedintele procedează de îndată la despuierea scrutinului. El numără şi citeşte fiecare buletin cu glas tare, pronunţând numele şi semnul care a fost votat, declarând buletinele cari sunt anulate. Asistenţii înscriu în tablouri numărul voturilor întrunite de fiecare listă şi se controlează unii pe alţii.

Pentru ca o listă să aibă majoritatea mandatelor, trebuie să întrunească, jumătate plus unul din numărul votanţilor. O cincime din numărul mandatelor se atribue minorităţii. Mandatele minorităţii se atribue listelor cari au obţinut cel puţin o cincime din numărul voturilor exprimate. Dacă două liste au obţinut câte o cincime, mandatele minorităţii se atribue acestor liste în mod egal; iar dacă numărul mandatelor este fără soţ, unul din ele se atribue prin tragere la sorţi. Dacă nici una din listele minorităţii n'a obţinut acest număr de voturi, atunci toate mandatele se atribue listei care a obţinut majoritatea absolută a voturilor.

Dacă nici una din liste n'a obţinut majoritatea absolută, alegerea se repetă în ziua corespunzătoare a săptămânei viitoare. La această alegere biuroul atribue majoritatea mandatelor listei care a obţinut cel mai mare număr de voturi, iar minoritatea mandatelor acelei liste care a obţinut un număr de voturi imediat inferior celei dintâi. În caz de paritate, mandatele se repartizează în mod egal pentru toate listele. Mandate rămase nerepartizate se atribue prin tragere la sorţi.

Mandatele atât pentru majoritate cât şi pentru minoritate se atribue candidaţilor depe fiecare listă în ordinea în care s'a declarat de propunători. Candidaţii cari prin aplicarea acestei dispoziţii nu au ajuns să obţie un mandat, devin de drept supleanţii listei respective. Numărul supleanţilor până la o treime se completează cu supleanţii proclamaţi aleşi după aceleaşi norme ca şi titularii atribuindu-se fiecare liste supleanţii propuşi.

Dacă nu se propune decât o singură listă de candidaţi în termenul legal, preşedintele tribunalului pentru comunele urbane reşedinţe de judeţ şi pentru judeţe, şi judecătorul de ocol pentru celelalte comune, proclamă aleasă unica listă, a doua zi după expirarea termenului de propunere, şi aduce aceasta la cunoştinţa publică.

Dacă este o singură acţiune de votare, preşedintele biuroului respectiv, îndată după terminarea despuerii scrutinului şi dresarea procesului-verbal, proclamă rezultatul votului. Dacă sunt mai multe secţiuni de votare, rezultatele fiecărei secţiuni se transmit în aceeaş seară la secţiunea centrală, care le totalizează şi proclamă rezultatul definitiv fără a întrerupe lucrările. În acest caz, preşedinţii secţiunilor de votare nu constată decât numărul voturilor întrunite de fiecare listă, precum şi numărul voturilor anulate, iar atribuirea mandatelor se face ele către preşedintele secţiunii centralei.

Cheltuelile pentru tipărirea buletinelor se suportă de către candidaţi. Cuantumul se stabileşte de preşedintele biuroului central electoral pentru judeţ şi comunele unde sunt mai multe secţiuni şi de judecătorul de ocol respectiv pentru celelalte va afişa şi publica îndată după emiterea ordonanţei de convocare a alegătorilor. Odată cu propunerea candidaturilor se vor depune şi sumele necesare tipăririi buletinelor. În caz când nu se depun aceste sume, propunerile se socotesc neavenite. Celelalte cheltueli se suportă de comuna respectivă pentru alegerile comunale şi de judeţ pentru alegerile judeţene.

În prima sesiune ordinară din al 4-lea an al alegerii se trag la sorţi în şedinţă publică, de către primar în consiliile comunale şi de către preşedinte în consiliile judeţene, o treime din numărul de consilieri, în locul cărora trebuie să se facă noui alegeri, înainte de începerea celui de al 5-lea

1. an) Dacă numărul membrilor cari compun consiliul comunal nu se poate divide cu trei, treimea se va calcula la cel mai mare număr apropiat divizibil cu trei. În cazul când la această dată sunt în consiliu vacanţe cari nu s'au putut completa cu supleanţi, acele vacanţe intră în numărul locurilor de preînoire. La alegerile de preînoire se completează şi locurile de consilieri supleanţi cari s'ar găsi vacante la acea dată.

Alegerile complimentare şi de preînoire se efectuează în acelaş mod ca şi cele ordinare. Consilierii ieşiţi la sorţi se pot realege.

Dosarele alegerilor comunelor rurale şi urbane se înaintează în termen de cel mult 24 ore prefectului, iar acelea ale municipiilor şi judeţelor ministrului de interne.

În tot timpul cât durează operaţiunea electorală şi până la proclamarea rezultatului votului, alegătorii, candidaţii şi delegaţii pot face contestaţiuni numai scrise către preşedintele biuroului, asupra operaţiunilor votării, precum şi asupra formalităţilor privitoare la convocarea alegătorilor şi a celorlalte dispoziţiuni în legătură cu alegerile. După proclamarea rezultatului alegerii, delegaţii, candidaţii sau un număr de 20 alegători au dreptul să adreseze prefectului contestaţiuni asupra alegerii din comunele rurale şi urbane şi ministrului de interne asupra alegerilor din municipii şi judeţe. Aceste contestaţiuni se vor adresa înăuntrul termenului de 10 zile libere dela proclamarea rezultatului.

Ministrul de interne se pronunţă asupra contestaţiunilor de competinţa sa, cu avizul consiliului administrativ superior. Prefectul se pronunţă asupra contestaţiunilor de competinţa sa, cu avizul delegaţiunii judeţene permanente. Deciziunea se afişează la prefectură şi la primăria comunei. Contestatorii pot depune memorii şi pot fi ascultaţi înainte de pronunţarea deciziunii asupra contestaţiei. Autorităţile sesizate de contestaţiuni pot ordona orice anchete şi cercetări. Ele sunt însă datoare să se pronunţe în cel mult 10 zile dela primirea contestaţiunii. Deciziunile ministrului de interne sunt definitive şi se comunică primăriilor respective şi prefecturilor pentru consiliile judeţene, publicându-se în acelaş timp în Monitorul Oficial. În contra deciziunilor prefectului, candidaţii, delegaţii sau contestatorii au drept de apel la Ministerul de Interne în termen de 10 zile dela afişare la primăria comunei respective. Ministrul se pronunţă definitiv în termenul şi cu formele mai sus arătate.

Toate actele de orice natură privitoare la înscrieri în listele electorale, alegeri sau contestaţiuni, sunt scutite de timbre.

Penalităţile din legea electorală pentru Corpurile legiuitoare şi dispoziţiunile luate prin acea lege pentru a asigura secretul votului, a preveni şi pedepsi fraudele electorale sunt aplicabile şi la alegerile administrative.

Deliberările consiliilor comunale şi judeţene sunt executorii prin ele însăşi, afară de acelea pentru cari legea cere aprobarea unei autorităţi superioare. Deliberările executorii, chiar dacă n'au fost suspendate sau anulate de autoritatea competentă, nu pot fi puse însă în lucrare decât după împlinirea termenului de 10 zile dela data lor. Când consiliile respective prin încheerile lor, luate cu o majoritate de două treimi, constată că interesele locale s'ar periclita prin orice întârziere, deliberările executorii pot fi puse în lucrare şi înainte de 10 zile. Încheerile delegaţiunilor permanente privitoare la actele de gestiune zilnică sunt executorii imediat.

Un exemplar depe procesele-verbale care constată deliberările consiliilor comunale şi judeţene se va trimite, în termen de 48 ore dela data lor, ministrului de interne când emană dela judeţe şi municipii şi prefectului când emană dela celelalte comune.

Consilierii comunali şi judeţeni sunt opriţi:

1. a) De a lua parte la deliberarea chestiunilor în cari ei şi rudele lor sau aliaţii până la al patrulea grad inclusiv au un interes direct sau personal;
2. b) De a îndeplini vreun serviciu sau vreo funcţiune retribuită de comună pentru consilierii comunali, de judeţ pentru consilierii judeţeni;
3. c) De a interveni ca advocaţi sau însărcinaţi de afaceri în procese pornite în contra comunei, dacă e consilier comunal, sau a judeţului, dacă e consilier judeţean;
4. d) De a lua parte cu vot deliberativ la examinarea conturilor vreunei administraţiuni publice (comună, judeţ sau administraţiuni dependinţe de ele) din cari ar face sau ar fi făcut parte, precum şi la cercetarea oricărui act al administraţiunii sale. Pot fi însă chemaţi pentru a da explicaţiuni, dacă consiliul socoteşte necesar.

Sunt nule de drept încheierile consiliilor comunale şi judeţene şi ale delegaţiilor permanente:

1. a) Asupra obiectelor străine de căderea lor, sau luate în afară de adunările lor legale;
2. b) Contrarii legilor şi regulamentelor de administraţie publică;
3. c) Acelea prin cari s'ar fi aprobat direct sau indirect orice întreprindere, furnitură sau concesiune unuia din membrii consiliului;
4. d) Precum şi acelea cari sunt contrarii ordinei şi siguranţei Statului. Nulitatea de drept se poate cere şi pronunţa la orice epocă.

Sunt anulabile deliberaţiunile luate în contra dispoziţiunilor art. 205.

Nulitatea de drept şi anularea se pronunţă, sau din oficiu, sau după cererea părţilor interesate:

1. a) De către prefect, când priveşte încheierile consiliilor comunale afară de municipii;
2. b) De către ministrul de interne când priveşte judeţele şi municipiile. Prefecţii trebue să ia avizul delegaţiunii permanente, ministrul de interne avizul consiliului administrativ superior. Anularea trebue cerută în termen de 10 zile de la comunicarea deliberărilor prefecturei sau ministrului de interne, sau dela afişarea şi publicarea procesului-verbal al şedinţei în "Monitorul Comunal" sau al "Judeţului". Autorităţile respective se pronunţă în termen de 30 zile dela primirea cererii de anulare sau dela comunicarea deliberaţiunii la prefectură sau minister, când se invoacă din oficiu. În contra deciziunilor prefectului părţile interesate au dreptul de apel la ministrul de interne, care se pronunţă cu avizul consiliului administrativ superior, în termen de 10 zile dela primirea cererii. Acest termen se poate prelungi până la 80 zile dacă pentru rezolvarea apelului ministerul, ave nevoie de noui cercetări. Procedura de anulare nu exclude drepturile terţilor şi autorităţilor lezate de a-şi valorifica daunele conform dreptului comun.

Toate deciziunile consiliilor comunale şi judeţene vor fi puse la dispoziţia cetăţenilor sau a oricărei autorităţi, care ar voi să le cunoască sau să ia copii după dânsele. Cu toate acestea consiliul poate decide ca în încheierile relative la afacerile litigioase sau chiar de altă natură pot să se ţină secrete când interesele comunei, ale judeţului sau ale Statului ar fi periclitate prin publicarea lor. Autorităţile de control şi membrii consiliului judeţean şi comunal au dreptul, oricând a lua cunoştinţă de toate actele şi de deliberările secrete, în cancelaria primăriei sau a administraţiei judeţene.

Prefectul şi ministrul de interne au dreptul să suspende executarea deliberărilor consiliilor judeţene şi comunale, chiar când sunt în curs de executare, dacă intră în cazurile de nulitate. Deliberările anulabile, dacă au fost puse în executare înaintea expirării termenelor legale, se pot asemenea suspenda de autoritatea superioară competentă.

Chestiunile privitoare la înfiinţări de taxe, cotizaţiuni, impozite, tranzacţiuni, vânzări de imobile din domeniul particular al comunelor şi judeţelor, stingeri de procese, împrumuturi, concesionări de lucrări, de servicii de căi ferate, tramvae sau alte mijloace de transport în comun, de întreprinderi, canalizări, chestiuni privitoare la constituiri de asociaţii şi Societăţi, şi la chestiunile cuprinse în titlul IV, cap. X, nu pot fi aduse în discuţiunea consiliilor comunale sau judeţene ca chestiuni urgente. Ele nu pot fi votate decât după două citiri la interval de 10 zile şi, după ce au fost prevăzute în ordinea de zi şi afişate cu 10 zile înainte de întrunirea consiliului.

Administraţiunile comunale şi judeţene vor întocmi un inventar cuprinzând întreaga avere mobiliară şi imobiliară a comunei sau a judeţului. Acest inventar se va ţine în totdeauna la curent cu modificările ce ar interveni în situaţiunea averilor. El va fi completat şi sprijinit pe planuri, hotărnicii şi alte acte descriptive şi estimative. Inventarul se va păstra în arhivă, sub răspunderea funcţionarului însărcinat şi a serviciului respectiv, care va ţine în curent pe şefii administraţiunii de situaţiunea averilor, cuprinse în el.

La intrarea în funcţiune a unui nou consiliu, el va fi pus în cunoştinţă de cuprinsul inventarului. Prefectul, primarul şi delegaţiuni permanente respective sunt datoare a se asigura personal de existenţa şi starea mobilelor şi imobilelor trecute în inventar.

Administraţiunile comunale şi judeţene vor supraveghea de aproape proprietăţile ce le aparţin, îngrijind de a face la timp reparaţiunile necesare clădirilor şi de a nu lăsa neproductive diferite bunuri, stăruind ca ele să fie întrebuinţate conform destinaţiei lor şi spre cel mai mare folos al comunei sau al judeţului. Şefii administraţiunilor vor priveghea să nu se producă uzurpări sau cotropiri şi vor lua toate măsurile necesare pentru conservarea sau dobândirea drepturilor privitoare la proprietăţile respective.

Vânzarea, arendarea, închirierea se vor face de consiliile respective, prin licitaţiune publică şi în conformitate cu dispoziţiunile din legile speciale. Licitaţiunile până la a douăzecea parte din veniturile ordinare anuale ale comunelor se aprobă de delegaţiunea permanentă comunală dela a douăzecea până la a zecea parte se aprobă de consiliul comunal, dela a zecea parte în sus se aprobă de delegaţiunea permanentă judeţeană, iar pentru municipii de ministerul de interne cu avizul consiliului superior administrativ. Licitaţiunile pentru judeţe pentru a douăzecea parte din veniturile ordinare anuală ale judeţului se aprobă de delegaţiunea permanentă judeţeană, dela a douăzecea până la a zecea parte de către consiliul judeţean şi dela a zecea parte în sus de ministerul de interne cu avizul consiliului superior administrativ.

Actele de dispoziţie privitoare la imobile şi la drepturile imobiliare, precum: cedări gratuite, schimburi, ipoteci, tranzacţiuni şi compromise, renunţări şi recunoaşteri de drepturi, delimitarea şi împărţirea imobilelor în devălmăşie, cumpărări, schimburi de destinaţiune a bunurilor menite uzului public, când valoarea lor este mai mare ca a 20-a parte din veniturile anuale ordinare nu pot fi valabile dacă nu au aprobarea prefectului, cu avizul delegaţiunii permanente judeţene pentru comune afară de municipii, sau a ministerului de interne cu avizul consiliului administrativ superior, pentru judeţe şi municipii. Izlazurile comunale nu pot fi înstrăinate, grevate, schimbate şi nici nu li se poate da altă destinaţie decât cu aprobarea ministerului agriculturii.

Tranzacţiunile şi compromisele relativ la averile mobiliare, precum şi renunţări şi recunoaşteri de asemenea drepturi, când valoarea lor depăşeşte a 10-a parte din veniturile ordinare anuale ale bugetului respectiv, trebuiesc, pentru a fi valabile, să aibă aprobările cerute de articolul precedent.

Darurile şi legatele de averi mişcătoare şi nemişcătoare şi făcute comunelor şi judeţelor se acceptă de către consiliile respective cu avizul contenciosului, iar pentru comunele rurale şi cele urbane cari nu au un contencios organizat, cu avizul serviciului contencios al judeţului său, dacă şi acesta lipseşte, cu avizul advocatului Statului din localitate. Acceptarea se face totdeauna sub beneficiul de inventar, când donaţiunile sau legatele cuprind condiţiuni sau sarcini, sau când sunt reclamaţiuni din partea persoanelor cari pretind drepturi, de orice natură, în aceste daruri sau legate.

Cedările de mici porţiuni de terenuri neconstruibile cari urmează a se face proprietarilor vecini pentru alinierea străzilor, pieţelor sau a drumurilor, sau cari rezultă din exproprierile ce se fac cu prilejul deschiderii de noui străzi, pieţe sau drumuri, pot fi vândute fără licitaţiune, numai pe baza preţurilor şi condiţiunilor stabilite de consiliile comunale sau judeţene şi a planurilor definitiv aprobare, oricare ar fi valoarea lor, fără vreo altă aprobare superioară. Dacă proprietarul învecinat nu convine asupra preţului şi condiţiunilor, el este în drept a cere fixarea lor prin justiţie, iar dacă refuză cumpărarea terenului, administraţia comunală poate cere exproprierea întregei proprietăţi sau să vândă altei persoane terenul în chestiune, iar dacă terenul se găseşte în cuprinsul judeţului, în caz de refuz al proprietarului mărginaş de a'l cumpăra, se poate vinde oricărei alte persoane cu formele prevăzute de art. 215.

Toate întreprinderile comunale şi judeţene cu caracter economic, precum şi serviciile publice cari au acest caracter se vor exploata sau în regie sau pe bază de cointeresare prin subscripţie publică conform legii, pentru comercializare sau prin concesionare făcută cu licitaţie publică. În aceste din urmă cazuri, când valoarea serviciului, lucrării sau întreprinderii depăşeşte o pătrime din venitul ordinar al biletului respectiv, încheirea consiliului trebuie să aibă aprobarea prefectului cu avizul delegaţiunii judeţene pentru comune afară de municipii, şi a ministrului de interne, cu avizul consiliului administrativ superior, pentru municipii şi judeţe.

Toate lucrările, furniturile şi aprovizionările trebue să se facă conform legii contabilităţii publice. Delegaţiunea permanentă desemnează doi dintre membrii săi, cari împreună cu şeful serviciului respectiv vor face recepţiunea. Copie depe această însărcinare se va alătura la procesul-verbal al recepţiunii.

Consiliul comunei sau al judeţului va stabili printr'un regulament modul şi condiţiunile sub cari se va face folosinţa sau întrebuinţarea bunurilor cari le aparţin lor sau locuitorilor în comun, ca: izlazuri, locuri de păşune, ape, păduri, locuri de bâlciuri, târguri, etc.

Fiecare comună reşedinţă de judeţ şi fiecare judeţ, în termen de doi ani de la intrarea în funcţiune a primelor consilii alese pe baza legii de faţă, vor întocmi un program general de lucrări ce îşi propun a executa în curs de opt ani, arătând şi mijloacele pentru realizarea acestui program. Cu un an de zile înainte de expirarea acestui termen se va întocmi alt program, pe acelaş curs de opt ani şi tot astfel se va urma mai departe. Programul lucrărilor, care va conţine indicaţiunile generale, nu va putea fi pus în lucrare înainte de a se lua avizul consiliului administrativ superior, care va putea să aducă îndreptări şi îmbunătăţiri de ordin tehnic. Consiliul administrativ superior va cerceta seriozitatea mijloacelor ce se propun pentru realizarea programului, dând indicaţiuni şi îndrumări. Asupra programului de lucrări întocmit de comunele rurale urbane nereşedinţe se va pronunţa, în aceleaşi condiţiuni serviciul tehnic al judeţului şi delegaţiunea permanentă judeţeană. Întocmirea şi controlarea programului judeţean privitor la drumuri se va face în conformitate cu legea drumurilor.

Nici o modificare nu se va aduce unui program în cursul periodului de executare decât pentru cazul de forţă majoră bine constatat, cu votul a două treimi al consiliilor comunale sau judeţene şi cu aprobarea autorităţilor de control, prevăzute la articolul precedent.

Toate proectele şi devizele lucrărilor încuvinţate de consiliile comunale sau judeţene se întocmesc şi se execută, sau prin serviciile tehnice locale sau prin concurs, de către specialiştii din ţară dacă au o importanţă deosebită. Pentru comunele cari nu au un serviciu tehnic aceste lucrări se întocmesc de serviciul tehnic judeţean, în schimbul plăţii ce sa va hotărî cu aprobarea delegaţiunii judeţene permanente.

Executarea lucrărilor stabilite pe baze de devize şi proecte rămase definitive se va da în întreprindere prin licitaţiune sau bună învoială, conform normelor stabilite de legea contabilităţii publice. SECŢIA I Bugetul

Finanţele comunelor şi judeţelor se administrează după dispoziţiunile legii contabilităţii publice.

Toate veniturile şi cheltuelile comunelor şi judeţelor, precum şi ale aşezămintelor şi instituţiunilor dependinţe de dânsele, sunt stabilite, pentru fiecare an financiar prin bugetele respective, votate şi aprobate în formele prevăzute de prezenta lege. Anul financiar este de 12 luni. El începe la 1 Ianuarie şi se sfârşeşte la 31 Decemvrie.

Proiectul de buget va fi pus dispoziţia cetăţenilor cu 10 zile înainte de votare. Ei vor avea dreptul a face întâmpinările scrise ce ar crede de cuviinţă, adresându-le primarului, care le va supune consiliului odată cu votarea bugetului. Bugetele se votează în fiecare an cu cel puţin o lună înainte de 1 Ianuarie.

Veniturile sunt ordinare şi extraordinare.

Veniturile ordinare se compun din toate încasările, afară de:

1. a) Contribuţiunile extraordinare stabilite prin legi;
2. b) Preţul bunurilor înstrăinate;
3. c) Daruri şi legate;
4. d) Valoarea capitalului consemnat sau dat cu împrumut;
5. e) Veniturile provenite din arenzi, taxe şi amenzi, conform legii vânzării băuturilor spirtoase;
6. f) Excedentele veniturilor ordinare;
7. g) Sume eventual disponibile, după complecta executare a lucrărilor pentru cari a fost contractat un împrumut.
8. h) Taxa şi venitul păşunatului pe izlazuri;
9. i) Rezerva fondului comunal;
10. j) Orice alte venituri întâmplătoare.

Cheltuelile sunt ordinare şi extraordinare.

Cheltuelile ordinare sunt acelea cari asigură mersul serviciilor obişnuite ale comunei. Cheltuelile extraordinare sunt acelea întâmplătoare sau timporare, cari se acoperă cu veniturile extraordinare, cari nu pot fi întrebuinţate decât pentru lucrări da înzestrarea comunelor şi judeţelor.

Cheltuelile ordinare se împart în obligatorii şi facultative, Cheltueli obligatorii sunt:

1. a) Cele pentru plata personalului administrativ sanitar, cultural, bisericesc şi tehnic, poliţienesc sau oricăror altor servicii date prin legea de faţă sau legi speciale în sarcina comunei sau judeţului;
2. b) Cele pentru întreţinerea, reparaţiunea sau construcţiunea localurilor necesare administraţiunii, clădirilor şcolare, sanitare şi bisericeşti, chiriile diverselor imobile ocupate de serviciile comunale, precum şi cele necesare construirii şi întreţinerii căilor de comunicaţie şi anexelor lor;
3. c) Anuităţile împrumuturilor contractate;
4. d) Întreţinerea serviciului şi procurarea registrelor de stare civilă în comune;
5. e) Plata contribuţiunilor pentru proprietăţile producătoare de venit;
6. f) Cheltuelile pentru alegeri administrative prevăzute de lege;
7. g) Întreţinerea ospiciilor pentru bolnavi, infirmi, alienaţi, copii găsiţi, orfani de răsboi, în condiţiunile legii;
8. h) Întreţinerea cimitirelor la comune;
9. i) Cele pentru iluminarea, aducerea apei şi întocmirea planurilor de sistematizare;
10. j) Plata datoriilor exigibile;
11. k) Asigurările imobilelor şi mobilierului comunelor şi judeţelor. Cel puţin o treime din excedentul fiecărui exerciţiu, precum şi din sporurile veniturilor dintr'un an într'altul se vor destina pentru scopuri economice, culturale, sanitare şi de lucrări publice. Partea atribuită scopurilor economice se va întrebuinţa de acord cu camerele locale de agricultură, industrie, comerţ şi muncă.

În afară de cheltuelile obligatorii, nici o altă cheltueală sau spor nu vor putea fi înscrise din oficiu de către autoritatea de control peste cifrele votate de consiliile respective.

Evaluarea veniturilor se va face conform legii contabilităţii publice.

În fiecare buget se va prevedea într'un articol special o sumă destinată pentru deschiderea de credite suplimentare şi extraordinare, în caz când creditele deschise prin buget nu ar ajunge să acopere cheltuelile prevăzute în buget sau când s'ar ivi în cursul exerciţiului o cheltueală ce n'a putut fi prevăzută la formarea bugetului şi nu ar putea fi amânată pentru anul următor.

Toate veniturile şi cheltuelile trebue să figureze şi în conturile anuale, cari se vor încheia şi controla după cum se arată mai jos.

Nici o strămutare de cheltueli nu se va putea face dela un articol la altul, fără încuvinţarea consiliului şi cu îndeplinirea formelor stabilite de lege.

Încheierile privitoare la buget, atât la votarea cât şi la modificarea lui, în afară de deschideri de credit, trebue să fie supuse cercetării consiliului administrativ superior pentru municipii şi judeţe şi delegaţiunii permanente judeţene pentru celelalte comune. În cazul când cheltuelile obligatorii nu au fost prevăzute, sau bugetul nu s'a alcătuit conform legii, autoritatea de control îl va înapoia cu observaţiunile necesare, dând sfaturile şi îndrumările ce socotesc în vederea unei bune gospodării şi cerând în acelaş timp înscrierea cheltuelilor obligatorii. Dacă comuna sau judeţul nu s'a conformat acestei îndatoriri autoritatea superioară va înscrie din oficiu în buget cheltuelile obligatorii. În contra încheierilor delegaţiunilor permanente judeţene privitoare la bugete primarii respectivi au dreptul de apel la Ministerul de Interne, care se va pronunţa cu avizul consiliului superior administrativ.

Fiecare buget comunal sau judeţean se vor împărţi pe capitole, după natura veniturilor şi cheltuelilor. Veniturile şi cheltuelile anuale ale comunelor şi judeţelor se vor înscrie într'un singur buget pe capitole deosebite pentru administraţie, pentru izlazul comunal, pentru serviciul sanitar, pentru învăţământ, pentru cult, pentru serviciul tehnic şi al drumurilor şi pentru cheltueli neprevăzute. Veniturile de ori ce natură, cari prin legi, regulamente, testamente, donaţiuni sau acte de fundaţiuni au o destinaţie specială, vor fi întrebuinţate obligator în scopul pentru care au fost create. Ministerul de interne va întocmi formulare de buget pentru comune şi judeţe.

Când din diferite cauze bugetul nu s'ar fi votat la timp, se va urma cu bugetul anului precedent până la votarea noului buget. Dacă nevotarea bugetului provine din rea administraţie, neglijenţă sau refuzul consiliului de a se întruni, cei vinovaţi de aceasta vor fi răspunzători băneşte, când ar rezulta vreo pagubă pentru comună sau judeţ. Ministrul de interne sau reprezentanţii săi sunt datori a sesiza instanţele judecătoreşti, după ce au făcut cercetări prin organele lor autorizate, dacă şefii administraţiunii comunale sau judeţene nu au luat la timp aceste măsuri.

În toate chestiunile privitoare la finanţele comunelor şi judeţelor, cari după lege se supun aprobării său cercetării unei autorităţi superioare de control, ministrul de finanţe va fi reprezentat prin administratorul financiar la autorităţile judeţene şi prin delegatul său special la consiliul său administrativ. SECŢIA II Veniturile comunale şi judeţene

Comunele şi judeţele sunt autorizate pentru acoperirea cheltuelilor şi a trebuinţelor locale să perceapă taxe, cotizaţiuni, importe directe şi indirecte, precum şi să ceară prestaţiuni în natură, toate acestea în limitele, şi conform dispoziţiunilor din prezenta lege şi din legile generale de impunere a Statului.

Comunele şi judeţele nu pot uza de facultatea de a percepe impozite decât numai în cazul când veniturile proprietăţilor şi ale întreprinderilor respective, acelea al taxelor şi al cotizaţiunilor nu le-ar fi suficiente pentru acoperirea cheltuelilor.

Taxele se pot percepe pentru orice serviciu public a cărui întreţinere nu se poate face din resursele obişnuite şi numai în măsura serviciului prestat. În staţiunile balneare şi climaterice comunele sunt în drept, pentru întreţinerea stabilimentelor lor, a îmbunătăţirilor şi a înfrumuseţărilor, să perceapă taxe speciale şi dela vizitatori.

Cotizaţiunile sunt taxe pentru întreţinerea sau crearea de înbunătăţiri extraordinare cari, deşi pot servi interesul public, folosesc în deosebi mai mult unei anume categorii de cetăţeni, sau unei părţi, cartier, străzi sau regiune din cuprinsul comunei sau judeţului. Aceste cotizaţiuni se percep numai dela acei contribuabili cari trag în special foloase din serviciul sau îmbunătăţirea care se creiază sau se întreţine cu produsul acelor cotizaţiuni. Stabilirea cotizaţiunilor, repartiţia lor între contribuabili, timpul cât vor rămâne în vigoare se vor stabili după o prealabilă consultare a celor interesaţi, prin îngrijirea autorităţilor respective. Repartiţia cotizaţiunilor se va face, pe cât posibil proporţional cu foloasele pe cari le are din îmbunătăţirea executată. Odată încuviinţate de majoritatea celor interesaţi, cotizaţiunile devin obligatorii pentru toţi, şi se înscriu în rolurile de percepţie.

Impozitele directe şi indirecte nu se pot percepe decât în cadrul legilor generale de impunere votate de Corpurile legiuitoare. Sub nici un motiv nu se pot adăuga materiilor şi veniturilor impozabile impuse de Stat alte impozite, cote sau zecimi adiţionale decât în cadrul acestor legi. Se pot însă reduce cotele maxime stabilite de lege.

Evaluările înscrise în rolurile Statului pentru impozitele elementare servesc şi comunelor şi judeţelor la impunerea şi perceperea contribuţiunilor directe atribuite lor.

Comunele şi judeţele nu pot înfiinţa taxe de axize, de bariere, de jugărit şi altele asemenea. Impozite indirecte sau taxe pe consumaţiunea articolelor de prima necesitate şi pe circulaţiunea lor nu se pot crea.