Legea nr. 953/1925

Pământul dobîndit de sateni în Întreaga ţara pe baza legilor pentru reforma agrară şi cel dobîndit prin diferitele legi de Improprietarire, prin legea de înstrăinare a bunurilor Statului, ori prin cumpărare dela Casa Rurală, nu poate fi vândut sau cumpărat decât sub rezerva exercitării dreptului de preemţiune al Statului şi cu respectarea prevederilor acestei legi. Pământul intrat în patrimoniul Statului prin exercitarea dreptului de preemţiune se va vinde de Stat numai satenilor îndreptăţiţi şi cari nu au fost improprietariti, în ordinea înscrierii în tabloul obstilor şi cooperativelor săteşti. Dreptul de preemţiune al Statului se exercită pentru bunurile mai sus arătate în întreaga ţara atît asupra vânzărilor de bunăvoie cat şi asupra celor silite, de către Casa centrala a împroprietăririi, potrivit dispoziţiunilor prevăzute de art. 81 din regulamentul legii pentru reforma agrară din Vechiul Regat, promulgat prin inaltul decret regal

1. no) 3.387/922, cu singura modificare ca vînzarea sau cumpărarea se va aduce la cunoştinţa Casei centrale a împroprietăririi prin simpla petitiune adresată direct consilieratului agricol judeţean, iar Casa centrala a împroprietăririi este datoare ca în termen de 60 zile libere dela înregistrarea cererii la consilieratul agricol sa comunice petitionarului, prin simpla adresa, dacă înţelege sau nu să-şi exercite dreptul de preemţiune. Consilierii agricoli sînt obligaţi a da părţii, la prezentarea cererii, dovada de primirea ei cu data şi numărul înregistrării, chiar în ziua prezentării. Renunţarea Casei Centrale a împroprietăririi la exercitarea dreptului de preemţiune se va constata printr'un certificat eliberat de consilierul agricol al judeţului.

Cînd Casa centrala a împroprietăririi nu va exercita dreptul de preemţiune prevăzut la art. I, sateanul proprietar este liber a dispune de pământul sau, însă numai în condiţiunile următoare:

1. a) Cumpărătorii loturilor nu pot fi decât: 1. cetăţeni români, cari sînt muncitori de pămînt; 2. absolvenţi ai unei şcoli de agricultura de orice grad, avînd domiciliul şi cultivand pământul în comuna în care se afla lotul ce cumpara;
2. b) Loturile nu se pot instraina decât numai în suprafaţa prevăzută în art. 126 din legea agrară din Vechiul Regat, care lege, în aceasta privinta, se va aplica pe tot teritoriul României;
3. c) Vânzarea nu se poate face decât după 5 ani dela data la care deţinătorul a obţinut titlul definitiv de proprietate, pe baza achitării integrale a preţului lotului;
4. d) Cumpărătorul sa nu ţină, în proprietatea sa, sub nici un titlu sau forma, mai mult de 25
5. ha) teren cultivabil, întindere în care se socoteşte atît ceea ce stapaneste cat şi ceea ce voeşte a cumpara. Constatarea îndeplinirii acestor condiţiuni se va face de către consilierul agricol al judeţului, care e dator - sub sancţiunea pedepselor disciplinare şi a despăgubirii efectuate părţii - sa libereze certificatele, la cererea părţilor, în termeni de cel mult 30 de zile dela înregistrarea cererii. În aceleaşi condiţiuni sînt valabile donatiunile şi inzestrarile. Institutiunile culturale recunoscute persoane morale, obştile şi cooperativele agricole, pot cumpara în fiecare comuna cel mult 2
6. ha) pentru a fi întrebuinţate în scopuri culturale sau de interes obştesc, însă numai cu autorizaţia Casei centrale a împroprietăririi.

Vînzările şi donatiunile în vechiul Regat sînt valabile numai dacă vor fi făcute prin acte autentice; în Basarabia, Ardeal şi Bucovina, sînt valabile numai dacă vor fi făcute conform dreptului comun, adică numai prin acte notariale transcrise sau intabulate în cărţile funduare. Notarii publici, primii Notari, judecătorii cari au competenţa de a autentifica şi oficiile de cărţi funduare nu vor putea încheia, nici legaliza, autentifica sau transcrie asemenea acte, decât pe baza unui certificat eliberat de Casa centrala a împroprietăririi prin consilieratele agricole judeţene, prin care să se constate îndeplinirea tuturor condiţiunilor prevăzute în articolele I şi II de mai sus. Orice înstrăinări făcute fără respectarea dispoziţiunilor de mai sus, sînt nule de drept. Nulitatea lor este de ordine publică, cu efect retroactiv şi ca atare se poate cere de orice parte interesată sau de Ministerul Public. Judecarea proceselor pentru anularea vânzărilor făcute contra prevederilor acestei legi este de competenţa judecătoriei de ocol a situaţiunii imobilului, oricare ar fi valoarea lui. Termenele de judecată vor fi urgente şi cu precădere. Odată cu nulitatea vânzării se va pronunţa şi, deposedarea cumpărătorului. Hotărîrile date sînt fără opoziţie, cu drept de apel la tribunalul judeţului, în termen de 30 zile dela pronunţare. Apelul va fi motivat şi se va judeca de urgenta. Hotărîrea în apel data în lipsa, e supusă opoziţiei în termen de 8 zile dela pronunţare. Ea este definitivă, însă supusă recursului în casaţie, în termen de 2 luni dela pronunţare. Deposedarea se va face pe baza hotărîrilor judecătoreşti definitive de către Casa centrala a împroprietăririi prin serviciile agricole judeţene.

Pământul pînă la 25 ha, dat pe baza legilor de improprietarire, aparţinînd satenilor cultivatori de pămînt, nu se poate ipoteca decât numai către Casa centrala a împroprietăririi, către Băncile populare sau o instituţie autorizata de Stat. Casa, gradina şi terenul alăturat, pînă la cel mult 1 ha, făcînd corp cu casa, nu se pot ipoteca sub nici o formă, ele sînt intangibile şi nu pot fi urmărite sau vândute silit. Orice sarcina, ori ipoteca, de orice natura, constituită în afară de prevederile acestui articol şi către oricine alt în afară de instituţiile prevăzute mai sus, este nulă de drept, nulitatea ei fiind de ordine publică. Procedura de judecată a acestor nulităţi va fi cea prevăzută de art. 3 al prezentei legi.

Dreptul de preemţiune prevăzut de art. 32 din legea pentru reforma agrară În Vechiul Regat se va exercita ca procedura în întreaga ţara, conform prevederilor din art. 81 din regulamentul promulgat cu Inaltul decret regal

1. no) 3.387/922, care capata putere de lege. Articolele 120-124 din legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea, art. 119-120 din legea pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures, art 92-94 din legea pentru reforma agrară din Bucovina şi art. 64 din legea pentru reforma agrară din Basarabia, precum şi orice alte dispoziţiuni din legi şi regulamente contrarii prevederilor acestei legi, sînt şi rămîn abrogate. Un regulament de administraţie va desvolta şi preciza amănuntele de aplicare a acestei legi, sînt şi rămîn abrogate. Această lege s'a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 13 Fevruarie 1925 şi s'a adoptat cu majoritate de una suta noua voturi, contra unu. Preşedinte,
2. g) ORLEANU, (L.S.A.D.) Secretar, George
3. n) Orleanu Această lege s'a votat de Senat în şedinţa dela 19 Fevruarie 1925 şi s'a adoptat cu unanimitate de optzeci şi şapte voturi. Preşedinte,
4. m) PHEREKYDE (L.S.S.) Secretar,
5. b) Popescu Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial. Dat în Bucureşti, la 11 Martie 1925. FERDINAND (L.S.St.) Ministrul agriculturii şi domeniilor
6. al) Constantinescu Ministrul justiţiei
7. g) Marzescu ------------