Decretul nr. 141/1967

După condiţiile în care şi-au desfăşurat activitatea, militarii beneficiază de următoarele sporuri de vechime în serviciu:

1. a) un spor egal cu timpul servit ca militar în unităţi ce fac parte din compunerea armatei operative în timp de război. Acelaşi spor se va putea acorda şi pentru unele activităţi care impun militarilor eforturi deosebite;
2. b) un spor egal cu jumătate sau un sfert din timpul servit ca militar în unele activităţi sau locuri cu condiţii deosebite de muncă.

Perioadele de război pentru care se acordă spor de vechime în serviciu se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. De asemenea, prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor fixa criteriile pe baza cărora Ministerul Forţelor Armate şi Ministerul de Interne, împreună cu Ministerul Muncii, vor stabili activităţile sau locurile de muncă ce dau dreptul la sporuri de vechime în serviciu.

Vechimea în munca ca angajat se va lua în considerare cu sporurile corespunzătoare, potrivit legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Pensia de serviciu se acordă militarilor care la data iesirii din cadrele permanente au cel puţin 25 ani vechime în serviciu, din care 15 ani efectivi ca militar, şi au împlinit vîrsta de 52 ani.

Pentru militarii care au servit cel puţin 15 ani ca personal navigant de aviatie, pensia de serviciu se acordă dacă la data iesirii din cadrele permanente îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. 1 şi au împlinit vîrsta de 50 ani.

Pensia de serviciu pentru 25 ani vechime în serviciu se stabileşte în procente din solda lunară, după cum urmează: Solda lunară (lei) Pensia în procente din solda lunară Cuantumul minim al pensiei (lei) pînă la 800 85 - de la 801 la 900 80 680 de la 901 la 1.200 75 720 de la 1.201 la 1.600 70 900 de la 1.601 la 2.000 65 1.120 de la 2.001 la 2.500 60 1.300 *) peste 2.500 60 1.500 -----------

Militarii care sînt trecuţi în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vîrsta în grad, precum şi pentru motive determinate de nevoile Ministerului Forţelor Armate, respectiv Ministerului de Interne, înainte de împlinirea virstei cerute pentru acordarea pensiei de serviciu şi care la data iesirii din cadrele permanente au 25 ani efectivi în serviciu, din care 15 ani efectivi ca militar, au dreptul la pensie de serviciu în procent de 85 la suta din cuantumul pensiei calculat potrivit prevederilor prezentului decret.

La împlinirea virstei cerute pentru pensia de serviciu, pensia se va acorda în procent de 100 la suta din cuantumul ce rezultă din calcul.

Militarii care la data iesirii din cadrele permanente au cel puţin 20 ani efectivi în serviciu, din care 10 ani efectivi ca militar, au drept la pensie de serviciu dacă se afla în una din următoarele situaţii:

1. a) au fost trecuţi în rezerva sau direct în retragere, ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar activ ori ca urmare a unei afecţiuni a organismului neprevăzute în baremul medical şi datorită căreia nu pot îndeplini funcţii corespunzătoare gradelor pe care le-au avut şi specialitatii militare din care fac parte;
2. b) au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă după data iesirii din cadrele permanente;
3. c) au împlinit vîrsta de 57 ani;
4. d) alte situaţii ce se vor stabili prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Militarii care la data iesirii din cadrele permanente au cel puţin 10 ani efectivi în serviciu ca militar au drept la pensie de serviciu după împlinirea virstei de 62 ani.

Pentru cei care au o vechime în serviciu mai mica de 25 ani pensia se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.

Au drept la pensie de invaliditate cei care au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă.

Invaliditatile care dau drept la pensie sînt de trei grade, în raport cu incapacitatea de muncă şi anume:

1. a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi nevoia de îngrijire şi supraveghere a invalidului de către altă persoană;
2. b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se servi fără ajutorul altei persoane;
3. c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea parţială a capacităţii de muncă.

Prin accident în serviciu, în sensul prezentului decret, se înţelege vătămarea violenta a organismului, precum şi intoxicatia acuta profesională, care provoacă invaliditate ori deces, survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu.

Se considera accident în serviciu, în sensul prezentului decret, şi cel survenit în timpul deplasarii de la domiciliu spre unitatea militară sau spre locul unde executa o misiune şi de la acestea spre domiciliu, dacă accidentul s-a produs în perioada de timp necesară pentru deplasare.

Prin boala contractată ori agravată în timpul şi din cauza serviciului militar se înţelege boala care provoacă invaliditate ori deces, survenită în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu sau ca urmare a condiţiilor în care se executa serviciul.

Se asimilează cu accident în serviciu sau boala contractată ori agravată în timpul şi din cauza serviciului militar şi decesul survenit din cauza naşterii, dacă la data decesului femeia era militar în cadrele permanente*). ___________

Pensia de invaliditate cauzată de accident în afară serviciului sau de o boala contractată în timpul dar nu din cauza serviciului militar se acordă numai dacă invaliditatea a survenit în timpul cînd militarul s-a aflat în cadrele permanente, precum şi în termen de 90 zile de la ieşirea din cadrele permanente.

Pensia se acordă şi în cazul în care invaliditatea s-a ivit în termen de un an de la ieşirea din cadrele permanente, dacă invaliditatea este consecinţa unui accident sau boli survenite în timpul cînd se afla în cadrele permanente.

Pensionării de invaliditate de gradul I au dreptul, în afară de pensie, la o indemnizaţie pentru îngrijire de 300 lei lunar.

De indemnizaţia prevăzută la alineatul precedent beneficiază şi cei care, avînd o invaliditate de gradul I, primesc cuantumul pensiei de serviciu.

Pensionării de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale periodice în ceea ce priveşte capacitatea lor de muncă, cu excepţia celor care:

1. a) prezintă invaliditati ireversibile;
2. b) au împlinit vîrsta de 52 ani, bărbaţii şi 50 ani, femeile;
3. c) au împlinit vîrsta cerută pentru acordarea pensiei de serviciu, dacă pensionarea acestora se face la virste mai mici de 52 ani, bărbaţii şi 50 ani, femeile.

Pensionării de invaliditate pot cere revizuirea medicală ori de cîte ori starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau s-a agravat.

Invalizii de gradul I, care la data iesirii din cadrele permanente au vechimea în serviciu de cel puţin 20 ani, au dreptul la cuantumul pensiei de serviciu*). ___________

Au drept la pensie de urmaş, în condiţiile prevăzute pentru fiecare în parte, membrii de familie şi anume: copiii, sotia, soţul, părinţii, fraţii şi surorile, care se aflau în întreţinerea susţinătorului decedat*). ___________

Copiii au drept la pensie de urmaş:

1. a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăşi vîrsta de 25 ani;
2. b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a, pe toată durata invaliditatii. (2) în cazul decesului unuia dintre părinţi, copiii au drept la pensie de urmaş, chiar dacă părintele rămas în viaţa se afla în munca.

Copiii se considera ca se aflau în întreţinerea susţinătorului decedat prin însăşi calitatea lor de copii*). ___________

Sotia sau soţul are drept la pensie de urmaş, dacă*): ___________

Părintele are drept la pensie de urmaş, dacă*): ___________

Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş*): ___________

În cazul cînd sotia sau soţul supravieţuitor ori unul din părinţii decedatului nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 24 sau 25, beneficiază de pensie de urmaş pe tot timpul cît nu sînt încadraţi în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu, dacă vreuna din aceste persoane îngrijeşte unu sau mai mulţi copii, fraţi sau surori ai decedatului care nu au împlinit vîrsta de 16 ani, pînă la împlinirea acestei virste ori pînă la căsătoria sau decesul lor, intervenite înainte de împlinirea virstei menţionate mai sus.

Prevederile alin. 1 se aplică soţului supravieţuitor numai în cazul în care acesta îngrijeşte unu sau mai mulţi copii din alta căsătorie ori fraţi sau surori ai soţului decedat.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul:

1. a) pensia susţinătorului decedat, dacă era pensionar. În cazul cînd cel decedat era pensionar de invaliditate de gradul II sau III, se va lua ca baza de calcul pensia de invaliditate de gradul I, diferenţiată după cauza care a determinat înscrierea la pensie a susţinătorului decedat;
2. b) pensia de serviciu ce s-ar fi cuvenit susţinătorului decedat;
3. c) pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate ce s-ar fi cuvenit celui decedat, diferenţiată după cauza care a provocat decesul.

În cazul cînd celui decedat i se cuveneau sau i s-ar fi cuvenit mai multe pensii din cele prevăzute la alin. 1, se va lua ca baza de calcul, din oficiu, pensia cea mai avantajoasă.

Pentru stabilirea pensiei de urmaş cuvenită copiilor orfani de ambii părinţi se vor lua ca baza de calcul pensiile cumulate ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit părinţilor decedati. În acest caz se vor lua în considerare pensiile cele mai avantajoase ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit părinţilor, după normele prevăzute la alin. 1 şi 2.

Asupra bazei de calcul se aplică unul din următoarele procente: Procente Numărul urmaşilor cu drept la pensie 100 pentru 3 sau mai mulţi 75 pentru 2 50 pentru 1

Solda care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media soldelor lunare din 5 ani de serviciu consecutivi în cadrele permanente, la alegerea militarului, din ultimii 15 ani premergatori iesirii din cadrele permanente.

La media soldelor lunare prevăzute de alin. 1 se va lua în calcul solda gradului pe care îl are militarul la data iesirii din cadrele permanente, potrivit salarizarii în vigoare la acea data.

Pilotii de pe avioanele supersonice care au servit 15 ani efectivi ca personal navigant de aviatie îşi pot alege, pentru calculul mediei soldelor lunare, 5 ani de serviciu consecutivi din ultimii 20 ani premergatori iesirii din cadrele permanente.

Dacă în ultimii 15 ani, respectiv 20 ani, prevăzuţi la alineatele precedente, militarul a servit mai puţin de 5 ani în cadrele permanente, baza de calcul a pensiei este media soldelor lunare din perioada efectiv servita.

În solda lunară care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei se cuprind orice sume care se includ, potrivit dispoziţiilor legale, în aceasta solda.

Împotriva deciziilor date de organele de pensii prevăzute la articolul precedent se poate face contestaţie în termen de 90 zile de la comunicarea lor, la comisia de contestaţie ce se va constitui în acest scop în cadrul Ministerului Forţelor Armate, respectiv Ministerului de Interne.

Deciziile organelor de pensii necontestate în termen, precum şi cele ale comisiilor de contestaţie sînt definitive.

Comisia de contestaţie se numeşte prin ordinul ministrului forţelor armate, respectiv al ministrului de interne, şi va avea următoarea componenta: - un ofiţer superior de justiţie, ca preşedinte; - doi ofiţeri superiori, ca membri; - un ofiţer de la organul de pensii, ca secretar.

Preşedintele şi membrii comisiei de contestaţie vor avea cîte un supleant, care vor fi numiţi în aceleaşi condiţii.

Încadrarea în grade de invaliditate se face prin decizii date de comisiile de expertiza medico-militare.

Împotriva deciziilor date de comisiile prevăzute la alin. 1 se poate face contestaţie, în termen de 60 zile de la comunicarea acestora, la comisia centrala de expertiza medico-militară din Ministerul Forţelor Armate, respectiv Ministerul de Interne.

Normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de expertiza medico-militare se stabilesc prin instrucţiuni comune ale ministrului forţelor armate şi ministrului de interne.

Sumele plătite fără temei cu titlu de pensie, sau alte drepturi aferente, se recuperează de la cei care le-au primit.

În cazul în care sumele plătite fără temei nu pot fi recuperate de la aceştia, cei care se fac vinovaţi de producerea daunei vor fi ţinuţi răspunzători, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Recuperarea de la pensionari a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de organul de pensii al Ministerului Forţelor Armate, respectiv al Ministerului de Interne, care constituie titlu executoriu. Decizia se comunică celui în cauza şi poate fi atacată în condiţiile art. 32-33, contestaţia suspendind executarea pînă la soluţionarea ei definitivă.

Dreptul de a se cere restituirea sumelor plătite fără temei pensionarilor se prescrie în termen de 12 luni de la data efectuării plăţii.

În caz de deces al pensionarului, sumele rămase nerecuperate nu se mai urmăresc.

Pensionării militari cu pensie de serviciu, precum şi militarii cu drept la pensie de serviciu, care după data iesirii din cadrele permanente s-au încadrat în munca, au dreptul la recalcularea pensiei militare, tinindu-se seama de timpul muncit după această dată.

De asemenea, au dreptul la recalcularea pensiei militare şi cei care după data iesirii din cadrele permanente au fost concentraţi sau mobilizati, pentru perioadele de timp cît s-au aflat în aceste situaţii.

Recalcularea pensiei militare în situaţia prevăzută la alin. 1 se poate face numai o singură dată şi numai după împlinirea virstei de 60 ani, bărbaţii, respectiv 55 ani, femeile. Urmaşii acestora, cu drept la pensie de urmaş, pot cere recalcularea pensiei chiar dacă titularul la data decesului nu a împlinit aceste virste*). ___________

Pensionării militari cu pensie de serviciu, precum şi cei cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente, iesiti din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967, vor primi, pe timpul cît sînt încadraţi în munca - pînă la împlinirea virstei de 62 ani - pe lîngă salariu, şi 50 la suta din pensie, dar nu mai puţin decît pensia primită în luna decembrie 1966*). ___________

Pensionării cu pensie de serviciu, precum şi pensionării cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente primesc, pe lîngă salariu, şi pensia în întregime, pe timpul cît sînt angajaţi:

1. a) în posturi cu pînă la 1/2 norma inclusiv;
2. b) cu contracte de muncă pe durata determinata de pînă la 4 luni, în cursul unui an calendaristic;
3. c) la persoane fizice, cooperative agricole de producţie şi case de ajutor reciproc.

De asemenea, pensionării militari beneficiază de pensie în întregime, pe lîngă salariu, şi în alte situaţii stabilite prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri, indiferent de felul pensiei.

Pensionării de invaliditate de gradul III vor primi, pe timpul cît sînt angajaţi, pe lîngă salariu, şi pensia în întregime, fără ca acestea împreună să poată depăşi nivelul soldei actualizate care a stat la baza calculului pensiei*). ___________

Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul*): ___________

În cazul prevăzut de art. 44 alin. 1 lit. b, dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata şi cel în cauza a fost achitat, ori s-a încetat urmărirea, se vor plati sumele datorate pe întreaga durata a suspendării, scăzîndu-se sumele plătite urmaşilor.

În caz de executare a pedepsei sau de graţiere ori de amnistiere a faptei pentru care pensionarul a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate şi care a condus la suspendarea plăţii pensiei, plata se reia cu începere din prima zi a lunii, următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.

Cînd încetează celelalte cauze de suspendare, plata pensiei se reia cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit încetarea cauzei de suspendare.

Pensia de orice fel nu poate fi mai mare decît solda pe baza căreia aceasta a fost calculată.

Nimeni nu poate primi decît o singura pensie, indiferent de fondul din care aceasta este plătită ori de legea în care este prevăzut dreptul la pensie, cu excepţia copiilor orfani ai căror părinţi decedati au lucrat în sectoare cu case de pensii diferite şi care vor primi pensie de urmaş în condiţiile legii de la ambele sectoare. De asemenea, în cazul în care o persoană ce are dreptul la pensie militară a lucrat o perioadă ca membri în cooperativele agricole de producţie va putea primi, pe lîngă pensia militară, şi pensia de la sectorul cooperaţiei agricole de producţie pentru perioada cît a lucrat în acel sector.

Persoanele îndreptăţite la mai multe pensii pot opta oricînd pentru una din ele, chiar după ce s-a stabilit un drept la pensie.

Pensia nu este impozabilă.

Cererile în faţa oricăror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum şi toate actele procedurale în legătură cu acest drept sînt scutite de orice fel de taxe de timbru.

Militarii care nu îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei militare, în caz ca se reincadreaza în munca după ieşirea din cadrele permanente, au dreptul la pensie în cadrul asigurărilor sociale de stat dacă îndeplinesc condiţiile Legii nr. 27/1966, indiferent de durata reincadrarii în munca.

Încadrarea în grupe de muncă a timpului servit ca militar se va face tinindu-se seama de prevederile art. 39 alin. 5.

Cetăţenii unui stat străin şi urmaşii acestora domiciliaţi pe teritoriul Republicii Socialiste România pot cere înscrierea la pensie pentru timpul servit în ţara străină, potrivit convenţiilor încheiate între Republica Socialistă România şi statul respectiv.

Militarii care au servit în armatele altor tari, dacă ulterior au devenit cetăţeni români, au dreptul la pensie militară dacă îndeplinesc condiţiile legale.

Pensia de serviciu prevăzută la art. 7 se acordă femeilor care fac parte din cadrele militare permanente dacă au împlinit vîrsta de 50 ani şi au cel puţin 20 ani vechime în serviciu, din care 10 ani efectivi ca militar.

Vîrsta de pensionare prevăzută la alin. 1 se reduce cu: - un an pentru femeile care au născut 3 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani; - doi ani pentru femeile care au născut 4 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani; - trei ani pentru femeile care au născut 5 copii sau mai mulţi şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani.

Procentele de calcul pentru 20 ani de serviciu sînt cele prevăzute la art. 8.

Prevederile art. 9 se aplică femeilor care au la data iesirii din cadrele permanente 20 ani efectivi în serviciu, din care 10 ani efectivi ca militar, iar vîrsta prevăzută la art. 10 alin. 2, art. 40 şi 41 este de 57 ani*). ___________

Pensia de serviciu şi de invaliditate se plăteşte de la data încetării plăţii soldei, iar pensia de urmaş, de la data încetării plăţii soldei sau pensiei susţinătorului decedat, dacă cererea împreună cu toate actele necesare a fost depusa la organul de pensii în termen de cel mult şase luni de la data ivirii acestor situaţii.

Dacă cererea împreună cu toate actele necesare nu a fost depusa în termenul prevăzut la alin. 1, pensia se plăteşte cu începere de la întîi a lunii următoare aceleia în care cererea cu actele a fost depusa la organul de pensii.

Pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei de ieşire din cadrele permanente sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se plăteşte cu începere de la întîi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele necesare la organul de pensii.

Pensia se plăteşte titularului sau mandatarului acestuia împuternicit cu procura ori se depune, la cererea titularului, pe numele sau, la Casa de Ecomomii şi Consemnaţiuni.

În cazul în care titularul are capacitate de exerciţiu restrînsa sau este lipsit de capacitate, plata se face părintelui, tutorelui sau curatorului, după caz. Titlul II PENSIA SUPLIMENTARĂ

Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuţia tuturor militarilor din cadrele permanente. Aceasta contribuţie este de 2 la suta din solda lunară şi se vărsa, prin unităţi, într-un cont special la Banca Naţionala a Republicii Socialiste România.

Banca Naţionala a Republicii Socialiste România va plati la sumele depuse o dobinda anuală de 1,5 la suta, cu care se întregeşte fondul pentru pensia suplimentară.

Au drept la pensie suplimentară pensionării care au contribuit, în timpul activităţii salariate, la fondul pentru pensia suplimentară.

De asemenea, au drept la pensie suplimentară şi pensionării urmaşi, dacă sustinatorul decedat a contribuit la fondul de pensii.

Cuantumul pensiei suplimentare pentru cei care au contribuit cel puţin 20 ani la fondul acestei pensii este de 16 la suta din solda care a stat la baza calculului pensiei militare de stat.

Pentru cei care au contribuit la fondul de pensii mai puţin de 20 ani, pensia suplimentară se stabileşte astfel: Timpul cît s-a contribuit la fondul de pensii % din solda care a stat la baza calculului pensiei militare între 10 şi 20 ani 14 între 8 şi 10 ani inclusiv 12 între 5 şi 8 ani inclusiv 10 între 2 şi 5 ani inclusiv 7 de la 1 la 2 ani inclusiv 5

Militarii care, pînă la data pensionării, au contribuit mai puţin de 12 luni la fondul pentru pensia suplimentară nu au drept la aceasta pensie. Fac excepţie pensionării de invaliditate şi pensionării urmaşi care vor primi pensia suplimentară calculată în procentul prevăzut pentru 1-2 ani de contribuţie.

Celor prevăzuţi la alin. 3 care nu au drept la pensie suplimentară li se vor restitui sumele plătite cu titlu de contribuţie.

Militarii care după ieşirea din cadrele permanente nu îndeplinesc condiţiile de a fi înscrişi la pensie militară au drept la pensie suplimentară dacă au contribuit cel puţin 12 luni şi au împlinit vîrsta de 60 ani sau au devenit invalizi şi nu sînt încadraţi în munca. În aceasta situaţie, pensia suplimentară se calculează pe baza mediei soldelor lunare din ultimii 5 ani de activitate consecutiva, iar în cazul cînd au făcut parte din cadrele permanente mai puţin de 5 ani, pensia suplimentară se stabileşte pe baza mediei soldelor lunare din perioada de activitate.

Pensia suplimentară se stabileşte de către organele şi cu procedura prevăzute pentru pensia militară de stat.

Pensia suplimentară se plăteşte deosebit de pensia militară de stat, indiferent de cuantumul acesteia din urma.

Dispoziţiile privind cumulul, precum şi cele referitoare la recalcularea pensiei, pierderea dreptului de pensie sau suspendarea plăţii acesteia, prevăzute pentru pensiile militare de stat, se aplică, în mod corespunzător, şi la pensiile suplimentare. Titlul III DISPOZIŢII COMUNE ŞI TRANZITORII

Cererile de pensie, precum şi contestaţiile introduse înainte de 1 ianuarie 1967, nerezolvate pînă la această dată, vor fi soluţionate după normele legale în vigoare la data cererii.

Cu începere de la 1 ianuarie 1967 pensionării prevăzuţi la alin. 1 vor primi drepturile majorate potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966 şi instrucţiunilor de aplicare.

Pentru militarii care au ieşit din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967, precum şi pentru urmaşii acestora, care îndeplinesc condiţiile de pensionare pe baza prezentului decret, cuantumul pensiei se va stabili pe baza normelor în vigoare la data de 31 decembrie 1966, la care se vor aplica procentele de majorare prevăzute în Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966 şi Decretul nr. 316/1972 cu privire la majorarea pensiilor militare*). ___________

Pensionării de serviciu şi cei de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966 pot cere după 1 ianuarie 1967 recalcularea pensiei prin adăugarea unor perioade de vechime în serviciu care, conform legislaţiei în vigoare pînă la acea data, nu le-au fost luate în considerare şi care, potrivit prezentului decret, constituie vechime în serviciu.

De prevederile alin. 1 beneficiază şi pensionării urmaşi ai căror sustinatori decedati au avut perioade de vechime care nu le-au fost luate în considerare la stabilirea pensiei.

Plata pensiei recalculate se face de la întîi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele la organul de pensii. De la aceeaşi dată se acordă pensia recalculata şi celor care au actele de vechime la dosarul de pensie.

Pensionarilor de serviciu aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, care cer adăugarea unor perioade de vechime în serviciu prestate după pensionare, dar anterior datei de 1 ianuarie 1967, li se va recalcula pensia în raport cu noua vechime în condiţiile prevăzute de art. 39.

Pensionării urmaşi ai celor prevăzuţi la alin. 1 beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu realizată de sustinatori după pensionare, în condiţiile arătate la alin. 1.

Cei care au pierdut dreptul la pensia în baza legislaţiei în vigoare pînă la 31 decembrie 1966 şi îndeplinesc condiţiile din prezentul decret pot cere pensia după 1 ianuarie 1967, care se va stabili astfel:

1. a) cei care au avut calitatea de pensionari vor fi repuşi în drepturi; pensia acestora se va recalcula potrivit legislaţiei de pensii în vigoare pînă la 31 decembrie 1966. Pensia recalculata se va majoră cu procentele prevăzute de Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966;
2. b) pensionării de invaliditate, dintre cei prevăzuţi la lit. a, vor fi repuşi în drepturi dacă vor fi încadraţi într-un grad de invaliditate. Cei care, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare pînă la 31 decembrie 1966, sînt nerevizuibili, vor beneficia de pensia de invaliditate corespunzătoare gradului de invaliditate ce rezultă din ultima decizie;
3. c) celor care nu au avut calitatea de pensionari şi îndeplinesc condiţiile din prezentul decret li se va stabili cuantumul pensiei potrivit legislaţiei în vigoare pînă la 31 decembrie 1966, la care se vor aplica procentele de majorare prevăzute de Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2797/1966.

Pensionarilor prevăzuţi la alin. 1 lit. a, cărora nu li s-au luat în considerare anumite perioade de vechime în serviciu, care, potrivit prezentului decret, constituie vechime în serviciu, precum şi celor care s-au încadrat în munca după pierderea drepturilor, li se vor adauga, la cerere, aceste perioade potrivit prevederilor prezentului decret.